pshihopedagogie.blogspot .

ro
http://pshihopedagogie.blogspot.ro/2007/08/3-conditionarea-phihologica-instruirii.html

3. Conditionarea psihologica a instruirii

1. Procesul de in vataman t: con cept, structura, fun ctii, dimen siun i, caracteristici.

2. Procesul de in vataman t ca in teractiun e in tre predare, in vatare si evaluare.

3. Con ditii si factori de crestere a eficien tei procesului de in vataman t (coeren ta, calitatea
si articularea compon en telor, g radul de org an izare a activitatii, calitatea vietii scolare,
person alitatea profesorului, stilurile education ale s.a)

1. Pr ocesul de invatamant: concept, str uctur a, functii, dimensiuni, car acter istici.

Procesul de in vataman t se prezin ta ca un sistem cu o in teg ritate specifica, cu o an umita

fin alitate, avan d un an samblu de compon en te si in teracţiun i in tre acestea, care fac ca
procesul de in vataman t sa fie ceva viu care se sch imba in fun cţie de ceea ce se in tampla in
lume.
Compon en tele (variabilele) sun t: factori in tern i si extern i, con diţii care in fluen teaza
factorii si procese efective (predare-in vatarea-evaluare).

Abordadarea sistematica a proceselor in vataman tului impun e o an aliza:

-a compon en telor de baza;

-a in teractiun ii din tre ele in cadrul sistemului;
-a in teractiun ii sistemului cu factorii extern i.

Procesul de in vatarea are o structura ce cuprin de an umite faze (functiuni):

-predarea si in susirea un ui material con cret pe baza perceptiilor si reprezen tarilor;

-stabilirea si in teleg erea pe baza de comparatii si an alize a in susirilor esen tiale ale
obiectelor, a relatiilor cauzale etc.;
-elaborarea, in teleg erea si in susirea diferitelor forme de g en eralizare prin n otiun i,
reg uli, prin cipii, leg i;
-in susirea temein ica si train ica a materialului con cret si a g en eralizarilor prin activitati
men ite sa fixeze cun ostin tele in con stiin ta elevilor;
-formarea si con solidareaprin cipiilor si deprin derilor prin aplicarea lor in practica.

Aceste etape sun t verig i ce alcatuiesc un itatea org an ica a procesului de in vataman t ca
proces de cun oastere si de formare.

Procesul de in vataman t cun oaste o dubla dimen siun e de dezvoltare

-pe verticala, al formelor in vataman tului:

*prescolar;
*scolar;
*un iversitar (superior);
*postun iversitar.

-pe orizon tala:

*in vataman t uman ist;

*in vataman t real;
*in vataman t profesion al;
*in vataman t artistic;
*in vataman t teh n ic;
*in vataman t sportiv.

An aliza compon en telor se face sub trei aspecte:

-fun ction al:

Sun t vizate obiectivele; defin irea obiectivelor implica adoptarea un or decizii in cele trei
ch estiun i fun damen tale: ce sa se cun oasca (cun oasterea), ce sa se faca (actiun ea), ce sa se
aleag a (trairea volitiv-afectiva); raspun suri la in trebarea „De ce?“ (De ce se org an izeaza
procesul?, De ce in vata elevii?).

-structural:

o„Cin e?“ (in vata, preda, con duce);

o„In ce con ditii?“ (social-istorice, spatiu);
o„Cu ce resurse?“ (person al, man uale).

-operation al:

o„Cum?“ (se desfasoara procesul)-se refera la modul de fun ction are, la strateg iile de
actiun e.

Procesul de in vataman t se caracterizeaza prin coeren ta, con tin uitate, fun ction alitate,
in teg ritate, diversitate; elemen tele trebuie sa probeze un in vataman t desch is si flexibil,
un in vataman t care sa asig ure ech ilibru in tre n ecesitati, posibilitati si aspiratii, atat
in dividuale cat si sociale.

2.Pr ocesul de invatamant ca inter actiune intr e pr edar e, invatar e si evaluar e

Predarea, in vatarea, evaluarea - se prezin ta ca elemen te operation al ale procesului de

in vataman t; ele action eaza in terdepen den t asig uran d derularea lui ca un itate org an ica;

- articularea lor se face astfel: profesorul selecteaza strateg ia didactica fata de o situatie,
prin raportare la obiectivele de atin s;
- relatia predare-in vatarea-evaluare este o in terdepen den ta aflata in tr-o didactica
n aturala si n ecesara:

-predarea implica producerea un or rezultate in con duita elevilor, profesorul in cercan d

sa stabileasca un acord in tre predare si in vatare;
-predarea implica in vatare pen tru ca profesorul in ten tion eaza sa obtin a un rezultat cu
valoarea de succes;
-in vatarea este log ic implicata in predare pen tru ca aceasta are in ten tia de a con duce
spre in vatare prin explicare, cercetare, descoperire, cautare, deci utilizeaza forme ale
in vatarii;
-predarea si in vatarea se man ifesta ca procese coevolutive in sen sul in teractiun ii lor ca
sisteme; balan ta complemen taritatii lor evolueaza de la evolutia dirijata (prescolar) la
evolutia person ala (studen t, adult).

