Convectia libera monofazica se calculeaza, de regula, cu relatii criteriale de forma

Nu = f(Gr, Pr), (1.16)

In tabelul 1.24 fiind prezentate unele relatii de calcul.

Tabelul 1.24

Relatii pentru calculul convectiei libere

Sistemul de transfer de C n Conditiile de transfer

caldura de caldura
Nr.
crt
1 Placi verticale si tevi 0.389 1/4 Pr=0.1
verticale cu inaltimea L 0.535 1/4 Pr=1
0.616 1/4 Pr=10
X=L 0.655 1/4 Pr=100
Valori valabile ptr.
tp=const. 103≤ GrPr ≤ 109
Pentru qs=const. val. (strat limita laminar)
se maresc cu 6%
0.15 1/3 109≤ GrPr ≤ 1013
(strat limita
turbulent)

2 Tevi orizontale cu
diametrul d 1.18 1/8 10-3≤ GrPr ≤ 103
0.5 1/4 103≤ GrPr ≤ 108
X=d 0.135 1/3 2·107≤ GrPr ≤ 1013
3 Placa plana orizontala 0.54 1/4 104< GrPr < 109
cu latura L, cu transfer (pentru discuri
de caldura la partea circulare cu
superioara diametrul d,
0.14 1/3 X=0.9·d)
X=L GrPr<108
4 Idem, la partea 0.27 1/4 10 < GrPr < 109
4

inferioara (numai in regim

X=L laminar)
5 Doua placi paralele 0.04(δ/L)3 1 Pentru un strat de aer
verticale, cu care se gaseste intre
temperature egale, cu placi
inaltimea L si distanta
dintre ele δ
X=L
6 Tub cilindric vertical 0.01(d/L)3 1 Pentru o coloana de
cu inaltimea L si aer care se gaseste in
diametrul d interiorul tubului
X=L cilindric
7 Doua placi paralele 0.27 1/4 Regim laminar (aer)
orizontale cu distanta
intre ele δ si 3·105< GrPr < 3·1010
temperaturi diferite
tp1>tp2 ; placa calda sus
X=δ
8 Doua placi paralele 0.195·Prm-1/4 1/4 Regim laminar (aer)
orizontale cu distanta 104< Gr < 4·105
intre ele δ si
temperature diferite 0.068·Prm-1/3 1/3 Regim turbulent (aer)
tp1>tp2 ; placa calda jos Gr > 4·105
X=δ
9 Doua placi paralele
verticale, cu L
−1/ 9
−1 / 4
temperaturi diferite 0.18 ⋅   ⋅ Prm 1/4 Regim laminar (aer)
tp1>tp2 , cu inaltimea L δ  2·104< Gr < 2·105
si distanta dintre ele δ
−1 / 9
L −1 / 3 Regim turbulent (aer)
X=δ pentru L>3δ 0.065 ⋅   ⋅ Prm 1/3 2·105< Gr < 107
δ 

αX β gX 3 ∆t ν
Nu m = C (Gr ⋅ Pr) nm ; Nu m = ; Grm = m 2 ; Prm = m
λm νm am

unde α – coeficientul mediu de convectie, in W/m2°C

X- lungimea caracteristica a sistemului, in m
λ - conductivitatea termica a fluidului , in W/m°C
β* - coeficientul de dilatare volumetrica a fluidului, in 1/K
g = 9.81 m/s²
∆t = t p − t f , in °C
t p , t f - temperatura peretului, respectiv a fluidului, in °C
ν m - vascozitatea cinematica a fluidului, in m/s²
am - difuzivitatea termica, in m/s²
Observatii. Indicii f, p si m arata ca proprietatile fizice ale fluidului din Nu, Gr, Pr trebuie
evaluate la temperature fluidului tf, temperatura peretelui tp, respectiv la temperature medie
t m = 0,5(t f + t p ) sau la placi laterale t m = 0,5(t p1 + t p 2 ) .
*In relatiile (1) si (2) β se determina la temperatura medie tm iar in relatiile (3)- (9) la
temperatura fluidului tf.. Pentru gaze β = 1 /(273 + t )[1 / K ] , unde t este temperatura gazului
in °C.
In cazul convectiei libere in spatii finite (un strat de fluid cu grosimea δ , in m, cuprins
intre doua suprafete cu temperaturile tp1 si tp2, in °C), debitul de caldura transmis prin
convectie se poate determina cu relatia generala a conductiei termice:

