EDUCATIE FIZICA GIMNASTICA

1. Selectaþi un exemplu de formaþii de adunare dintre cele enumerate:

a. în sah;
b. în trepte;
c. în careu.

2. Ce reprezintã intervalul intr-o formatie data?

a. spatiul dintre executanti dispusi pe linia frontului;
b. distanta dintre executanti dispusi unul inapoia celuilalt;
c. spatiul dintre executanti dispusi unul inapoia celuilalt.

3. Care sunt grupele de exercitii (elemente) acrobatice cunoscute?

a. exercitii acrobatice libere;
b. exercitii acrobatice statice;
c. exercitii acrobatice in grup.

4. Selectati rostogolirile care se executã cu corpul indoit:

a. rostogolire inainte din ghemuit in ghemuit;
b. rostogolire inainte din depãrtat in depãrtat;
c. rostogolire lungã inainte.

5. Care sunt elementele acrobatice statice cu caracteristicã de fortã si echilibru?

a. sfoara lateralã;
b. rãsturnarea lentã inainte;
c. stând pe cap.

6. Dupã atitudinea corpului rulãrile pot fi:

a. cu corpul rãsucit;
b. cu corpul ghemuit;
c. cu corpul pe spate.

7. Care sunt actiunile din deplasare cunoscute?

a. mersul;
b. alergarea;
c. pornirea in mers.

8. Dupã gradul de complexitate, exercitiile de dezvoltare fizicã generalã pot fi:

 a. complexe;
b. compuse;
c. foarte simple.

9. Care sunt deprinderile motrice de bazã nespecifice gimnasticii?

a. mersul;
b. escaladarea;
c. târârea.

10. Comanda sãvârsitoare pentru realizarea trecerii de la alergare la mers se primeste:

a. de voie;
b. pe ambele picioare;
c. pe piciorul drept.

11. Comanda sãvârsitoare pentru oprirea din mers se realizeazã:

a. pe piciorul stâng;
b. pe ambele picioare;
c. pe piciorul drept.

12. Care sunt obiectele portative specifice competitiilor de gimnasticã ritmicã sportivã?
a. esarfa;
b. steagul;
c. cercul.

13. Selectatii tipurile de formatii utilizate in lectiile de gimnasticã:

a. formatii strânse;
b. formatii de sah;
c. formatii de adunare.

14. Care este definitia rãsturnãrii?

a. element acrobatic static de fortã si echilibru;
b. element acrobatic in care corpul este proiectat in aer;
c. element acrobatic dinamic in care corpul ia contact cu solul doar pe extremitãti.

15. Care sunt principiile de bazã ale terminologiei gimnasticii?

a. sã fie clasicã;
b. sã fie precisã;
c. sã fie mai lungã.
 B

16. In ce grupã de mijloace incadrati salturile?

a. actiuni pe loc;
b. exercitii acrobatice;
c. exercitii dificile.

17. Care sunt ramurile gimnasticii aplicate in alte domenii?

a. gimnastica de inviorare;
b. gimnastica medicalã;
c. gimnastica igienicã.

18. Selectati trei principii didactice folosite in predarea gimnasticii:

a. principiul participãrii constiente si active;
b. principiul coordonãrii segmentelor;
c. principiul muzicalitãtii.

19. Care este rolul partenerului in exercitiile de dezvoltare fizicã generalã?

a. coleg;
b. pereche;
c. sprijin.

20. Cãtãrarea si escaladarea sunt deprinderi motrice identice?

a. dacã se fac pe acelasi aparat sau obstacol;
b. da;
c. nu.

21. Care este comanda pentru realizarea „pornirii in mers”?

a. grupã, cu pas de front „inainte”;
b. grupã, la pas „mars”;
c. grupã, inainte „mars”.

22. In ce grupã de exercitii acrobatice regãsim elementul „stând pe mâini – pod”?

a. exercitii acrobatice statice;
b. exercitii acrobatice dinamice;
c. exercitii de dezvoltare fizicã generalã.

