CURS II

STRUCTURA PLĂMÂNULUI

Structura plămânului se constituie din alăturarea mai multor componente:

1) componenta bronhială (arborele bronşic) – reprezintă totalitatea ramificaţiilor
bronşiilor în interiorul plămânului
2) componenta parenchimatoasă – reprezintă totalitatea acinilor pulmonari
3) stroma conjunctivă
4) vasele şi nervii plămânului

1) COMPONENTA BRONHIALĂ
Bronhiile au rol în vehicularea aerului şi grupează în jurul lor celelalte componente (parenchim , stromă
conjunctivă, vase, nervi ). Bronhiile principale pătrund în hilul pulmonar, la nivelul căruia se ramifică
intrapulmonar după cum urmează:

 Bronhia principală dreaptă se ramifică în trei brohii lobare, destinate celor trei lobi
pulmonari.
La nivelul plămânului drept se întâlnesc 10 bronhii segmentare , care deservesc prin ramurile lor
acelaşi număr de segmente pulmonare.
a) Bronhia lobară superioară dreaptă se desprinde de pe faţa laterală a bronhiei principale drepte ,
îndreptându-se apoi superior şi lateral . Intrapulmonar se ramifică în bronhii segmentare,destinate
segmentelor pulmonare.
- Bronhia segmentară apicală - B I - se îndreaptă spre superior şi lateral
- Bronhia segmentară posterioară - B II - are un traiect ascendent, spre posterior şi lateral
- Bronhia segmentară anterioară - B III - are un traiect descendent, spre anterior şi lateral
b) Bronhia lobară mijlocie dreaptă se desprinde de pe faţa anterioară a bronhiei principale,
îndreptându-se apoi oblic, spre inferior şi lateral. Aceasta dă naştere următoarelor bronhii
segmentare:
- Bronhia segmentară laterală - B IV
- Bronhia segmentară medială - B V
c) Bronhia lobară inferioară dreaptă continuă direcţia bronhiei principale şi de aceea
corpii străini inhalaţi accidental se angajează cel mai adesea în această bronhie.Astfel
ea se îndreaptă oblic spre inferior, posterior şi lateral , ramificându-se apoi în bronhii
segmentare.
- Bronhia segmentară superioară - B VI - care se desprinde în apropierea originii bronhiei
lobare inferioare şi care , uneori ,emite o bronhie segmentară subapicală
- Bronhia segmentară bazală medială (cardiacă) - B VII
- Bronhia segmentară bazală anterioară - B VIII
- Bronhia bazală segmentară laterală - B IX
- Bronhia bazală segmentară posterioară - B X

 Bronhia principală stângă se ramifică în două brohii lobare, destinate celor doi lobi
pulmonari.
La nivelul plămânului stâng se întâlnesc de obicei 8 bronhii segmentare , care deservesc prin
ramurile lor acelaşi număr de segmente pulmonare.

1
a) Bronhia lobară superioară stângă se desprinde din partea anterioară a bronhiei principale stângi,
după care se îndreaptă lateral şi dă naştere bronhiilor segmentare.
- Bronhia segmentară apico-posterioară - B I + B II
- Bronhia segmentară anterioară - B III - ( ambele provenind dintr-un trunchi comun
corespunzător bronhiei lobare superioare drepte)
- Bronhia segmentară lingulară superioară - B IV
- Bronhia segmentară lingulară inferioară - B V - (ambele provenind dintr-un trunchi lingular)
comun corespunzător bronhiei lobare mijlocii drepte)
b) Bronhia lobară inferioară stângă continuă încă 1 cm direcţia bronhiei principale, împărţindu-se
apoi în bronhii segmentare cu orientare şi distribuţie asemănătoare celor de la nivelul plămânului
drept.
- Bronhia segmentară superioară - B VI - din care se poate desprinde o bronhie segmentară
subapicală
- Bronhia segmentară bazală medială (cardiacă) - B VII - inconstantă
- Bronhia segmentară bazală anterioară - B VIII
- Bronhia segmentară bazală laterală - B IX
- Bronhia segmentară bazală posterioară - B X
Precizăm că la nivelul lobului inferior stâng lipseşte bronhia segmentară bazală B VII
medială sau cardiacă , deoarece impresiunea cardiacă este mai accentuată la acest
nivel.
FIG.II.1-ARBORELE BRONŞIC

