Sunteți pe pagina 1din 11

Convectia libera monofazica se calculeaza, de regula, cu relatii criteriale de forma

Nu = f(Gr, Pr),

(1.16)

In tabelul 1.24 fiind prezentate unele relatii de calcul.

Tabelul 1.24

Relatii pentru calculul convectiei libere

Nr.

Sistemul de transfer de caldura

C

 

n

Conditiile de transfer de caldura

crt

 

1

Placi verticale si tevi verticale cu inaltimea L

0.389

 

1/4

Pr=0.1

0.535

1/4

Pr=1

 

0.616

1/4

Pr=10

 

X=L

0.655

1/4

Pr=100

 

Valori

valabile

ptr.

t

p =const.

10 3 GrPr 10 9 (strat limita laminar)

Pentru q s =const. val.

se maresc cu 6%

   

0.15

 

1/3

10 9 GrPr 10 13 (strat turbulent)

limita

2

Tevi

orizontale

cu

     

diametrul d

 

1.18

 

1/8

10 -3 GrPr 10 3

 

0.5

1/4

10 3 GrPr 10 8

 

X=d

0.135

1/3

2·10 7 GrPr 10 13

3

Placa plana orizontala cu latura L, cu transfer de caldura la partea superioara

0.54

 

1/4

10 4 < GrPr < 10 9 (pentru discuri circulare cu diametrul d,

0.14

1/3

X=0.9·d)

 

X=L

 

GrPr<10 8

4

Idem,

la

partea

0.27

 

1/4

10 4 < GrPr < 10 9

inferioara

 

(numai in

regim

 

X=L

laminar)

5

Doua placi paralele verticale, cu temperature egale, cu inaltimea L si distanta dintre ele δ X=L

0.04(δ/L) 3

 

1

Pentru un strat de aer care se gaseste intre placi

6

Tub cilindric vertical

0.01(d/L) 3

   

1

Pentru o coloana de aer care se gaseste in interiorul tubului cilindric

cu inaltimea

L

si

   

diametrul d

 
 

X=L

 

7

Doua

placi

paralele

0.27

   

1/4

Regim laminar (aer)

orizontale

 

cu

distanta

   

intre

ele

δ

si

3·10 5 < GrPr < 3·10 10

temperaturi

diferite

t p1 >t p2 ; placa calda sus X=δ

8

Doua

placi

paralele

0.195·Pr

-1/4

m

   

1/4

Regim laminar (aer) 10 4 < Gr < 4·10 5

orizontale

 

cu

distanta

   

intre

ele

δ

si

 

temperature

diferite

0.068·Pr

-1/3

m

   

1/3

Regim turbulent (aer) Gr > 4·10 5

t p1 >t p2 ; placa calda jos X=δ

     

9

Doua placi paralele

     

verticale,

 

cu

 

  L

δ

1/9

temperaturi diferite t p1 >t p2 , cu inaltimea L

0.18

 

Pr

m

1/4

   

1/4

Regim laminar (aer)

2·10 4 < Gr < 2·10 5

si distanta dintre ele δ

     

X=δ pentru L>3δ

 

0.065

  L

δ

1/9

Pr

1/3

m

 

1/3

Regim turbulent (aer)

2·10 5 < Gr < 10 7

Nu

= C(Gr Pr)

n

;

Nu

=

X

α

;

Gr

=

β

m

gX

3 t

 

;

Pr

=

ν

m

m

m

m

λ

m

m

ν

2

m

m

a

m

unde

α – coeficientul mediu de convectie, in W/m 2 °C X- lungimea caracteristica a sistemului, in m λ - conductivitatea termica a fluidului , in W/m°C β* - coeficientul de dilatare volumetrica a fluidului, in 1/K g = 9.81 m/s²

t

p

t

,

ν

m

a

m

= t

p

t

f

, in °C

t

f - temperatura peretului, respectiv a fluidului, in °C

- vascozitatea cinematica a fluidului, in m/s²

- difuzivitatea termica, in m/s²

Observatii. Indicii f, p si m arata ca proprietatile fizice ale fluidului din Nu, Gr, Pr trebuie evaluate la temperature fluidului t f, temperatura peretelui t p , respectiv la temperature medie

t

m

=

0,5(

t

f

+ t

p

)

sau la placi laterale

t

m

=

0,5(

t

p1

+ t

p2

)

.

