Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere………………………………………………………………………… 3
Încheiere…………………………………………………………………………
Bibliografie…………………………………………………………………….
Anexe…………………………………………………………………………….
1
Introducere
Actualitatea temei investigate se explica prin faptul ca banii reprezinta cea mai valoroasa
resursa de care dispune entitatea. De aceea, studierea principalelor trasaturi ale evidentei,
controlului si analizei operatiunilor cu mijloace banesti duce la o mai buna conservare si utilizare
rationala a acestora.
2
In calitatea de obiect de investigatie serveste intreprinderea mixta „Izoplast” SRL, o
companie ce activeaza de 10 ani in sfera materialelor de constructii. Pentru a aprecia situatia
economico-financiara a entitatii se vor utiliza datele contabilitatii pentru perioada anului 2010.
3
Analiza situatiei patrimoniale, a structurii cheltuielilor si acumularilor de mijloace
banesti;
Intocmirea darilor de seama si prezentarea acestora conducerii, formularea masurilor de
imbunatatire a activitatii entitatii.
La rindul sau asistentul contabilului are sarcina de a oferi suport contabilului-sef in activitatile
economico-financiare, de a intocmi documente primare, facturi, registrul de casa, raportului de
gestiune, de a completa documentele fiscale conform legislatiei si de a realiza inventare
periodice.
4
Cap I. Bazele teoretice ale contabilităţii mijloacelor banesti
1.1 Componenţa şi clasificarea mijloacelor banesti
Privind prin prisma insemnatatii pe care o au mijloacele banesti pentru oricare entitate din
cadrul sectorului economic putem afirma ca anume aceste resurse sunt cele care initiaza si
finalizeaza ciclul economic intern. Marimea elementelor patrimoniale se contureaza tot prin
intermediul banilor, astfel obtinind o imagine clara si reala a situatiei economico-financiare, in
particular evidentierea principalilor indicatori economici: venit, cheltuiala si rezultat
financiar.Mijloacele banesti determina statutul intreprinderii in sfera afacerilor,iar volumul
acestora exprima capacitatea entitatii de a plati obligatiuni si de a mentine o stare de
solvabilitate.
Valuta straina include bancnotele şi monedele metalice emise de către organele autorizate
ale statelor străine, aflate sau scoase din circulaţie, disponibilităţile în conturi în unităţile băneşti
ale statelor străine, precum şi în cele de decontare internaţionala si cecurile în valută străină care
sînt eliberate şi asigurate de soldul mijloacelor în conturile valutare deschise la băncile din
Republica Moldova şi din străinătate. Conform „Legii privind reglementarea valutară nr.62-XVI
din 21.03.2008”,din momentul efectuarii tranzactiei si virarii sumei la contul valutar,
intreprinderea are maxim 7 zile pentru a converti valuta straina in moneda nationala. Aceasta
masura ii permite BNM sa controleze economiile valutare ale rezidentilor, sa manipuleze cu
cursul valutar, astfel incurajind leul moldovenesc.
Casa este locul pastrarii lichiditatilor in lei si in valuta straina, a titlurilor de valoare si a
documentelor financiare ce se afla in interiorul entitatii. Orice entitate trebuie sa dispuna de o
casierie bine pusa la punct, de un cont curent si un cont valutar. In practica internationala se
considera ca casieria constituie o conditie obligatorie si o sursa necesara pentru acoperirea
6
cheltuielilor curente ale societatii, cum ar fi achitarea salariilor, premiilor, indemnizatiilor,
acordarea avansului titularului de avans.
In conformitate cu legislatia RM, orice intreprinzator poate deschide unul sau mai multe
conturi curente in moneda nationala la orice banca autorizata de BNM de pe teritoriul tarii.
Aici sunt concentrate disponibilitatile intreprinderii obtinute de la realizarea marfii, prestarea
serviciilor, executarea lucrarilor, imprumuturile bancare pe termen lung sau mediu si alte resurse.
Din contul curent se vireaza mijloace banesti furnizorilor de materie prima, energie electrica si
termica, organelor fiscale pentru stingerea datoriilor la buget, societatilor ce presteaza servicii de
arenda, lucratorilor intreprinderii. Transferurile bancare se efectuiaza doar la ordinul sau cu
consimtamintul conducatorului institutiei.
Gruparea mijloacelor banesti din punct de vedere al liberului acces a dus la aparitia a
doua notiuni noi in literatura de specialitate. Mijloace banesti legate aparţin întreprinderii cu
drept de proprietate, insa nu pot fi utilizate din anumite motive, cum ar fi:
Din motive politice, de obicei pe timp de razboi sau conditii de criza;
Prin hotarirea instantei de judecata, la decesul titularului de cont sau datorita activitatii
sale criminale;
In cazul nerespectarii conditiilor contractuale stabilite de cele doua parti, neonorarea
obligatiunii de plata.
Blocarea mijloacelor banesti din conturile curente se efectuiaza prin intermediul unui ordin de
incasare pe care exportatorul marfii il da bancii importatorului pentru decontarea marfurilor.
Acest document se numeste dispozitie incasso si este utilizat pentru a bloca mijloacele banesti
aflate in conturile bancare ale beneficiarului, pina cind acesta nu-si onoreaza obligatiunea de
plata fata de furnizor.
Pentru perioada cercetata, SRL Izoplast nu dispune de mijloace banesti blocate sau sechestrate si
are acces la toate disponibilitatile intreprinderii.
Decontarile intre SRL Izoplast si alti agenti economici se efectuiaza de regula prin
virament din cont curent.Regulamentul privind deschiderea, modificarea si inchiderea
conturilor la bancile autorizate din Republica Moldova, aprobat prin Hotarirea BNM nr297 din
25.11.2004 stipuleaza ca orice persoana juridica, reprezentanta infiintata in Republica Moldova a
persoanei juridice nerezidente, intreprinzator individual, persoana fizica, poate deschide unul sau
mai multe conturi bancare, pentru efectuarea operatiunilor economice in moneda nationala sau in
valuta straina. La finele anului 2002, in scurt timp dupa inscrierea intrepinderii Izoplast in
Registrul de stat al persoanelor juridice, la cererea conducatorului si prezentarea pachetului de
documente a fost deschis contul curent al societatii in cadrul MoldovaAgroIndBank (MAIB).In
prezent, SRL Izoplast detine doua conturi, in lei moldovenesti si in valuta straina, deschise in
cadrul instituiei bancare mentionate.
9
Regularizarea operatiunilor de plata fata de persoanele juridice nerezidente este prevazuta
de Regulamentul privind reglementarea valutara pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin
Hotarirea Consiliului de Administratie al BNM, process-verbal nr.2 din 13.01.1994.Contul
curent in valuta straina al SRL Izoplast se alimenteaza din sumele transferate de peste hotarele
tarii pentru bunurile si serviciile livrate, din operatiunile de vinzare a leilor moldovenesti si din
dobinzile calculate la depozitele in valuta straina.Din disponibilitatile valutare aflate in banca,
intreprinderea efectuiaza urmatoarele operatiuni:
Transferul mijloacelor banesti in institutiile bancare din strainatate;
Vinzarea valutei contra lei moldovenesti sau alta valuta;
Rambursarea creditelor si imprumuturilor in valuta straina;
Achitarea comisioanelor si dobinzilor pentru creditele in valuta straina contractate.
