Instituţia: I.P. Liceul Teoretic „Al.

Ioan Cuza”
Data: 01 septembrie 2021
Învățătoare:Peleavschi Ana
Clasa: a II-a ,,C”
Subiectul lecției: Ziua Independenței Republicii Moldova - Sărbătoare națională
Tipul lecției: de formare a capacităților de dobândire a cunoștințelor

Obiectivele lecției:
O1 - să definească noțiunea de independență;
O2 - să identifice valorile spirituale și materiale ale poporului nostru în baza informațiilor prezentate ;
O3 - să relateze în baza imaginilor propuse despre frumusețea și dragostea față de țara natală;
O4 - să descrie simbolurile statului utilizând informația propusă ;
O5 - să descopere mesajele și informațiile noi;
O6 - să manifeste atitudine de respect și mândrie față de țară, dorința de a păstra, a valorifica și de a îmbogăți tezaurul țării natale

Strategii didactice :
a) Metode și procedee : conversația, asaltul de idei, jocul didactic, povestirea, explicația, textul lacunar, copacul ideilor, salutul,
b) Forme de activitate: frontal, individual
c) Mijloace și materiale didactice: televizor, prezentare PPT,imagini, fișe, televizor
d) Strategii de evaluare: evaluare formativă interactivă (observarea curentă, cuvinte de încurajare, aplauze),

Referințe bibliografice :
1. Curriculum național, Învățământul primar, Ed. Lyceum, Chişinău:MECC 2018
2. Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori, clesele I-IV. Chișinău: MECC, IȘE, 2019
3. Youtube
 Elemente de conținut

Obiective
Strategii didactice

Timpul
Etapele Strategii
lecției Activitatea învățătorului și a elevilor Metode şi Forme de Mijloace de de evaluare
procedee activitate învăţământ
 Salutul învățătoarei:
- Bună dimineața. Astăzi e prima zi de școală. Trei luni
de vacanță s-au spulberat ca un vis. V-ați odihnit, ați
Evocarea crescut mai mari, frumoși și cred că dorul de școală v-a
adusînapoi în clasă. Mă bucur să vă revăd în Țara
Cunoștințelor plini de energie, dornici de a face carte.
Salutul
 Salutul elevilor:
didactic
Vă rog să vă salutați cu cuvinte duioase, dilci, de independent
încurajare, zâmbind colegului din preajmă. 1
Gest și
 Pe ecran este un soare înzestrat cu raze. Ghiciți mimică
ghicitorile s-au răspundeți la întrebări, iar răspunsurile
vor apărea pe raze.
1. Unde se păstrează obiectele din trecut?
2. Persoana care crește oi se numește 1 Jocul didactic
3. Fără ea – se pierde neamul,
Nu e gură fără ea,
Dacă vrei căldură-n casă
Să nu uiţi de… limba ta! Conversația Frontal
4. Ce este roșu, galben și albastru
5. Încălțăminte populară
O5 6. R.Moldova este bogată în livezi și 3 Televizor
7. Fără ea nimic nu creşte, PPT
Mugurul nu înfloreşte,
Şi pământul, să vezi, crapă,
Dacă lipsă e de….!

- Acum uniți prima literă a fiecărui cuvânt. Ce cuvânt Descoperirea

ați obținut? (Moldova)
  Se anunță subiectul lecției și obiectivele

Comunicarea
Realizarea
sensului PPT
1
TIC-ul
O5

- Ce este pentru voi Moldova?

- Sensurile cuvântului „țară”
Frontal
plai Clustering TIC-ul
vatră patrie PPT
țară
baștină meleag
pământ natal EFI
2
 Priviți atent imaginile și răspundeți la întrebarea „De Problematiza
O3 unde începe țara” rea Televizor
 Tu o fruză, eu o frunză PPT
Împreună știi ce fac? Frontal
Copacul
Completați copacul cu expresii, enunțuri răspunzând la ideilor
întrebarea „Ce e patria pentru tine” (mama și tata; țara în Aplauze
3 PPT
care trăiesc; părinții ce ne așteaptă acasă; cântecul Frontal
păsărilor; leagănul copilăriei;e totul ce ne înconjoară... )
TIC-ul
 Eu știu despre Moldova!
O3 Țara mea, Moldova-mamă,
Vatra doinelor străbune,
TIC-ul
Ca un strugure de poamă
 Stai pe harta lumii. Enunțul PPT
- Moldova pe hartă seamănă cu ........ lacunar
O3 Frontal
- Capitala țării ........
O6 - Drapelul este ...... 2 Conversația
- Cunosc orașele/ satele din Moldova.....
 Ce sentimente îl leagă pe om de patrie?
(iubire, mândrie, dor)
Maximă: A avea Patrie înseamnă a avea trecut, prezent
și viitor”
- Cine este trecutul? Frontal
- Datorită cui avem prezent?
- Cine este viitorul țării?
O5  Dragi copii, cine nu-și cunoaște trecutul țării, nu poate Conversația
să înțeleagă prezentul și nu va putea să vadă viitorul. Eu
vă propun să aflăm câte ceva din trecutul țării noastre. 3
 Legenda despre formarea Țării Moldova
https://www.youtube.com/watch?v=Im15G06l7gU