*In relatiile (1) si (2) β se determina la temperatura medie t m iar in relatiile (3)- (9) la

Pentru gaze β = 1/(273 + t)[1/ K ] , unde t este temperatura gazului

temperatura fluidului t

in °C. In cazul convectiei libere in spatii finite (un strat de fluid cu grosimea δ , in m, cuprins intre doua suprafete cu temperaturile t p1 si t p2 , in °C), debitul de caldura transmis prin convectie se poate determina cu relatia generala a conductiei termice:

Q = q

s S =

( λ

ech

/

δ

)

S

(

t

p1

t

p 2

)

[W]

(1.17)

unde q s este fluxul termic in W/m² ; S – suprafata de schimb de caldura, in m², iar λ ech – conductivitatea termica echivalenta stabilita cu expresia:

unde

λ

ech

= λ ε

f

c

λ f

este

[W/m°C]

conductivitatea

termica

a

fluidului,

in

W/m°C,

(1.18)

iar

ε c

coeficientul

adimensional de influenta a convectiei, calculate cu expresii de forma:

ε

c

= f

(

Gr

f

Pr

f

)

(1.19)

in care indicele f arata ca proprietatile fizice ale fluidului se determina la temperatura

medie a acestuia

coeficientului ε c si conditiile respective de valabilitate.

. In tabelul 1.25 se prezinta unele relatii de calcul ale

t

m

=

0,5(

t

p1

+ t

p2

)

Relatii pentru calculul coeficientului ε c din formula (1.19)

Conditia de valabilitate

Relatia de calcul

 

0< GrPr < 10 3

ε

c =1

 

10 3 < GrPr < 10 6

ε

c

=

0,105(

Gr

f

Pr

f

)

0.3

10 3 < GrPr < 10 10

ε

c

=

0,4(

Gr

f

Pr

f

)

0.2

 

Convectia fortata monofazica se calculeaza cu relatii criteriale a caror forma depinde de regimul de curgere si anume:

- in regim laminar si tranzitoriu:

Nu = f (Re,Gr, Pr)ε ε

t

l

- in regim turbulent:

Nu = f (Re, Pr)ε ε ε

t

l

r

;

;

(1.20)

(1.21)

in care coeficientii

limita, al portiunii de intrare si de schimbarea directiei de curgere.

ε , ε ,

t

l

ε

r

tin seama respective de efectul teperaturii stratului

In tabelul 1.26 se dau unele relatii pentru calculul convectiei fortate monofazice la curgerea fluidelor prin tevi sau canale, iar in tabelul 1.27 pentru curgerea fluidelor transversal peste cilindrii si fascicule de tevi. In relatiile lui Miheev din tabelul 1.26,

ε , care tine seama de efectul lingimii hidrodinamice de intrare, se

coeficientul

determina cu datele din tabelul 1.28. Pentru apa, la curgerea prin tevi sau canale,

t=0…200°C, coeficientul de convectie se poate calcula si cu expresia

de temperature

t

in intervalul

α

= Φ(t) w

0.8

/ d

0.2

2

= (1430 + 23,3t 0.048t ) w

0.8

/ d

0.2

[W/m°C]

(1.22)

unde w este viteza medie a apei, in m/s, d - diametrul interior sau hidraulic echivalent, in m, t – temperatura medie a apei, in °C.

In cazul curgerii oblice peste un clindru sub unghiul ϕ coeficientul de convectie

α

ϕ

se calculeaza cu expresia :

 
 

α

ϕ

=

ε α

ϕ

90

(1.23)

ϕ

90°

70°

60°

50°

40°

30°

20°

ε

ϕ

1

0.98

0.94

0,86

0,76

0,65

0.60

Coeficientul de convectie mediu pentru un fascicul de tevi cu N randuri este:

unde α

i

α

=

α

1

S

1

+

α

2

S

2

+

+

α

N

S

N

 

S

1

+

S

2

+

+

S

N

,

(1.24)

reprezinta coeficientii de convectie de pe randurile i=1,2…N, iar S i suprafata

de schimb de caldura a tuturor tevilor de pe randurile i=1,2…N.