Transferul valutei străine din contul SRL Izoplast se efectuează în baza documentelor
justificative, care se prezintă la banca în original şi în fotocopii.Documentele în original se
restituie intreprinderii, iar fotocopiile acestora autentificate de către persoana responsabilă a
băncii se păstrează la MAIB.Operatiunile de vinzare–cumparare a valutei straine se efectuiaza
prin intermediul dealerilor autorizati (banca licentiate sau case de schmib valutar), care
informeaza permanent intreprinderea despre normele si restrictiile in vigoare.S.N.C.21”Efectele
variatiilor cursurilor valutare”, aprobat prin ordinal Ministerului Finantelor al Republicii
Moldova nr.16 din 29.01.1999 descrie etapele parcurse la convertirea mijloacelor
banesti.Acestea sint:
10
Cap II. Contabilitatea mijloacelor băneşti
Pentru a-si suplini necesitatile de lichiditati, SRL Izoplast ridica mijloacele banesti din
contul curent in casierie in baza cecului de decontare.In acest scop, intreprinderii i se elibereaza
carnetul de cecuri.Contabilul completeaza documentul, il semneaza impreuna cu conducatorul
societatii si-l preda casierului.In cec de-asemenea se indica directiile de utilizare a mijloacelor
banesti. Documentul este sectionat in doua parti: o parte ramine la sediul bancii, iar cealalta parte
11
este restituita institutiei si serveste drept dovada de ridicare a numerarului. La intrarea
mijloacelor banesti in casierie se intocmeste dispozitia de incasare semnata de contabil.
Documentul este stampilat si inregistrat in jurnalul de casa.
In conformitate cu art.20 din “Norme pentru efectuarea operatiunilor de casa aprobate prin
Hotarirea Guvernului Republicii Moldova din 25 noiembrie 1992 nr.764”,la primirea
dispozitiilor de incasare sau de plata casierul este obligat sa verifice:
Dispozitiile de incasare si de plata sint completate cu ajutorul unui pix simplu sau cu cerneala
sau prin intermediul masinii dactilograf.Acestea trebuie sa aiba un aspect clar, citet, respectiv nu
se admit stersaturi sau rectificari (art. 19).
Nr.1
Astfel, la data de 22.12.10 s-a intocmit dispozitia de incasare a numerarului nr.508 (anexa 5),
drept confirmare de primire a mijloacelor banesti de la S.R.L “Alitex-Com” pentru placile de
polisteren vindute. Intrarea numerarului a fost inregistrata in registrul de casa, iar ulterior s-au
intocmit formule contabile:
Debit contul 241”Casa”, subcontul 241.1 “Casa in valuta nationala” – 1674 lei
Credit contul 611”Venituri din vinzari”, subcontul 611.1”Venituri din vinzarea produselor” –
1674 lei
Debit contul 241”Casa”, subcontul 241.1 “Casa in valuta nationala” – 335 lei
Credit contul 534”Datorii privind decontarile cu bugetul”, subcontul 534.2”Datorii privind taxa
pe valoarea adaugata” – 335 lei.
Din punct de vedere teoretic, situatia in care banii se incaseaza in momentul efectuarii
tranzactiei, se intilneste destul de frecvent. Insa practica contabila arata ca achitarea de obicei se
efectuiaza prin transfer la cont curent, de unde mai apoi se ridica banii si se depun in casieria
entitatii.In rezultat apare o discordanta dintre momentul transmiterii drepturilor de proprietate
asupra produselor, marfurilor si prestarii serviciilor si momentul achitarii acestora.In acest caz in
contabilitate se constata aparitia creantei comerciale.
13
Nr.2
La 15 decembrie 2010 a fost emisa dispozitia de incasare nr.500 (anexa 6) conform careia s-au
primit mijloace banesti din vinzarea polisterenului expandat de la S.R.L.”Svetlanse”.Compania a
achitat prin transfer la cont curent o transa din suma totala datorata I.M. “Izoplast”.
Debit contul 221”Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, subcontul “Facturi de
primit din tara” – 1025 lei
Credit contul 611”Venituri din vinzari”, subcontul 611.1”Venituri din vinzarea produselor” –
1025 lei
Debit contul 221”Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, subcontul “Facturi de
primit din tara” – 205 lei
Credit contul 534”Datorii privind decontarile cu bugetul”, subcontul 534.2”Datorii privind taxa
pe valoarea adaugata” – 205 lei.
Debit contul 241”Casa”, subcontul 241.1 “Casa in valuta nationala” – 1230 lei
Credit contul 221”Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, subcontul “Facturi de
primit din tara” – 1230 lei.
Nr.3
In noiembrie 2010, in casieria sectiei–vinzari s-au primit mijloace banesti de la o persoana fizica
pentru placile de polisteren vindute.Casierul a intocmit dispozitia de incasare a numerarului
(anexa 7), iar persoanei fizice i-a eliberat bonul de casa drept dovada de efectuare a achitarii. In
contabilitate s-au efectuat urmatoarele inregistrari:
Debit contul 221”Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, subcontul “Facturi de
primit din tara” – 40 601 lei
14
Credit contul 611”Venituri din vinzari”, subcontul 611.1”Venituri din vinzarea produselor” –
40 601 lei
Debit contul 221”Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, subcontul 221.1
“Facturi de primit din tara” – 8120 lei
Credit contul 534”Datorii privind decontarile cu bugetul”, subcontul 534.2”Datorii privind taxa
pe valoarea adaugata” – 8120 lei.
Debit contul 241”Casa”, subcontul 241.1 “Casa in valuta nationala” – 48 721 lei
Credit contul 221”Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, subcontul “Facturi de
primit din tara” – 48 721 lei.
In activitatea uzuala, SRL Izoplast deseori efectuiaza decontari cu persoanele fizice si juridice
rezidente, cu autoritatile publice prin intermediul titularilor de avans.La eliberarea avansului,
intre angajatul intreprinderii si insasi intreprinderea se formeaza creanta a personalului care se
contabilizeaza cu ajutorul contului de activ 227”Creante pe termen scurt ale personalului”.In
acest cont se inregistreaza de-asemenea retributiile achitate in plus angajatilor entitatii,
recuperarea prejudiciului material din vina salariatilor si alte datorii.
Nr.4
Debit contul 227”Creante pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.4 “Creante pe termen
scurt privind recuperarea daunei materiale” – 104, 74 lei;
15
Credit contul 612”Alte venituri operationale”, subcontul 612.6”Alte venituri operationale” –
104,74 lei;
Debit contul 241”Casa”, subcontul 241.1 “Casa in valuta nationala” – 104, 74 lei;
Credit contul 227”Creante pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.4 “Creante pe termen
scurt privind recuperarea daunei materiale” – 104, 74 lei.