- Copii, dar știți voi cine au locuit în trecut în țara

Televizor
noastră? Demonstrația
Youtube
În trecut au fost străbunii noștri care au luptat și au
apărat țara de dușmani. În istoria acestui neam au fost
oameni deosebiți, care au avut o dragoste mare pentru
acest popor și pentru acest pământ. Povestirea
Această țară a avut domnitori deosebiți, scriitori
O5 talentață, oameni de știință, oameni ai credinței. Unul
dintre cei care a stat la hotarele țării a fost Ștefan cel
Mare, care e cunoscut ca om înțelept, talentat 4
conducător de oști, curajos luptător pentru apărarea
țării.
Copiii vizionează un filmuleț despre Ștefan cel Mare
https://www.youtube.com/watch?v=QkDsk73_SxM
  Dar în trecut, copii, țara noastră nu era liberă.
Televizor
Priviți la acest porumbel ce stă în colivie Youtube
- Cum credeți cum se simte el în colivie? Problematiza Frontal
- Dar acum când este în afara coliviei, ce poate face rea
el?
- Cum credeți, de ce acestui hulub, i-am dăruit
medalionul cu inscripția 27 august 1991 și l-am așezat în
afara coliviei?
- Cu mulți ani în urmă, țara în care trăim, se
asemăna cu un hulubaș închis în colivie, adică nu avea Explicația
O1
posibilitatea de a acționa singură. Însă datorită
personalităților care au luptat pentru libertatea țării pe 4
data de 27 august 1991 Moldova a obținut independența,
adică libertatea, liberă să-și aleagă simbolurile de stat, Povestirea
limba în care să comunice. Această zi a fost numită Ziua
Independenței. Anul acesta se împlinesc 30 de ani de
când R.Moldova este o țară independentă.
Televizor
 Se explică noțiunea de independență
INDEPENDÉNȚĂ s. f. 1. Situație a unui stat sau a
unui popor care se bucură de suveranitate națională;
stare de neatârnare și drept de a rezolva liber (cu Explicația
O3 respectarea drepturilor altor state și a principiilor 1
dreptului internațional) problemele sale interne și
externe, fără amestec din afară; autonomie.
- Cui dătorăm noi independența țării noastre? De
ce? PPT
Televizor
- Ce înțelegeți prin cuvântul independență? Frontal
Povestirea
 Se vorbește despre Ziua Independenței, Ziua Limbii
O4 române
 7
Joc didactic „ Descoperă cuvântul” Joc didactic
Reflecția Independent
A Ă D E C L A R A Ț I E A
D O U Ă Z E C I S U O W U PPT
Universul
O2 I N D E P E N D E N Ț Ă G Televizor Aplauze
cuvântului
Ș A P T E M O L D O V A U
O3 R P A R L A M E N T D F S
R E P U B L I C A P R Z T

Alcătuiți o propoziție cu toate cuvintele identificate.

 Se prezință simbolurile de stat: stema, drapelul, TIC-ul

O5 imnul
 Se audiază imnul Audiția
Frontal
 Se prezintă informații despre personalități ale
PPT EFI
neamului, monumente de cultură
1
 Vizionarea unui filmuleț „Locuri pitorești” Televizor
 Se discuță despre bogățiile Moldovei, bucatele Youtube
tradiționale, meșteșugurile populare, obiceiuri și tradiții, Conversația
O6
portul popular
Joc
Frontal
1) https://learningapps.org/watch?v=poy1ez46n21 Jocul didactic
2) Activitate interactivă
TIC-ul
https://www.purposegames.com/game/descoperim Youtube
-republica-moldova

Completați următoarele enunțuri: Frontal

Patria este țara în care ...( m-am născut) și al cărei

Extensia 2
cetățean sunt. Ea înseamnă câmpii ...(întinse), dealuri ...
(bogate), codri ...(seculari), râuri ...(curate). Împreună cu Enunțul
Frontal
ceilalți fac parte din poporul ...( român). Simbolurile de lacunar
stat ale R. Moldovei sunt: ... (stema), ...(tricolorul) și ...
O6 (imnul). Cu o istorie zbuciumată, Moldova este o țară PPT
care și-a câștigat demnitatea și ...(independență) prin
2
luptre și războaie.
Sunt mândru de țara mea ...(Moldova), o țară frumoasă
cum nu e alta pe lume.
- Fiecare om își iubește țara și voi la fel,acum vă
propun să continuați gândul Îmi iubesc țara natală
deoarece…
Independent
Creativitatea
Concluzii: Patria începe de la leagăn, de la părinți, 3
frați și surori, de la limba vorbită, de la rude, curtea
copilăriei, pomul din poartă. O țară are o istorie și un
viitor frumos, are tradiții și obiceiuri pe care le respectă
fiecare cu mândrie. Locuitorii țării sunt poporul ce poartă
dragostea, credința, mereu în inimă. Voi sunteți cei care Povestirea
veți contribui la dezvoltarea țării, iar ca moștenire păstrați
lucrurile sfintre, strămoșești:libertatea, pacea, țara, limba,
independența, neamul - suma volorilor vieții unui om
adevărat.
 Evaluarea lecției
- Azi la lecție m-am simțit....... 2 PPT
- Am învățat ..........
- Mi-a plăcut....... Jurnalul Frontal
- Am înțeles....... reflexiv
- Mă voi strădui….
Cântecul „Moldova mea” de Amelia și Valentin Uzun 1 Audiere ,
Youtube
https://www.youtube.com/watch?v=jFziuk5UO6o interpretare
27 august 1991
Etapele lec Ob. Activitatea învățătorului Activitatea elevului Strategii Evaluare
ției didactice
Captarea -Bine ați venit din nou în -Bine v-am găsit!
atenției casa cunoștințelor-școala.Vă urez succes în
noul an de studiu!

-Pe tablă este afișat un

soare înzestrat cu 7 raze. Ghiciți ghicitoarea mea și răspunsurile-Elevii răspund la
le ghicitori și scriu răspunsurile Joc didac Frontală
vom scrie pe raze. pe raze tic
-Moldova
-Acum uniți prima literă a fie
fiecărui cuvînt.Ce cuvînt
ați obținut?
 -Țara în care m-am născut,
O2 -Ce este pentru voi Moldova? patria în care trăiesc

Realizarea Poporul moldovenesc este un popor ce se află la răspîntii, ce -Elevii ascultă informațiile Povestirea
sensului trăieşte greu, mulţi sînt plecaţi peste hotarele ţării pentru a-şi Frontală
întreţine familiile. Voi sunteţi viitorul acestei ţări care ne
insuflă speranţa la o viaţă mai decentă – dragostea pentru
acest pămînt, memoria celor care ne-au ocrotit ţara, limba,
neamul şi au muncit cu sabia pentru a nu dispărea în
nefiinţă.
Pentru a menţine ca popor ce are o ţară, ce are o limbă, o
cultură, o istorie, trebuie să ţinem conştiinţa noastră mereu
trează şi să ştim răspuns la întrebările: -Elevii argumentează
- Cine sîntem noi? răspunsurile
- Cine ne-au fost strămoşii?
- De unde venim?
- Încotro ne îndreptăm?
- Care ne sunt rădăcinile?