B
23. Care sunt sarcinile gimnasticii?
a. dezvoltare corectã si armonioasã a executantilor;
b. dezvoltarea capacitãtii de relaxare a grupelor musculare;
c. corectarea deficientelor coloanei vertebrale.

24. Din ce formatie se realizeazã desfãsurarea „in sah”?

a. din coloanã câte doi;
b. din careu;
c. din semicerc.

25. Jocurile de miscare sunt mijloace specifice gimnasticii de bazã?

a. numai cele de captarea atentiei executantilor;
b. doar cele care urmãresc dezvoltarea orientãrii spatio-temporale;
c. da.

26. Când sunt folosite intensiv deplasãrile in figuri?

a. in sãli special amenajate;
b. in spatii improvizate;
c. in sãli cu dimensiuni reduse.

27. Ce sunt rulãrile?

a. elemente acrobatice statice;
b. elemente acrobatice dinamice;
c. elemente de echilibru si fortã.

28. Cine este creatorul bãncii de gimnasticã si a scãrii fixe?

a. Per Henrik Ling;
b. Salzmann Christian Gotthilf;
c. Iohann Bernhard Basedov.

29. Rãsturnarea spre inapoi este un element acrobatic dinamic care se poate executa:
a. pe sol;
b. pe ladã;
c. pe scara fixã.

30. Câte pãrti are comanda?

a. o parte;
b. douã pãrti;
 c. trei pãrti.

31. Care sunt deprinderile motrice de bazã cunoscute?

a. adunarea;
b. alinierea;
c. mersul.

32. Ce formatie folosim in executia exercitiilor de influentare selectivã a aparatului locomotor?

a. de adunare;
b. de deplasare in figuri;
c. de lucru.

33. Pe ce picior se dã comanda pentru realizarea intoarcerii din deplasare la stânga-mprejur si cum se
realizeazã?
a. pe piciorul stând – ½ pas – intoarcere 180 0;
b. pe piciorul stâng – 1 pas si ½ - intoarcere 180 0;
c. pe piciorul drept – 1 pas si ½ - intoarcere 180 0.

34. Ce reprezintã flancul?

a. depãrtarea dintre primul si ultimul executant intr-o formatie;
b. extremitatea unei formatii;
c. distanta dintre executanti.

35. Ce este arcuirea?

a. miscare de indoire;
b. miscare de intindere;
c. miscare repetatã cu amplitudine crescutã.

36. Ce este un torent acrobatic?

a. un complex de actiuni motrice;
b. o legare de elemente;
c. o succesiune de elemente prezentate intr-un anumit tempo.

37. In ce verigã a lectiei de gimnasticã sunt folosite exercitiile de dezvoltare fizicã generalã?
a. organizarea colectivului;
b. pregãtirea organismului pentru efort;
c. influentarea selectivã a aparatului locomotor.
 C

38. Ce exercitii pot fi folosite in alcãtuirea piramidelor?

a. exercitii de dezvoltare fizicã generalã;
b. exercitii acrobatice dinamice;
c. exercitii acrobatice statice.

39. Pozitia „sprijin” presupune cã:

a. linia umerilor se gãseste sub punctele de apucare;
b. linia corpului este situatã deasupra aparatului de lucru;
c. linia umerilor este situatã deasupra punctelor de apucare.

40. Cum se realizeazã intoarcerile pe loc in doi timpi?

a. pe vârfurile ambelor picioare;
b. pe vârful piciorului de pe partea intoarcerii si pe cãlcâiul piciorului opus;
c. pe cãlcâiul piciorului de pe partea intoarcerii si pe vârful piciorului opus.

41. Cum denumim rãsturnarea spre inapoi pe ambele picioare?

a. pod cu trecere prin stând pe mâini;
b. stând pe mâini cu trecere prin pod;
c. flic-flac spre inapoi.