4.caiet de Exercitii

CAIET DE EXERCIȚII
Programul de dezvoltare de competente didactice
Curs Instrumente necesare de formare a competenţelor

digitale
0
Page
 Cap.1: Managementul schimbarii
Exercitiul nr. 1
Nevoia de schimbare
OBIECTIV: La finalul exercitiului participantii ar trebui sa inteleaga importanta schimbarii in educatie.
ACTIVITĂȚI:
- Activitate individuala – fisa de lucru;
- Plenara – enuntarea concluziilor trase in urma exercitiului.
CONȚINUT:
- Importanta schimbarii in sistemul educational si identificarea principalelor modalitati de
implementare.
- Concluzii dupa parcurgerea informatilor primite in fisa de lucru.
PROCEDURĂ:
- Participantii primesc o fisa de lucru si trebuie sa argumenteze daca este sau nu necesara schimbarea in
sistemul educational.
- Fiecare participant va preciza care ar trebui sa fie, in opinia sa, principalele etape ale schimbarii.
TIMP PREVĂZUT: 60 de minute 1

Page
Exercitiul nr. 1 - fisa de lucru
Pornind de la aspectele enuntate in Manual cu privire la managementul schimbarii, va rugam sa

argumentati daca este sau nu necesara schimbarea in sistemul educational.
Precizati care ar trebui sa fie, in opinia dumneavoastra, principalele etape ale schimbarii.
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
2
Page
Exercitiul nr. 2
Rezistenta la schimbare
OBIECTIV: La finalul exercitiului participantii ar trebui sa identifice motivele pentru care se manifesta
rezistenta la schimbare si sa propuna modalitati de contracarare a acesteia.
ACTIVITĂȚI:
- Activitate individuala – fisa de lucru
- Plenara – enuntarea concluziilor trase in urma exercitiului
CONȚINUT:
- Identificarea motivelor pentru care se manifesta rezistenta la schimbare si modalitati de contracarare
a acesteia.
- Concluzii dupa parcurgerea experientelor individuale.
PROCEDURĂ:
- Participantii primesc o fisa de lucru si vor identifica, pornind de la experienta personala, motivele
pentru care se manifesta rezistenta la schimbare.
- Fiecare participant va propune modalitati de contracarare a rezistentei la schimbare.
TIMP PREVĂZUT: 60 de minute
3
Page
Exercitiul nr. 2 - Fisa de lucru
Pornind de la aspectele enuntate in Manual cu privire la rezistenta la schimbare, va rugam sa

identificati, pornind de la experienta personala, motivele pentru care se manifesta rezistenta la
schimbare.
Propuneti modalitati de contracarare a rezistentei la schimbare.
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
4
Page
 Cap.2: Lucrul in echipa si dezvoltarea competentelor de colaborare
Exercitiul nr. 1
Testul de echipa Belbin

(Chestionar de auto-percepere a rolului in echipa)
OBIECTIV:
La finalul exercitiului participantii ar trebui sa isipoata auto-evalua rolul in echipa
ACTIVITĂȚI:
- Activitate individuala – fisa de lucru.

CONȚINUT:
- Profilul obtinut indica ce roluri prefera persoana chestionata intr-o echipa.
PROCEDURĂ:
- Participantii primesc o fisa de lucru – Chestionar, care contine sapte sectiuni , fiecare privind un aspect
diferit al lucrului in grup. Fiecare sectiune are 8 afirmatii, care descriu 8 atitudini sau reactii fata de
situatia descrisa in respectiva sectiune. Persoana care completeaza chestionarul va observa ca unele din
afirmatii se apropie de atitudinea sa mai mult decat altele. De asemenea va observa ca mai multe
afirmatii pot fi adevarate pentru sine. Pentru a arata acest lucru este rugata sa distribuie 10 puncte
intre diversele afirmatii. Proportia celor 10 puncte pe care le da unei afirmatii indica probabilitatea de a
actiona mai mult sau mai putin frecvent in modul descris. Nu exista un raspuns “corect” – fiecare profil
este unic. O afirmatie poate fi evaluata cu orice valoare de la 0 la 10, dar totalul punctelor in fiecare
sectiune trebuie sa fie de 10.
- Scorul cel mai înalt obţinut la un anumit rol arata persoanei cum poate contribui cel mai bine la
activitatea echipei.
TIMP PREVĂZUT: 60 min

5
Page
Exercitiul nr. 1 – Fisa de lucru
1 Cred ca pot contribui intr-o echipa astfel:
A Pot oberva si valorifica noi oportunitati
B Pot lucra bine cu diversi oameni
C Producerea ideilor este una din abilitatile mele naturale
D Capacitatea mea este sa pot sa incurajez oamenii sa actioneze ori de cate ori eu simt ca
au ceva de valoare de oferit grupului
E Capacitatea mea de a merge pana la capat are mult de a face cu eficienta personala
F Sunt pregatit sa fac fata unei nepopularitati temporare daca rezultatele merita
G Pot de obicei sa simt ce este realist si ce va functiona
H Pot oferi o analiza logica pentru optiunile alternative fara a fi partinitor
2 Daca as avea un posibil dezavantaj pentru lucrul in echipa, acela ar fi ca:
A Nu ma simt bine decat daca intalnirile sunt bine structurate si controlate si in general
bine orientate
B Am tendinta de a fi prea generos catre cei care au un punct de vedere corect care nu a
fost apreciat corespunzator
C Am tendinta de a vorbi prea mult odata ce grupul ajunge la discutii despre noi idei
D Perspectiva mea obiectiva face dificil sa ma alatur cu entuziasm colegilor mei
E Uneori sunt vazut ca fiind autoritar daca exista un lucru care trebuie facut
F Imi este greu sa conduc din fata, probabil pentru ca sunt foarte receptiv la atmosfera de
grup
G Sunt predispus sa ma pierd in idei care imi apar si sa pierd desfasurarea evenimentelor
H Colegii mei au tendinta sa ma vada ca ingrijorandu-ma degeaba pentru detalii si pentru

posibilitatea ca lucrurile sa mearga prost
3 Cand particip intr-un proiect cu alte persoane:

6
Page
A Reusesc sa influentez oamenii fara a-i constrange
B Atentia mea previne multe greseli
C Sunt gata sa fac presiuni pentru a fi sigur ca intalnirea nu devine o pierdere de timp si ca
nu pierde din vedere obiectivul
D Se poate conta pe mine sa contribui cu ceva originall
E Sunt intotdeauna pregatit sa sustin o sugestie buna in interesul tuturor
F Sunt doritor sau caut cele mai noi idei
G Consider ca pot ajuta sa se ia deciziile corecte prin capacitatea mea de analiza
H Se poate pune baza pe mine pentru organizarea lucrurilor esentiale
4 Abordarea mea caracteristica a lucrului in echipa este:
A Ma intereseaza cunoasterea mai buna a colegilor mei
B Nu sunt reticent in a contesta ideilor alta sau in a ma afla in minoritate
C De obicei gasesc o modalitate de a respinge afirmatiile incorecte
D Cred ca am talentul de a face lucrurile sa mearga odata ce un plan a fost pus in aplicare
E Am tendinta de a evita ceea ce este evident si de a scoate la suprafata ceea ce este

neasteptat
F Aduc un strop de perfectionism in orice lucru pe care il fac
G Sunt pregatit sa folosesc persoane din afara grupului
H Sunt interesat in toate punctele de vedere , dar nu ezit cand este vorba de luarea unei
decizii
5 Un proiect imi aduce satisfactie pentru ca:
A Imi face placere sa analizez situatiile si sa iau in calcul toate variantele
B Sunt interesat in gasirea celei mai practice solutii pentru o anumita problema
C Imi place sa simt ca intretin relatii bune cu colegii

7
Page
D Pot avea o puternica influenta asupra deciziilor luate
E Pot intalni oameni care pot avea ceva nou de oferit
F Pot sa fac oamenii sa fie de acord asupra unei modalitati de a actiona
G Ma simt bine daca pot acorda unei sarcini intreaga mea atentie
H Imi place sa gasesc un domeniu care imi stimuleaza imaginatia
6 Daca primesc o insarcinare dificila cu putin timp la dispozitie si oameni dificili:
A Am tendinta sa ma retrag intr-un colt pentru a gasi o solutie de iesire din impas
B As fi gata sa lucrez cu persoana care imi arata cea mai buna abordare
C As gasi o modalitatea de a reduce marimea insarcinarii stabilind cum ar putea fiecare sa

contribuie cel mai bine
D Simtul meu natural al timpului ne-ar ajuta sa respectam programul
E Consider ca as ramane calm si mi-as pastra capacitatea de a gandi corect
F As pastra aceleasi obiective in ciuda presiunilor
G As fi pregatit sa imi asum responsabilitatea conducerii daca as simti ca grupul nu

progreseaza
H As pune bazele unor discutii care sa stimuleze aparitia unor noi idei si punerea pe
picioare a proiectului
7 Privind probleme care pot apare cand lucrez in grup:
A Pot sa imi exprim nerabdarea fata de cei nu isi realizeaza obiectivele
B Altii ma pot critica pentru ca sunt prea analitic si prea putin intuitiv
C Dorinta mea de a ma asigura ca totul este facut bine poate intarzia desfasurarea
evenimentelor
D Am tendinta sa ma plictisesc usor so sa ma bazez pe unul sau doi membri sa sa stimuleze

pentru a ma entuziasma
E Imi vine greu sa pornesc daca obiectivele nu sunt clare

8
Page
F Uneori nu reusesc sa explic si sa clarific probleme complexe care imi vin in minte
G Sunt constient ca cer de la altii lucruri pe care eu nu le pot face
H Ezit sa imi impun punctul de vedere atunci cand dau de o rezistenta reala
Pentru a putea interpreta chestionarul trebuie sa se transfere punctajele de la fiecare din afirmatii in
casutele corespunzatoare din tabelul de mai jos.
Sectiune IMP CO SH PL RI ME TW CF
1 G D F C A H B E
2 A B E G C D F H
3 H A C D F G E B
4 D H B E G C A F
5 B F D H E A C G
6 F C G A H E B D
7 E G A D D B H C
Total
Scorul cel mai înalt obţinut la un anumit rol arata persoanei cum poate contribui cel mai bine la
activitatea echipei. Urmatorul scor obtinut, mai mic, indica rolul “de rezerva” pe care persoana
respectiva si-l poate asuma daca, dintr-un motiv sau altul, nu poate primi rolul sau preferat. Cele mai
mici doua scoruri implica existenta unor posibile zone deficitare ale persoanei.
Legenda: Implementator (IMP), Coordonator (CO), Formator (Shaper - SH), Creator (Plant - PL),
Investigator de resurse (RI), Monitor – Evaluator (ME), , Coechipier (Team Worker - TW), Finalizator
(Completer-Finisher - CF).
9
Page
Exercitiul nr. 2
Principii ale lucrului in echipa
OBIECTIV:
La finalul exercitiului participantii ar trebui sa inteleaga importanta rolului jucat in cadul echipei de
fiecare persoana si aportul acesteia in atingerea scopului comun.
ACTIVITĂȚI:
- Activitate individuala – fisa de lucru;
CONȚINUT:
- Importanta rolurilor jucate in cadrul echipei de fiecare persoana, constientizarea faptului ca nu exista
rolulri mai importante si altele mai putin importante.
- Concluzii dupa parcurgerea informatilor primite in fisa de lucru.
PROCEDURĂ:
- Participantii primesc o fisa de lucru si trebuie sa parcurga un text despre modul in care gastele
salbatice isi organizeaza zborul catre tarile calde.
- Va fi analizat modul in care se comporta gastele salbatice si vor fi identificate aspecte importante
privind activitatea in echipa.
TIMP PREVĂZUT:: 30 de minute