Creantele privind veniturile calculate reprezinta sumele datorate intreprinderii de catre persoane
fizice si juridice in temeiul contractelor comerciale, de arenda curenta, leasing, contractelor de
depozit si imprumut s.a. La categoria veniturilor calculate se refera veniturile privind arenda,
privind dobinzile, redeventele si dividendele calculate. Stingerea creantelor se realizeaza prin
intocmirea urmatoarei inregistrari:
Nr.5
Debit contul 228” Creante pe termen scurt privind veniturile calculate”, subcontul 228.1“Creante
pe termen scurt privind arenda” – 2000 lei
Credit contul 612”Alte venituri operationale”, subcontul 612.2”Venituri din arenda curenta” –
2000 lei
Debit contul 241”Casa”, subcontul 241.1 “Casa in valuta nationala” – 2000 lei
Credit contul 228” Creante pe termen scurt privind veniturile calculate”, subcontul
228.1“Creante pe termen scurt privind arenda” – 2000 lei.
16
In situatia in care intreprinderea Izoplast incaseaza numerar din amenzi, penalitati, despagubiri
de la companiile de asigurari, in contabilitate se efectuiaza decontarea altor creante prin formula
contabila:
Nr.6
Debit contul 229” Alte creante pe termen scurt”, subcontul 229.3“Creante pe termen scurt
privind pretentiile inaintate si recunoscute” – 200 lei
Credit contul 612”Alte venituri operationale”, subcontul 612.3”Venituri din amenzi, penalitati,
despagubiri” – 200 lei
Debit contul 241”Casa”, subcontul 241.1 “Casa in valuta nationala” – 200 lei
Credit contul 229” Alte creante pe termen scurt”, subcontul 229.3“Creante pe termen scurt
privind pretentiile inaintate si recunoscute” – 200 lei
17
Debit contul 241”Casa” – la suma plusurilor de numerar din inventariere;
Credit contul 612”Alte veniturii operationale” – la suma plusurilor numerar din inventariere;
Debit contul 714”Alte chelutieli operationale” – la suma lipsurilor de numerar din inventariere;
Nr.7
La 11 octombrie 2011, contabilul-sef a intocmit dispozitia de plata (anexa 12) in baza careia s-a
achitat salariul muncitorului din sectia–producere Tusca Pavel. Deoarece muncitorul se ocupa
nemijlocit cu fabricarea polisterenului expandat, salariul indreptat spre achitare reprezinta un
consum direct de productie,care se include in costul productiei fabricate. Calculul salariului
muncitorului s-a efectuat astfel:
18
Debit contul 811” Productia de baza” – 1409, 50 lei;
Credit contul 531”Datorii fata de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.1”Datorii
privind retribuirea muncii” – 1409, 52 lei;
Debit contul 811” Productia de baza” – 373, 52 lei (1409, 52 lei*26, 5%);
Debit contul 531”Datorii fata de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.1”Datorii
privind retribuirea muncii” – 373, 52 lei;
Debit contul 531”Datorii fata de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.1”Datorii
privind retribuirea muncii” – 1036 lei (1409, 52 lei – 373, 52 lei);
Nr.8
Debit contul 532”Datorii fata de personal”, subcontul 532.1”Datorii fata de titularii de avans” –
287, 40 lei
Credit contul 241”Casa”, subcontul 241.1 “Casa in valuta nationala” – 287,40 lei.
Credit contul 227”Creante pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.2”Creante pe termen
scurt ale titularilor de avans” – la suma avansului
La intoarcere, titularul intocmeste decontul de avans, iar suma neutilizata a avansului se restituie
in casierie prin formula contabila:
Debit contul 227”Creante pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.2”Creante pe termen
scurt ale titularilor de avans” – la suma neutilizata a avansului
Credit contul 241”Casa”, subcontul 241.1 “Casa in valuta nationala” – la suma neutilizata a
avansului.
Nr.9
Astfel, in data de 19 noiembrie 2010 au fost eliberate 2000 lei angajatului “Izoplast” pentru a
procura rechizite de birou (anexa 14). In contabilitate s-au facut inregistrarile:
Debit contul 227”Creante pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.2”Creante pe termen
scurt ale titularilor de avans” – 2000 lei
Credit contul 241”Casa”, subcontul 241.1 “Casa in valuta nationala” – 2000 lei
Credit contul 227”Creante pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.2”Creante pe termen
scurt ale titularilor de avans” – 2000 lei.
20
2.2 Contabilitatea mijloacelor băneşti în conturile curente în valută naţională
21
schimba denumirea sau forma organizatorico-juridica, daca au loc modificari in planul de
evidenta contabila al bancii sau in alte cazuri prevazute de legislatie.
Miscarea (depunerea sau retragerea) numerarului din cont curent se realizeaza prin intocmirea
documentelor bancare tipizate:
Foaia de varsamint;
Borderoul insotitor;
Avizul de plata in numerar;
Dispozitia de plata(acceptata/trezoreriala);
Acreditivul;
Cecul de decontare;
Cec banesc;
Extras de cont;
Dispozitia incaso (trezoreriala).
Acestea trebuie completate cu precizie, fara stersaturi sau corectari, iar rechizitele care nu sunt
completate se anuleaza.
22
Pentru a efectua decontari cu furnizorii de materie prima, creditori sau organe publice,
intreprinderea trebuie sa ridice mijloacele banesti din casieria intreprinderii si sa-i introduca in
circuitul bancar.In acest scop in contabilitate se intocmeste dispozitia de plata, foaia de
varsamint, borderoul insotitor sau avizul de plata in numerar.
Debit contul 227”Creante pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.2”Creante pe termen
scurt ale titularilor de avans” – 80 000 lei
Credit contul 241”Casa”, subcontul 241.1 “Casa in valuta nationala” – 80 000 lei
Debit contul 242”Cont curent in valuta nationala”, subcontul 241.1 “Mijloace banesti nelegate” –
80 000 lei;
Credit contul 227”Creante pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.2”Creante pe termen
scurt ale titularilor de avans” – 80 000 lei;
Debit contul 242”Cont curent in valuta nationala”, subcontul 242.1”Mijloace banesti nelegate”–
80 000 lei
Credit contul 227”Creante pe termen scurt ale personalului”, subcontul 227.2”Creante pe termen
scurt ale titularilor de avans” – 80 000 lei.
23
Mijloacelor banesti pastrate in contul curent al intreprinderii servesc ca sursa primara de
acumulare a numerarului din creantele achitate, creditele si imprumuturile acordate, dar si de
onorare a datoriilor comerciale, financiare si a altor datorii. Relatiile intre agentii economici si
institutiile bancare pot fi ilustrate schematic astfel:
Produse, marfuri si
Dispozitie de
Furnizor Cumparator
servicii
Extras din cont
Extras bancar
(Получатель денег)
bancar
6661111
plata
Banca beneficiara Banca platitoare
Dispozitie de plata
Credit contul 611”Venituri din vinzari”, subcontul 611.1”Venituri din vinzarea produselor” –
2 000 lei
Credit contul 534”Datorii privind decontarile cu bugetul”, subcontul 534.2”Datorii privind taxa
pe valoarea adaugata” – 400 lei
Debit contul 242”Cont curent in valuta nationala”, subcontul 242.1”Mijloace banesti nelegate”–
2 400 lei
24
Credit contul 221”Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, subcontul
221.1”Facturi de primit din tara” – 2 400 lei.