Suntem o naţiune, avem o patrie, manifestăm sentimentul

de patriotism. Azi sîntem o Ţară independentă - la 27
august 1991 primul parlament al R.M. a votat Independenţa
Ţării . Anul acesta la 27 august 2013, am sărbătorit 22 de
Frontală
ani de la proclamarea Independenţei R.M. Conversația
Cui datorăm noi independența țării noastre? De ce? Strămoșilor noștri care au
luptat pentru independența
țării.
-Ce înțelegeți voi prin cuvîntul independență? Explicația
O1 - Stare de libertate (politică,
economică, națională) a unui
stat sau popor.
-Care sînt simbolurile țării noastre? Ce semnifică ele? -Elevii redau informații Frontală
 despre simbolurile țării
-Fiindcă locuitorii țării noastre sînt optimiști și harnici ca noastre.
albinuțele, astăzi la lecție au venit la noi în vizită albinuțe Explicația
care ne sugerează subiectul lecției. Citiți subiectul lecției. Ce Indepen
înțelegeți voi prin acest subiect? dentă
Frontală
O2 -În acest enunț este prezent un cuvînt cheie. Povestirea
O3 Care este el? -Cultura Demonstra
ția
-Tara noastra are o cultura bogată cu personalitati
remarcabile , cu tradiții și obiceiuri interesante cu
monumente ,construcții și locașuri sfinte ,care întreţin Frontală
dragostea pentru pământul strămoșesc, dragostea pentru Conversația
neam , dragostea pentru frumos.
-Totalitate a valorilor
O4 -Ce înțelegeți prin cuvîntul cultură? materiale și spirituale create În perechi
de omenire pe parcursul
-Fiecare cetățean al țării trebuie să tindă spre perpetuarea istoriei.
patrimoniului cultural național. Se explică sensul cuvintelor În grup
perpetuare, patrimoniu. -Elevii explică cuvintele
propuse fiind ghidați de
-Acum să vedem care sunt ajutorii albinuței noastre învățător.
„Cultura”.
O2 - Elevii explică sensul Conversația
O4 -Explicați sensul acestor cuvinte. cuvintelor Demonstra Indepen
ția dentă
- Se redau informații despre personalități din ramurile -Elevii redau informații Joc didactic
despre personalități.
culturii patrimoniului național.
- Completați păianjenul cu sfaturi pe care ar trebui să le Păianjenul
O4 urmeze locuitorii țării noastre pentru a păstra cultura -Elevii completează fișele,
Republicii Moldova argumentează răspunsul.
Retenția și Indivi
transferul Completați acrostihul cu calități de care ar trebui să dăie duală
O4 dovadă locuitorii țării noastre în păstrarea patrimoniului
cultural național -Elevii completează
C- acrostihul Acrostih
U-
L-
Extensiu
T-
nea U-
R- Joc didactic
A–
O3
O4 Continuați gîndul...
- Aș vrea să fiu poet, ca să _________________
- Aș vrea să fiu muzician, ca să _____________ -Elevii continuă gîndul
- Aș vrea să fiu pictor, ca să ________________
- Aș vrea să fiu meșter popular, ca să ________  Declar lumii întregi că
- Aș vrea să fiu arhitect, ca să _____________ acel care vede frumosul ţării
sale, ştie cu-adevărat ce este
-Fiecare om își iubește țara și voi la fel,acum vă propun să patria!
continuați gîndul Îmi iubesc țara natală deoarece…  Declar lumii întregi că
fiecare din noi trebuie să
-Jocul „Declar lumii întregi!” iubească patria!
 În faţa clasei (pe un scaun, la un microfon improvizat)  Declar lumii întregi că
elevii pe rînd desprind esenţialul din lecţia desfăşurată; patria mea e doina, codru-n
Discursul începe cu enunţul „Declar lumii întregi!” basme-ascuns!
 Declar lumii întregi că
trebuie să păstrăm și să
dezvoltăm patrimoniul
Avem o ţară mică, dar frumoasă. Avem un plai cu oameni cultural al țării.
harnici, frumoşi la suflet şi la port, inimile şi casele cărora
sînt deschise pentru prieteni şi dornice de vorbă dulce, de
vreme bună şi de pace. Suntem un popor ce ţine la pămînt, -Elevii ascultă atent
istorie, limbă şi cultură tindem să fim o ţară europeană. informațiile
Iubiți țara și faceți totul pentru a o păstra curată, îngrijită și
 bogată în tradiții.

-De memorat poezia „Moldova”

Proiect didactic
„Cultura Republicii Moldova la 22
de ani de independență”

Înv.:Peleavschi Ana
Chișinău - 2013
 Ghicitori

1.Patru picioare are,

Dar să le miște
Nu-i în stare.
(Masa)

2.Are membre, trunchi și cap, dar nu e animal. (Omul)

3.Primăvara înverzește,
Toamna-îngălbenește,
Și iarna te-încălzește.
(Lemnul)

4.S-a făcut de cînd e lumea

Și va fi cît va fi lumea.
(Drumul)

5.N-are limbă și nici gură,

Și arată orice făptură.
(Oglinda)

6.Trupul, capul mi-e totuna

Pe-un picior stau totdeauna.
Am cămăși nenumărate
Și le port toate-mbrăcate.
(Varza)

7.Din flori plicuri de dulceață

Strînge de cu dimineață.
(Albina)
 Despre PACE
Pacea este libertatea mea, și a ta, și a
tuturora de a ne juca, de a gîndi, de
a ne exprima liber, de a munci, de a
ne iubi, de a fi noi înșine, de a desena
porumbei albi, de a înalta mii de
baloane colorate sus, sus de tot.
11 eleven 
12 twelve 
 11 12
eleven  twelve 
A Ă D E C L A R A Ț I E A
D O U Ă Z E C I S U O W U
I N D E P E N D E N Ț Ă G
Ș A P T E M O L D O V A U
R P A R L A M E N T D F S
R E P U B L I C A P R Z T
A Ă D E C L A R A Ț I E A
D O U Ă Z E C I S U O W U
I N D E P E N D E N Ț Ă G
Ș A P T E M O L D O V A U
R P A R L A M E N T D F S
R E P U B L I C A P R Z T
A Ă D E C L A R A Ț I E A
D O U Ă Z E C I S U O W U
I N D E P E N D E N Ț Ă G
Ș A P T E M O L D O V A U
R P A R L A M E N T D F S
R E P U B L I C A P R Z T
A Ă D E C L A R A Ț I E A
D O U Ă Z E C I S U O W U
I N D E P E N D E N Ț Ă G
Ș A P T E M O L D O V A U
R P A R L A M E N T D F S
R E P U B L I C A P R Z T
A Ă D E C L A R A Ț I E A
D O U Ă Z E C I S U O W U
I N D E P E N D E N Ț Ă G
Ș A P T E M O L D O V A U
R P A R L A M E N T D F S
R E P U B L I C A P R Z T
 PACEA
Tot ceea ce-ți place
Se numește pace:
Porumbelul ce zboară,
Copilul ce se joacă.
Pasărea ciripește
Tristețea risipește,
Padurea înverzerște
Totul se-mbunătățește,
Albinele zumzăiei
Du-te și joacă-te
Plantează o floare
Și totul va fi bine!
Aruncă mizeria,
Păstrează curățenia!
Tot ceea ce-ți place,
Se numește pace!
 Centrul Muzică
ANSAMBLUL DE CÎNTECE ȘI DANSURI
POPULARE,,FLUIERAȘ”

Ansamblul de cîntece și dansuri populare,,Fluieraș” a fost înființat în anul 1945.