10
Page
Exercitiul nr. 2 - fisa de lucru
Va rugam sa parcurgeti textul de mai jos si apoi sa notati 5 dintre lucrurile pe care le considerati
importante in cadrul unei activitati desfasurate in echipa.
„Fiecare gasca, atunci cand zboara, formeaza un curent de aer care ridica pasarea din urma ei. De
aceea, gastele zboara intr-o formatie in forma de "V". Formatia respectiva creaza 71% mai multa
portanta decat daca pasarile ar fi zburat singure.
Cand una dintre gaste paraseste formatia, simte, singura fiind, o rezistenta mai mare a aerului care o
determina sa revina in formatie pentru a beneficia de portanta suplimentara oferita de pasarea din
capul formatiei.
Cand gasca din fruntea formatiei oboseste, trece in formatie, alta gasca preluand conducerea.
Gastele din formatie o sustin pe cea din frunte prin "ga-ga"-uri frenetice.
Cand una dintre gaste se imbolnaveste sau este impuscata, alte doua pasari parasesc formatia pentru a
o ajuta pe cea ranita sa-si gaseasca un loc sigur jos, pe pamant, dupa care raman cu aceasta pana
moare sau este, din nou, capabila sa zboare”.
1. ______________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
2. ______________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
3. ______________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
4. ______________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
5. ______________________________________________________________________________
11
____________________________________________________________________________________
Page
Exercitiul nr. 3
Disfuncții ale muncii în echipă
OBIECTIV:La finalul exercitiului participantii ar trebui:

- Sa identifice, in cadrul echipelor ai caror membri au fost sau in activitatea curenta, exemple de
disfunctii.
- Sa gaseasca modalitatea optima de abordare a acestora pentru reusita echipei.
ACTIVITĂȚI:
CONȚINUT:
- Diferenterea comportamentelor ce pot afecta activitatea unei echipe si abordarea acestora intr-o
maniera constructiva.
PROCEDURĂ:
- Participantii primesc o fisa de lucru si vor identifica, pornind de la experienta personala, cazuri in care
s-au confruntat cu disfunctii ale lucrului in echipa.
- Va fi analizat modul in care respectiva situatie i-a afectat pe ei si echipa si vor fi identificate modalitati
de evitare a unor astfel de situatii.

12
Page
Pornind de la aspectele enuntate in Manual cu privire la disfuncții ale muncii în echipă, va rugam sa
mentionati care sunt cele pe care le-ati intalnit cel mai frecvent, atat in activitatile profesionale cat si in
cele personale. Identificati modalitati de evitare a unor astfel de situatii.
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
13
Page
Exercitiul nr. 4
Solutionarea conflictelor in cadrul echipei
OBIECTIV: La finalul exercitiului participantii ar trebui:

- Sa identifice, in cadrul echipelor ai caror membri au fost sau in activitatile curente, exemple de situatii
conflictuale.
- Sa gaseasca modalitatea optima de solutionare a acestora pentru a asigura reusita echipei.
ACTIVITĂȚI:
CONȚINUT:
- Solutionarea conflictelor ce pot afecta activitatea unei echipe.
PROCEDURĂ:
- Participantii primesc o fisa de lucru si vor identifica, pornind de la experienta personala, situatii in care
s-au confruntat cu conflicte in cadrul echipei.
- Va fi analizat modul in care fiecare situatie a fost solutionata.

14
Page
Pornind de la aspectele enuntate in Manual cu privire la solutionarea conflictelor în echipă, va rugam sa

mentionati care sunt situatiile conflictuale pe care le-ati intalnit cel mai frecvent, atat in activitatile
profesionale cat si in cele personale. Identificati modalitati de solutionare a acestora pentru a asigura
reusita echipei.
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
15
Page
Exercitiul nr. 5
"Grupul de lucru" versus "echipa de lucru"
OBIECTIV: La finalul exercitiului participantii ar trebui sa identifice diferentele dintre grupul de lucru si
echipa de lucru.
ACTIVITĂȚI:
CONȚINUT:
- Participarea intr-un grup de lucru si ca membru intr-o echipa.
PROCEDURĂ:
- Participantii primesc o fisa de lucru si vor identifica, pornind de la experienta personala, situatii in care
au fost membri ai unui grup de lucru si in care au fost membri intr-o echipa.
- Vor fi analizate diferentele dintre cele doua situatii.

16
Page
Pornind de la aspectele enuntate in Manual cu privire la diferentele dintre grupul de lucru si echipa de
lucru, va rugam sa mentionati o situatie in care ati fost membru al unui grup de lucru si alta in care ati
fost membru intr-o echipa. Identificati principalele diferente dintre cele doua cazuri.
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
17
Page
 Cap.3: Abilitati de comunicare & motivare
Exercitiul nr. 1
Intenția de comunicare
OBIECTIV: La finalul exercițiului participanții ar trebui să:

- Fie capabili să se prezinte eficient în maxim 5 minute, astfel încât să transmită exact acele informații
despre sine care sunt necesare obiectivului propus.
- Poată aplica teoria KISS.
ACTIVITĂȚI:
- Activitate individuală
- Activitate plenară – enunțarea concluziilor trase în urma exercițiului
CONȚINUT:
- Scopul, obiectivele și caracteristicile comunicării
PROCEDURĂ:
Urmărind modelul de mai jos, fiecare parcipant este invitat să se prezinte, evidențiind acele calități,
abilități și competențe pe care le consideră necesare în activitatea profesională.
L – lider M – bun mediator
O – bun organizator A – persoană ambițioasă
R – responsabilă N – notorietate
E – experienţă profesională îndelungată O – bun orator
D – înzestrată cu diplomație L – luptător
A – abilităţi de comunicare A – asumarea răspunderii
N – naturaleţe C – charismă
A – aptitudini profesionale H – hotărâre
E – eficienţă
La final, fiecare participant va prezenta rezultatul obținut si va evalua importanța exercițiului în

demersul de a-și îmbunătăți abilitățile de comunicare.
18
Page
TIMP PREVĂZUT: 15 minute

Exercitiul nr. 2
Eficiența în comunicare

- Constentizeze importanta componentelor de baza ale comunicarii (cine ("emitatorul"); ce ("mesajul");
cum ("codul" si "canalul"); cui ("receptorul"); pentru ce ("efectul").
- Poata comunica eficient indiferent de informatia transmisa si de nivelul de pregatire al interlocutorului.
ACTIVITĂȚI:
- Activitate în grup – echipe de câte două persoane
CONȚINUT:
- Schema comunicării
PROCEDURĂ:
A. Participanții vor fi împărțiți în echipe a câte 2 persoane fiecare. Unul dintre membri echipei va
primi un plic ce conține bucăți de hârtie colorată, tăiată în forme geometrice diferite, iar celălalt o foaie
de hârtie pe care este imprimată o imagine construită din formele geometrice ce se regăsesc decupate
în plic. Coechiperii vor fi așezați pe scaun, spate în spate. Persoana care primește plicul va avea acces la
o masă / un birou pe care să poată așeza formele geometrice. Urmând indicațiile coechipierului său,
acesta va realiza / va încerca să realizeze imaginea descrisă, pozitionând piesele pe masă.
B. În final se vor compara rezultatele obținute de către echipe, participanții vor împărtăși grupului
lucrările, informațiile ce au condus la rezultatul obținut și se vor trage concluzii asupra importanței
modului în care se efectuează comunicarea.

19
Page
Exercitiul nr. 3
Ascultarea activă – condiția comunicării eficiente

- Își dezvolte abilitățile de ascultare activă.
- Poată identifica informațiile importante și relevante pentru scopul urmărit.
ACTIVITĂȚI:
- Activitate în grup – echipe de câte două persoane
CONȚINUT:
- Ascultarea activă
PROCEDURĂ:
Ia un carton cu număr și găsește-ți perechea (colegul de interviu). Intervievează-ți perechea și află
informații referitoare la următoarele subiecte, completând dedesubt răspunsurile:
a) Informații personale (nume, vârsta, stare civilă, copii, etc.)
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
b) Informații profesionale (loc de muncă, profesie, experiență profesională relevantă, etc.)
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
c) Așteptări de la participarea la curs (îmbunătățirea competențelor didactice, identificarea unor
metode inovative de predare, etc)
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
d) Altele:
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Prezintă-ți perechea întregului grup.
20
Page

Exercitiul nr. 4
Test de asertivitate

- Fixeze cunoștințele în ceea ce privește comunicarea asertivă.
- Evalueze în ce măsură manifestă un comportament asertiv.
ACTIVITĂȚI:
CONȚINUT:
- Comunicarea asertivă
PROCEDURĂ:
Pentru fiecare dintre următoarel eafirmaţii indicaţi dacă este: “cel mai adesea adevărată” sau “cel mai
adesea falsă”, prin raportarea la propria persoană. Dacă nu sunteţi sigur cu privire la propria atitudine
în cazul unei afirmaţii, gândiţi-vă cum aţi răspunde în general într-o asemenea situaţie.
Cel mai Cel mai

adesea adesea
adevărat fals
Îmi este foarte dificil să refuz un agent de vănzări atunci când este o
1.
persoană agreabilă.
2. Îmi exprim critica în mod liber.
3. Dacă o altă persoană este nedreaptă, îi fac cunoscut acest lucru.
4. La locul de muncă nu-mi dezvălui sentimentele.
5. Nu are sens să ceri favoruri, oamenii primesc ceea ce merită.