Segmentul pulmonar reprezintă:

- unitate anatomică , deoarece este delimitat de septuri (stromă ) intersegmentare evidente şi are
pedicul vascular nutritiv propriu
- unitate funcţională , deoarece are bronhie proprie şi vascularizaţie funcţională proprie.
- unitate clinică , deoarece anumite boli (pneumonii, cancerul bronho-pulmonar, bronşiectaziile,
TBC pulmonar ) pot afecta numai un segment pulmonar.
- unitate radiologică , deoarece fiecare segment pulmonar are imaginea sa radiologică bine
definită .
- unitate chirurgicală , deoarece este posibilă extirparea unui singur segment (segmentectomie),
fără a impieta economia generală a pulmonului respectiv; astfel, intervenţiile chirurgicale necesare în
patologia pulmonară, în special în cea neoplazică, au putut deveni mai conservatoare, mai fiziologice şi
mai economice în ceea ce priveşte parenchimul pulmonar restant.
Segmentale pulmonare sunt:
- Plămânul drept:
Lob superior:
- segmentul apical - S I - cel mai adesea afectat datorită expansionării şi aerării mai reduse a
acestuia datorate traiectului retrograd al bronhiei sale .
- segmentul posterior - S II
- segmentul anterior - S III
Lob mijlociu:
- segment lateral - S IV
- segment medial - S V
Lob inferior:
- segment superior - S VI – poate contine si un segment subapical superior
- segment bazal medial-cardiac - S VII
- segment bazal anterior - S VIII
- segment bazal lateral - S IX
2
 - segment bazal posterior - S X
- Plămânul stâng:
Lob superior :
- segment apico-posterior - S I + S II
- segment anterior - S III
- segment lingular superior - S IV
- segment lingular inferior - S V
Lob inferior :
- segment superior - S VI
- segment bazal medial (cardiac) - S VII – inconstant ; cand exista este greu separabil de
segment bazal anterior S VIII
- segment bazal anterior - S VIII
- segment bazal lateral - S IX
- segment bazal posterior - S X
FIG II.2- SEGMENTAŢIA PLĂMÂNULUI

Ca lob accesor nominalizăm lobul venei azigos, situat în porţiunea supero-medială a plămânului
drept, determinat de existenţa unui mezou al arcului venei azigos,ce creează astfel o scizură
suplimentară.
FIG.II.3 - LOBUL AZIGOS ACCESOR

Bronhiile segmentare se mai ramifică de 12-15 ori;diametrul fiecărei bronhii în parte scade, dar
suprafaţa totală de secţiune a ramificaţiilor este mai mare decât a bronhiei de origine.
 Structura bronhiilor extralobulare este,dinspre interior spre exterior:
- tunica mucoasă -epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat (cilii bat spre căile aeriene
superioare, evacuând particulele străine inspirate)
- celule caliciforme cu rol în apărare
- celule cu margine în perie ,se pare cu rol de chemoreceptori
- tunica musculo-cartilaginoasă
- fibre musculare netede spiralate
- fibre elastice
- reţeaua vasculară
- cartilajele bronşice : - inele complete-bronhiile lobare
- plăci-bronhii segmentare, subsegmentare
- datorită prezenţei acestora, lumenul bronşiilor
extralobulare rămâne mereu deschis.
- glandele bronşice (seromucoase)
-tunica adventice –f ibroasă

