UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ

VETERINARĂ ’’ION IONESCU DE LA BRAD’’ IAȘI

FETEASCĂ REGALĂ

Șef lucr. Dr.

Cintea Colibaba Stundent,

Leonte Mădălina-Vasilica
 Introducere

Feteasca Regală este unul dintre cele mai cunoscute și

căutate soiuri de struguri de vin din România. A fost descoperit
după 1920 în Transilvania, lângă Sighişoara și se presupune a fi
un hibrid între Feteasca Albă și Grasa de Cotnari (sursa
Ampelografia). Genitorii confirmați de analizele moleculare
sunt Feteasca Albă și Frâncușa.
 Caracteristici strugure
 
Feteasca Regală face parte din categoria soiurilor semi-
aromate, la fel ca Chardonnay-ul. 
Datorită producției  sale ridicate (15-20 t/ha), a fost un soi
răspândit și foarte apreciat în perioada comunistă, pe când era
căutată producția masivă.
Zonele de exploatare a soiului se întind în toată țara.
Butucul de Fetească Regală este destul de rezistent la ger, dar
sensibil la mucegai.
Florile de Fetească Regală sunt hermafrodite, soiul fiind
autofertil.
Strugurele conține, în pieliță, o concentrație ridicată de
tanini, fapt rar pentru un soi de vin alb. Concentrația de zahăr în
strugurii de Fetească Regală poate atinge peste 220 g/l (adică
13%vol alcool), în ani mai călduroși.

Perioada de recoltă se aproprie de cea a Merlot-ului (jumătatea

lui septembrie).
 Vinuri obținute

În general, ajungând în fiecare an la o maturite deplină, din

Fetească Regală se pot obține vinuri cu corp mediu pentru cele
păstrate în inox și vinuri corpolente (full-bodied) pentru cele
păstrate la învechire și în butoi, cu arome intense și cu un mare
potențial de învechire. Taninurile fine din pielița strugurilor
contribuie cu un factor de rezistență învechirii, față de alte soiuri
de vin alb. Este un soi din care pot rezulta vinuri spumante de
excepție.
  
Gustativ și olfactiv
 flori precum trandafir, flori de câmp,
 fructe precum caise uscate sau migdale, mai ales pentru
vinul vinificat în barrique.

 
Câteva asocieri culinare

Pentru o Fetească Regală tânără:

 piept de vițel/sau limbă fiert cu cartofi la cuptor și sos
cremă cu hrean
 păstrăv prajit în unt cu cartofii nature și pătrunjel
 sarmale în frunză de vită cu smântână și mămăligă
 dorada la grătar cu unt cu salvie și cartofi pai
 creveți la tigaie cu ulei de măsline, ustroi, rozmarin și
ardei iute
 calcan la cuptor cu sos cremă de crustacee și orez
sălbatic

Pentru o Fetească Regală învechită în lemn (butoi):

 risotto clasic cu ciuperci porcini
 pui la cuptor cu legume de sezon și piure de cartofi
 piept de vițel (sau limba de vițel) fiert cu cartofi la
cuptor și sos cremă cu hrean
  salată de vinete clasică cu paine proaspată facută pe
plită
 ratatouille clasic la cuptor
 sarmale în frunză de viță cu smântână și mămăligă


  Caracteristici morfologice

Rozeta este pufoasă, verde-albicioasă, cu marginea alb-

liliachie. Vârful lăstarului este pufos, alb-verzui. Lăstarul este
scămos, roșietic-verzui. Inflorescența este cilindro-conică,
aripată. Floarea este hermafrodită normală cu 5-6 stamine și
ovar bi- sau tri- ocular, sferic, cu stil lung. Cârceii sunt glabri,
cafenii. Frunza adultă este de mărime mijlocie, ușor lățită,
întreagă sau trilobată, colorată verde închis, cu limbul ondulat,
cu amprente slabe pe fața superioară și scămos pe fața
inferioară. Sinusurile laterale sunt superficiale în formă de liră
sau V, iar sinusul pețiolar este în formă de U sau liră. Dinții au
baza largă și laturi ușor convexe. Nervurile sunt verzi, iar dinții
sunt mijlocii, cu baza largă și laturile ușor convexe, cu vârfuri
acuminate. Pețiolul este verde–cafeniu, aproape egal cu nervura
mediană. Strugurele este mijlociu, cilindro-conic, uni sau
biaripat, compact. Pedunculul este scurt și ierbos. Bobul este
sferic, mijlociu, galben-verzui cu punct pistilar persistent și miez
zemos. Sămânța este mare, ovală, cu șalază bine conturată,
ovală, cu marginea ușor ridată și rostru scurt și subțire.
 Particularități agrobiologice

Soi cu o vigoare mare de creștere, cu o dezmugurire

timpurie, înregistrată în primele zile ale lunii aprilie și cu
perioadă lungă de vegetație. Își maturează bine lemnul astfel
încât rezistă până la minus 22 °C și are o capacitate rapidă de
refacere în urma accidentelor climatice. Este sensibil la secetă,
din acest punct de vedere se evită cultura acestuia în zone
secetoase și nisipoase. Este sensibil și la putregaiul cenușiu și
prezintă rezistență medie la mană și la făinare. Fertilitatea este
foarte bună, formează 60-70% lăstari fertili și are coeficienții de
fertilitate cu valori de 0,9-1,8 cel fertil și 1,8-2,1 cel absolut.