Q = qs ⋅ S = (λech / δ ) ⋅ S ⋅ (t p1 − t p 2 ) [W] (1.17)

unde qs este fluxul termic in W/m² ; S – suprafata de schimb de caldura, in m², iar λech –
conductivitatea termica echivalenta stabilita cu expresia:

λech = λ f ⋅ ε c [W/m°C] (1.18)

unde λf este conductivitatea termica a fluidului, in W/m°C, iar εc coeficientul
adimensional de influenta a convectiei, calculate cu expresii de forma:

ε c = f (Grf ⋅ Pr f ) (1.19)
in care indicele f arata ca proprietatile fizice ale fluidului se determina la temperatura
medie a acestuia tm = 0,5(t p1 + t p 2 ) . In tabelul 1.25 se prezinta unele relatii de calcul ale
coeficientului εc si conditiile respective de valabilitate.

Relatii pentru calculul coeficientului εc din formula (1.19)

Conditia de valabilitate Relatia de calcul

0< GrPr < 103 εc=1

103< GrPr < 106 ε c = 0,105(Grf Pr f ) 0.3

103< GrPr < 1010 ε c = 0,4(Grf Pr f ) 0.2

Convectia fortata monofazica se calculeaza cu relatii criteriale a caror forma depinde de

regimul de curgere si anume:
- in regim laminar si tranzitoriu:

Nu = f (Re, Gr , Pr)ε t ε l ; (1.20)

- in regim turbulent:

Nu = f (Re, Pr)ε t ε l ε r ; (1.21)

in care coeficientii ε t , ε l , ε r tin seama respective de efectul teperaturii stratului
limita, al portiunii de intrare si de schimbarea directiei de curgere.

In tabelul 1.26 se dau unele relatii pentru calculul convectiei fortate monofazice la
curgerea fluidelor prin tevi sau canale, iar in tabelul 1.27 pentru curgerea fluidelor
transversal peste cilindrii si fascicule de tevi. In relatiile lui Miheev din tabelul 1.26,
coeficientul ε t , care tine seama de efectul lingimii hidrodinamice de intrare, se
determina cu datele din tabelul 1.28.
Pentru apa, la curgerea prin tevi sau canale, in intervalul de temperature
t=0…200°C, coeficientul de convectie se poate calcula si cu expresia

α = Φ(t ) ⋅ w0.8 / d 0.2 = (1430 + 23,3t − 0.048t 2 ) ⋅ w0.8 / d 0.2 [W/m°C] (1.22)

unde w este viteza medie a apei, in m/s, d - diametrul interior sau hidraulic echivalent,
in m, t – temperatura medie a apei, in °C.

In cazul curgerii oblice peste un clindru sub unghiul ϕ coeficientul de convectie

αϕ se calculeaza cu expresia :
α ϕ = ε ϕα 90 (1.23)

ϕ 90° 70° 60° 50° 40° 30° 20°

εϕ 1 0.98 0.94 0,86 0,76 0,65 0.60

Coeficientul de convectie mediu pentru un fascicul de tevi cu N randuri este:

α1S1 + α 2 S 2 + ... + α N S N
α = , (1.24)
S1 + S 2 + ... + S N

unde α i reprezinta coeficientii de convectie de pe randurile i=1,2…N, iar Si suprafata

de schimb de caldura a tuturor tevilor de pe randurile i=1,2…N.
 Tabelul 1.26
Relatii pentru calcul convectiei fortate monofazice la curgerea prin tevi si canale

Regimul de Relatia de calcul Conditii de valabilitate Autorul

curgere

0,14
Re f < 2300 ; (1 / Pem )(l / d ) ≤ 0,05 Petuhov
d  η 
1/ 3

Nu m = 1,55 Pem   f 
Laminar  l   η p 
(Gr Pr) m < 8 ⋅105 ;
0,07 ≤ η p / η f ≤ 1500
0 , 25
 Pr f 
Nu f = 0,15 Re 0f ,33 Gr f0,1 Pr f0, 43   Re f < 2300 ; (Gr Pr) m > 8 ⋅105 Miheev
 Pr 
 p  l / d > 50
0,14
d  η 
1/ 3

Nu f = 1,86 Pe f   f  Sieder-
 l   η p 

Re f < 2100 Tate

 Pr 
0 , 25
2000 < Re f < 10 4
Nu f = K 0 Pr f0, 43  f 
 Pr 
 p 

Tranzitoriu
Re f ⋅10 −3 2,2 2,3 2,5 3 3,5 4 5 6 7 8 9 10
Miheev
2,2 3,6 4,9 7,5 10 12,2 16,5 20 24 27 30 33
K0