Debit contul 228”Creante pe termen scurt privind veniturile calculate”, subcontul 228.1” Creante
pe termen scurt privind arenda” – 5 000 lei
Credit contul 612”Alte venituri operationale”, subcontul 612.2”Venituri din arenda curenta” –
5 000 lei
Debit contul 242”Cont curent in valuta nationala”, subcontul 242.1”Mijloace banesti nelegate”–
5 000 lei
Credit contul 228”Creante pe termen scurt privind veniturile calculate”, subcontul 228.1”Creante
pe termen scurt privind arenda” – 5 000 lei.
Contul de activ 229” Creante pe termen scurt privind veniturile calculate” este utilizat pentru a
duce evidenta amenzilor si penalitatilor incasate de la agentii economici restantieri fata de
intreprindere. In 2010, in urma unui proces judecatoresc, instanta a pledat in favoarea
companiei”Izoplast” si a ordonat SRL Tower Group sa achite pagubitului o penalitate in marime
de 50 000 lei. In data de 27 aprilie 2010, culpabilul a emis dispozitie de plata prin care s-a
transferat suma penalitatii din contul bancii platitoare VictoriaBank in contul bancii beneficiare
MAIB. Conform extrasului bancar emis s-a efectuat inregistrarea:
Debit contul 242”Cont curent in valuta nationala”, subcontul 242.1”Mijloace banesti nelegate”–
50 000 lei
Credit contul 229”Alte creante pe termen scurt”, subcontul 229.3”Creante pe termen scurt
privind pretentiile inaintate si recunoscute” – 50 000 lei.
25
Pentru a asigura o desfasurare fireasca a activitatii operationale, financiare si investitionale
intreprinderea trebuie sa dispuna de suficiente mijloace banesti, astfel incit sa fie capabila nu
doar sa acopere consumurile si cheltuielile rezultate, dar sa genereze un profit apreciabil. Insa,
din cauza deficientelor constatate in activitatea uzuala a intreprinderii, aceasta este nevoita sa
apeleze la surse de finantare din exterior. Mijloacele banesti primite sub forma de credite si
imprumuturi majoreaza fluxul investitional si prin urmare, permite acoperirea golurilor
operationale pe seama numerarului suplimentar. Pe data de 4 martie 2010
intreprinderea”Izoplast” a incasat de la MAIB un credit pe termen scurt in marime de 2 000 000
lei.Termenele de achitare a ratelor si dobinzilor, precum si marimea acestora au fost stabilite in
contractul de creditare incheiat intre creditor si debitor. Creditul incasat s-a luat la evidenta la
contul de pasiv 511”Credite bancare pe termen scurt” si s-a contabilizat astfel:
Debit contul 242”Cont curent in valuta nationala”, subcontul 242.1”Mijloace banesti nelegate”–
2 000 000 lei
Credit contul 511” Credite bancare pe termen scurt”, subcontul 511.1” Credite bancare pe termen
scurt in valuta nationala” – 2 000 000 lei.
Debit contul 511” Credite bancare pe termen scurt”, subcontul 511.1” Credite bancare pe termen
scurt in valuta nationala” – 130 000 lei
Credit contul 242”Cont curent in valuta nationala”, subcontul 242.1”Mijloace banesti nelegate”–
130 000 lei.
Acordarea avansurilor, imprumuturilor pe termen lung si scurt, cit si rambursarea lor, achitarea
impozitelor si taxelor generale si locale, a datoriilor privind facturile comerciale, remunerarea
anagajatilor cu retinerea prealabila a contributiilor de asigurare sociala si medicala – toate
operatiunile economice enumerate mai sus si multe altele se efectuiaza prin intermediul
transferului din cont curent. Pentru a efectua achitari din contul mijloacelor banesti pastrate la
banca, intreprinderea emite ordin institutiei de a transfera suma necesara agentilor economici
26
furnizori. Aceasta modalitate este una sigura, eficienta si economa, deoarece nu implica costuri
suplimentare si se efectuiaza cu responsabilitatea totala a autoritatilor bancare.
Debit contul 224”Avansuri pe termen scurt acordate”, subcontul 224.1”Avansuri pe termen scurt
acordate in tara” – 300 lei
Credit contul 242”Cont curent in valuta nationala”, subcontul 242.1”Mijloace banesti nelegate”–
300 lei.
In conformitate cu Legislatia Fiscala, orice persoana fizica sau juridica care introduce valori
materiale pe teritoriul vamal al RM constituie subiect impozabil. La momentul efectuarii
procedurilor vamale, acesta trebuie sa achite suma T.V.A. aferenta bunurilor importate.Drept
baza pentru calcularea sumei T.V.A serveste informatia cuprinsa in declaratia vamala de
import.Valorile materiale importate sunt impozitate la cota standard de 20 %. Evidenta sumei
T.V.A. la import, precum si a platii pentru produsele care poluiaza mediul (taxa ecologica) se
tine la contul de activ 225”Creante pe termen scurt privind decontarile cu bugetul”.
Baza impozabila = 25 245$ + 2700$ = 27 945$* 12, 73888 lei/1$ =355 988lei;
27
Taxa de ecologie = Valoarea marfii * 1, 5%;
T.V.A de achitat la buget = (435 039, 20 lei + 1740, 16 lei + 4823, 87 lei) * 20% = 72 447,16lei.
Achitarea taxei ecologice si a sumei T.V.A aferente materialelor importate s-a reflectat astfel:
Debit contul 225” Creante pe termen scurt privind decontarile cu bugetul”, subcontul 225.2
”Creante pe termen scurt privind taxa pe valoare adaugata” – 4823, 87 lei
Credit contul 242” Cont curent in valuta nationala”, subcontul 242.1”Mijloace banesti nelegate”
– 4823, 87 lei.
Debit contul 225” Creante pe termen scurt privind decontarile cu bugetul”, subcontul 225.2
”Creante pe termen scurt privind taxa pe valoare adaugata” – 72 447,16lei
Credit contul 242”Cont curent in valuta nationala”, subcontul 242.1”Mijloace banesti nelegate”–
72 447,16lei.
28
2.3. Contabilitatea mijloacelor băneşti în conturile valutare
Valuta straina reprezinta bancnotele si monedele metalice (altele decоt leul moldovenesc) emise
de catre organele autorizate ale statelor straine, aflate in circulatie, scoase sau supuse scoaterii
din circulatie, dar acceptate spre schimb de catre organele autorizate respective (cap I, art1.6 din
Regulamentul prvind reglementarea valutara pe teritoriul RM aprobat prin hotarîrea
Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Moldovei, proces-verbal nr.2 din 13 ianuarie
1994).
Deschiderea unui cont valutar se efectuiaza printr-o procedura similara deschiderii unui cont
curent, descrisa in Regulamentului privind deschiderea, modificarea si inchiderea conturilor la
bancile din Republica Moldova, aprobat prin Hotarirea Consiliului de Administratie al B.N.M.
nr.297 din 25 noiembrie 2004.
Un alt document utilizat frecvent in sfera comerciala reprezinta factura de invoice, care se
perfecteaza de vinzator pentru cumparator la procurarea produselor ce tranziteaza teritoriul
vamal. In respectivul document este indicata marfa procurata, cantitatea si pretul marfii. Factura
de invoice trebuie prezentata la vama in momentul intocmirii declaratiei vamale.