Particularități agrotehnice

Preferă terenuri bogate în resurse hidrice, preferând

portaltoi care să dezvolte un sistem radicular profund, ca SO4,
SO4-4 . În plantații se poate conduce atât în forma joasă, cât și
semiînaltă, dând rezultate foarte bune la multe tipuri de tăiere.
Încărcătura de ochi care se lasă pe butuc variază în funcție de
arealul de cultură, în medie 20-22 ochi/m 2 . Fetească regală
reacționează foarte bine la fertilizarea organică, administrată
periodic, minim 30 t/ha.
Caracteristici tehnologice

Este un soi semiaromat care ajunge la maturitate deplină la

două săptămâni după soiul Fetească Albă și la 3-4 săptamâni
după soiul Chasselas doré. Greutatea medie a unui strugure
variază între 70 și 150 grame, iar a 100 de boabe între 145 și 190
grame. Acumulează zaharuri între 188-215 g/l, în mod normal și
are o amplitudine mică de supramaturare, deoarece atinge un
maxim de 220-235 g/l. Producția de struguri obținută variază de
la 11 t/ha la Blaj la 27 t/ha la Odobești, cu o medie de 15-20t/ha.
Se obțin în mod frecvent, vinuri de masă (consum curent), dar și
vinuri superioare seci, vinuri materie primă pentru spumante și
distilate învechite din vin. Vinul este alb-verzui, cu nuanțe
gălbui sau galben-verzui care trec pe măsura maturării în
galben-pai sau chiar galben-auriu. Tăria este moderată, oscilând
între 10-12,5%. Valorile acidității, 4,5-6 g/l uneori ajungând
chiar la 7,5 g/l, se situează la un nivel excelent și conferă acestui
vin o savoare aparte, vioiciune caracteristică, un bun echilibru și
un gust bine conturat. Vinul tânăr degajă o aromă originală, de
tip floral, ușor de recunoscut. Corpolent, prezintă o nuanță de
prospețime care determină o amintire plăcută în memoria
degustătorului. Gustul plăcut, bine conturat, plin de finețe, este
acrișor, care aduce cu al unui măr românesc de vară.
Se recomandă a se consuma când sunt tinere pentru a le simți
din plin prospețimea, fructuozitatea și aroma. Vinul se poate
servi la începutul mesei, ca aperitiv, sau asociat cu mâncăruri
ușoare pe bază de pește, fructe de mare, brânzeturi dulci
nefermentate, carne albă sau chiar fructe proaspete la sfârșitul
mesei.
În general, vinurile obținute sunt seci, dar se pot obține și vinuri
demiseci și chiar dulci. Din acest soi se prepară materia primă
pentru mari vinuri spumante românești. Din Fetească Regală se
obțin și distilate de prestigiu.

Selecții clonale

Din populația soiului Fetească Regală la Stațiunea de

Cercetare pentru Viticultură și Vinificație Blaj a fost extrasă
selecția clonală Fetească Regală 21 Blaj și a fost omologată în
anul 1979.

Zonarea
 Având o mare plasticitate ecologică, dar și datorită
producțiilor ridicate obținute, soiul se cultivă în foarte multe
areale viticole, chiar și în areale caracterizate printr-un ecoclimat
mai puțin favorabil cultivării soiurilor albe de calitate. În
prezent, este cel mai cultivat soi din România, ocupând o
suprafață de 12.639,3181 ha. De asemenea, soiul este cultivat și
în alte țări viticole ale Europei demonstrând că este unul din
soiurile românești de valoare.
 Acest vin are o culoare verde-gălbuie, are o aromă elegantă,
florală li note de fructe galbene. Gustul este echilibrat, mineral și
bine conturat. prospețimea plină de finețe este conferită de
aciditatea caracteristică soiului.
 La acest vin mi-a placut:
Este un vin de culoarea spicului de grâu cu reflexe
verzui și parfum delicat, foarte persistent, de fructe
proaspete.
Aroma placută care persistă, uscată, cu o nota fină
usor amăruie , migdalată își exprimă pe deplin nuantele
atunci când vinul este servit, bine răcit.
Leonte mădălina-Vasilica