Primul dirijor al orchestrei a fost Constantin Țîrțău. Apoi conducerea colectivului a fost
preluată de Serghei Lunchevici – violonist și dirijor din Republica Moldova.
În repertoriu ansamblului se numără muzică populară și muzică academică. În cadrul
ansamblului sînt și dansatori. Ansamblul de cîntece și dansuri populare,,Fluieraș” a
călătorit prin toată lumea: Germania, Austria, Franța, Italia, România, Polinia, Canada,
India, Mexic, Brazilia și altele.
În orchestra ,,Fluieraș” și-au început cariera soliștii Tamara Ciobanu, Nicolae Sulac,
Zinaida Julea, Ioana Căpraru, Anatol Latîșev, Olga Ciolacu, Ana Barbu și mulți alții.
 Moldova
Aici îmi este ţara
Şi limba mea şi graiul,
Aici îmi este mama,
Aici îmi este raiul!
În ţara mea frumoasă,
Cu dealuri şi cîmpii,
În ţara mea Moldova,
Cu multe bucurii.
În ţara asta sfîntă,
Iubită de copii,
În ţara mea Moldova,
Cu pitoreşti cîmpii,
Cu şesurile-ntinse,
Cu codri mari şi deşi,
În ţara mea Moldova
Cu-ntinsele poteci.
O altă ţară-aleasă
Ca asta nu găseşti,
Cu lanuri înspicate,
Cu vii şi cu livezi
ORCHESTRA NAȚIONALĂ DE MUZICĂ POPULARĂ „LĂUTARII”

Orchestra Națională de muzică

populară ,,Lăutarii” a fost fondată în
anul 1970 de bine cunoscutul interpret
Nicolae Sulac. Mai tîrziu conducerea
orchestrei ,,Lăutarii” a fost preluată de
violonistul Nicolae Botgros.
Orchestra ,,Lăutarii” este formată din
muzicieni, care cîntă la nai, fluier,
vioară, violoncel, bas, tobe și alte
instrumente populare. Acești mari
muzicieni însoțiți și de cîntăreți de
muzică populară au dus faima
neamului nostru în întreaga lume. Cel
mai mult au activat în România.
Nicolae Botgros

Orchestra de muzică populară ,,Lăutarii”, dirijată de Nicolae Botgros, prin

decret prezidențial i s-a conferit titlu onorific ,,Orchestră Națională
ANSAMBLUL NAȚIONAL ACADEMIC DE DANSURI POPULARE ,,JOC”
Ansamblul Național Academic de dansuri
populare ,,Joc” – colectiv emerit din Republica
Moldova, Laureat al concursurilor republicane,
unionale și internaționale. S-a
afirmat ca o veritabilă instituție de
preluare și fructificare a
frumoaselor și valoroaselor
tradiții, datini, ritualuri și
obiceiuri ale românilor din
Republica Moldova.
În fruntea Ansamblului ,,Joc” se
află talentatul coregraf-șef și
director artistic Vladimir Curbet,
artist al poporului din Republica
Moldova și din fosta uniune, Laureat al Premiului
de Stat, Cavaler al Ordinului Republicii Moldova.
Cîteva bijuterii muzical-coregrafice care au adus
ansamblului faima recunoscută în întreaga
lume: ,,Hora mare”, ,,Bătuta”, ,,Hora fetelor”,
,,Brîul”, ,,Sîrba”, ,,Călușarii”, ,,Nunta
Vladimir Curbet moldovenească”, ,,Drăgaica”, ș.a.

Ansamblul poate prezenta 50-60 spectacole cu

participarea a 65-75 artiști (dansatori și
instrumentiști) pe parcursul a 2-2,5 luni. După 6
zile de lucru – o zi liberă. Durata spectacolului – 2
ore, după prima oră – pauză da 15-20 minute.
OLGA CIOLACU

Olga Ciolacu – artistă emerita a

Republicii Moldova. Este decorate cu
Medalia ,,Meritul civic” și Ordinul
,,Gloria Muncii”.
Olga Ciolacu la început a lucrat în
calitate de regizor la Televiziune, apoi
este solistă în Ansamblu de țigani și în
Orchestra de muzică populară,,Fluieraș”,
mai tîrziu cîntă în Orchestra de estradă a
Radioteleviziunii moldovenești. În 1994,
deschide Teatrul de revistă,,Olga
Ciolacu”
Olga Ciolacu are vîrsta de 63 ani.
Este în zodiac balanței (10 octombrie).
Este căsătorită și are o fiică Alexandrina.
Este o fiică de pădurar și iubește foarte
mult florile. Le cultivă cu drag, le
selectează, le aranjează toată casa și
grădina fiind pline de flori.
 DOINA ŞI ION ALDEA-TEODOROVICI
DOUĂ INIMI GEMENE

Două inimi care au bătut în acelaşi ritm şi-au ars în acelaşi foc sacru pentru tot ce este
frumos şi pentru acelaşi ideal naţional. Ideal pentru care, de-a lungul istoriei, au plătit cu propria
lor viaţă marile personalităţi ale literaturii, muzicii, ştiinţei noastre.

Îndrăznim să credem că scânteia luptei pentru dărâmarea unui regim oprimant a izbucnit.
Îndrăznim să credem că in această luptă Ion şi Doina au fost ca o întreaga oaste.

Ea – Doina - dotată cu un har artistic deosebit şi cu o inteligenţă şi frumuseţe fizică

sclipitoare, El – Ion - dotat cu geniu componistic şi cu o voce care îţi cutremură întreaga fiinţă.
Îndrăznim să credem că în tot spaţiul românesc nu există nişte cântece patriotice mai
tulburătoare, cum sunt cele semnate de Ion Aldea-Teodorovici. Soții Ion și Doina Aldea
Teodorovici sunt primii care în anii 90' au cântat despre limba română, Eminescu.

Doina şi Ion ne-au curăţat auzul de dopurile de ceară ale falsului şi mincinosului cântec
patriotic de până la apariţia lor in lumea muzicii noastre. Pierzându-i pe Ion şi Doina, este ca şi
cum am pierdut încă o bucată din cel mai bun şi cel mai fertil pământ al nostru. Aşa cum
Mateevici de la Căinari a dăruit neamului cel mai frumos poem dedicat Limbii Române, tot
astfel Ion de la Leova şi Doina din Chişinău ne-au dăruit cele mai înlăcrimate, cele mai
înflăcărate şi viguroase cântece dedicate pământului care i-a născut. Nimeni nu poate nega acest
adevăr. Poporul, care nu are o specială pregătire muzicală, pricepuse de la bun început acest lucru şi-i îndrăgise până la lacrimi.