FIG.II.4- DIVIZIUNEA ARBORELUI BRONŞIC ŞI PARENCHIMUL PULMONAR

CORESPUNZĂTOR

2) COMPONENTA PARENCHIMATOASĂ
Componenta parenchimatoasă se constituie din sacii şi alveolele pulmonare, împreună cu căile aeriene
aferente , care de la acest nivel poartă numele de bronhiole (se caracterizează prin faptul că îşi pierd
peretele cartilaginos )
Lobulii pulmonari = unităţi morfo- funcţionale din care se constituie segmentele
- se grupează în jurul unei bronhiole lobulare
- sunt formaţi din mai mulţi acini pulmonari
3
 - bronhiolele lobulare se mai ramifică , ultima ramificaţie luând numele de bronhiolă
terminală
Acinii pulmonari = unităţi morfo – funcţionale
- se constituie din : - bronhiole respiratorii - cu pereţi parţial alveolizaţi
- ducte alveolare
- saci alveolari
- alveole pulmonare (localizate în pereţii precedentelor)
 Structura parenchimului
 Bronhiole lobulare : - tunică fibroelastică
- tunica musculară = muşchiul Reissensen (în reţea , care
asigură bronhocostricţia - bronhodilataţia)
- tunica mucoasă – epiteliu cilindric simplu sau bistratificat
- celule ciliate
- celule caliciforme (secretă mucus)
 Bronhiole respiratorii - tunica fibroelastică
-tunica musculară ( fibrele musculare se răresc, până dispar la
nivelul ductelor alveolare )
- tunică mucoasă –epiteliu cubic ciliat
 Ducte alveolare – tunică fibroelastică
- tunică mucoasă – epiteliu pavimentos simplu
 Alveole pulmonare – epiteliu – pavimentos simplu
- celule cu rol în secreţia surfactantului (care împiedică
atelectazia în inspir )
- celule cu microvili - rol – chemoreceptor
- în resobţia surfactantului
- leucocite – migrate din capilare
- pot depozita: - particule de siliciu (şi apoi, prezentând
pseudopode, să se depună în interstiţiu )
- hemosiderină (în bolile cardiace)
- membrană bazală
- stromă alveolară = septuri interalveolare
- membrană reticulo – colageno - elastică
- conţine reţeaua capilară , provenită din vasele circulaţiei
funcţionale
Astfel, gazele respiratorii au de străbătut , din alveolă în sânge, membrana alveolo-capilară,
constituită din:
- epiteliul alveolar
- membrana bazală alveolară
- stroma alveolară
- membrana bazală a capilarului
- endoteliul capilar
FIG. II 5 –MEMBRANA ALVEOLO- CAPILARĂ

3) COMPONENTA STROMALĂ
Stroma pulmonară provine din ţesutul conjunctivo-elastic ce îmbracă plămânul ,numit membrana
subpleurală, care, împreună cu ţesutul conjunctiv mediastinal, pătrunde prin hil în plămîn, formând:
- componenta intersegmentară (în cea mai mare parte)

4
 - aceasta nu urmează traiectul bronhiilor, delimitînd segmentele fără a pătrunde în
acestea.
- componenta intrasegmentară - urmează ramificaţiile bronhiilor, pătrunde în segmentul pulmonar; se
opreşte la nivelul bronhiolei lobulare, fără a pătrunde în lobul
- componenta intralobulară - nu însoţeşte bronhiolele, ci ramurile arterei pulmonare, cu care pătrunde în
lobul, dând naştere stromei alveolare.

4)COMPONETA VASCULO-NERVOASĂ
VASCULARIZAŢIA FUNCŢIONALĂ-constituită din vasele pulmonare
-face parte din circulaţia mică sau pulmonară
-serveşte hematozei
FIG. II.6 –MAREA ŞI MICA CIRCULAŢIE

Arterele pulmonare
Ventricul drept (care primeşte sânge venos, neoxigenat, prin venele cave superioară şi inferioară)-
Trunchiul pulmonar - Arterele pulmonare dreaptă şi stângă.
Ramificaţiile arterei pulmonare urmează ramificaţiile bronhiilor.
(Trebuie precizat că artera segmentară bazală medială sau cardiacă există chiar dacă segmentul
respectiv lipseşte ).
FIG.II 7-RAMURILE ARTERELOR PULMONARE