În viața profesională nu trebuie manifestat tact, spune ceea ce
6.
gândeşti.
Dacă o persoană pare foarte grăbită, îi permit să treacă în faţa mea la o
7.
coadă în magazin
Unul dintre punctele mele slabe este acela că sunt o persoană prea
8.
amabilă.
Dacă nota mea de plată la restaurant este chiar şi cu 50 de bani mai
9.
mult decât ar trebui, cer ca greşeala să fie îndreptată.
21
10. Dacă aşa simt, râd cât pot de tare în public.

Page
11. Oamenii m-ar descrie ca fiind prea sincer.
Pretind ca magazinul să ia înapoi o piesă de mobilier care a fost
12.
zgâriată în timpul livrării.
Mi-e groază de momentele când trebuie să-mi exprim supărarea faţă
13.
de un coleg de lucru.
Oamenii spun adesea că sunt prea rezervat şi prea controlat din punct
14.
de vedere emoţional.
15. Cred că oamenii amabili sfârşesc ultimii în carieră.
16. Lupt pentru drepturile mele până la ultimul detaliu.
Nu am nici o problemă în a returna un pardesiu magazinului din care

17.
l-am achiziţionat, dacă nu mi se potriveşte.
18. După ce mă cert cu o persoană, încerc să o evit.
Insist ca soţia/soţul (colegul de cameră sau partenerul) să-şi

19.
îndeplinească în mod echitabil sarcinile care-i revin.
Îmi este greu să privesc în ochi o altă persoană atunci când suntem în
20.
dezacord.
21. Am plâns în faţa prietenilor mei mai mult de o dată în viaţă.
Dacă o persoană aflată pe scaunul din faţa mea într-o sală de cinema
22.
întreţine o discuţie cu altă persoană, o rog să se oprească.
Sunt capabil să declin angajamente sociale unor persoane la care nu ţin
23.
în mod special.
Nu este frumos să-ţi exprimi adevăratele sentimente faţă de un alt
24.
individ.
25. Uneori îmi exprim furia înjurând sau jignind o altă persoană.
26. Am rezerve în a vorbi deschis într-o şedinţă.
Îmi este uşor să cer prietenilor mici favoruri, ca de exemplu să mă ducă

27.
la serviciu cu maşina lor în timp ce a mea este în reparaţie.
Dacă o persoană vorbeşte foarte tare într-un restaurant şi mă
28.
deranjează, îi fac cunoscut acest lucru.
29. Adesea termin frazele în locul altora.
Îmi este uşor să-mi exprim dragostea şi afecţiunea faţă de altă

22
30.
persoană.
Page

PUNCTAJ:
1 – cel mai adese afals 11 – cel mai adesea adevărat 21 – cel mai adesea adevărat
2 – cel mai adesea adevărat 12 – cel mai adesea adevărat 22 – cel mai adesea adevărat
3 – cel mai adesea adevărat 13 – cel mai adesea fals 23 – cel mai adesea adevărat
4 – cel mai adesea fals 14 – cel mai adesea fals 24 – cel mai adesea adevărat
5 – cel mai adesea fals 15 – cel mai adesea adevărat 25 – cel mai adesea adevărat
6 – cel mai adesea adevărat 16 – cel mai adesea adevărat 26 – cel mai adesea fals
7 – cel mai adesea fals 17 – cel mai adesea adevărat 27 – cel mai adesea adevărat
8 – cel mai adesea fals 18 – cel mai adesea fals 28 – cel mai adesea adevărat
9 – cel mai adesea adevărat 19 – cel mai adesea adevărat 29 – cel mai adesea adevărat
10- cel mai adesea adevărat 20 – cel mai adesa fals 30 – cel mai adesea adevărat
Acordaţi scorul +1 pentru fiecare dintre răspunsurile dumneavoastră care concordă cu punctajul.
INTERPRETARE:
0-15 Comportament non-asertiv
Eşti o persoană care îşi exprimă destul de greu sentimentele, credinţele şi opiniile, de teama de a nu
răni pe ceilalţi. Învaţă să spui „nu”într-o situaţie care te lezează, să ceri ajutorul când ai nevoie, să oferi
feedback prietenilor, colegilor. Exprimă-te într-un mod deschis, nu te neglija, nu renunţa la ceea ce crezi
sau la ceea ce îţi doreşti pentru a face altora pe plac.
16-24 Comportament asertiv
Eşti o persoană care are capacitatea de a exprima ceea ce este şi ce simte într-un mod deschis şi fără a-i
leza pe ceilalţi. Comportamentul tău este o combinaţie reuşită între fermitate şi bun simţ. Ai
capacitatea de a spune „nu” într-o situaţie care îţi creează discomfort. Poţi comunica eficient şi
autentic, construind în timp real o relaţie pe temen lung.
25+ Comportament agresiv
Eşti o persoană cu un comportament orientat spre sine, caracterizat de nevoia de a-şi învinge şi a-şi
supune adversarii. Îţi doreşti recunoaştere, afirmare, stimă şi chiar teamă / supunere din partea
celorlalţi. Învaţă să-ţi exprimi emoţiile şi opiniile fără a-i răni pe alţii. Poţi câştiga respectul celorlalţi
dacă vei comunica deschis şi direct şi dacă vei fi receptiv atât la nevoile tale cât şi ale altora.
23
Page
Exercitiul nr. 5
Codificare – decodificare – colaborare

- Realizeze importanța comunicării bi/multi-direcționale în interiorul unei echipe și să conștentizeze rolul
ascultării în cadrul procesului de comunicare.
- Constate efectul pe care îl poate produce acest tip de comunicare.
ACTIVITĂȚI:
- Activitate în grup – toți participanții fac parte din aceeași echipă
CONȚINUT:
- Codificare & decodificare mesaj verbal / paraverbal / nonverbal
PROCEDURĂ:
A. Participanții vor sta în picioare pe o pătură ce a fost în prealabil întinsă pe jos în sala de curs și vor
avea ca sarcină întoarcerea păturii pe cealaltă față, fără ca vreunul dintre partcipanți să iasă în afara
perimetrului determinat de aceasta. Practic, rămânând pe pătura toți, vor trebui să ducă sarcina la
îndeplinire.
B. În final, în funcție de rezultatul obținut (au reușit sau nu să întoarcă pătura pe fața opusă) vom
discuta despre cauzele care au condus la obținerea acestui rezultat. Vor conștientiza modul în care a
fost efectuată comunicarea, cum au fost ascultate și decodificate variantele propuse pentru
îndeplinirea sarcinii. Vor vedea care a fost efectul acestui tip de comunicare.

24
Page
Exercitiul nr. 6
Care este stilul meu?

-Poată fi capabili să-și definească stilul personal, astfel încât să știe cum să interacționeze cu stiluri
diferite.
- Conștientizeze faptul că trebuie să se adapteze la interlocutor pentru a comunica eficient.
ACTIVITĂȚI:
CONȚINUT:
- HBDI – ”whole brain model” în comunicare
PROCEDURĂ:
Încercuiți, în graficele de mai jos, acele trăsături care vă caracterizează. Numărați rezultatul și
completați în centralizator. În funcție de punctajul obținut veți afla care cadran este predominant și care
sunt persoanele din jurul dvs. cu care puteți comunica eficient și care sunt tipologiile cu care veți
întâmpina probleme.

25
Page
Mental Activities
and Thinking
Scientific Ideating Modes
Map 1
Experimenting
A Mathematical Inventing D
Imaginative
Statistical Synthesizing
Conceptualizing
Problem Finding Integrating
Logical Designing
Analyzing Strategizing
Intuiting
Logical Problem Solving Translating Innovating
Intuitive Problem Solving
Diagnosing
Articulating Construction Kinesthetic
Manual Expressing
Planning Interpersonal Tactile
Operational Planning Sensing People

Musical
Implementing
Timing Feeling
Repetitive Social
Sequencing Care Giving
Organizing
Helping C
B Detailed
Map 2
Scientific
Theoretical
Abstract Imaginative Career Elements
Technical Computing
Analytical Researching
Cognitive HavingVisual
Variety
A D
Diagnosing Selling
Risky
Challenging
Psychological
Financial Facilitating
Documenting
Coordinating
Construction Observing Designing
Managing Communication Entertaining
Mechanical Clerical Teaching Musical

Fixed Legal
Administrative Concrete Helping Counseling
Categorizing
Agricultural Relating to Others
Disciplined Service
Detailed Repetitive
Supervisory Methodical Comforting
Dexterous
Assembling Policing
Recruiting Spiritual
Military Kinesthetic
Nurturing
Controlling
Supporting
B Physical C
26
Page
Theorizing Job Requirements
Experimenting
Researching
Map 3 A Computing Visualizing D
Inventing Systematizing
Engineering Rational Imagining
Analyzing Thinking Innovating

Logical Problem Solving
Diagnosing Strategizing
Financing Leading
Articulating Intuitive Problem Solving
Accounting
Managing Communicating Entertaining
Organizing Constructing Facilitating

Teaching
Formulating Policies
Coordinating Counseling
Filing Bookkeeping
Operational Planning
Expressing Ideas
Setting Up Procedures Supervising
Implementing Solutions Writing Listening
Administrating Recruiting Sensing Problems
Understanding Helping
Controlling Policing
Supporting
Word Processing
B Healing C
Map 4 A D Personal
Map 1  Map 1 
Accumulator
Map 2  Map 2 
Map 3  Map 3 
Total  Total 
Map 1  Map 1 
Map 2  Map 2 
Map 3  Map 3 
B Total  Total 
C
27
Page
Exercitiul nr. 7
Analiza ierarhizării motivaționale

- Identifice care sunt factorii care îi motivează în carieră.
- Poată să utilizeze factorii motivaționali identificați pentru a crește nivelul de performanță în
exercitarea profesiei.
ACTIVITĂȚI:
CONȚINUT:
- Teorii motivaționale
PROCEDURĂ:
Aveţi pe foaia din faţa voastră o singură întrebare la care trebuie să răspundeţi: ,,Ce este în momentul
acesta mai important pentru tine?” Observăm că avem mai multe pătrăţele, iar în fiecare pătrăţel câte
două litere. Fiecare pătrăţel reprezintă o alegere. Răspunsul se face prin încercuirea uneia sau alteia
dintre litere.
Exemplu: În primul pătrat avem litera A şi I; astfel opţiunea va fi următoarea: acum ce este mai
important pentru tine: retribuţie bună sau muncă interesantă, iar tu vei alege una dintre variante
încercuind-o.
În mod excepţional dacă nu poţi opta pentru una sau cealaltă dintre opţiuni le poţi încercui pe
amândouă, dar o astfel de alegere nu trebuie să devină o regulă pentru restul testului. Fiecare pătrat
înseamnă o alegere şi vei lucra de stânga la dreapta repetând întrebarea testului.
Totalul semnelor trebuie să fie 36.