Se ştie că neamul nostru este înclinat să uite multe lucruri din istoria lui, şi bune, şi rele. El nu uită însă tot ce s-a creat
măreţ în limba şi muzica sa. Iată de ce prinosul muzical al celor doi mari artişti va trăi veşnic.
Interpreți ai Independenței R. Moldova

La 27 august 1991, Ion și Doina Aldea Teodorovici au cântat pentru Suveranitate și Independență la Marea Adunare
Națională, apoi au plecat, imediat, la Festivalul de la Mamaia, unde Doina avea să spună: "Vin aici direct din Piața Marii
Adunări Naționale din Chișinău, să vă aduc salutul libertății noastre".

În mai 1992, împreună cu poeții Grigore Vieru și Adrian Păunescu, au cântat în fața luptătorilor din războiul de pe Nistru,
pentru a le ridica moralul. S-au aflat la o distanță de circa 300 de metri de tancurile și lunetele inamicilor.

Ion Aldea-Teodorovici (n. 7 aprilie 1954, Leova, Republica Moldova - d. 30 octombrie 1992, Coșereni,
România), compozitor și cântăreț din R. Moldova.

Ion Aldea Teodorovici s-a născut la 7 aprilie 1954, de Buna-Vestire, în orașul Leova. Dragostea pentru
muzică, manifestată timpuriu, i-a fost cultivată de părinți. Tatăl său, Cristofor Teodorovici, a fost preot, dar,
în perioada de ocupație sovietică, a trebuit să se retragă din biserică, să-și ascundă în sine credința în
Dumnezeu care, precum zicea Ion într-un interviu, îi dă omului putere să supraviețuiască și să devină, pur și
simplu, artist, ca să nu fie persecutat de nimeni. Câțiva ani, părintele său e solist în Capela corală „Doina”,
apoi, căsătorindu-se cu Maria Aldea, medic, se întoarce acasă, în Leova, unde lucrează ca profesor de muzică și conduce corul
Școlii moldovenești nr. 2 din localitate. De la tatăl său, Ion a moștenit dragostea față de muzica sacră, care l-a inspirat în piesele
pe care avea să le scrie mai târziu. Și tot la îndemnul tatălui, la vârsta de cinci ani, a început să studieze vioara și pianul. Fratele
său, Petre Teodorovici, devenit și el compozitor, a crescut mai mult în casa bunicilor, iar Ion a fost mai mult „băiatul tatei”. Dar,
ca și fiul său Cristi, la numai zece ani, Ion a rămas fără tată. Mama sa îl aduce la Chișinău, la Școala de Muzică „Eugeniu Coca”
(astăzi Liceul de Muzică „Ciprian Porumbescu”), unde Ion studiază clarinetul, în 1969, se înscrie la "Școala medie de muzică"
din Tiraspol, unde studiază saxofonul și pe care o absolvă în 1973. Este înrolat în armata sovietică în orașul Zaporojie; aici,
tânărul artist devine artilerist. L-a salvat de manevrele militare un general ucrainean, mare amator de jazz-band care, într-o zi, a
ascultat întâmplător, la radio, în cadrul emisiunii pentru ostași, cântecul „Crede-mă, iubire”, interpretat de Sofia Rotaru și semnat
de tânărul compozitor Ion Aldea Teodorovici.
 Doina Aldea-Teodorovici