S.R.L”Izoplast” si compania “Contilinks Chemical Marketing & Logistics LTD” din Bulgaria au
incheiat un acord de colaborare, prin care ultima parte contractanta se angajeaza sa exporte la
cerere materia prima necesara la fabricarea placilor de polisteren.In acest scop, la 14 septembrie
2010, compania”Izoplast” a procurat 34 276, 25 dolari americani de la MAIB la cursul de 12, 46
lei pentru un dolar.Suma echivalenta in lei a constituit 427 082, 08 lei.
Debit contul 243” Conturi curente in valuta straina”, subcontul 243.1”Conturi valutare in tara” –
427 082, 08 lei (34 276, 25$);
Credit contul 242”Cont curent in valuta nationala”, subcontul 242.1”Mijloace banesti nelegate”–
427 082, 08 lei;
Ca urmare a efectuarii schimbului valutar s-a format o diferenta de curs favorabila ce s-a
inregistrat in contabilitate astfel:
Debit contul 242”Cont curent in valuta nationala”, subcontul 242.1”Mijloace banesti nelegate”–
2210, 82 lei;
30
Credit contul 622”Venituri din activitatea financiara”, subcontul 622.3”Venituri din diferente de
curs valutar”– 2210, 82 lei;
In aceeasi zi,suma de 34 276, 25 dolari americani a fost transferata din contul valutar al MAIB in
contul furnizorului de materie prima deschis la United Bulgarian Bank.
Debit contul 224” Avansuri pe termen scurt acordate”, subcontul 224.2”Avansuri pe termen
scurt acordate in strainatate” – 34 276, 25$;
Credit contul 243” Conturi curente in valuta straina”, subcontul 243.1”Conturi valutare in tara” –
34 276, 25$;
Ca urmare a incasarii contravalorii marfii, compania bulgara a emis factura de invoice in care au
fost indicate principalele caracteristici ale bunurilor livrate: 21 saci de polisterol la un pret unitar
de 1613 dolari americani.La 22 septembrie 2010 materialele procurate au fost introduse pe
teritoriul vamal al RM. In baza documentelor prezentate a fost intocmita declaratia vamala, care
contine o rubrica separata in care se indica marimea impozitelor si taxelor de achitat. In
conformitate cu legislatia in vigoare suma T.V.A se calculeaza astfel:
Baza impozabila = 34 276, 25$ + 1500$ = 35 776, 25$* 12, 16 lei/1$ =435 039, 20 lei;
T.V.A de achitat la buget = (435 039, 20 lei + 1740, 16 lei) * 20% = 87 355, 87 lei.
Suma T.V.A calculata si achitata pentru materialele importata este trecuta in Registrul de
evidenta a livrarilor.
Debit contul 211 “Materiale”, subcontul 211.1” Materii prime si materiale de baza” –
435 039,20 lei;
Credit contul 521”Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul 521.2”Facturi
de achitat in strainatate”– 435 039, 20 lei;
31
2. Reflectarea serviciilor de transport prestate de compania bulgara in suma de 18 240
lei (1500$*12,16 lei/1$):
Debit contul 211 “Materiale”, subcontul 211.1” Materii prime si materiale de baza” – 18 240 lei;
Credit contul 521”Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul 521.2”Facturi
de achitat in strainatate”– 18 240 lei;
Debit contul 229 “Alte creanţe pe termen scurt”, subcontul 229.4” Creante pe termen scurt
privind alte operatii” – 89 096,03 lei (87 355, 87 lei +1740, 16 lei);
Credit contul 242”Cont curent in valuta nationala”, subcontul 242.1”Mijloace banesti nelegate”–
89 096, 03 lei;
Debit contul 534” Datorii privind decontarile cu bugetul”, subcontul 534.2”Datorii privind taxa
pe valoare adaugata” –89 096,03lei;
Credit contul 229 “Alte creanţe pe termen scurt”, subcontul 229.4” Creante pe termen scurt
privind alte operatii – 89 096, 03 lei;
Debit contul 521”Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul 521.2”Facturi
de achitat in strainatate”– 427 082, 08 lei;
32
corespunzatoare.Compania cercetata exporta marfuri de natura chimica (polisterol) si este
obligate sa achite la vama o taxa in marime de 0, 1% din valoarea marfurilor exportate.
Credit contul 611”Venituri din vinzari”, subcontul 611.1”Venituri din vinzarea produselor” –
13 764 $;
33
Debit contul 243” Conturi curente in valuta straina”, subcontul 243.1”Conturi valutare in tara” –
170 438, 24 lei;
Compania”Izoplast” a vindut 10 777,32 lei in vederea procurarii a 918 dolari americani.La data
procurarii, 11 octombrie 2010, cursul oficial stabilit de BNM pentru un dolar american a
constituit 11, 74 lei moldovenesti.La prezentarea extrasului bancar drept confirmare de efectuare
a tranzactiei in contabilitate s-a efectuat inregistrarea:
Debit contul 243” Conturi curente in valuta straina”, subcontul 243.1”Conturi valutare in tara” –
170 438, 24 lei (918$ * 11, 74lei/1$);
Credit contul 229”Alte creante pe termen scurt”,subcontul 229.4”Creante pe termen scurt privind
alte operatii” – 170 438, 24 lei.
34
marime de 918 dolari americani sau 10 717,19 lei moldovenesti, la cursul oficial inregistrat in
acea zi la BNM de 11,674 lei pentru un dolar. Achitarea transei s-a contabilizat astfel:
Debit contul 411” Credite bancare pe termen lung”, subcontul 411.2”Credite bancare pe termen
lung in valuta straina” – 10 717, 19 lei;
Credit contul 243” Conturi curente in valuta straina”,subcontul 243.1”Conturi valutare in tara” –
10 717, 19 lei.
Credit contul 243” Conturi curente in valuta straina”,subcontul 243.1”Conturi valutare in tara” –
851, 69 lei.
35
Cap III. Analiza fluxului de mijloace banesti
Documentul principal care permite efectuarea analizei este Raportul privind fluxul
mijloacelor băneşti, întocmit în cadrul rapoartelor financiare, în conformitate cu S.N.C. 7. De –
asemenea pentru efectuarea analizei se pot utiliza datele din Planul de Afaceri, în acest mod
trasîndu-se o paralelă între cifrele prognozate şi cele realizate.Prima etapă de analiză începe cu
aprecierea generală a fluxurilor de mijloace băneşti, în particular stabilirea mărimii acestui
indicator pe fiecare activitate separat.În continuare vom utiliza înregistrările contabile din
perioada de gestiune şi înregistrările anului precedent(2009-2010).
Tabelul 3.1
(lei)
Abaterea
Nr. Tipuri de activitate 2009 2010 absolută
1 2 3 4 5
1. Operaţională 1 971 665 (4 422 746) (6 394 411)
2. De investiţii – 5 006 910 5 006 910
3. Financiară (1 877 274) (623 064) 1 254 210
Flux net total 94 391 (38 900) 133 291
Sursa: Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti pentru anul 2009 şi 2010(anexa 3 şi 4)
Deşi întreprinderea este profitabilă conform datelor Raportului privind rezultatele financiare,
situaţia prezentata în Raportul privind fluxul mijloacelor banesti nu este tocmai
favorabilă.Aceasta conjunctură de regulă se crează în cazul apariţiei modificărilor în anumite
posturi de activ sau efectuarea operaţiunilor nemonetare. Analizînd situaţia generală a fluxurilor
de mijloace baneşti putem afirma că solvabilitatea SRL Izoplast este una îndoielnică. În acest caz
conducerea trebuie sa ia măsuri de ameliorare precum îmbunătăţirea potentialului tehnic prin
procurarea de maşinării noi. Sporirea randamentului va duce la optimizarea a calităţii produselor
şi în final la creşterea încasărilor din vînzari.