0 ,14
η f    d 2 / 3 
− 125)(Pr f )  
2/3 1/ 3
Nu f = 0,116(Re f η  1 +    2100 < Re f < 10 4 Hausen
 p    l  

Nu f = 0,023 Re 0f ,8 Pr f0, 4 10 4 < Re f < 1,2 ⋅105 ; Dittus-

Boelter
0,7 < Pr f < 120 pentru valori
Turbulent tp −tf moderate; l/d>60

0 , 25
 Pr f 
Nu f = 0,021 Re 0 ,8
Pr 0 , 43   10 4 < Re f < 5 ⋅ 10 6 ;
f f  Pr  Miheev
 p  0,6 < Pr f < 2500
l/d>50
 ( f / 8) Re f Pr f η f 
n
10 4 < Re f < 5 ⋅106 ;
Nu f =   Petuhov
12,7 f / 8 (Pr f2 / 3 − 1) + 1,07  η p 

0,5 < Pr f < 2000
l/d>50

n=0,11 la incalzirea lichidelor,

n=25 la racirea lichidelor

j = St m Pr f2 / 3 = 0,023 Re −f 0,3 Re f > 10 4 ; 0,7 < Pr f < 160 ;l/d>60 Colburn

0 ,14
η f  Re f > 10 4 ; 0,7 < Pr f < 17000 ;l/d>
Nu f = 0,023 Re −0 , 2
Pr −2 / 3  
f f η  Sieder-
 p  60 Tate

Lyon-
Nu f = 7 + 0,025Pe 0f ,8 Metale lichide, flux termic Martinelli
constant

Nu f = 5 + 0,025Pe 0f ,8 Seban-
Metale lichide, temperatura Shimazaki
constanta a peretelui

Observatii d este diametrul interior sau diametrul hidraulice echivalent; l –

lungimea tevii sau canalului; f – coeficientul de frecare liniara, calculate pentru tevile
netede cu relatia lui Filonenko. Proprietatile fizice ale fluidului se vor considera astfel
: pentru indicele f – la teperatura medie a fluidului tf ; pentru indicele p la temperatura
peretelui tp; pentru indicele m – la temperatura medie a stratului limita
t m = 0,5(t f + t p ) .
Suprafata Relatii de calcul Conditii de valabilitate Autorul
Nu f = 0,5 Re 0f ,5 Pr f0,38 (Pr f / Pr p ) 0, 25 5 < Re f < 103
Nu f = 0,25 Re 0f ,6 Pr f0,38 (Pr f / Pr p ) 0, 25 103 < Re f < 2 ⋅105 Zhukauskas
3 ⋅105 < Re f < 2 ⋅106
Cilindru Nu f = 0,023 Re 0f ,8 Pr 0f ,37 (Pr f / Pr p ) 0, 25

Re f = 1...4 ⋅103 : C = 0,55; m = 0,5

Hilbert
Re f = 4 ⋅103...4 ⋅10 4 : C = 0,20; m = 0,62
Nu f = 0,43 + C Re mf Pr 0,38 Re f = 4 ⋅ 10 4...4 ⋅ 10 5 : C = 0,027; m = 0,8

Nu f = C Re nf Pr1f / 3 (Pr f / Prp ) 0, 25 ε sε N Re f = 103...105 ; Prf = 0,7...500; Prf / Prp = 0,25...4

Asezare in paralel: C=0,26; n=0,65
N=1 ε N = ε 1 = 0,6
N=2 ε N = ε 2 = 0,9 ε s = ( s2 / d ) −0,15
N ≥ 3 εN =1
Fascicul Isancenko
de tevi
Asezare alternate : C=0,41; n=0,6
N=1 ε N = ε 1 = 0,6 Daca s1/s2<2 ε s = ( s1 / s2 )1/ 6
N=2 ε N = ε 2 = 0,7 Daca s1 / s2 ≥ 2 ε s = 1,12
N ≥ 3 εN =1

Re f ≥ 6 ⋅ 10 3
Nu f = 0,33 Re 0f ,6 Pr f0,33 ε N
Asezarea tevilor Randul N de tevi
in fascicul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 ≥ 10