Tabelul 1.26

Relatii pentru calcul convectiei fortate monofazice la curgerea prin tevi si canale

Regimul de

Relatia de calcul

   

Conditii de valabilitate

 

Autorul

curgere

   

Laminar

 

Nu

m

=

1,55

Pe

m

d

l

1/3

η

f

η

p

0,14

 

Re

f

< 2300 ; (1/ Pe )(l / d ) 0,05

m

5

Petuhov

 

(

Gr

Pr)

m

< 8 10

 

;

 

Nu

f

=

0,15 Re

0,33

f

Gr

f

0,1

0,43

Pr

f

Pr

Pr

f

p

0,25

0,07

η

p

/

η

f

Re

l / d > 50

f

< 2300 ;

1500

(

Gr

Pr)

m

> 810

5

Miheev

Nu

f

=

1,86

Pe

f

d

l

1/3

η

f

η

p

0,14

Re

f

< 2100

 

Sieder-

Tate

   

0,25

2000 < Re

 

< 10

4

 
 

Nu

f

=

K

0

0,43

Pr

f

Pr

Pr

f

p

f

Tranzitoriu

 

3

   

2,2

2,3

2,5

3

3,5

 

4

5

6

7

8

9

10

Re

f

10

Miheev

K

0

2,2

3,6

4,9

7,5

10

12,2

16,5

 

20

24

 

27

30

33

Nu

f

=

0,116(Re

2/3

f

(

125) Pr

f

)

1/3

0,14

  

η

f

η

p

1

+

d

l

2/3

2100 < Re

f

< 10

4

Hausen

   

Nu

=

0,023Re

0,8

Pr

0,4

 

10

4

 

< Re

< 1,2 10

5

;

Dittus-

f

f

f

 

f

Boelter

 

0,7 < Pr

f

< 120 pentru valori

 

Turbulent

t

p

t

f

moderate; l/d>60

Nu

f

= 0,021Re

f

0,8

0,43

Pr

f

Pr

Pr

f

p

0,25

10

0,6 < Pr

4

< Re

f

f

< 5 10

6

< 2500

;

Miheev

 

l/d>50

 

Nu

=

(

f

/ 8) Re

f

Pr

f

  η

f

n

10

4

< Re

f

< 510

6

;

Petuhov

 

f

12,7

12,7

f

/ 8(Pr

2 / 3

f

1)

+

1,07

η

p

0,5 < Pr

f

l/d>50

< 2000

 
 

n=0,11 la incalzirea lichidelor, n=25 la racirea lichidelor

 

2/3

0,3

 

Re

> 10

4

; 0,7 < Pr

f

< 160 ;l/d>60

Colburn

j

=

St

m

Pr

f

=

0,023Re

f

 

f

 

0,14

   

Nu

f

= 0,023Re

f

0,2

Pr

f

2/3

η

f

η

p

Re

60

f

> 10

4

; 0,7 < Pr

f

< 17000 ;l/d>

Sieder-

Tate

Lyon-

Nu

f

=

7

+

0,025

Pe

0,8

   

Martinelli

f

Nu

=

5

+

0,025

Pe

0,8

 

Metale lichide, flux termic constant

Seban-

f

 

f

Metale lichide, temperatura constanta a peretelui

Shimazaki

Observatii d este diametrul interior sau diametrul hidraulice echivalent; l – lungimea tevii sau canalului; f – coeficientul de frecare liniara, calculate pentru tevile netede cu relatia lui Filonenko. Proprietatile fizice ale fluidului se vor considera astfel : pentru indicele f – la teperatura medie a fluidului t f ; pentru indicele p la temperatura peretelui t p ; pentru indicele m – la temperatura medie a stratului limita

t

m

=

0,5(

t

f

+t

p

)

.