s-a născut în anul 1958 în orașul Chișinău. Harul său artistic s-a manifestat încă din
copilărie. Astfel, începând cu vârsta de 6 ani și până în clasa a 8-a, Doina Aldea Teodorovici
participă la dublarea filmelor în românește la Studioul "Moldova-Film". Concomitent
studiază muzica în particular.
În 1975 a absolvit școala Nr.1, româno-franceză, mun. Chișinău, Republica
Moldova. Timp de mai mulți ani a lucrat în calitate de profesoară de literatură universală la
Institutul "Ion Creangă" din Chișinău.
Din 1982, Doina își descoperă o altă latură a talentului său, cea de interpretă de
estradă. Din acest an, ea este nedespărțită atât în viață, cât și pe scenă, de compozitorul și interpretul Ion Aldea Teodorovici.
Talentul său multilateral, vocea caldă și răscolitoare, frumusețea unică, civismul fierbinte, curajul au impus-o încă de la debut ca
pe una din cele mai îndrăgite artiste atît în Republica Moldova, cât și peste hotarele ei.
Participând la toate evenimentele ce au marcat procesul de renaștere a poporului nostru, lansând cântece de un profund
patriotism, cum sunt "Suveranitate", "Sfântă ni-i casa", "Mănăstirea Căpriana" și altele, cântăreața Doina Aldea Teodorovici
devenise simbolul Moldovei. La începutul anului 1992, pentru talent, muncă îndelungată pe scenă și spirit civic, Doinei Aldea
Teodorovici i s-a acordat titlu de Artistă Emerită a Republicii Moldova.
Soţii Aldea-Teodorovici
Din 1975 și până în 1981, când devine student la Facultatea de compoziție și
pedagogie a Conservatorului "G. Musicescu" din Chișinău, activează în cadrul
formației de muzică ușoară „Contemporanul” condusă de compozitorul
Mihai Dolgan. Aici se produce în calitate de instrumentist, compozitor și solist. Tot în
acești ani, lansează piesa „Seară albastră”, a cărei paternitate a fost disputată un timp între
el și fratele său Petre Teodorovici, cu care semnase anterior câteva piese comune,
începând cu această piesă, compozitorul a cunoscut dulceața și amarul succesului.
Ion își duce steaua și crucea mai departe, în seri albastre, împreună cu Doina
Marin, cu care se căsătorește în 1981. Tot atunci, duetul Doina și Ion este lansat la o seară
de creație a poetului Grigore Vieru. Fiind respins la Radio și Televiziune, Ion ia ghitara în
brațe și pornește împreună cu Doina să cutreiere satele Moldovei. A scris muzică simfonică, de cameră, cântece pentru copii,
pentru filme, pentru spectacole dramatice. Când era mai trist, scria muzică sacră.
 Doina şi Ion şi-au iubit până la lacrimi baştina, prietenii, părinţii, feciorul Cristi, pe care-l adorau. Durerea Doinei era că nu
poate fi cu el cât mai mult. Considera că acest fapt este tragedia vieţii ei, pentru că îl iubea nespus de mult. Odată, când Ion a fost
întrebat ce cântec, din cele scrise de el, îi place mai mult, a răspuns fără a ezita: "Copilul din leagăn" fiindcă astfel mă imaginez
cu odoraşul meu pe genunchi: "...nimic mai dulce-n lume/ca un copil ce doarme,..." Ion şi Doina Aldea-Teodorovici şi-au dedicat
viaţa şi activitatea lor unui ideal înălţător:păstrarea spiritualităţii româneşti. Erau convinşi: "Cu ajutorul Artistului Dumnezeu
comunică cu oamenii. Numai Cultura şi Credinţa ar fi în stare să oprească procesul bestializării societăţii. Cultura şi Credinţa.
Credinţa şi Cultura," acesta a fost motto-ul vieţii lor.
Prin cântecul lor Doina şi Ion au adus un omagiu limbii noastre dulci "ca un fagure de miere", tricolorului drag, tradiţiilor
strămoşeşti. Ei au intonat ceea ce avem mai sfânt: Dumnezeu, mama, limba, neamul, Eminescu, suveranitatea, pacea etc... E bine
cunoscut ciclul de cântece sacre: "Răsai", "Reaprindeţi candela", "Pentru ea", "Eminescu", "Trei culori", "Clopotul
învierii", "Pace lumii", "Suveranitatea", "Maluri de Prut", "Copilul din leagăn", "Focul din vatră" etc., cântecele de
dragoste, senine şi curate, sunt ca un imn consacrat mamei, femeii, copiilor: "O serenadă", "Balada familială", "Iartă-mă",
"Inimă de mamă, inimă de tată", "Ala-bala", "Fuga-fuga"...
Cântecele lor sunt cântece măreţe, în ele e mişcare şi conflict, curaj şi bărbăţie, sunt cântece ce te impun să te bucuri şi să
plângi. Au ieşit pe scenă împreună prima dată în 1982: un compozitor şi o interpretă. Astfel au format duetul (cuplul) Doina şi
Ion Aldea-Teodorovici. Pentru ei nu avea nici o importanţă unde cântă: pe scena teatrului, în sălile de concerte, afară pe frig sau
pe arşiţă. Au colindat satele şi oraşele Moldovei şi ale României: Doina, Ion şi chitara. Nu este adevărat că inima
contemporanilor noştri nu e receptivă la cântecul patriotic! Şi azi, ca şi nu demult, pe când erau în viaţă, oamenii cu lacrimi în
ochi ascultă cântecele compozitorului Ion Aldea-Teodorovici, interpretate de cuplul Doina şi Ion, Anastasia Lazariuc, Nina
Crulicovschi, Dida Drăgan, Ion Suruceanu, Zinaida julea, Sofia Rotaru, Ştefan Petrachi: "Reaprindeţi candela", "Scrisori pe
zăpadă", "Mănăstirea Căpriana", "Iubiţi învăţători". I-au îndrăgit oamenii pentru dăruirea de sine, pentru dragostea lor de Patrie,
neam, datină.
 Centrul Teatru/Cinema
EMIL LOTEANU

Emil Loteanu a fost un mare actor, regizor, scenarist, poet și scriitor moldovean.
Primele filme regizate de el sînt ,,Poienile roșii”, ,,Lăutarii”, ,,Șatra”, ,,Gingașa și
tandra mea fiară”, ,,Luceafărul”.
Emil Loteanu este autorul a peste 20 de filme, la realizare a cărora a participat
atît prin regizarea lor, cît și prin scrierea de scenarii.
Emil Loteanu s-a cunoscut și ca autor de poezie și prozăs curtă. A scris
volumele de versuri,,Zbucium”, ,,Versuri”, ,,Sufletul ciocîrliei”, Chemarea stelelor”.
De asemenea, a publicat și cărți de proză: ,,Vioară alba”, ,,Bucolica” și
,,Lăutarii”. Deși versurile sale prevesteau un talent de poet, la sfîrșitul anilor 60,
Loteanu a renunțat la activitatea literară dedicîndu-se celei cinematografice.
 MIHAI VOLONTIR

Mihai Volontir – mare actor de cinema și teatru din Republica Moldova. De la vîrsta de
18 ani a lucrat ca învățător. A făcut studii pedagogice la școala pedagogică din Orhei. Cariera de
actor a început-o la Teatru Național ,,Vasile Alecsandri” din Bălți unde debutează interpretînd
rolurile principale în mai multe spectacole.
Mare succes ca actor de film i-au adus lui M. Volontir rolurile jucate în filmele ,,Țiganii”
– rolul țiganului Budulai.
A jucat rolul Ivan Turbincă în filmul ,,Se caută un paznic”, rolul lui Păsărilă în filmul
,,Povestea lui Făt-Frumos” și multe altele.
Mihai Volontir este bolnav de diabet și are problem cu vederea. De la sfîrșitul anilor 90, el
a suferit mai multe operații care s-au realizat cu sprijinul financiar al guvernului Republicii
Moldova, ale oamenilor de afaceri, ale prietenilor săi. M. Volontir deține cea mai înaltă
distinctive a Republicii Moldova ,,Ordinul Republicii”
 SVETLANA TOMA

Svetlana Toma este o actriță din Republica Moldova cunoscută pentru

interpretarea rolului frumoasei țigănci Rada din filmul ,,Șatra”
Ca actriță debutează încă pe cînd era studentă în filmele lui Emil Loteanu
,,Poienele Roșii”, ;;Luceafărul” , ,,Gingașa și tandra mea fiară”, ,,Lăutarii”, ,,Șatra”,
ș.a. Tot regizorul Loteanu a fost cel care i-a schimbat numele ei din Svetlana
Tomiciova în Svetlana Toma.
Pentru rolurile interpretate de ea, Svetlana Toma a obținut Premiul pentru cel
mai bun rol feminin la Festivalul Internațional de filme din Praga. La fel a fost
decernată cu un șir de diplome și a primit titlul de Cetățean de Onoare al
municipiului Bălți. În prezent Svetlana Toma locuiește la Moscova. Ea este
vegetariană
 Centrul Artă plastică
GLEBUS SAINCIUC

Glebus Sainciuc a fost un artist plastic basarabean, portretist cunoscut mai ales
pentru colecția sa de măști din papier mâche, pe care le prezenta el însuși. Autor al
mai multor lucrări de pictură și grafică.
Artistul Glebus Sainciuc s-s destins prin originalitatea stilului, un incompatibil
talent actoricesc și umor subtil.
 LICĂ SAINCIUC