Daca în urma unui studiu general am obtinut un flux total de mijloace băneşti negativ vom
purcede la executarea celei de-a doua etape de analiză. În acest scop vom depista cauza
principală care a condiţionat dinamica fluxului operaţional. Analiza de tip factorial prin metoda
balanţiera este cea mai potrivită pentru efectuarea acestui studiu.
37
Tabelul 3.2
Influenţa
Abaterea
Indicatori 2009 2010 asupra fluxului
absolută
net
1 2 3 4 5
Activitatea
operaţionala
Încasari băneşti din
12 948 908 14 847 778 + 1 898 870 + 1 898 870
vînzari
Alte încasari ale
135 861 81 972 53 889 -53 889
mijloacelor băneşti
Plăţi băneşti furnizorilor 8 429 921 15 423 745 +6 993 824 –6 993 824
Plăţi băneşti salariaţilor 917 073 1 003 268 +86 195 –86 195
Plata dobînzilor 425 450 349 659 –75 791 +75 791
Plata impozitului pe
2268 – – 2268 + 2268
venit
Alte plăţi ale mijloacelor
1 338 392 2 575 824 +1 237 432 –1 237 432
băneşti
Fluxul net din activitatea
1 971 665 (4 422 746) – 6 394 411 – 6 394 411
operaţionala
Activitatea de investiţii
Încasări din ieşirea
– 5 006 910 +5 006 910 +5 006 910
activelor pe termen lung
Fluxul net din activitatea
– 5 006 910 +5 006 910 +5 006 910
de investiţii
Activitatea financiară
Încasari sub formă de
– 2 000 000 +453 697 +453 697
credite şi împrumuturi
În anul 2009, S.R.L. “Izoplast” a obţinut un flux total de mijloace băneşti pozitiv, în sumă
de 94 391 lei. Această tendinţă se datorează în mare parte fluxului din activitatea operaţională, ce
constituie în perioada cercetată 1 971 665 lei.Rezultatele obţinute indică asupra unui nivel de
lichiditate suficient pentru a capată atenţia creditorilor şi investitorilor. Tot in 2009
întreprinderea şi-a onorat datoria faţa de creditori restituind suma luată sub forma de împrumut,
însă în rezultat a dus la diminuarea fluxului total net cu 1 877 274 lei.
In anul 2010, intreprinderea obţine un flux total negativ de mijloace băneşti în marime de
38900 lei. Cauza principală ce a condiţionat apariţia fluxului total operaţional negativ reprezintă
majorarea plaţilor efectuate în folosul furnizorilor si antreprenorilor.Aceasta cifră se datorează
volumului mare de achiziţionări de materie primă, necesară pentru fabricarea plăcilor de
polisteren. Influenţa acestui factor a determinat micşorarea indicatorului rezultativ cu 6 993 824
lei. Totodată, nevoinţa de a acoperi cheltuielile curente ale întreprinderii, a scos din buget încă
1 237 432 lei.
Acord;
Regie;
Mixt.
SRL Izoplast îşi remunerează muncitorii în acord, adică în dependenţă de volumul de produse
fabricate şi a serviciilor prestate. În 2010, întreprinderea a fabricat un volum mai mare de plăci
de polisteren şi totodată a angajat unui număr suplimentar de lucrători în sfera de producere, fapt
care a condiţionat majorarea plăţilor salariale şi prin urmare a dus la micşorarea fluxului
operaţional cu 86 195 lei.Dacă în anul 2009, intreprinderea a obţinut venituri adiţionale celor din
vînzări în mărime de 135 861 lei, în perioada cercetată această cifră s-a diminuat simţitor,
cauzînd o modificare a fluxului de mijloace bănesti în sumă de 53 889 lei.
Tendinţa negativă a fost parţial compensată pe seama majorării încasărilor din vînzarea
polisterenului, fapt care a adus întreprinderii încă 1 898 870 lei.De-asemenea, diminuarea sumei
dobînzilor achitate instituţiilor financiare a dus la sporirea fluxului operaţional cu 75 791 lei.
Datorită neonorării obligaţiei fiscale, indicatorul rezultativ a înregistrat o creştere nefirească de
2268 lei.
39
Numerarul generat de activitatea de investiţii, ca element component al fluxului total de
mijloace băneşti, a contribuit semnificativ la majorarea indicatorului rezultativ. Astfel, fluxul
investiţional alcătuieste 5 006 910 lei şi vine să acopere deficienţele fluxului operaţional.Fluxul
net din activitatea financiară diminuează fluxul net total cu 623 064 lei.
Tabelul 3.3
2009 2010
Fluxurile mijloacelor băneşti
Suma(lei) Cota(%) Suma(lei) Cota(%)
1 2 3 4 5
Încasări :
Plăţi:
Plăţi furnizorilor şi
8 429 921 72,35 15 423 745 79,51
antreprenorilor
41
Total plăţi 11 651 986 100,00 19 399 736 100,00
Sursa: Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti pentru anul 2009 şi 2010(anexa 3 şi 4)
Fi
gura 3.1.Structura încasărilor băneşti pentru 2010, %
Pe de-alta parte, elementele de plăţi urmăresc aceeaşi dinamică atît în 2009, cît şi în 2010,
fara schimbări majore.Direcţia principală de plată reprezintă numerarul transferat furnizorilor de
materie primă, această pondere constituind 79,51 %, cu 7,16 % mai mult decît în perioada
precedentă. Totodată, achitarea tranşelor de credite şi împrumuturi, cît şi a comisioanelor
aferente acestora a diminuat bugetul întreprinderii cu 1 939 480 lei sau 10%, cu 3,27% mai puţin
decît în 2009. Suma mijloacelor băneşti sub formă de salarii şi contribuţii sociale şi medicale
achitate muncitorilor s-a diminuat în 2010 cu 2,73%, reprezentînd 5,17% din mărimea totală a
plăţilor. Cu o pondere mai puţin semnificativă sunt plăţile efectuate în vederea achitării
42
dobînzilor la creditele contractate şi a dividendelor membrilor fondatori ai întreprinderii, ceea ce
nu modifica considerabil cifra totală a plăţilor.