Suprafata Relatii de calcul Conditii de valabilitate Autorul 0,5 0,38 0,25 3 Nu = 0,5
Suprafata
Relatii de calcul
Conditii de valabilitate
Autorul
0,5
0,38
0,25
3
Nu
=
0,5 Re
Pr
(Pr / Pr
)
5 < Re
< 10
f
f
f
f
p
f
0,6
0,38
0,25
3
5
Nu
=
0,25 Re
Pr
(Pr / Pr
)
10
< Re
< 2 ⋅10
f
f
f
f
p
f
Zhukauskas
5
6
3⋅10 < Re
< 2 ⋅10
f
0,8
0,37
0,25
Cilindru
Nu
=
0,023Re
Pr
(Pr / Pr
)
f
f
f
f
p
3
Re
=
1
4
10
:
C =
0,55;
m =
0,5
f
Hilbert
3
4
Re
=
4 10
4
10
:
C =
0,20;
m =
0,62
f
m
0,38
4
5
Nu
=
0,43
+ C
Re
Pr
Re
=
4
10
4
10
:
C =
0,027;
m =
0,8
f
f
f
n
1/ 3
0,25
3
5
Nu
=
C
Re
Pr
(Pr / Pr
)
ε ε
Re
=
10
10
;Pr
=
0,7
500;Pr
/ Pr
=
0,25
4
f
f
f
f
p
s
N
f
f
f
p
Asezare in paralel: C=0,26; n=0,65
N=1
ε
= ε
=
0,6
N
1
0,15
N=2
ε
= ε
=
0,9
ε
=
(
s
/
d
) −
N
2
s
2
N ≥ 3
ε
=1
N
Fascicul
Isancenko
de tevi
Asezare alternate : C=0,41; n=0,6
1/6
N=1
ε
= ε
=
0,6
Daca s 1 /s 2 <2
ε
=
(s
/ s )
N
1
s
1
2
N=2
ε
= ε
=
0,7
Daca
s
/
s
2
ε
= 1,12
N
2
1
2
s
N ≥ 3
ε
=1
N
3
Re
≥ 6 ⋅10
f
0,6
0,33
Nu
= 0,33Re
Pr
ε
f
f
f
N
Asezarea
tevilor
Randul N de tevi
in fascicul
1
2
3
4
5
6
7
8
9
≥ 10
Paralela
ε
=
0,64
0,80
0,87
0,90
0,92
0,94
0,96
0,98
0,99
1,0
N
Kays
0,68
0,75
0,83
0,89
0,92
0,95
0,97
0,98
0.99
1,0
Alternata
ε
=
N
Eishenden-
0,6
0,3
0,14
3
3
Nu
= C
Re
Pr
(
η
/
η
)
2 ⋅10
< Re
< 4 ⋅10
Saunders
m
m
m
m
p
m
Constanta C la asezarea in paralel
Constanta C la asezarea alternate
S
2 /d
S
2 /d
S
1 /d
1,25
2
3
4
S
1 /d
1,25
2
3
4
1,25
0,888
0,890
0,880
0,835
1,25
0,953
0,937
0,875
0,812
2 0,613
0,613
0,638
0,632
2 0,686
0,669
0,638
0,611
3 0,427
0,427
0,500
0,504
3 0,559
0,544
0,506
0,500
4 0,356
0,356
0,421
0,421
4 0,489
0,488
0,466
0,442

Tabelul 1.27

Relatii pentru calculul convectiei fortate monofazice la curgerea transversala

peste cilindrii si fasciucle de tevi

Observatii: Lungimea caracteristica in criteriile Nu si Re este diametrul exterior al tevilor. N este numarul de randuri de tevi in sensul curgerii. In formulele lui Isakenco si Kays criteriul Re se va calcula cu viteza fluidului in sectiunea minima dintre tevi, iar in relatia lui Eishenden-Saunders cu viteza fluidului neperturbat. Proprietatile fizice ale fluidului se vor considera astfel: pentru indicele f – la temperatura medie a fluidului t f ; pentru indicele p - la temperatura peretelui t p ; pentru indicele m – la

0,5(

temperatura medie a stratului limita

t

m

=

t

f

+ t

p

)

.