Venele pulmonare
Reţeaua capilară a alveolelor(la acest nivel are loc hematoza, şi sângele se oxigenează) –
postcapilare(se pot anastomoza cu reţeaua capilară bronşică)-vene perilobulare-vene
intrasegmentare – vene intersegmentare-cele patru vene pulmonare (câte două pentru fiecare
pulmon)
Vena pulmonară dreaptă superioară primeşte sânge de la lobul superior şi cel mijlociu.
Vena pulmonară dreaptă inferioară primeşte sânge de la lobul inferior.
Venele pulmonare stângi primesc sânge fiecare de la lobul corespunzător.
VASCULARIZAŢIA NUTRITIVĂ – se constituie din vasele bronşice:
-arterele bronşice-din aorta toracică (adăugându-se şi
ramuri din artera toracică internă)
-venele bronşice-care se varsă în vene brahiocefalică la
stânga şi în vena azigos la dreapta
-face parte din marea circulaţie
FIG. II 8 – SCHEMA VASCULARIZAŢIEI NUTRITIVE A PLĂMÂNULUI

Arterele bronşice:
- însoţesc bronhiile şi se distribuie : - pereţilor bronhiilor
- pereţilor vaselor pulmonare
- stromei pulmonare
- se termină la nivelul bronhiolei respiratorii (nu pătrund în acinul pulmonar, care este
vascularizat prin intermediul vaselor circulaţiei funcţionale) şi se continuă cu reţeaua capilară, originea
venelor bronşice.
Venele bronşice:
- reţeaua superficială - subpleurală şi a elementelor din hilul pulmonar
- reţeaua profundă - stroma pulmonară şi arborele bronşic intrapulmonar , până la nivelul
acinului.

5
LIMFATICELE PLĂMÎNULUI
- Subpleurale (superficiale) - merg în profunzime şi confluează cu cele profunde
- Intrapulmonare (profunde) - încep de la nivel perilobular, deoarece în lobul nu există vase limfatice
Calea drenajului limfatic = perilobular – intersegmentar – peribronhovascular -noduri limfatice
pulmonare – noduri limfatice bronhopulmonare- noduri limfatice traheobronşice - noduri limfatice
mediastinale anterioare şi posterioare.
FIG. II.9 -LIMFATICELE PLĂMÎNULUI

NERVII PLĂMÂNULUI
Plexuri (în jurul hilului pulmonar): - anterior
-posterior
-fibre parasimpatice eferente - din nervul vag
- fac sinapse în microganglioni intrapulmpnari
- sunt destinate: - musculaturii bronhiale (bronhoconstricţie)
- glandelor de la nivelul mucoasei
-fibre simpatice eferente:-din ganglionii simpatici toracali 2-5
- sunt destinate: - musculaturii bronhiale (bronhodilataţie)
-musculaturii din pereţii vaselor(vasomotoare)
-fibre aferente viscerosenzitive - conduc stimuli de la nivelul: - alveolelor pulmonare
- mucoasei bronhiilor
- afluenţilor venoşi
FIG. II 10 –INERVAŢIA PLĂMĂNULUI

MEDIASTINUL

Este o importantă regiune topografică cu poziţie mediană, uşor orientată spre stînga, ocupînd spaţiul
dintre cele două regiuni pleuro-pulmonare, care se constituie complet la sfârşitul lunii a 3-a embrionare.
LIMITE: - anterior : - faţa posterioară a sternului
- posterior : - corpii vertebrali toracali
- superior : - apertura superioară a toracelui(cu poziţie oblică)
- inferior : - faţa superioară a diafragmului, cu poziţie mai înaltă anterior şi care
coboară mult înspre posterior
- lateral : - pleurele mediastinale
FIG.II 11 –ÎMPĂRŢIREA MEDIASTINULUI