Paralela εN = 0,64 0,80 0,87 0,90 0,92 0,94 0,96 0,98 0,99 1,0
Kays
Alternata εN = 0,68 0,75 0,83 0,89 0,92 0,95 0,97 0,98 0.99 1,0
Eishenden-
Nu m = C Re 0,6
m
0, 3
Pr (η m / η p )
m
0 ,14 3
2 ⋅10 < Re m < 4 ⋅10 3 Saunders

Constanta C la asezarea in paralel Constanta C la asezarea alternate

S2/d S2/d
S1/d 1,25 2 3 4 S1/d 1,25 2 3 4
1,25 0,888 0,890 0,880 0,835 1,25 0,953 0,937 0,875 0,812
2 0,613 0,613 0,638 0,632 2 0,686 0,669 0,638 0,611
3 0,427 0,427 0,500 0,504 3 0,559 0,544 0,506 0,500
4 0,356 0,356 0,421 0,421 4 0,489 0,488 0,466 0,442
 Tabelul 1.27
Relatii pentru calculul convectiei fortate monofazice la curgerea transversala

peste cilindrii si fasciucle de tevi

Observatii: Lungimea caracteristica in criteriile Nu si Re este diametrul exterior al

tevilor. N este numarul de randuri de tevi in sensul curgerii. In formulele lui Isakenco
si Kays criteriul Re se va calcula cu viteza fluidului in sectiunea minima dintre tevi,
iar in relatia lui Eishenden-Saunders cu viteza fluidului neperturbat. Proprietatile
fizice ale fluidului se vor considera astfel: pentru indicele f – la temperatura medie a
fluidului tf; pentru indicele p - la temperatura peretelui tp; pentru indicele m – la
temperatura medie a stratului limita t m = 0,5(t f + t p ) .
Tabelul 1.28
Coeficientul ε l care tine seama de efectul lungimii hidrodinamice de intrare

Valoarea raportului l/d

Regimul
de curgere 1 2 5 10 15 20 30 40 50

Re<2100 1,90 1,70 1,44 1,28 1,18 1,13 1,05 1,02 1

Re= 1⋅10 4 1,65 1,50 1,34 1,23 1,17 1,13 1,07 1,03 1
Re= 2 ⋅10 4 1,51 1,40 1,27 1,18 1,13 1,10 1,05 1,02 1
1,34 1,27 1,18 1,13 1,10 1,08 1,04 1,02 1
Re= 5⋅10 4
1,28 1,22 1,15 1,10 1,08 1,06 1,03 1,02 1
Re= 1⋅105 1,14 1,11 1,08 1,05 1,04 1,03 1,02 1,01 1
Re= 1⋅106

Cand curgerea are loc sub unghiul ϕ fata de fasciculul de tevi se utilizeaza formula
(1.23) in care ε ϕ are urmatoarele valori:

ϕ 90° 80° 70° 60° 50° 40° 30° 20° 10°

εϕ 1 1 0,98 0,94 0,88 0,78 0,67 0,52 0,42
Fierberea. Procesul de fierbere reprezinta un proces de transfer de caldura prin
convectie care implica formarea continua a vaporilor in interiorul volumului de lichid.
Fieberea se poate clasifica in urmatoarele trei tipuri:
a) Fiebere de suprafata si fiebere de volum. Fierberea de suprafata se datoreaza
caldurii transferate de o suprafata in contact cu lichidul sau imersata in acesta.
Fierberea de volum apare in intregul volum de lichid, datorate caldurii
generate in lichid de surse volumetrice.
b) Fierbere nucleica si fiebere in film.In fierberea nucleica, bulele de vapori sunt
formate pe suprafata calda sau in interiorul luchidului in jurul unor centre de
vaporizare. Fierberea in film reprezinta procesul de formare a unei elicule
 continue de vapori care acopera suprafata de incalzire.
c) Fierbere la saturatie si fierbere la subracire. In fieberea la saturatie, intregul
volum de lichid se gaseste la teperatura tδ, corespunzatoare presiunii
sistemului. In fierberea la subracire, volumul de lichid se afla la o temperature
mai mica decat temperature de saturatie.
In figura 1.1 se prezinta regimurile de fierbere in volum mare la presiune
constanta.
Se mentioneaza ca regimul III este utilizat pentru aplicatii tehnice cu
conditia ca fluxul termica sa fie intotdeauna mai mica decat fluxul termic critic
qs < qs, cr.
Tabelul 1.29 cuprinde unele relatii de calcul pentru fieberea nucleica.
Pentru fierberea in volum mare de lichid, fluxul termic critic qs,cr se poate
calcula cu formula lui Kutateladse:
qs ,cr = 0,14rv ρ v 4 σ l g ( ρ l − ρ v ) [W/m²]