28
Page
Page
29
 Cap. 4: Metode de stimulare a creativității
Exercițiul nr. 1
Nevoia de sporire a creativității
OBIECTIV: La finalul exercițiului participanții ar trebui să înțeleagă importanța creativității în asigurarea

unui viitor cu adevărat sustenabil.
ACTIVITĂȚI:
- activitate individuală – fișa de lucru;
- plenară – enunțarea concluziilor trase în urma exercițiului.
CONȚINUT:
- importanța creativității în asigurarea unui viitor cu adevărat sustenabil si identificarea principalelor
modalități de implementare;
- concluzii după parcurgerea informaților primite în fișa de lucru.
PROCEDURĂ:
- participanții primesc o fișă de lucru și trebuie să argumenteze dacă este sau nu necesară creșterea
nivelului de creativitate pentru asigurarea unui progres economic sustenabil;
- fiecare participant va preciza care ar trebui să fie, în opinia sa, principalele etape ce trebuie parcurse.

30
Page
Exercițiul nr. 1 – fișa de lucru
Pornind de la aspectele enunțate in Manual cu privire la metodele de stimulare a creativității, vă rugam

să argumentați dacă este sau nu necesară creșterea nivelului de creativitate pentru asigurarea unui
progres economic sustenabil;
Precizați care ar trebui sa fie, în opinia dumneavoastră, principalele etape ce trebuie parcurse.
_____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
31
Page
Exercițiul nr. 2
Metodă creativă de rezolvare a problemelor

(Pălăriile gânditoare)
OBIECTIV: La finalul exercițiului participanții ar trebui să aibă o vederea de ansamblu a soluției și o

vedere detaliată a problemei, de asemenea ajută la privirea problemei din punct de vedere emoțional și
creativ.
ACTIVITĂȚI:
CONȚINUT:
- există o multitudine de exerciții de rezolvare a problemelor care ajută participanții să se pună în locul
altuia. Inventat de Edward de Bono, psiholog, autor și consultant, acesta a prezentat tehnica în cartea
sa Six thinking hats, 1985.
PROCEDURĂ:
- Metoda implică împărțirea ideilor în șase arii de gândire:
Pălăria Rolul Concentrare pe ...

Albă Logică Fapte
Galbenă Optimism Valoare și beneficii
Neagră Avocatul diavolului Dificultăți și pericole
Roșie Emoție Sentimente și intuiții
Verde Creativitate Posibilități și noi idei
Albastră Management Respectarea regulilor
Când se abordează o nouă problemă sau un proiect, fiecare membru al echipei își pune una dintre
aceste diferite ,,pălării” pentru discuție. Fiecare ,,pălărie” reprezintă un unic set de priorități și
perspective care va ajuta concentrarea discuției și considerarea proiectului dintr-o varietate foarte largă
de unghiuri. Fiecare „pălărie” își expune pledoaria într-un răstimp de câteva minute. De exemplu, dacă
porți pălăria ,,Avocatul diavolului”, este sarcina ta să consideri limitările și provocările proiectului. S-ar
32
putea să fie inconfortabil la început să adopți temporar un mod de gândire foarte îngust, dar extremele
pot ajuta echipa să exploreze în totalitate un proiect sau o idee.
Page
TIMP PREVĂZUT: 15-20 de minute
În funcție de rolul avut fiecare participant își expune părerea despre problema dezbătută
Pălăria Rol
se concentrează pe datele disponibile
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Pălăria Rol
se concentrează pe beneficii
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Pălăria Rol
se concentrează pe punctele slabe și

lucrurile care nu merg
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
33
Page
Pălăria Rol
se concentrează pe curgerea liberă a

ideilor
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Pălăria Rol
se concentrează pe aspectele
emoționale
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Pălăria Rol
se concentrează pe respectarea
regulilor
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________ 34
Page
Exercițiul nr. 3
Exercițiu de stimulare a creativității
OBIECTIV: La finalul exercițiilor participanții ar trebui observe o creștere a fluenței mentale și

necesitatea repetării acestora pentru stabilizarea rezultatelor
ACTIVITĂȚI:
CONȚINUT:
- stabilirea de noi conexiuni mentale prin antrenarea voluntară cu sarcini noi, ce nu necesită un consum
intelectual deosebit ajută la sporirea flexibilității mentale
PROCEDURĂ:
- participanții primesc o fișă de lucru și trebuie să rezolve sarcinile în timpul dat.
35
Page
Gândiți-vă un minut și dați cel puțin 10 exemple de obiecte ce conțin o formă geometrică, precum
cercul, pătratul, triunghiul echilateral.
36
Page
Exercițiul nr. 4

ACTIVITĂȚI:
CONȚINUT:
PROCEDURĂ:
37
Page
Luați o situație (cum ar fi de exemplu cea actuală de autoizolare la domiciliu) și priviți-o din următoarele
puncte de vedere: optimiste (pozitive), pesimiste (negative) și interesante. În exemplul prezentat ce
lucruri noi sau inedite ați realiza în situația dată?
38
Page
Exercițiul nr. 5

ACTIVITĂȚI:
CONȚINUT:
PROCEDURĂ:
39
Page
Pornind de la o figură dată (incompletă) continuați desenul. Exemplu:
40
Page
Exercițiul nr. 6

ACTIVITĂȚI:
CONȚINUT:
PROCEDURĂ:
41
Page
Creați două liste de obiecte fără legătură una cu cealaltă, precum cea prezentată mai jos. Alegeți două
sau mai multe obiecte și explorați căi diferite prin care acestea pot fi conectate.
42
Page
 Cap. 5: Metode de predare-invatare interactiva in grup
Exercitiul nr. 1
Stiluri de învăţare – modelul KOLB
OBIECTIV: La finalul exercitiului participantii ar trebui sa îşi identifice stilul predominant de învăţare şi
de rezolvare a problemelor si sa înţeleagă diferenţele dintre diferitele modele şi stiluri de învăţare
ACTIVITĂȚI:
CONȚINUT:
- Identificarea stilului personal de invatare folosind modelul Kolb
PROCEDURĂ:
- Participantii primesc o fisa de lucru si vor raspunde la intrebarile din chestionar.
- Interpretarea rezultatelor va conduce la identificarea stilului de invatare predominant si a avantajelor
si dezavantajelor acestuia.

43
Page
Exercitiul nr. 1 – fisa de lucru
Alegeţi, pentru fiecare linie, ce vă caracterizează cel mai bine, pe o scală de la 1 la 4, care porneşte cu
enunţul din stînga (echivalent pentru 1) şi se încheie cu enunţul din dreapta (echivalent pentru 4) si
marcati cu un X.
Calculati numarul de puncte pentru fiecare coloana.
▫ În situaţiile de învăţare (care implică şi rezolvarea de probleme), de obicei acţionez/iau decizii

astfel:
A1 B1 C1 D1
Intuitiv Logic
Implicat personal Obiectiv, impersonal
Emoţional Intelectual
Laudativ Critic
Dispus să discut cu ceilalţi Analizez singur
Interesat de experienţe noi Interesat de idei şi modele noi
Cred în atitudinea majorităţii Cred în teorie
Accept Pun totul sub semnul întrebării
Simt Gîndesc
Accept puţine riscuri, prefer
Risc (încerc şi fac greşeli)
planificarea şi organizarea sarcinilor
Orientat către persoane Orientat spre sarcină
Doresc să mă asigur de anumite
Gata să încerc lucruri noi aspecte, înainte de a încerca ceva
nou
Am încredere în ceilalţi Acţionez independent
Total puncte
▫ În situaţiile de învăţare (care implică şi rezolvarea de probleme), în general învăţ/rezolv problemele

cel mai bine astfel:
A2 B2 C2 D2
Vorbind Ascultînd
Acţionînd Reacţionînd
Obţinînd o imagine generală a
Făcînd paşi mici
situaţiei
Fiind rapid Fiind lent
Experimentînd Analizînd
Executînd idei Iniţiind idei
Schimbînd metodele Fiind insistent
Fiind entuziast Fiind precaut
Făcînd lucrurile Privind la lucruri
Fiind orientat spre scop Fiind orientat către proces
Fiind realist Fiind idealist
Făcînd schimbări în proces Făcînd planuri detaliate în avans
44
Găsind soluţii Identificînd probleme

Formulînd răspunsuri Formulînd întrebări
Page
Total puncte
Interpretarea rezultatelor
In profilul de personalitate de mai jos:

- Se trasează o linie verticală prin dreptul indicativului coloanei cu cel mai mare punctaj din
tabelul al doilea;
- Se trasează o linie orizontala prin dreptul indicativului coloanei cu cel mai mare punctaj din
primul tabel.
Simte
A2 B2 C2 D2
A1
B1
Acţionează Priveşte
C1
D1
Gîndeşte
Desenul ilustrează acum stilul predominant de învăţare şi de rezolvare a problemelor:
- Dacă acelaşi punctaj apare pe două coloane în acelaşi tabel, este vorba de o persoană cu două
modele egale de comportament.
- Dacă punctul de intersectie este în colţurile pătratelor (A1-A2, A1-D2, D1-A2, D1-D2), înseamnă
că persoana se identifica puternic cu respectivul stil de invatare.
45
Page
Explicaţii ale stilurilor de învăţare Kolb
A2 B2 Simte C2 D2
A1 Entuziast Imaginativ
▫ Se implică în noi activităţi ▫ Abordare holistică - vede multe