A doua metodă de analiză, cea îmbinată, suplineşte neajunsul primei metode, adică
studiază raportul între încasări şi plăţi.Pentru realizarea practică a acestei metode vom parcurge
următorii paşi:
Tabelul 3.4
Analiza structurală a fluxului de mijloace băneşti prin metoda îmbinată în
dinamică
2009 2010
Fluxurile mijloacelor băneşti
Suma(lei) Cota (%) Suma(lei) Cota (%)
43
1 2 3 4 5
Încasări :
Plati:
Din datele tabelului 2.2 se observă ca S.R.L.”Izoplast” a obţinut în 2009 încasări totale în
sumă de 13 084 769 lei.Principală sursă de intrare a mijloacelor băneşti reprezintă încasările de
numerar din vînzarea produselor, prestarea serviciilor şi executarea lucrărilor (98, 96%). O sursa
secundară de intrare a numerarului constituie alte încasări operaţionale, cu o cotă de 1, 04 %. Din
suma totală a încasărilor (13 084 769 lei), 12 990 378 lei au ieşit sub formă de plăţi sau 99, 99%
din totalul mijloacelor băneşti a fost utilizate pentru acoperirea cheltuielilor. Direcţiile principale
de plată au fost sumele achitate furnizorilor(64,89%), salariaţilor(7,06%), privind credite şi
44
împrumuturi(11,90%), sub formă de dobînzi(3,28%) şi dividende(2,54%). Întrucît încasările
depaşesc plăţile cu 0, 02%, în 2009, la întreprindere s-a format flux net pozitiv.
În anul 2010, încasările totale au constituit 21 936 660 lei.Cea mai importantă cale de intrare a
mijloacelor băneşti reprezintă sumele obţinute din vînzări (67, 68%).Urmează încasările din
ieşirea activelor pe termen lung (22, 82%), din credite şi împrumuturi(9,10%) şi alte încasări
operaţionale, sub formă de penalităţi (0,40 %). Pe parcursul acestei perioade suma totală a
plăţilor a depăşit suma încasărilor cu 0, 01%, la întreprindere formîndu-se un flux net
negativ.Direcţia principală de ieşire a mijloacelor băneşti a constituit plăţile îndreptate
furnizorilor de materie primă în mărime de 70, 19%. Sumele T.V.A achitate la importul
materiilor prime şi impozitul pe venit reţinut din salarii sunt reflectate în Raportul privind fluxul
mijloacelor băneşti la categoria “Alte plăţi operaţionale”. Aceasta reprezintă o direcţie secundară
de plată în 2010 şi alcătuieşte 2 575 824 lei sau 11,72% din suma plăţilor totale.Urmează plăţile
privind credite şi împrumuturi (8, 83%), plăţile salariaţilor (4, 56%), plăţi sub formă de
dividende (3, 11%) şi dobînzi (1, 59%).
Dupa cum am observat în capitolul anterior, gestionarea eficientă a mijloacelor băneşti este cheia
unei afaceri spre succes. Elaborarea Raportului privind fluxul mijloacelor băneşti datează din
anii ’80 ai secolului trecut şi avut o raspîndire rapidă în ţările în care se aplicau deja standardele
internaţionale de contabilitate.Astfel acest raport a căpătat o importanţa deosebită de-a lungul
timpului şi a devenit o componentă indispensabilă a rapoartelor financiare.În baza informaţiei
45
cu privire la fluxul mijloacelor băneşti, utilizatorii economici stabilesc abilitatea întreprinderii de
a genera bani şi echivalenţi ai banilor.Astfel apare noţiunea de suficienţă.Totodată, se determină
volumul mijloacelor băneşti din cadrul entităţii şi în raport cu alte entităţi.În acest caz vorbim de
eficienţă.
În vederea evaluării suficienţei mijloacelor băneşti trebuie parcursă o serie de acţiuni succesive:
Chiar dacă Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti reprezintă o sursă informaţională
preţioasă, aceasta nu este suficientă pentru a întreprinde paşii enumeraţi mai sus. Iată de ce, în
teoria şi practica economică se utilizează un sistem de rate ce permite evaluarea suficienţei
fluxului de mijloace băneşti, prin stabilirea punctelor forte şi slabe ale entităţii. Coeficienţii
calculaţi evaluiaza capacitatea întreprinderii de a genera bani pentru achitarea datoriilor,
investirea în propriile activităţi şi distribuirea profitului sub formă de dividende acţionarilor.
Chiar dacă analiza fluxurilor de mijloace băneşti prin metoda ratelor are o mulţime de avantaje,
totuşi există anumite limitări care duc la apariţia unor inexactităţi sau erori legate de efectuarea
calculelor.Iată unele din situaţiile ce prezintă erori:
46
Analiza prin metoda ratelor se efectuiaza doar pe baza informaţiei cuprinse în rapoartele
financiare. Deci, prezentarea unor date bilanţiere eronate va cauza erori în executarea
calculelor;
Din cauza oscilaţiei permanente a nivelului preţurilor compararea cifrelor devine foarte
dificilă. Modificarea preţurilor duce la apariţia unor schimbări în evaluarea costului
producţiei fabricate, a venitului din vînzări şi a valorii activelor în general. De aceea, în
scopul efectuării unor comparaţii adecvate, trebuie efectuate ajustările necesare;
La determinarea ratelor de suficienţă şi eficienţă a mijloacelor băneşti sunt utilizate doar
date cu caracter cantitativ, chiar dacă informaţia calitativă ar putea schimba radical opinia
creditorilor faţă de companie.
Pentru a aprecia dacă SRL Izoplast dispune de suficiente mijloace băneşti pentru a-şi îndestula
necesităţile operaţionale, în practica analitică se calculează şi se interpretează o serie de rate:
1. Rata suficienţei fluxului de mijloace băneşti din activitatea operaţionala= Fluxul net
operaţional / Plăţi băneşti pentru procurarea activelor pe termen lung + Sporurile
stocurilor de mărfuri şi materiale + Plata dividendelor
Drept sursă informaţională de efectuare a analizei servesc datele Bilanţului Contabil şi ale
Raportului privind fluxurile mijloacelor băneşti.
Plăţile băneşti pentru procurarea activelor pe termen lung reprezintă sumele achitate în vederea
procurării mijloacelor fixe.Atît în 2009, cît şi în 2010, SRL Izoplast nu a achiziţionat maşinării şi
utilaje, respectiv această sumă constituie “0” lei.
Sporurile stocurilor de mărfuri şi materiale apar în cazul în care valoarea stocurilor de la sfîrşitul
anului este mai mare decît cea de la începutul anului. Studiind activul Bilanţului Contabil,
observăm că întreprinderea Izoplast nu înregistreaza un spor al stocurilor, aşadar la calculul ratei
se va însuma valoarea”0” lei.
2009
Rata suficienţei fluxului din activitatea operaţională = 1 971 665 lei / 0 lei + 0 lei + 330 971 lei
= 5, 96
2010
47
Rata suficienţei fluxului din activitatea operaţională = (4 422 746) lei / 0 lei + 0 lei + 683 584 lei
= (3, 76)
Deşi compania poate utiliza mijloacele băneşti generate din activitatea financiară sau de
investiţii, totuşi fluxul operaţional ramîine sursa principală de achiziţie a activelor pe termen
lung şi de achitare a dividendelor.
Această rată exprimă raportul dintre marimea fluxului operaţional, indicat în Raportul privind
fluxul mijloacelor băneşti şi mărimea datoriilor întreprinderii, reflectate în Bilanţul
Contabil.Abilitatea acesteia de a-şi onora obligaţiile prezintă interes pentru potenţialii creditori şi
investitori, deoarece constituie un indicator al solvabilităţii entităţii.
