SUDAREA CU FASCICUL

LASER
 Sudarea cu laser (LBW Laser beam
welding) este o metodă specifică de
sudare care se realizează prin
asamblarea nedemontabilă a două
materiale, prin topirea marginilor, cu
ajutorul energiei optice.
 http://www.youtube.com/watch?v=4Ue
k3qEb8TA&feature=related
 Energia necesară topirii este obținută
prin concentrarea cu ajutorul unor
lentile optice a fascicolului laser la
suprafața de separație a celor două
materiale de sudat.
 Aceasta concentrare extraordinara de
putere este necesara ca sudarea să
apară. Fascicule laser sunt doar
fascicule de lumină, şi metale sunt
reflectoare foarte bune de lumina.
Această problemă este agravată de
faptul că majoritatea tipurilor
industriale cu laser emit lumina
infrarosie, pe care metalele o reflectă
chiar mai bine decât lumina vizibilă
 Deoarece metalele sunt, de
asemenea, bune conductoare de
caldura, puterea care intra în lucru
este rapid disipată departe de la faţa
locului care este incalzit. Singura
modalitate in care laserele pot suda
metale este prin aplicarea unei puteri
atât de mari încât mica parte absorbită
sa fie suficienta pentru a topi metalul.
(fig2B)
 Odată ce suprafaţă se topeşte, totul
se schimbă. Metale lichide absorb
mult mai multa lumina decat cele
solide, astfel încât producţia de
căldură creşte brusc. Acest lucru ridică
temperatura metalului de mai sus la
punctul de fierbere, generatoar de
vapori de metal (Figura 2C).
 Presiunea de vapori a deschide un
canal în jurul razei laser, formând
ceea ce se numeşte o gaura de cheie.
 O gaura cheie pe deplin dezvoltata,
aratata in figura 2D atrage aproape
toate puterea laserului incident şi-l
transformă în căldură.
 Sudurile cu laser, fiind mici, se răcesc
foarte repede. Dacă timpul e scurt (mai
puţin de 5 milisecunde) sudurile realizate
pe otel inoxidabil se pot crapa din cauza
răcirii bruste.
 Răcirea rapidă a sudurilor cu laser are,
totusi, beneficii importante: multe
metale au proprietăţi mecanice mai bune
atunci când acestea sunt rapid
solidificate, iar zonele afectate de
caldura sunt mici şi denaturarea este
minimă.
 Cele două tipuri de lasere utilizate în
mod obişnuit sunt :
◦ Solid-State Laser şi
◦ Lasere de gaze (în special lasere rubin şi
Laserii Nd: YAG (dopate cu
neodim ytriu aluminiu).
Solid – State Laser
 Un laser solid-state este un laser care
foloseşte un mediu care este un solid,
mai degrabă decât un lichid.
Operează la lungimi de undă pe
ordinea de 1 micrometru, mult mai
scurt decât laserele de gaz, şi ca
urmare solicită ca operatorii sa poarte
ochelari de construcţii sau sa
foloseasca ecrane speciale pentru a
preveni deteriorarea retinei.
 http://www.youtube.com/watch?v=b5Xi1LfeJdw&feature=relat
Nd: YAG

Primul tip foloseşte rubin sintetic şi crom

în oxid de aluminiu, neodim în sticlă (Nd:
sticlă), şi cel mai frecvent tip, cristal
compus din granat de ytriu aluminiu
dopat cu neodim (Nd: YAG).
Laserele de gaze folosesc amestecuri de
gaze ca heliu, azot şi dioxid de carbon
(CO2 cu laser), ca mediu protector.
Indiferent de tip, cu toate acestea, atunci
când mediul este excitat, el emite fotoni
şi formeaza fasciculul de laser.
Sudarea cu laser-hibrid
 Un derivat al sudării cu fasciculul de laser
(LBW), sudarea cu laser-hibrid, combină
fasciculul de laser cu o metodă de sudare cu
arc electric, cum ar fi sudare cu arc electric
in mediu proctector de gaz (GMAW).
Această combinaţie permite o poziţionare
mai flexibilă şi datorită utilizării unui laser,
măreşte viteza de sudare asupra a ceea ce
este în mod normal e posibil sudare cu arc
electric cu gaz de metal (GMAW).
Concluzii
 Avantajele importante ale sudurii cu
laser sunt:
 -Influenta redusa a zonelor invecinate
sudurii din cauza timpului scurt si a
zonei precis delimitate.
 -Se pot realiza suduri in incinte
inchise, prin preverderea unor ferestre
prin care se focalizeaza fasciculul
laser.
 Incovoierile si deformarile mecanice
sunt reduse la minimum, neexistand
piese de fixare, contact electric, etc..
 -Se pot realiza suduri extrem de fine
 -Sistemele de sudura cu laser se
preteaza usor la automatizarea
prelucrarii.
  Vlad Irina
 Vantu Victor
 Facultatea de Energetica
 Seria A, Grupa 2103