COMUNICĂRI :
a) Superior - cu gâtul (traheea ,esofagul ,vasele mari şi nervii trec din regiunea
gâtului în cea toracică, iar comunicările se fac prin spaţiile dintre
aceste formaţiuni )
b) Inferior - prin orificiile diafragmatice:
1) Trigonul lombo-costal = între inserţiile lombară şi costală ale diafragmului
2) Trigonul costo-sternal = între porţiunea costală şi cea sternală ale diafragmului
3) trigonul sterno-sternal = între cele două porţiuni sternale de inserţie a diafragmului
4) Orificiul aortic = pe sub ligamentul arcuat median, între inserţiile stâlpilor drept şi stâng ai
diafragmei
- conţine: - artera aortă
- ductul toracic

6
 5) Arcada muşchiului psoas = pe sub ligamentul arcuat medial, între corpul vertebral L1 (stâlp
stâng) sau L2(stâlp drept) şi procesele costiforme L1
6) Arcada muşchiului pătrat al lombelor = pe sub ligamentul arcuatlateral,între procesele
costiforme L1 şi marginile inferioare ale coastelor12
7) Orificiul esofagian - printre fibrele stâlpului stâng al diafragmului
- conţine :- esofagul
- nervii vagi
- ramurile esofagiene ale vaselor gastrice stângi
8) Orificiul venei cave inferioare - la unirea foliolelor dreaptă şi anterioară
- conţine vena cavă inferioară, care aderă de pereţii orificiului
c) Lateral : - cu plămânul prin hilul acestuia
FIG. II.12 –HIATUSURILE DIAFRAGMATICE

SISTEMATIZARE
 MEDIASTINUL SUPERIOR
Limite: - superior:-apertura toracică superioară (un plan ce trece prin marginea superioară
a sternului şi prin marginea superioară a corpului vertebral T1)
- inferior:-un plan ce trece prin unghiul sternal şi prin marginea inferioară a
corpului vertebrei T4(precizăm că la nivelul T4 se află bifurcaţia
traheei, a trunchiului pulmonar şi ajunge arcul aortic)
- anterior:-manubriul sternal
- posterior:-faţa anterioară a corpilor vertebrali T1-T4.

Conţinut:
- planul I – timusul - la adult rămâne un corp grăsos retrosternal
- la copil este de dimensiuni mai mari, coborând înmedistinul
anterior(intre stern şi pericard)
- se află în trigonul timic , delimitat de recesurile pleurale
costomediastinale anterioare
- planul II - venele brahiocefalice - formate prin unirea venei jugulareinterne şi a
venei subclavii
- vena cavă superioară (porţiunea extrapericardică)
- nervii frenici
- noduri limfatice mediastinale anterioare
- planul III - arcul aortic, alături de care se află:
- nervii vagi (nervul vag stîng trece anterior de arcul aortic, la acest
nivel emiţînd nervul laringeu recurent stâng ,ce apoi urcă
posterior de arc)
- nervii cardiaci ce se distribuie plexului cardiac
- planul IV (dinspre anterior spre posterior): - traheea(cu noduri limfatice
paratraheale şi traheobronşice superioare)
- esofagul
- ductul toracic

Sub nivelul corpului vertebral T4 se află mediastinul inferior , care se împatre în:
FIG. II.13 - MEDIASTINUL SUPERIOR
FIG. II.13 B - VASELE ŞI NERVII MEDIASTINULUI SUPERIOR

7
 MEDIASTINUL ANTERIOR
Limite: - anterior - faţa posterioară a corpului sternal şi muşchiul transvers al toracelui
- posterior - faţa anterioară a pericardului
Conţinut: - recesurile pleurale costomediastinale anterioare
- drept:articulaţia sternoclaviculară dreaptă-articulaţia sternocondrală II
stângă – articulaţia sternocondrală IV stângă – articulaţia sternocondrală
VII dreaptă )
- stâng:- articulaţia sternoclaviculară stângă-articulaţia sternocondrală IV
stângă – curbă cu convatitatea medială, până la cartilajul costal VII din
stânga , la 3 cm de marginea sternală
- ţesut conjunctiv şi grăsos
- extremitatea inferioară a timusului
- ligamentele sternopericardice
- artera toracică internă
- noduri limfatice frenice superioare şi prepericardice
FIG.II 14 - PROIECŢIA RECESURILOR COSTOMEDIASTINALE ANTERIOARE