Tabelul 1.28

 

Coeficientul

ε

l

care tine seama de efectul lungimii hidrodinamice de intrare

Regimul

   

Valoarea raportului l/d

 

de curgere

1

2

5

10

15

20

30

40

50

Re<2100

 

1,90

1,70

1,44

1,28

1,18

1,13

1,05

1,02

1

Re=

110

4

1,65

1,50

1,34

1,23

1,17

1,13

1,07

1,03

1

Re= 2 10

4

1,51

1,40

1,27

1,18

1,13

1,10

1,05

1,02

1

4

1,34

1,27

1,18

1,13

1,10

1,08

1,04

1,02

1

Re=

Re= 110

510

5 1,28

 

1,22

1,11

1,15

1,08

1,10

1,05

1,08

1,04

1,06

1,03

1,03

1,02

1,02

1,01

1

1

Re=

110

1,14
6

Cand curgerea are loc sub unghiul ϕ fata de fasciculul de tevi se utilizeaza formula

(1.23) in care

ε ϕ are urmatoarele valori:

ϕ

90°

80°

70°

60°

50°

40°

30°

20°

10°

ε

ϕ

1

1

0,98

0,94

0,88

0,78

0,67

0,52

0,42

Fierberea. Procesul de fierbere reprezinta un proces de transfer de caldura prin convectie care implica formarea continua a vaporilor in interiorul volumului de lichid. Fieberea se poate clasifica in urmatoarele trei tipuri:

a) Fiebere de suprafata si fiebere de volum. Fierberea de suprafata se datoreaza caldurii transferate de o suprafata in contact cu lichidul sau imersata in acesta. Fierberea de volum apare in intregul volum de lichid, datorate caldurii generate in lichid de surse volumetrice.

b) Fierbere nucleica si fiebere in film.In fierberea nucleica, bulele de vapori sunt formate pe suprafata calda sau in interiorul luchidului in jurul unor centre de vaporizare. Fierberea in film reprezinta procesul de formare a unei elicule

continue de vapori care acopera suprafata de incalzire.

c) Fierbere la saturatie si fierbere la subracire. In fieberea la saturatie, intregul volum de lichid se gaseste la teperatura t δ , corespunzatoare presiunii sistemului. In fierberea la subracire, volumul de lichid se afla la o temperature mai mica decat temperature de saturatie. In figura 1.1 se prezinta regimurile de fierbere in volum mare la presiune

constanta. Se mentioneaza ca regimul III este utilizat pentru aplicatii tehnice cu conditia ca fluxul termica sa fie intotdeauna mai mica decat fluxul termic critic

q s < q s, cr .

Tabelul 1.29 cuprinde unele relatii de calcul pentru fieberea nucleica. Pentru fierberea in volum mare de lichid, fluxul termic critic q s,cr se poate calcula cu formula lui Kutateladse:

q s cr

,

=

0,14

4 σ g ( ρ − ρ ) v l l v
4
σ g
(
ρ
− ρ
)
v
l
l
v

r ρ

v

[W/m²]

= 0,14 4 σ g ( ρ − ρ ) v l l v r ρ

Fig.1.1 Regimurile de fierbere pentru o suprafata cilindrica orizontala imersata intr-un lichid stationar, la presiune atmosferica.