▫ Ştie să demareze activităţile alternative ca imagini întregi, complexe
▫ Încearcă lucruri ca să vadă dacă merg ▫ Îşi foloseşte imaginaţia
▫ Continuă după de a obţinut rezultate ▫ Creativ în sens emoţional şi estetic
bune ▫ Orientat către relaţii între oameni
▫ Ascultă opiniile oamenilor, ▫ Îi sprijină pe alţii
sentimentele şi informaţiile lor şi are ▫ Îşi foloseşte ochii şi urechile, ascultă,
încredere în ei observă, pune întrebări
▫ Este dedicat şi îi inspiră şi pe alţii ▫ Îi observă pe alţii şi învaţă prin imitaţie
B1
▫ Este un căutător, îi plac experienţele ▫ Bun observator – îşi poate imagina
noi diverse situaţii succesive
▫ Îi place să îşi asume riscuri, îi plac ▫ Lent, relaxat, calm, prietenos, evită
schimbarea şi provocările conflictele
▫ Nu îi place rutina Timpul este important pentru el - nu poate fi
▫ Se adaptează uşor la situaţii noi grăbit
▫ Este dispus să încerce lucruri noi ▫ Îi place să primească asigurări de la alţii
▫ Este impulsiv ▫ Învaţă ascultînd, schimbînd idei cu alţii
▫ Îi place să înveţe cu alţii cu ajutorul sau prin imitaţie
Acţionează
proiectelor, al discuţiilor şi făcînd lucrurile
Priveşte
el însuşi
▫ Face legătura între idei şi rezolvarea ▫ Se pricepe să elaboreze teorii şi să facă
problemelor planuri
▫ Utilizează teoriile ▫ Aderă la idei şi propune modele noi
▫ Bun detectiv – caută şi găseşte ce ▫ Ştie să extragă esenţa
are nevoie ▫ Precis, temeinic, grijuliu
▫ Încearcă ipotezele ▫ Organizează şi respectă programele
C1
▫ Obiectiv ▫ Redefineşte, testează din nou, „digeră”
▫ Nu este sentimental concluziile
▫ Foloseşte logica elementară, îşi ▫ Calculează posibilităţile
stabileşte obiective şi merge mai departe ▫ Reacţionează încet şi doreşte fapte
▫ Se gîndeşte la alternative pentru a trage concluzii
▫ Îi place să controleze situaţia ▫ Evită să se implice prea mult
▫ Începe proiecte ▫ Lucrează independent, gîndeşte, învaţă
D1
▫ Acţionează independent – îi place să ▫ Critic, analizează ideile
primească feedback ▫ Sensibil, logic
▫ Utilizează date concrete, cărţi, teorii ▫ Învaţă prin gîndire individuală şi face
▫ Este responsabil, îşi îndeplineşte planuri şi modele într-un mod organizat şi logic
sarcinile la timp
▫ Învaţă lucrînd la diverse posibilităţi,
încercîndu-le şi trăgînd concluzii
Practic Logic
46
Gândeşte
Page
Exercitiul nr. 2
Stiluri de învăţare – modelul Honey şi Mumford
OBIECTIV: La finalul exercitiului participantii ar trebui sa îşi identifice stilul predominant de învăţare si sa
înţeleagă diferenţele dintre diferitele stiluri de învăţare
ACTIVITĂȚI:
CONȚINUT:
- Identificarea stilului personal de invatare folosind modelul Honey şi Mumford
PROCEDURĂ:
47
Page
Acurateţea rezultatelor depinde de sinceritatea raspunsurilor. Nu există răspunsuri corecte sau greşite.
Dacă în privinţa unui enunţ raspunsul inclina mai mult spre adevarat, se încercuieşte numărul
enunţului.
Dacă în privinţa unui enunţ raspunsul înclina mai multe spre fals, se taie numărul enunţului cu un „X”.
Trabuie ca numărul fiecărui enunţ să fie încercuit sau tăiat cu un „X”.
1 Îmi asum întotdeauna riscuri rezonabile, dacă le consider justificate.
2 Am tendinţa de a rezolva problemele utilizînd abordarea pas cu pas, evitînd ideile fanteziste.
3 Am un stil direct, care nu acceptă nonsensurile.
4 În experienţa mea acţiunile bazate pe sentimente sînt adesea la fel de sănătoase ca cele bazate pe
o analiză grijulie.
5 Factorul cheie în judecarea unei idei sau soluţii propuse este dacă aceasta va funcţiona în practică
sau nu.
6 Cînd aud despre o idee sau abordare nouă, îmi place să încep să mă gîndesc cum s-o aplic în
practică cît mai repede.
7 Îmi place să urmez o abordare de auto-disciplină, să stabilesc rutine clare şi modele de gîndire
logică.
8 Mă mîndresc cu faptul că fac o muncă temeinică, metodică.
9 Mă descurc cel mai bine cu oamenii logici, analitici şi mai puţin bine cu cei spontani, „iraţionali”.
10 Mă ocup de interpretarea datelor disponibile mie şi evit să mă reped să trag concluzii.
11 Îmi place să ajung la o decizie cu grijă, după ce am cîntărit mai multe alternative.
12 Mă simt atras(ă) de ideile noi, mai puţin obişnuite, decît de cele practice.
13 Nu mă simt bine în situaţiile în care nu mă pot încadra într-un model coerent.
14 Îmi place să-mi leg acţiunile de un principiu general.
15 La şedinţe am reputaţia că merg direct la problemă, indiferent ce părere au ceilalţi.
16 Cu cît am mai multe date, cu atît mai bine. Prefer să am cît mai multe surse de informaţie cu
putinţă.
17 Am tendinţa de a mă irita atunci cînd oamenii cu care vorbesc nu iau lucrurile suficient de în
serios.
18 Prefer să reacţionez la evenimente pe bază de spontaneitate şi flexibilitate, decît să-mi planific
lucrurile dinainte.
19 Îmi displace foarte mult să trebuiască să-mi prezint concluziile sub presiunea unor termene limită
foarte strînse, cînd aş putea să mă gîndesc mai mult timp la problemă.
20 De regulă, judec ideile altor oameni în special pe baza calităţilor lor practice.
21 Mă irită adesea oamenii care vor să se arunce cu capul înainte într-o chestiune.
22 Prezentul este mult mai important decît să te gîndeşti la trecut sau viitor.
23 Cred că deciziile bazate pe o analiză temeinică a tuturor informaţiilor sînt mai sănătoase decît cele
48
bazate pe intuiţie.
Page
24 La întîlniri îmi face plăcere să contribui cu idei, exact aşa cum îmi vin în minte.
25 Am tendinţa de a vorbi mai mult decît se cuvine şi ar trebui să-mi dezvolt calităţile de ascultător.
26 La şedinţe îmi pierd răbdarea cînd oamenii pierd din vedere obiectivele.
27 Îmi face plăcere să-mi comunic ideile şi opiniile celorlalţi.
28 La şedinţe, oamenii ar trebui să fie realişti, să rămînă la problemă şi să evite să se delecteze cu idei
şi opinii fanteziste.
29 Îmi place să iau în considerare mai multe alternative înainte să mă decid.
30 Ţinînd seama de modul în care reacţionează colegii mei la şedinţe, recunosc că sînt, în general, mai
obiectiv şi puţin emoţional.
31 La şedinţe am tendinţa să mă menţin mai mult în umbră, decît să preiau conducerea şi să vorbesc
cel mai mult.
32 Prefer să ascult, decît să vorbesc.
33 Consider că în cele mai multe cazuri scopul scuză mijloacele.
34 Atingerea obiectivelor şi ţintelor grupului trebuie să fie mai importantă decît sentimentele şi
obiecţiile individuale.
35 Fac tot ceea ce pare necesar pentru ca treaba să fie făcută.
36 Mă plictisesc repede de munca metodică, detaliată.
37 Sînt dornic(ă) să explorez ipotezele şi principiile de bază şi să argumenteze lucrurile şi
evenimentele cu ajutorul lor.
38 Îmi place ca şedinţele să se desfăşoare după anumite linii metodice, să se respecte agendele
stabilite.
39 Evit temele subiective sau ambigue.
40 Îmi face plăcere caracterul dramatic şi incitant al unei crize.
49
Page
Foaia de punctaj
Se incercuiesc in tabelul de mai jos numerele care au fost încercuit în lista de enunturi şi se face totalul
încercuirilor pe orizontală:
Total
1 4 12 18 22 24 25 27 36 40 Stil activ
8 10 11 16 19 21 23 29 31 32 Stil reflexiv
2 7 9 13 14 17 30 37 38 39 Stil teoretizant
3 5 6 15 20 26 28 33 34 35 Stil pragmatic
Tabelul semnificaţiei punctajului
Se dublează punctajul total înregistrat pe fiecare din cele 4 linii din tabelul de deasupra:
Punctaj dublu Punctaj dublu Punctaj dublu Punctaj dublu
Stil activ: ............. Stil reflexiv: ........... Stil teoretizant: ............. Stil pragmatic: .............
În tabelul de mai jos se încercuieşte numărul care reprezintă punctajul dublat în fiecare din cele 4
coloane din stînga şi citeşte semnificaţia în coloana din dreapta:
Stil activ Stil reflexiv Stil teoretizant Stil pragmatic Semnificaţia
20 20 20 20
19
18 19
17 19 19
Preferinţă foarte puternică
16 18 18
15 17
14
13 18 16 17
12 17 15 16
16 Preferinţă puternică
11 15 14 15
10 14 13 14
9 13 12 13
Preferinţă moderată
8
7 12 11 12
6 11 10 11
5 10 9 10 Preferinţă scăzută
4 9 8 9
3 8 7 8
7 6 7
6 5 6
2 5 4 5
4 4 Preferinţă foarte scăzută
1 3 3 3
50
2 2 2
0 1 1 1
Page
0 0 0
Descrierea generală a stilurilor de învăţare
după Peter Honey şi Alan Mumford
Diferite persoane învaţă în diferite moduri. Aţi observat pe cineva care citeşte cu mare atenţie
instrucţiunile de folosire ale televizorului nou cumpărat, înainte de a-l pune în priză pentru prima oară?
Aţi văzut pe cineva care butonează imediat mobilul nou cumpărat, în încercarea de a descoperi cum se
foloseşte?
În mod empiric s-au identificat 4 stiluri diferite de învăţare. Fiecare persoană trebuie să identifice tipul
de învăţare pe care îl preferă, pentru că învăţarea este mai facilă şi mai rapidă atunci cînd poate utiliza
acest stil.
Stilul activ
Activii se implică fără şovăială în experienţe noi. Le place ceea ce se întîmplă aici şi acum, şi sînt
mulţumiţi să se lase dominaţi de experienţele imediate. Au o gîndire deschisă, nu sînt sceptici şi aceasta
îi face să fie entuziasmaţi de tot ceea ce e nou. Filozofia lor este „Încerc orice pentru o dată în viaţă”. Au
tendinţa de a acţiona mai întîi şi a examina consecinţele după aceea. Zilele lor sînt pline de activităţi.
Rezolvă problemele prin brainstorming. Imediat ce emoţia produsă de o activitate moare, se preocupă
să găsească alta. Preferă să ia iniţiativa şi prosperă datorită provocărilor experienţelor noi, dar le
plictiseşte implementarea şi consolidarea pe termen lung, sînt persoane gregare, cărora le place să
lucreze cu alţi oameni, dar încearcă să centreze toată activitatea în jurul lor înşişi.
Activii învaţă cel mai bine atunci cînd: Activii învaţă cel mai puţin atunci cînd:
▫ Sînt implicaţi în noi experienţe, probleme şi ▫ Ascultă prelegeri sau explicaţii lungi
oportunităţi de acţiune ▫ Citesc, scriu sau se gîndesc singuri la o
▫ Lucrează cu alţii în grup pentru simulări, anumită temă
jocuri de roluri, lucru în echipă ▫ Absorb şi înţeleg datele transmise
▫ Li se dă spre soluţionat o sarcină dificilă ▫ Urmăresc instrucţiuni precise de lucru
▫ Conduc şedinţe, discuţii
Stilul reflexiv
Gînditorii doresc să-şi acorde un răgaz pentru a cîntări şi observa experienţele din mai multe
perspective. Stau deoparte şi observă situaţia din diferite perspective. Adună datele, atît direct, cît şi
prin intermediul altora, şi preferă să se gîndească la ele temeinic înainte de a ajunge la o concluzie.
Colectarea şi analiza temeinică a datelor despre experienţe şi evenimente este ceea ce contează cel mai
mult, astfel că au tendinţa de a amîna formularea unei concluzii definitive cît mai mult timp cu putinţă.
Filozofia lor este să fie precauţi. Sînt oameni care gîndesc mult şi cărora le place să ia în considerare
toate unghiurile de vedere şi implicaţiile înainte de a face o mişcare. La şedinţe şi în discuţii preferă să
stea pe un scaun mai în spate. Le place să-i urmărească pe ceilalţi în acţiune. Îi ascultă pe ceilalţi şi văd
cum se orientează discuţia înainte de a-şi prezenta propria părere. Au tendinţa de a nu ieşi în evidenţă şi
un aer oarecum distant, tolerant. Atunci cînd acţionează, o fac într-un cadru mai amplu, care include şi
trecutul şi prezentul, observaţiile celorlalţi şi observaţiile proprii.
Gînditorii învaţă cel mai bine atunci cînd: Gînditorii învaţă cel mai puţin atunci cînd:
▫ Observă persoane sau grupuri în timp ce ▫ Acţionează ca lideri de echipă sau joacă
realizează anumite activităţi roluri în faţa celorlalţi
▫ Au ocazia de a analiza ceea ce s-a ▫ Trebuie să facă unele acţiuni fără a avea
întîmplat şi de a se gîndi la lecţiile învăţate timp suficient de pregătire
▫ Produc analize şi rapoarte în condiţii de ▫ Sînt puşi în faţa unei situaţii în care trebuie
termene relaxate (nu pe termen scurt) să acţioneze, nu să gîndească
51
▫ Se confruntă cu termene urgente şi sînt