 MEDIASTINUL MIJLOCIU
Limite: - între planurile – anterior - prepericardic
- posterior - pretraheal
Conţinut: - pericardul
- cordul
- vena cavă superioară (porţiunea intrapericardică)
- aorta ascentă (porţiunea intrapericardică)
- trunchiul arterei pulmonare şi bifurcaţia acestuia
- bifurcaţia traheei şi bronhiile principale
- nervii frenici şi vaesle pericardo-frenice
- plexul cardiac

 MEDIASTINUL POSTERIOR
Limite:-anterior-bifurcaţia traheei
-faţa posterioară a pericardului
-partea posterioară a diafragmului
-posterior-faţa anterioară a corpilor vertebrali T4-T12
Conţinut: - esofag
-aortă descendentă toracică
-venele azigos şi hemiazigos
-canalul toracic
-nervii vagi
-nervii splanhnici
-noduli limfatici mediastinali posteriori
FIG.II.15 - PORŢIUNEA DREAPTĂ A MEDIASTINULUI
FIG.II.16 - PORŢIUNEA STÂNGĂ A MEDIASTINULUI
FIG. II.16B – RAPORTURILE ELEMENTELOR CONŢINUTE ÎN MEDIASTINUL POSTERIOR

SISTEMUL VENELOR AZIGOS

Teritoriu: - torace

8
 - o parte din peretele abdominal
Origine: venele lombare 1 şi 2 (care se unesc cu vasele ce drenează plexurile vertebrale
intern şi extern)--- formează venele lombare ascendente dreaptă şi stângă
Traiect: - urcă spre cavitatea toracică pe sub ligamentul arcuat medial---la nivelul T12 se
unesc cu vena subcostală---formează vena azigos în dreapta şi vena hemiazigos în
stânga
VENA AZIGOS
Traiect : - urcă pe flancul antero- lateral al coloanei vertebrale toracale---se opreşte la
nivelul T4---se arcuieşte spre anterior , deasupra pediculului pulmonar drept
(arcul venei azigos)---se varsă în vena cavă superioară
Raporturi :- vena azigos propriu-zisă:
- anterior:-esofag (de care o desparte recesul interazigoesofagian)
- posterior:-corpul vertebrelor T4-T12
- medial:-ductul toracic
-aorta descendentă
- lateral:-nervul splanhnic mare drept
- arcul venei azigos:
- medial:- esofagul
- traheea
- nervulvag
- lateral: - pleura şi pulmonul drept (pe care lasă un şanţ pe faţa medială)
- inferior: - pediculul pulmonar drept
Afluenţi: - vene parietale: - vena intercostală superioară dreaptă( formată prin unirea venelor
intercostale posterioare II şi III)
- venele intercostale posterioare IV-XI (care colectează şi plexurile
vertebrale)
- vene viscerale: - vene esofagiene
- vene bronşice drepte
- vene pericardice
- vene mediastinale
- vena hemiazigos
- vena hemiazigos accesorie
VENA HEMIAZIGOS
Traiect: - urcă anterior de coloana vertebrală(şi la stânga)---se opreşte la nivelul T8---se
îndreaptă spre dreapta (posterior de aorta toracică, ductul toracic şi esofag)---se
varsă în vena azigos
Afluenţi: - venele intercostale VIII-XI
- vene esofagiene şi mediastinale
(la origine se anastomozeză cu vena renală stângă)
VENA HEMIAZIGOS ACCESORIE
Traiect: - se formează la nivel toracal superior---coboară în stânga coloanei vertebrale---se
opreşte la nivelul T7—se îndreaptă spre dreapta ---se varsă în vena azigos
Afluenţi: - vena intercostală superioară stângă(din venele intercostale II şi III )
- venele intercostale posterioare IV-VII
- vene esofagiene , pericardice , mediastinale
- vene bronşice stângi
FIG. II 17 – SISTEMUL VENELOR AZIGOS