Lică Sainciuc – artist plastic și cercetător. Este fiul vestitului artist plastic
Glebus Sainciuc. Activează în domeniul picturii de șevalet și al artei teatral-
decorative. Elaborează scenografia și păpușile pentru diferite spectacole a teatrelor
pentru copii.
Lică Sainciuc a ilustrat cu har peste 100 de cărți printre care și abecedarul scris
de Gr. Vieru și Sp. Vangheli și cartea cunoscută de toți copiii ,,Albinuța” scrisă de
Gr. Vieru.
În 2010, pictorul Lică Sainciuc este distins cu ,,Ordinul de Onoare”.
 IGOR VIERU

Igor Vieru a fost o personalitate marcantă printre artiștii plasticieni din

Moldova. Împreuna cu Mihai Grecu și Valentina Rusu-Ciobanu au stat la baza școlii
naționale de pictură. Creația sa s-a impus printr-o legătură profundă cu tradițiile
populare.
Opera lui Igor Vieru însumează circa 70 picturi și 12 culegeri de ilustrații de
carte.
Printre cele mai cunoscute lucrări ale sale se remarcă: ,,Primăvara”, ,,În satul
natal”, ,,Balada despre pămînt”, ,,Toamna”, ,,Sărbătoare la Cernoleuca”, ,,Meșterul
Manole”. Ilustrațiile la cărțile cu povești ,,Păcală și Tîndală”, Harap Alb”, ,,Capra cu
trei iezi”, ,,Guguță”, ,,Făt-Frumos și soarele”.
 Centrul Patrimoniu cultural
Patrimoniul cultural al Republicii Moldova reprezintă o totalitate de valori și
bunuri culturale (materiale și spirituale, mobile și imobile) de importanță locală,
națională și mondială, constituite pe parcursul istoriei: situri arheologice, case de
locuit, conace, cetăți, mănăstiri șibiserici, lucrări de artă monumentală, monumente
și instalații tehnice, ansambluri de construcție – piețe, străzi, cartiere, sate și centre
urbane sau zone etnografice cu arhitectură tradițională. Actualmente, în republică are
loc reconsiderarea atitudinii societății față de patrimoniul cultural și natural, față de
diversitatea expresiilor culturale.
Patrimoniul cultural mobil este deținut de către peste 100 de muzee din țară,
dintre care 5 muzee și 7 filiale sînt subordonate direct Ministerului Culturii și
Turismului, iar 66 – organelor administrației publice locale. Fondurile acestora
conțin circa 800.000 piese de patrimoniu ce țin de istoria și cultura națională și cea
universală.
Patrimoniul arheologic al Republicii Moldova este bogat în opere de artă de o
vechime considerabilă. Au fost depistate mostre de sculptură încă din perioada
paleoliticului tîrziu. Ceramica culturii Cucuteni din perioada eneolitică este atestată
în mai multe localități ale Republicii Moldova și posedă valențe artistice
incontestabile, prezentînd o întreagă mitologie în imagini.
La acest centru se va propune elevilor o listă de filme despre diverse localităţi
din Republica Moldova, din seria Asfalt de Moldova. pot fi acestea de jos.Elevii aleg
un singur film şi vor însemna pe listă ce film au vizionat, astfel încât celelalte
grupuri, ajungând aici să aleagă alt film.
"CĂCIULA DOMNEASCĂ" DIN COCIULIA

În sud-vestul republicii, pe traseul

ce leagă orașul Comrat de Cantemir, ne
apare în cale un sat tradițional
moldovenesc. Deși pare o localitate
obișnuită, Cociulia, sau Căciulia cum o
găsim în reperele istorice, are parte de
legende frumoase și interesante.
 MĂNĂSTIREA HAGIMUS

Mănăstirea Hagimus este o mănăstire de călugărițe din Republica Moldova.

Manastirea Marta si Maria din Hagimus a fost deschisă în anul 1997, cu

ajutorul Mănăstirii "Noul Neamț", și întemeiată de părintele Andrei Cotruța,
duhovnicul mănăstirii "Marta și Maria". În mănăstire sunt cam 75 de persoane, adică
monahiile și ascultătoarele, apoi părintele Andrei plus doi ieromonahi, și un
ierodiacon Ieronim, care slujesc cu săptămâna. Slujbele sunt zilnice, în fiecare zi se
săvârșește Vecernie, Utrenie, Miezunoptică și Liturghie.

La început teritoriul era doar aici la casa cu două etaje, restul s-a construit
după ce s-a întemeiat mănăstirea. Mănăstirea se află la mijlocul drumului dintre
Căușeni și Tighina. Până la Tighina sunt 7 km, iar până la Căușeni sunt 13 km.
 PODUL EIFFEL DIN UNGHENI

Podul Eiffel este un pod metalic peste Prut dintre Ungheni (Republica

Moldova) și comuna Ungheni (Romania). Podul a fost proiectat de Gustave Eiffel,
care fusese invitat la Ungheni de către Direcția căilor ferate din Basarabia. Numele
oficial a fost adoptat la 20 aprilie 2012, în cadrul Ședinței Consiliului orășenesc
Ungheni.
 CONACUL LUI ALEXANDRU DONICI

În chiar inima satului vestiţilor boieri Donici, din raionul Orhei, pot fi
admirate şi azi urmele lor adânci, lăsate în localitatea de baştină: un conac
impresionant de secol XIX, o biserică superbă, copie a uneia dintre catedralele
importante ale Sankt-Petersburgului. În incinta sfântului locaş, e situat şi cavoul
ctitorilor. La doar câţiva metri, se află casa memorială a lui Alexandru Donici, unde,
în 1806, s-a născut şi şi-a petrecut copilăria clasicul literaturii române. Primăria
comunei Donici şi-a propus să amenajeze în imediata vecinătate a conacului un parc,
ce necesită investiţii greu de obţinut.
 REZERVAŢIA PĂDUREA DOMNEASCĂ