Page
presaţi să acţioneze
Stilul teoretizant
Teoreticienii adaptează şi integrează observaţiile în teorii complexe, dar sănătoase din punct de vedere
logic. Le place să înţeleagă teoria şi să fie totul clar înainte de a pune ceva în practică. Gîndesc
problemele într-un mod vertical, logic, pas cu pas. Asimilează faptele disparate în teorii coerente – au
tendinţa să fie perfecţionişti, care nu au odihnă pînă nu limpezesc lucrurile şi nu le includ într-o schemă
raţională. Le place să analizeze şi să sintetizeze. Le plac ipotezele fundamentale, principiile, teoriile,
modelele şi sistemele de gîndire. Filozofia lor se mîndreşte cu raţionalitatea şi logica: „Dacă e logic e
bun”. Întrebările pe care le pun cel mai des sînt. „E logic?” „Cum se potriveşte cu aceasta?” Care sînt
ipotezele de bază?”. Au tendinţa de a fi detaşaţi, analitici şi devotaţi obiectivităţii raţionale, le plac mai
puţin lucrurile subiective şi ambigue. Abordarea unei probleme este în cazul lor întotdeauna logică. Aşa
este alcătuită gîndirea lor şi resping în mod rigid tot ceea ce nu se potriveşte cu aceasta. Preferă să
maximizeze certitudinea şi nu le plac judecăţile subiective, gîndirea laterală şi nimic superficial.
Teoreticienii învaţă cel mai bine atunci cînd: Teoreticienii învaţă cel mai puţin atunci cînd:
▫ Se află în situaţii complexe, unde îşi pot utiliza ▫ Trebuie să participe la situaţii care pun
cunoştinţele şi aptitudinile accent pe emoţii şi sentimente
▫ Situaţiile sînt clar structurate şi cunosc ▫ Activitatea nu este clar structurată sau
obiectivele de urmărit indicaţiile furnizate sînt confuze
▫ Li se oferă idei interesante sau concepte, ▫ Trebuie să facă unele lucruri fără să li se
chiar dacă nu sînt de uz imediat sau relevante explice principiile sau conceptele implicate
pentru tema cursului ▫ Se simt pe altă lungime de undă faţă de
▫ Au şansa de a pune întrebări şi de verifica ceilalţi participanţi (cu stiluri diferite de
ideile care stau în spatele conceptelor învăţare)
vehiculate
Stilul pragmatic
Pragmaticii sînt gata să încerce idei, teorii şi tehnici noi pentru a vedea dacă funcţionează în practică. Le
place să primească cîteva indicaţii practice şi tehnici de bază de la cineva. Caută idei noi şi profită de
prima ocazie pentru a experimenta idei noi pe care doresc să le încerce în practică. Le place să acţioneze
rapid şi cu încredere în cazul ideilor care îi atrag. Au tendinţa să fie nerăbdători cînd discuţiile se
prelungesc prea mult pentru analiza unei chestiuni. Sînt în esenţă practici, oameni cu picioarele pe
pămînt cărora le place să ia decizii practice şi să rezolve probleme. Reacţionează la probleme şi
oportunităţi „ca provocări”. Filozofia lor este „Există întotdeauna o cale mai bună” şi „Dacă
funcţionează, e bun”. Le plac conceptele care se pot aplica imediat în practică la locul lor de muncă. Au
tendinţa să fie nerăbdători cînd se confruntă cu discuţii lungi şi preferă acţiunile practice, nesofisticate.
Pragmaticii învaţă cel mai bine atunci cînd: Pragmaticii învaţă cel mai puţin atunci cînd:
▫ Există o legătură evidentă între tema ▫ Nu există nici un beneficiu clar sau
cursului şi activitatea de la locul de imediat care să poată fi obţinut
muncă ▫ Nu există instrucţiuni sau recomandări
▫ Au şansa de a încerca practicile de aplicare practică a conceptelor
prezentate şi să dea feedback – de prezentate
exemplu jocul de roluri ▫ Nu există aparent nici un fel de
▫ Le sînt prezentate tehnici cu avantaje recuperare a investiţiei în învăţare, de
evidente, de exemplu reducerea exemplu cursuri mai scurte
timpului pentru realizarea unei anumite ▫ Acţiunea de formare este “doar teorie”
activităţi
▫ Li se prezintă un model pe care îl pot
copia, de exemplu un film sau o
52
personalitate recunoscută
Page
Exercitiul nr. 3
Stiluri de învăţare – modelul VAK
OBIECTIV: La finalul exercitiului participantii ar trebui sa îşi identifice stilul predominant de învăţare si sa
înţeleagă diferenţele dintre diferitele stiluri de învăţare
ACTIVITĂȚI:
CONȚINUT:
- Identificarea stilului personal de invatare folosind modelul VAK
PROCEDURĂ:

Page
Incercuiti, pentru fiecare linie, răspunsul care vă caracterizează cel mai bine.
Cînd descrieţi o vacanţă sau o petrecere a unui prieten, vorbiţi în detaliu despre muzica,
1. DA NU
sunetele şi zgomotele pe care le-aţi ascultat acolo?
2. Vă folosiţi de multe gesturi cînd vorbiţi? DA NU
3. În locul ziarelor, preferaţi radioul pentru aflarea noutăţilor? DA NU
La utilizarea calculatorului, consideraţi că imaginile vizuale sunt utile sau preferaţi doar
4. DA NU
utilizarea de texte şi tabele?
Cînd notaţi anumite informaţii, preferaţi să nu luaţi notiţe scrise, ci să folosiţi simboluri,
5. DA NU
diagrame, imagini reprezentative?
6. Cînd jucaţi “X” sau “O”, vă imaginaţi aceste semne în diferite poziţii, înainte de a le trasa? DA NU
7. Vă place să desfaceţi în părţi componente şi să reparaţi diverse obiecte? DA NU
Cînd încercaţi să vă imaginaţi ortografia unui cuvînt, aveţi tendinţa de a scrie cuvîntul
8. DA NU
respectiv de cîteva ori pe hîrtie, pînă găsiţi ortografia care arată corect?
9. Cînd învăţaţi ceva nou, vă plac instrucţiunile citite cu voce tare, discuţiile? DA NU
10. Vă place să asamblaţi diferite lucruri? DA NU
La utilizarea calculatorului, consideraţi că este necesar ca sunetele emise să avertizeze
11. DA NU
utilizatorul asupra unei erori făcute sau asupra terminării unei sarcini de lucru?
12. Cînd recapitulaţi sau învăţaţi ceva, vă place să utilizaţi diagrame sau imagini? DA NU
13. Aveţi rapiditate şi eficienţă la copierea pe hîrtie a unor informaţii? DA NU
14. Dacă vi se spune ceva, vă amintiţi ce vi s-a spus, fără necesitatea repetării acelei informaţii? DA NU
15. Vă place să efectuaţi activităţi practice în timpul liber? (de ex. sport, grădinărit, plimbări, etc.) DA NU
16. Vă place să ascultaţi muzică în timpul liber? DA NU
17. Cînd vă uitaţi în vitrinele magazinelor, vă place să faceţi lucrul acesta singur, în linişte? DA NU
18. Găsiţi că este mai uşor să vă amintiţi numele oamenilor, decît feţele lor? DA NU
19. Cînd ortografiaţi un cuvînt, scrieţi cuvîntul înainte pe hîrtie? DA NU
20. Vă place să vă mişcaţi în voie cînd lucraţi? DA NU
21. Învăţaţi să ortografiaţi un cuvînt prin pronunţarea acestuia? DA NU
Cînd descrieţi o vacanţă / o petrecere unui prieten, vorbiţi despre cum arătau oamenii, despre
22. DA NU
hainele lor şi despre culorile acestora?
23. Cînd aveţi ceva nou de făcut, vă place să începeţi imediat si să rezolvaţi ceva atunci, pe loc? DA NU
24. Învăţaţi mai bine dacă asistaţi la demonstrarea practică a unei abilităţi anume? DA NU
54
25. Găsiţi că este mai uşor să vă amintiţi feţele oamenilor decît numele lor? DA NU
Page
26. Pronunţarea cu voce tare a unor lucruri vă ajută să învăţaţi mai bine? DA NU
27. Vă place să demonstraţi şi să arătaţi altora diverse lucruri? DA NU
28. Vă plac discuţiile şi vă place să ascultaţi opiniile celorlalţi? DA NU
29. La îndeplinirea unor sarcini, urmaţi anumite diagrame? DA NU
30. Vă place să jucaţi diverse roluri? DA NU
Preferaţi să mergeţi “pe teren” şi să aflaţi singur informaţii, decît să vă petreceţi timpul
31. DA NU
singur(ă) într-o bibliotecă?
32. Cînd vizitaţi o galerie de artă, vă place să vorbiţi despre exponate şi să aflaţi părerea altora? DA NU
33. Vă orientaţi uşor, urmărind drumul pe o hartă? DA NU
Credeţi că unul din cele mai bune moduri de apreciere a unui exponat sau a unei sculpturi
34. DA NU
este să îl/o atingeţi?
35. Cînd citiţi un articol sau o poveste dintr-o revistă, vă imaginaţi scenele descrise în text? DA NU
Cînd îndepliniţi anumite sarcini, aveţi tendinţa de a fredona un cîntec sau a vorbi cu dvs.
36. DA NU
înşivă?
37. Vă uitaţi la imaginile dintr-o revistă de modă, înainte de a decide ce îmbrăcaţi? DA NU
38. Cînd planificaţi o călătorie, vă place să vă sfătuiţi înainte de a decide? DA NU
V-a fost întotdeauna dificil să staţi liniştit mult timp şi preferaţi să fiţi activ aproape tot
39. DA NU
timpul?
55
Page
Interpretarea rezultatelor
Încercuiţi numai numerele întrebărilor la care aţi răspuns cu DA:
4 1 2
6 3 5
8 9 7
12 11 10
13 14 15
17 16 19
22 18 20
24 21 23
25 26 27
29 28 30
33 32 31
35 36 34
37 38 39
Total întrebări încercuite: ....... Total întrebări încercuite: ........ Total întrebări încercuite: .......
Stil vizual / A vedea Stil auditiv / A asculta Stil practic / A face
In fiecare din cele 3 coloane din tabelul de mai jos, pentru fiecare stil de învăţare, incercuiti numarul
corespunzator totalului obtinut in tabelul de mai sus.
Vizual/ A vedea Auditiv / Ascultare Practic

15 15 15
14 14 14
13 13 13
12 12 12
11 11 11
10 10 10
9 9 9
8 8 8
7 7 7
6 6 6
5 5 5
4 4 4
3 3 3
2 2 2
1 1 1
Uniţi cu segmente de dreapta cele 3 numere incercuite.

Punctul cel mai înalt din grafic arată stilul dvs. preferat de învăţare.
56
Page
Exercitiul nr. 4
"Pedagogia interactiva" versus "pedagogia clasica"
OBIECTIV: La finalul exercitiului participantii ar trebui sa poata compara atributele pedagogiei

interactive cu cele ale pedagogiei clasice si sa stabileasca avantajele si dezavantajele fiecareia.
ACTIVITĂȚI:
CONȚINUT:
- Compararea atributelor pedagogiei interactive cu cele ale pedagogiei clasice.
- Concluzii dupa parcurgerea rezultatelor individuale.
PROCEDURĂ:
- Participantii primesc o fisa de lucru si vor identifica, pornind de la experienta personala, principalele
atribute ale pedagogiei interactive, respectiv ale pedagogiei clasice.
- Se vor stabili avantajele si dezavantajele fiecarei categorii.
57
Page
Pornind de la aspectele enuntate in Manual cu privire la atributele pedagogiei interactive, respecitv ale
pedagogiei clasice, va rugam sa identificati avantajele si dezavantajele fiecareia.
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
58
Page
Exercitiul nr. 5
Instruirea interactiva
OBIECTIV: La finalul exercitiului participantii ar trebui sa identifice, din experienta personala, rolurile
cadrului didactic in invatarea interactiva.
ACTIVITĂȚI:
CONȚINUT:
- Rolurile cadrului didactic in invatarea interactiva.
PROCEDURĂ:
- Participantii primesc o fisa de lucru si vor identifica, pornind de la experienta personala rolurile
cadrului didactic in invatarea interactiva..
- Va fi analizat modul in care fiecare rol este aplicabil activitatii proprii.

59
Page
Pornind de la aspectele enuntate in Manual cu privire la rolurile cadrului didactic in invatarea

interactiva, va rugam sa precizati care roluri sunt aplicabile in activitatea proprie.
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
60
Page
 Cap. 6: Tehnici & tactici în evaluare formării
Exercitiul nr. 1
Eficiența și versatilitatea abordării modulare

- Fie capabili să structureze modular orice tip de material.
- Poată poată extrage informația relevantă dintr-un text.
ACTIVITĂȚI:
CONȚINUT:
- Abordarea modulară a formării
PROCEDURĂ:
Luați un text la alegere.
Utilizând conceptele de abordare modulară, structurați textul în mai multe module, având în
vedere următoarele:
 Informația / informațiile cheie care se dorește / doresc a fi transmisă(e) prin intermediul fiecărui
modul identificat;
 Cursivitatea și coerența modulelor identificate;
 Versatilitatea modulelor între ele, astfel încât rezultatul final de învățare să nu fie afectat de
ordinea de abordare a modulelor;
 Valoarea adăugată percepută de cursant în urma fiecarui modul identificat
La final, fiecare participant va prezenta rezultatul obținut si va evalua importanța exercițiului în
demersul de înțelege și a putea utiliza abordarea modulară în procesul educațional.

61
Page
Exercitiul nr. 2
Supraviețuirea în deșert

- Fie capabili de a selecta informația relevantă, cea mai potrivită momentului și contextului și care
răspunde eficient scopului.
ACTIVITĂȚI:
-Activitate plenară
CONȚINUT:
-Medii noi de învățare
PROCEDURĂ:
Descrierea situaţiei
Este aproximativ ora 10:00 a.m. în mijlocul lunii Iulie şi tocmai v-aţi prăbuşit la aterizare în deşertul
Sonora din sud-vestul Statelor Unite. Avionul uşor, cu două motoare, conţinând corpurile pilotului şi
copilotului, a ars complet. A rămas doar fuselajul.
Nici unul dintre cei rămaşi nu a fost rănit.
Pilotul nu a reuşit să spună nimănui, înainte de prăbuşire, care este poziţia avionului. Din ce aţi reuşit să
vedeţi înainte de prăbuşire şi din studierea hărţii de zbor reiese că sunteţi la sud-vest de un oraş minier
care este cea mai apropiată localitate cunoscută.
Zona din imediata apropiere este plană şi, cu excepţia cactuşilor, pare să fie pustie. Ultimul raport de
stare a vremii spune că temperatura va atinge 44 C – ceea ce înseamnă că la 40 cm de sol temperatura
va ajunge la 54 C.
Sunteţi îmbrăcaţi în haine uşoare de vară. Fiecare are o batistă. Împreună aveţi 20,65 lei în monezi şi
886,00 lei pe card, un pachet de ţigări şi un pix cu pastă.
Descrierea problemei
Etapa 1
Înainte ca avionul să ia foc, grupul dvs. a reuşit să salveze 15 obiecte care sunt listate pe pagina
următoare. Sarcina dvs. este să le listaţi în ordinea importanţei din punctul de vedere al supravieţuirii.
Începeţi cu 1 pentru cel mai important şi ajungeţi la 15 pentru cel mai puţin important. Fiecare reper
trebuie să fie ierarhizat. Se presupune că numărul supravieţuitorilor este egal cu cel al echipei şi că aţi
căzut de acord să rămâneţi împreună.
Etapa 2
După ce toţi membrii grupului au terminat evaluarea, treceţi la alcătuirea clasamentului pentru cele 15
articole, în grup. O dată ce au început discuţiile în grup, menţineţi neschimbat propriul clasament.
62
Page
REGULILE DISCUŢIILOR
Se interzice:
1. Votarea! Procesul votării divide grupurile în „învingători” şi „învinşi” ceea ce încurajează
atitudinea de luare a deciziilor între poli cînd sunt şi alte posibilităţi. Votarea cere argumente în locul
schimburilor raţionale de idei, iar aceasta afectează activitatea grupului.
2. Adoptarea deciziilor rapide, premature bazate pe argumente nefondate şi compromisuri.
Acestea sunt adesea bazate pe ipoteze eronate care ar trebui supuse argumentelor.
3. Concurenţa între voi. Nimeni nu căştigă în această situaţie.
Se recomandă:
1. Ascultarea cu atenţie a fiecărui membru al echipei. Aceasta este cea mai deosebită
caracteristică a unui grup de succes.
2. Încurajarea tuturor membrilor echipei, în special pe a celor mai rezervaţi, să-şi prezinte ideile şi
punctele de vedere. Aminteşte-ţi că echipa are nevoie de acces la toate informaţiile posibile.
Cînd grupul tău ajunge la punctul în care fiecare membru poate să declare „Poate că nu este exact ceea
ce vreau eu, dar cel puţin pot accepta această decizie şi susţine” înseamnă că (grupul) a ajuns la
consens. Aceasta nu înseamnă că toţi membrii sunt întru-totul de acord, ci că toţi au ajuns la un acord
fundamental.
63
Page
Listaţi obiectele în ordinea importanţei lor:
Expert Grup Dvs. OBIECT
Lanternă
Briceag
Hartă de navigaţie a regiunii
Oglindă de buzunar
Haină de ploaie de plastic (măsură mare)
Busolămagnetică
Bandaj de tifon
Pistol de 9 mm încărcat
Paraşutăalb-roşie
O sticlă cu 1000 de tablete de sare
Un litru de apă de persoană
Cartea ‘’Animalelecomestibile din deşert’’
2 litri cu vodcă de 80
O pereche de ochelari de soare de persoană
O manta de persoană