Predarea are fun ctia de comun icare-prezen tare a materiei. In vatarea pun e accen t pe
in itiativa in dividului si depaseste n otiun ile de scoala si educatie; ea este activitate, proces,
produs.

Evaluarea se in stituie ca pun ct fin al si in itial:

-fin al: in raport cu o succesiun e de pasi;

-in itial: in postura de feed-back pen tru un n ou proces didactic.

Esen ta evaluarii este cun oasterea efectelor prin raportare la obiective; evaluarea este o
succesiun e de operatii de raportare la obiective prin actiun i cu masurare, apreciere,
con trol si se refera la rezultate, procese si con ditii.

3.Conditii si factor i de cr ester e a eficientei pr ocesului de invatamant (coer enta,

calitatea si ar ticular ea componentelor , g r adul de or g anizar e a activitatii,
calitatea vietii scolar e, per sonalitatea pr ofesionala, stilur ile educationale s. a.)

Compon en tele structurale si fun ction ale ale procesului de in vataman t pot fi eviden tiate
in propria lor substan ta, dar ele n u doban desc relevan ta decat in in teractiun i, articulate
in tr-un sistem care are in cen tru elevii cu n evoile lor si cu o con tin uitate din amica
(obiectivele devin criterii de evaluare, iar rezultatele evaluarii baza n oilor obiective).
Pen tru ca sistemul sa fun ction eze eficien t el trebuie sa se caracterizeze cel putin prin
coeren ta si con tin uitate.

Con ditiile si factorii de crestere a eficien tei procesului de in vatare

Proiectarea pedag og ica fiin d o actiun e de orien tare si preg atire a activitatii in tructiv-
educative, este cea din tai con ditie de crestere a eficien tei procesului de in vataman t. In
acest scop ea trebuie realizata respectan d an umite etape si operatii in teg rate in
prog ramul de in struire.

Realizarea coeren tei compon en telor procesului de in vataman t:

-leg atura stran sa din tre obiective si con tin ut determin a tipul lectiei, strateg ia didactica
n ecesara, formele de predare, in vatarea, evaluare, mijloacele de in vataman t si locul
folosirii lor, precum si in strumen tele de evaluare a rezultatelor.
-g radul de org an izare a activitatii in structivo-educatie, con cretizarea in tr-un
man ag emen t scolar modern , plan ificari si prog rame bin e alcatuite, respectan d cerin tele
pedag og ice de alcatuire a prog ramului
-calitatea vietii scolare se man ifesta in lectii si activitati cu caracter creativ, in calitatea
performan telor obtin ute de elevi, in ordin e, disciplin a si curaten ie si in tr-o baza
didactica modern a;
-calitatea factorilor uman i:

o competen tele stiin tifice de specialitate ale profesorilor, aptitudin ile lor
psih opedag og ice si metodice, con stiin ta profesion ala, receptivitatea fata de n ou,
con dition eaza cresterea eficien tei procesului de in vataman t;
o tot in aceasta directie au in fluen ta si calitatile in telectuale ale elevilor, frecven ta la
cursuri, preg atirea ritmica a lectiilor, folosirea un or metode ration ale de in vatare.

Personalitatea profesorului

Calitatile si trasaturile de person alitate n ecesare profesorului sun t:

-uman ism: sen sibilitate fata de problemele vietii, tin eretului;

-respon sabilitatea sociala: profesorul sa fie con vin s ca in in vataman t se formeaza toate
cadrele n ecesare in toate sectoarele de activitate;
-con stiin ciozitate, simtul datoriei, seriozitate in preg atirea activitatilor didactice si
educative, pun ctualitate;
-sociabilitate.

Trasaturi de voin ta si de caracter:

-fermitate, h otarare, perseveren ta, respect si obiectivitate in aprecierea elevilor;

-pasiun e pen tru meseria de profesor si comportamen t civilizat;
-exig en ta ech ilibrata, modestia;
-cultura g en erala ca sa poata sa predea in terdisciplin ar obiectul de specialitate.

Stilul educational con stituie o sin teza de calitati, capacitati si compon en te education ale,
man ifestate in modalitati de proiectare, org an izare, desfasurare si evaluare a
activitatilor in structivo-educative.

Tipolog ia stilurilor

-in plan vertical:

o in dividuale (iden titatea fiecarui profesor);

o g rupale (profesorii cu particularitati stilistice aseman atoare).

-in plan orizon tal: in fun ctie de criterii ca orien tarea con tin uturilor, structuri de
comun icare, procedee motivation ale.

Dupa eficien ta in vatarii si satisfactie (n atura motivatiei in g rup):

- stil cen trat pe profesor (profesorul domin a, detin e in teg ral con trolul in vatarii);
- stil cen trat pe elev (profesorul permite elevilor sa participe la deciziile privin d
org an izarea si con ducerea in vatarii).

Dupa structura de person alitate a profesorului:

- apropiat sau distan t;

- metodic, sistematic sau n eorg an izat;
- stimulativ sau rutin ar.

Stilul cel mai eficien t este cel optim in raport cu con ditiile date.

****************************~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~**********************