LIMFATICELE MEDIASTINALE
9
A) Noduri limfatice parietale
1) Noduri limfatice intercostale
- situaţie: - în porţiunea posterioară a spaţiilor intercostale
- aferenţe: - de la peretele postero-lateral al toracelui
- de la pleura parietală
- eferenţe: - nodulul cervical profund (de la primul spaţiu intercostal)
- ductul limfatic drept-dreapta şi ductul toracic-stânga (spaţiile 2-6 )
- cisterna chyli (spaţiile 6-12)
2) Nodurile limfatice diafragmatice
- anterioare (prepericardice) – aferenţe - porţiunea anterioară a diafragmului
- faţa superioară a ficatului
-regiunea epigastrică supraombilicală a
peretelui abdominal anterior
- eferenţe: - nodurile parasternale
- mijlocii (pericardice laterale) - aferenţe: - pericard
- diafragm
- pleure
- ficat
- eferenţe: - nodurile mediastinale anterioare
- nodurile mediastinale posterioare(juxtaesofagiene)
- nodurile diafragmatice anterioare(prepericardice)
(se situează acolo unde nervii frenici perforează diafragma)
- posterioare: - se includ în nodurile mediastinale posterioare
3)Nodurile limfatice parasternale
- situaţie: - la nivelul porţiunii anterioare a spaţiilor intercostale
- de-a lungul arterei toracice interne -
Aferenţe: - peretele anterior toracic
- peretele anterior abdominal, din regiunea supraombilicală
- mamela (anastomozele transversale explică posibilitatea metastazării
contralaterale a unor tumori mamare de cadrane interne)
- ficat
- noduri diafragmatice anterioare
Eferenţe: - trunchiul limfatic subclavicular
- vena jugulară internă
- ductul toracic(în stânga)
- nodurile limfatice mediastinale anterioare
Alte noduri limfatice parietale, neomologate ăn N.A., sunt:- paramamare
- prevertebrale
B) Noduri limfatice viscerale
1) Nodurile limfatice mediastinale anterioare
- situaţie: - în mediastinul superior
- anterior de vasele mari de la baza cordului
- aferenţe: - nodurile parasternale
- nodurile diafragmatice mijlocii(latero-pericardice)
- cord
- pericard
- timus
- eferenţe: - nodurile traheobronşice inferioare
2) Nodurile limfatice mediastinale posterioare
10
 - situaţie: - în jurul esofagului şi aortei (în dreptul venelor pulmonare inferioare)
- aferenţe: - partea posterioară a diafragmei.(cu pleura corespunzătoare)
- pericard
- esofag
- lobii pulmonari inferiori
- eferenţe: - ganglionii traheobronşici inferiori
3) Nodurile limfatice traheale
- situaţie: - în şanţul dintre trahee şi esofag (în raport cu nervul recurent, care poate
fi lezat în adenopatii la acest nivel=răguşeala)
- aferenţe: - trahee
- esofag
- tiroidă
- timus
- noduli traheobronşici
- grupuri(neomologate în N.A.): - paratraheali drepţi şi stângi
- retrosternali
- eferenţe: - de fiecare parte câte un colector care se varsă în :- vena subclavie
- confluentul venos
- nodul cervical profund
- duct limfatic drept/duct toracic
4) Noduri limfatice traheobronşice superioare şi inferioare
- situaţie: - de o parte şi de alta a traheei
- în unghiurile externe pe care le formează cu bronhiile principale
- în unghiul carinal
- aferenţe: - fiind centrale , colectează limfa de la toate organele vecine(diafragmă,
cord, pericard, partea inferioară a traheei, bronhii, plămâni)
- eferenţe: - nodulii traheali
5) Nodulii limfatici bronho pulmonari
- situaţie: - la rădăcina pulmonului
- printre elementele pediculului pulmpnar
6) Nodulii limfatici pulmonari
- situaţie: - în plin parenchim pulmonar
Din unirea eferenţelor nodurilor mediastinale, traheale şi traheobronşice se formează trunchiul
bronhomediastinal.
FIG.II 18 -LIMFATICELE MEDIASTINULUI

11