Fig.1.1 Regimurile de fierbere pentru o suprafata cilindrica orizontala imersata intr-un

lichid stationar, la presiune atmosferica.
 Relatii pentru calculul fierberii nucleice in volum mare de lichid stagnant

Tabelul 1.29
Autorul Relatia de calcul Observatii
Constanta C pentru unele
perechi de lichid-
suprafata:apa-cupru C=0,013;
c pl (t p − t s ) q 
0, 33 apa-alama C=0,006; apa-otel
σ
Rohsenow = C s  Prl1,7 inoxidabil C=0,014; alcool
rv η l rv g ( ρl − ρv )  eticlic-crom C=0,0027;
benzene-crom C=0,01; 50%
K2CO3- cupru C=0,00275;
tetraclorura de carbon-cupru
C=0,013
Labuntov Toate proprietatile fizice se
determina la temperature de
  ρ v   λ3l 
2/3 1/ 3 saturatie, cu unitatile de
α = 0,0751 + 10    qs2 / 3 masura din tabelul 1.12; α in
  ρl − ρ v   ν lσTs  W/m²°C; qs in W/m²
α in W/m2°C; ps in bar; qs in
3,4 ps0,18 W/m2
α= qs2 / 3 Relatie valabila pentru apa cu
1 − 0,0045 ps
ps=1…200 bar
Krujilin α in W/m2°C; qs in W/m2; ps
in bar; tp- ts, in °C.Relatie
α = 3,0qs0, 7 ps0,15 = 38,7(t p − t s ) 2,33 ps0,5 valabila pentru apa cu
ps=1…40 bar

Observatii. Semnificatia indicilor(cu exceptia lui qs care este fluxul termic de

suprafata); l-lichid, v-vapori, s- saturatie, p- perete, g- acceleratia gravitationala in
m/s2; σ – tensiunea superficiala a lichidului, in N/m.

Tabelul 1.30

Relatii pentru calculul coeficientilor medii de convectie la condensarea

peliculara

Perete Regimul Relatia de calcul Conditii de valabilitate Autorul

peliculei

Cilindric Nusselt
orizontal  λl2 grv* ( ρ l − ρ v ) 
1/ 4 *
r = rv + 0,375c pl (t s − t p )
v
Laminar α = 0,728 
 dvl (t s − t p ) 
 Re = 3,25Z 0,75 Labuntov
4
Re = α∆tπR Z<3 900 sau Re<1 600
rl ρ l vl
1/ 3
g λl
Z = ∆tπR 2 
 vl  rl ρ l vl
Plan sau Laminar  λ3 gr * ( ρ − ρ v ) 
1/ 4
rv* = rv + 0,68c pl (t s − t p ) ; Nusselt
cilindric α = 0,943 l v l  Prs>0,5
vertical  Hvl (t s − t p )  c pl (t s − t p ) / rv < 1 ;
regim laminar:
H∆t < ( H∆t ) cr =
1/ 3
r η  v2 ρl 
= 2300 v l  l ⋅ 
λl  g ρl − ρ v 

Re=3,8Z0,78 Labuntov
4
Re = α∆tH Z < 2 300 sau Re < 1 600
rl ρ l vl
1/ 3
g λl
Z = ∆tH  2 
 vl  rl ρ l vl
Mixt 
0 , 25 Labuntov
 Pr 
(laminar Re = 253 + 0,069 l  ⋅
 Pr 
+   p
turbulent)
⋅ Prl ( Z − 2300) ]
0,6 4/3
Z ≥ 2300
4
Re = α∆tH
rl ρ l vl
1/ 3
g λl
Z = ∆tH  2 
 vl  rl ρ l vl

Notatii. H este inaltimea peretelui plan sau cilindric vertical, in m; d, R – diametrul

respective raza peretelui cilindric orizontal, in m; Z – lungimea relative a tevii. Toate
proprietatile fizice se determina la temperature de saturatie, cu unitatile de masura din
tabelul 1.12. Semnificatia indicilor: l – lichid, v – vapori, s – saturatie, p – perete, cr –
critic. Diferenta de temperature : ∆t = ts – tp, in °C.