2009
Rata de acoperire a datoriilor cu fluxurile mijloacelor băneşti = 1 971 665 lei / (1 696 544 lei +
6 348 483 lei) = 0, 25
2010
Rata de acoperire a datoriilor cu fluxurile mijloacelor băneşti = (4 422 746) lei / (788 023 lei +
2 508 107 lei) = (1, 34)
48
În 2010, S.R.L”Izoplast” a obţinut un flux operaţional negativ, fapt care a cauzat o depreciere a
ratei de acoperire a datoriilor pîna la (1, 34). Situaţia înregistrată este una nefavorabilă, deoarece
instituţiile de finanţare vor adopta o atitudine sceptică la cererea de acordare a creditelor şi
împrumuturilor. Poziţia de incapacitate de plată scade credibilitatea clientului şi siguranţa
investiţiilor în obligaţiunile emitentului.
Suma dividendelor calculate se preia din Anexa la Bilanţul Contabil sau din Registrul la contul
537, iar încasările băneşti operaţionale medii pe zi se calculează prin însumarea încasărilor
operaţionale şi divizarea rezultatului la 360 zile.
2009
Durata achitării dividendelor anunţate = 330 971 lei / [(12 948 908 lei + 135 861 lei) / 360 zile] =
9 zile
2010
Durata achitării dividendelor anunţate = 683 584 lei / [(14 847 778 lei + 81 972 lei) / 360 zile] =
16 zile
În conformitate cu Legea privind societăţile cu răspundere limitată nr.135 din 14 iunie 2007,
termenul de plată al dividendelor reprezintă 30 zile de la data adoptării hotărîrii de distribuire a
beneficiului. Calculele efectuate demonstrează că SRL Izoplast a reuşit să respecte termenul
impus de legislaţie.În 2009, compania a distribuit profitul proprietarilor în termen de 9 zile, iar în
2010 pe parcursul a 16 zile.Respectiv, în perioada cercetată achitarea dividendelor a fost amînată
cu 7 zile. Totuşi societatea reuşeşte să achite dividende fondatorilor fără a apela la surse externe
de finanţare, fapt care inspiră încredere în potenţialii investitori ai SRL Izoplast.
49
4. Rata suficienţei activelor perfect lichide = Mijloace băneşti disponibile / Plăţi băneşti
operaţionale medii pe zi
Calculul acesui coeficient se efectuiază pentru a estima cîte zile întreprinderea poate funcţiona
apelînd doar la resursele băneşti proprii.Ca sursă informaţionala pentru efectuarea analizei se
utilizează Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti pe baza căruia se determină plăţile băneşti
medii operaţionale pe zi şi datele Bilanţului Contabil, capitolul II, din care se preia suma
mijloacelor băneşti la sfîrşitul perioadei de gestiune.
2009
Rata suficienţei activelor perfect lichide = 113 641 lei / (11 113 104 lei / 360 zile) = 113 641 lei /
30 869, 73 lei/zile = 4 zile
2010
Rata suficienţei activelor perfect lichide = 41 507 lei / (19 002 837 lei / 360 zile) = 41 507 lei /
52 785, 66 lei/zile = 1 zi
Estimările au arătat că rata suficienţei activelor perfect lichide s-a redus simţitor în dinamică,
micşorîndu-se de 4 ori în anul 2010 comparativ cu perioada precedentă.Astfel, la sfîrşitul anului
2009 întreprinderea putea să-şi finanţeze activităţile operaţionale timp de 4 zile, doar pe seama
propriilor lichidităţi, neapelînd la resurse de finanţare sub formă de credite şi împrumuturi
provenite din exteriorul acesteia.
În anul 2010, SRL Izoplast a putut să efectuieze plăţi operaţionale din contul activelor perfect
lichide timp de o singură zi.Circumstanţele respective arată că întreprinderea supravieţuieste
doar din contul fondurilor împrumutate de la instituţiile de finanţare.
Situaţia este una dramatica şi dacă întreprinderea nu-şi va gestiona într-un mod eficient resursele
băneşti, atunci ea riscă să falimenteze.
După ce utilizatorii economici au studiat minuţios Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti şi
au evaluat suficienţa numerarului disponibil, aceştia purced la a doua etapă de analiză şi anume
aprecierea eficienţei mijloacelor băneşti utilizate. În cadrul etapei secunde de analiză se parcurg
următorii paşi:
50
o Determinarea volumului şi compoziţiei fluxului de mijloace băneşti operational;
o Stabilirea mărimii fondurilor generate de întreprindere şi reinvestite în propriile activităţi;
o Determinarea direcţiilor principale de utilizare a mijloacelor băneşti;
o Evaluare influenţei deciziilor manageriale asupra gestionării eficiente a mijloacelor
băneşti;
o Utilizarea informaţiei cu privire la fluxurile băneşti obţinute în perioadele precedente
pentru a prognoza fluxurile băneşti ulterioare, din punct de vedere al mărimii, timpului şi
exactităţii;
o Studierea relaţiei dintre profitabilitate şi fluxul net de mijloace băneşti, precum şi
impactul variaţiei preţurilor.
Coeficientul reinvestirii mijloacelor băneşti arată volumul numerarului pe care compania este
dispusă să-l introduca din nou în circuitul economic intern. Totodată, acesta reprezintă un
indicator al devotamentului pe care îl au proprietarii întreprinderii faţă de bussines-ul realizat.
În practica autohtonă, acest coeficient exprimă cota mijloacelor băneşti care au fost obţinute din
activitatea operaţională şi reţinute la întreprindere pe parcursul perioadei de gestiune.Mărimea
optimală a coeficientului se claseaza între 8-10 %.Dacă valoarea indicatorului nu figurează în
intervalul stabilit, atunci putem afirma că intreprinderea se află într-o situaţie dificilă şi necesită
o cantitate suplimentară de capital şi active pentru a ramîine pe piaţă.
2009
Coeficientul reinvestirii mijloacelor băneşti = 1 971 665 lei – 330 971 lei / 9 273 563 lei –
6 348 483 lei = 1 640 694 lei / 2 925 080 lei = 0, 56 * 100 % = 56 %
2010
Coeficientul reinvestirii mijloacelor băneşti = (4 422 746) lei – 683 584 lei / 6 670 321 lei –
2 508 107 lei = (5 106 330) lei / 4 162 214 lei = (1, 23) * 100 % = (123) %
51
Calculele efectuate ilustrează o conjunctură nefavorabilă atît pe parcursul anului 2009, cît şi în
2010.Astfel, în 2009 coeficientul reinvestirii mijloacelor băneşti nu s-a încadrat în intervalul
recomandat de 8-10% şi a alcătuit 56 %. Fluxul operaţional negativ din 2010 a cauzat scăderea
coeficientului pîna la (123) %, ceea ce denotă că în perioada cercetată reinvestirea mijloacelor
băneşti nu a avut loc.
Incheiere
52
Evidenta mijloacelor banesti la SRL Izoplast se efectuiaza in conformitate cu prevederile
principalelor acte normative ce reglementeaza acest domeniu. Primirea si eliberarea numerarului
din casa intreprinderii, efectuarea transferurilor din conturile de decontare se consemneaza in
documentele stabilite de legislatia in vigoare
Bibliografie
54