Rezervația este situată în zona

localităților Cobani, Balatina, Bisericani, Cuhnești, Moara Domnească din raionul
Glodeni și Chetriș, Călinelști, Hâncești, Drujineni și Pruteni din raionul Fălești. Din
punct de vedere geografic rezervația este așezată în lunca inundabilă a Prutului, între
râul Prut și Camenca.
Rezervația „Pădurea Domnească” are ca vecinătăți limitele și hotarele
următoare:
-la nord ocolul silvic Râșcani-liziera pădurii;
-la est ocolul silvic Glodeni-râul Camenca;
-la sud ocolul silvic Fălești-liziera pădurii;
-la vest România-râul Prut.
Suprafața rezervației este de 6032 ha. Întinderea silvica îmbracă valea Prutului
în haina verde pe o distanță de aproximativ 40 km.
Înălțime absolute variază între 20 și 200 m, însă pe întreg teritoriul rezervației
predomină înălțime de 40-60 m. Altitudinea luncii Prutului variază între 43 și 64 m.
 Cultură - totalitate a
 

valorilor materiale și
spirituale create de
omenire pe parcursul
istoriei.
 Patrimoniu - totalitatea
 

bunurilor care aparțin unui

stat , bunuri spirituale care
aparțin unui popor sau
omenirii întregi.
Perpetuare - a face să
dureze sau a continua să
dureze veșnic sau vreme
îndelungată; a (se)
transmite din generație în
generație, a (se) continua.
 Completați păianjenul cu sfaturi pe care ar trebui să le urmeze locuitorii țării noastre pentru a păstra cultura
Republicii Moldova
Completați acrostihul cu calități de care ar trebui să dăie dovadă locuitorii țării noastre în păstrarea
patrimoniului cultural național

C-

U-

L-

T-

U-

R-

A–
 Moldova

Aici îmi este ţara

Şi limba mea şi graiul,
Aici îmi este mama,
Aici îmi este raiul!
În ţara mea frumoasă,
Cu dealuri şi cîmpii,
În ţara mea Moldova,
Cu multe bucurii.
În ţara asta sfîntă,
Iubită de copii,
În ţara mea Moldova,
Cu pitoreşti cîmpii,
Cu şesurile-ntinse,
Cu codri mari şi deşi,
În ţara mea Moldova
Cu-ntinsele poteci.
O altă ţară-aleasă
Ca asta nu găseşti,
Cu lanuri înspicate,
Cu vii şi cu livezi
Arborele genealogic al neamului
 PROIECT DIDACTIC

CLASA: a VII-a DATA:02.09.2013

DURATA LECȚIEI: 45min PROFESOR:Cebotar Natalia

DISCIPLINA:ora de diriginție

SUBIECT: ” Cultura Republicii Moldova la 22 ani de independenţă”

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: : Cultura si comportamentul etic

COMPETENȚA SPECIFICĂ: :

Formularea de catre elevi a judecatilor de valoare privind responsabilitatile ce le revin, in calitate de cetațeni ai Republicii Moldova, pentru
perpetuarea patrimoniului cultural national.

SUBCOMPETENȚA:

Argumentarea atitudinii de respect si mindrie fata de patrimoniul cultural național.

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

ELEVUL VA FI CAPABIL:

O1 – Să descopere principalele componente specifice noțiunii de ” cultura”.

O2 – Sa analizeze valorile spirituale si materiale ale poporului nostru,exprimîndu-și atitudinea față de patrimoniu cultural;

O3 - Să explice argumentat citatele cu referire la importanța patrimoniului cultural;

Strategii didactice:
a)Metode și procedee:Puzzle+ copacul de ideii, Joc didactic ”Punguța magică”+ GC, Discuția ,PRES.

b)Forme de lucru: frontal,în grup, în perechi,individual.

c)Mijloace didactice:fișe decupate, poster,jetoane cu imagini,poster.

Demersul didactic:

Activitatea profesorului și a elevilor Stategii

Obiective

Dozarea
didactice

Evocare O1 Salut elevii și parinții.

Cer elevilor în grupe să reconstruiască cuvintele (anexa1), apoi să le plaseze pe ramurile copacului. 7min PUZLLE
+copacul
Aderesez îtrebarea :Toate coponentele cum evenimente istorice, personalitați , arta, tradiții, monumente, de ideii
locașuri sfinte ale cui rod sînt?(a culturii).Plasez noțiunea de cultură pe tulpina.(anexa2)
În grup
Anunț subiectul orei: ” Cultura Republicii Moldova la 22 ani de independenţă”

Suntem o naţiune, avem o patrie, manifestăm sentimentul de patriotism. Azi sîntem o Ţară independentă -
la 27 august 1991 primul parlament al R.M. a votat Independenţa Ţării . Anul acesta la 27 august 2013, am
sărbătorit 22de ani de la proclamarea Independenţei R.M.

Tara noastra are o cultura bogată cu personalitati remarcabile , cu tradiții și obiceiuri interesante cu
monumente ,construcții și locașuri sfinte ,care întreţin dragostea pentru pământul strămoșesc, dragostea
pentru neam , dragostea pentru frumos.

Realizarea O2 Solicit elevilor în perechi să extragă un jeton pe care sînt imagini ce reprezina personalități, 5min+ Joc
sensului evenimente, tradiții ,monumente etc(anexa 3). și le solicit să completeze tabelul comletînd răspunsurile 16min didactic
pe fisuțele colorate: ”Punguța
Nume/Denumirea Ce cunosc eu despre aceasta? Îmi provacă sentimente… magică”+
 GC
N.B se propun și evenimente, personalități, monumente,construcții etc. locale
Apoi fiecare grup expun în glas celorlați despre jetonul extras , care este plasat corespunzator pe În perechi
copac , iar fișuțele pe poster.
N.B Dacă raspunsul este incorect, solicit ajutorul clasei.
La ce sarbatori, evenimente culturale participați voi? Discuția
Reflecție O3 Propun elvilor individual la dorință să explice un citat de pe panou prin tehnica PRES, argumentînd 15min PRES
punctul de vedere , exemplificînd exemple concrete.(anexa4) individual
Concluzie: Valorile spirituale și materiale sint tot ce poporul nostru a creat și a păstrat bun, adevarat,
frumos de-a lungul secolelor. Acestea bogatii nemuritoare sînt fata Țării noastre ca natiune, ceea ce ne
caracterizeaza și ne reprezinta pretutindeni.

Extindere O4 Solicit elevilor să continuie gîndul: Scrierea

”La 22 ani de independență doresc Republicii Moldova…” liberă
ANEXA1 (se taie în mai multe elemente)

EVENIMENTE
ISTORICE
PATRIMONIU
ARTĂ
MONUMENTE
C
U
L
T
U
R
A
 LOCAȘURI
SFINTE
ANEXA 3
”Cultura este un
al doilea soare
pentru cei culţi.”
HERACLIT
” Un popor fără
tradiții este un
popor fară
viitor”
Alberto Lleras Camargo
 ” O societate fără
cultură e o societate
fără trecut. ”
ANEXA2

Evenimente
istorice
Locașuri
sfinte

Tradiții
arta

monumente