Relatii pentru calculul fierberii nucleice in volum mare de lichid stagnant

Tabelul 1.29

Autorul

Relatia de calcul

 

Observatii

   

Constanta C pentru unele perechi de lichid- suprafata:apa-cupru C=0,013;

 

0,33

 

apa-alama C=0,006; apa-otel

Rohsenow

c

pl

(

t

p

r

t

s

)

= C

 q σ s  η r g ( ρ − ρ )  l
q
σ
s
η
r
g (
ρ
ρ
)
l
v
l
v

 

Pr

1,7

l

inoxidabil C=0,014; alcool

 

v

eticlic-crom C=0,0027; benzene-crom C=0,01; 50% K 2 CO 3 - cupru C=0,00275; tetraclorura de carbon-cupru

C=0,013

 

Labuntov

 

Toate proprietatile fizice se determina la temperature de

α 0,075 1

=

+

10

ρ

l

ρ

v

ρ

v

2/3

λ

l

ν σ

l

s

T

3

1/3

q

2/3

s

saturatie, cu unitatile de

masura din tabelul 1.12; α in

W/m²°C; q s in W/m²

α 3,4 p

=

0,18

 

α in W/m 2 °C; p s in bar; q s in W/m 2

s

 

2/3

 
 

q

 

Relatie valabila pentru apa cu

 

1

0,0045 p

s

s

   

p s =1…200 bar

Krujilin

α 3,0

=

q

0,7

p

0,15

=

38,7(

t

t

)

2,33

p

0,5

 

α in W/m 2 °C; q s in W/m 2 ; p s in bar; t p - t s , in °C.Relatie valabila pentru apa cu p s =1…40 bar

s

s

p

s

s

Observatii. Semnificatia indicilor(cu exceptia lui q s care este fluxul termic de suprafata); l-lichid, v-vapori, s- saturatie, p- perete, g- acceleratia gravitationala in m/s 2 ; σ – tensiunea superficiala a lichidului, in N/m.

Tabelul 1.30

Relatii pentru calculul coeficientilor medii de convectie la condensarea peliculara

Perete

Regimul

Relatia de calcul

 

Conditii de valabilitate

 

Autorul

peliculei

   

Cilindric

     

Nusselt

orizontal

Laminar

 

= 0,728

λ gr ρ

l

v

(

2

*

l

ρ

v

)

1/4

*

r

v

= r

v

+

0,375

c

pl

(

t

s

t

p

)

α

dv

l

(

t

s

t

p

)

 
0,75 Re = 3,25Z Labuntov 4 Re = α ∆ t π R Z<3 900
0,75
Re = 3,25Z
Labuntov
4
Re =
α
∆ t
π
R
Z<3 900 sau Re<1 600
r
ρ
v
l
l
l
1/3
g
λ
Z ∆
=
t
π
R
l
2
v
r
ρ
v
l
l
l
l
Plan
sau
Laminar
1/ 4
*
r
= r
+
0,68
c
(
t
−t
)
;
Nusselt
3
*
λ gr
(
ρ
ρ
)
v
v
pl
s
p
cilindric
l
v
l
v
α 0,943
=
Pr
s >0,5
Hv
(
t
t
)
vertical
l
s
p
c
(
t
t
) /
r
<1
;
pl
s
p
v
regim laminar:
H∆t < (H∆t)
=
cr
1/3
2
r
η
 v
ρ
v
l
l
l
=
2300
  ⋅
λ
g
ρ
 ρ
l
l
v
Re=3,8Z 0,78
Labuntov
4
Re =
α
∆ tH
Z
< 2 300 sau Re < 1 600
r
ρ
v
l
l
l
1/3
g
λ
Z
=
tH
l
2
v
r
ρ
v
l
l
l
l
Mixt
0,25
Labuntov
Pr
(laminar
l
Re
253
= 
+
0,069
+
Pr
p
turbulent)
0,6
] 4/3
⋅ Pr
(Z − 2300)
l
Z ≥ 2300
4
Re =
α
tH
r
ρ
v
l
l
l
1/3
g
λ
l
Z
= ∆
tH
2
v
r
ρ
v
l
l
l
l

Notatii. H este inaltimea peretelui plan sau cilindric vertical, in m; d, R – diametrul respective raza peretelui cilindric orizontal, in m; Z – lungimea relative a tevii. Toate proprietatile fizice se determina la temperature de saturatie, cu unitatile de masura din tabelul 1.12. Semnificatia indicilor: l – lichid, v – vapori, s – saturatie, p – perete, cr – critic. Diferenta de temperature : t = t s – t p , in °C.