64
Page
Punctarea deciziilor
Alonzo W. Pond este expertul în domeniul supravieţuirii în deşert care a contribuit la stabilirea ordinei
importanţei obiectelor. El este fostul şef al departamentului deşert al ADT Information Centre al
Universităţii de la baza Maxwell a US Air Force. El a fost expertul pentru supravieţuire în deşert
începând cu al doilea război mondial şi a fost implicat în nenumărate cazuri care I-au servit la stabilirea
priorităţii obiectelor.
Prioritatea stabilită de expert şi argumentaţia lui
Nr.1 Oglinda de buzunar - Dintre toate obiectele, oglinda este deosebit de importantă. Este cel mai
puternic instrument pe care îl aveţi pentru a vă comunica prezenţa. În lumina soarelui, o simplă oglindă
poate genera de la 5 la 7 candele. Raza de soare reflectată poate fi văzută chiar dincolo de orizont. Dacă
nu aveţi alte obiecte, tot veţi mai avea peste 80% şanse de a fi localizaţi şi ‘’culeşi’’ în primele 24 de ore.
Nr.2 O manta de persoană - Odată ce aveţi un sistem de comunicare pentru a semnaliza unde vă aflaţi,
următoarea dvs. problemă este de a încetini deshidratarea. 40% din umezeala corpului se pierde prin
transpiraţie şi respiraţie. Umezeala din respiraţie poate fi redusă semnificativ rămânând calm.
Umezeala pierdută prin transpiraţie poate fi redusă prin împiedicarea circulării aerului cald în
apropierea pielii. Mantalele, oricât de ironic ar putea să pară, sunt cele mai bune mijloace disponibile
pentru aceasta. Fără ele, supravieţuirea ar putea să fie scurtată cu cel puţin o zi.
Nr.3 Un litru de apă de persoană - Puteţi supravieţui probabil, timp de trei zile doar cu aceste trei
obiecte. Deşi un litru de apă nu va extinde semnificativ timpul de supravieţuire, va ajuta totuşi la
întârzierea efectelor deshidratării. Este cel mai bine să beţi apa pe măsură ce vi se face sete, astfel încât
să rămâneţi cu capul limpede cât mai mult posibil în prima zi, când aveţi multe decizii importante de
luat şi de construit un adăpost. Odată ce începe deshidratarea, va fi imposibil să o anulaţi cu cantitatea
de apă disponibilă pentru această situaţie. De aceea, raţionalizarea ei nu este de nici un folos.
Nr.4 Lanterna - Singurul obiect de semnalizare rapid pe timp de noapte este lanterna. Cu aceasta şi cu
oglinda, aveţi o capacitate de semnalizare de 24 de ore. Este, de asemenea, un obiect cu utilizări
multiple pe durata zilei. Oglinda reflector şi lentila pot fi folosite ca instrumente ajutătoare pentru
semnalizare sau pentru a aprinde un foc. Cutia bateriilor poate fi folosită pentru săpat sau ca recipient
pentru apă într-un proces de distilare.
Nr.5 Paraşuta - Paraşuta poate servi atât ca adăpost cât şi ca obiect de semnalizare.Un cactus poate
servi ca stâlp pentru un cort pe care să-l întindeţi cu corzile paraşutei. Împăturită în două sau în trei,
paraşuta poate da umbră pe timpul zilei, suficientă pentru a reduce temperatura de sub ea cu până la
20%.
Nr.6 Briceag - Nu este atât de important ca şi primele cinci obiecte. Poate fi folositor pentru ridicarea
adăpostului cât şi pentru tăierea cactusului pentru a avea umezeală. Celelalte numeroase utilizări ale
sale îi asigură totuşi o poziţie bună.
Nr.7 Haină de ploaie din plastic - Prin întinderea materialului plastic, neporos, se poate construi un
solar. Prin săparea unei gropi şi plasarea hainei peste ea, diferenţa de temperatură va face să se extragă
umezeala din nisipul udat cu urină şi din bucăţile de cactus şi să producă condensarea pe faţa interioară
a plasticului. Umezeala poate fi colectată în cutia lanternei, aşezată în centrul găurii. Se poate obţine
până la un litru în acest mod.
Nr.8 Pistolul de 9 mm - Pe la sfârşitul celei de-a doua zile, vorbitul va deveni dificil şi este posibil să nu
mai puteţi umbla (6-10 la sută deshidratare). Pistolul va fi atunci foarte folositor ca instrument de
semnalizare, iar gloanţele pot fi folosite şi pentru a aprinde rapid un foc. Au fost numeroase situaţii de
65
supravieţuitori care nu au fost detectaţi pentru că nu au putut să producă sunete puternice.

Page
Nr.9 O pereche de ochelari de persoană - În lumina intensă a deşertului , fototalmia şi retinita solară
(ambele asemănătoare cu orbirea cauzată de zăpadă) pot deveni o problemă serioasă din a doua zi.
Adăpostul făcut din paraşută va reduce aceste probleme ca şi înnegrirea zonei din jurul ochilor cu
funingine de la avion. O batistă cu tăieturi pentru ochi ar elimina problema, dar ochelarii sunt mai
comozi.
Nr. 10 Bandajul din tifon - Datorită umidităţii scăzute a deşertului, acesta este considerat ca unul dintre
cele mai puţin infecţioase locuri din lume. Datorită îngroşării sângelui şi a deshidratării, pericolul de
sângerare este mic, dacă nu sesecţionează o arteră. Într-o situaţie care a fost înregistrată, un om care s-
a pierdut şi care nu avea apă la el, care a căzut printre stânci şi cactuşi, s-a acoperit de tăieturi dar nu a
sângerat până nu a fost salvat şi i s-a dat apă. Bandajul poate fi folosit la legarea cortului sau ca
protecţie împotriva arsurilor de soare pe mâini sau pe picioare.
Nr. 11 Busola - În afara posibilităţii de a fi folosită ca un reflector pentru soare, busola este puţin
folositoare. Poate fi chiar periculoasă dacă efectele deshidratării se instalează – poate da cuiva ideea de
a pleca undeva.
Nr. 12 Hartă de navigaţie aeriană a regiunii - Poate fi folositoare pentru a aprinde un foc sau ca hârtie
igienică. Poate avea o valoare pentru trecerea timpului, dar este în principiu nefolositoare şi poate fi
chiar periculoasă ca o încurajare pentru a merge.
Nr.13 Cartea ‘’Animale comestibile din deşert’’ - Problema cu care se confruntă grupul este
deshidratarea, nu înfometarea. Orice energie consumată pentru a vâna va fi costisitoare din punctul de
vedere al pierderii de apă. Dacă vânătoarea va avea succes, cantitatea de proteine introdusă va aduce
la o mărire a cantităţii de apă folosită pentru procesarea proteinelor în corp. Ca o regulă generală, dacă
ai apă suficientă, mănâncă, dacă nu, nu mânca nimic.
Nr.14 2 litri de vodcă de 80 - Când alcoolismul avansat omoară pecineva, moartea survine de obicei
prin deshidratare. Alcoolul absoarbe apa. Corpul pierde o cantitate enormă de apă încercând să
accepte alcoolul (50 până la 85 g de apă pentru 30 g de alcool). Consumul de vodcă poate fi mortal în
situaţia unei persoane deshidratate. Vodca ar putea fi folosită pentru foc sau ca lichid de răcire dar, de
fapt, reprezintă mai degrabă o primejdie decât un ajutor.
Nr.15 O sticlă cu 1000 de tablete de sare - Existăun mit foarte răspândit despre tabletele de sare.
Odată cu deshidratarea şi pierderea apei, salinitatea sângelui creşte. Transpiraţia conţine mai puţină
sare decât fluidul extracelular. Fără a avea multă apă la dispoziţie, tabletele de sare vor necesita o
mulţime de apă din organism pentru a scăpa de salinitatea crescută. Efectular fi ca şi cum aţi bea apă de
mare.
66
Page
Exercitiul nr. 3
Feedback – constructiv versus demotivant

- Poată oferi feedback constructiv.
ACTIVITĂȚI:
- Activitate individual
- Activitate plenară – prezentarea concluziilor individuale în cadrul grupului
CONȚINUT:
- Feedback-ul
- Autoevaluarea
PROCEDURĂ:
Citiți lista de mai jos cu privire la diferitele modalități de eliminare a unei idei.
Evaluați modul în care dvs. oferiți feedback și în ce măsură acesta este unul contructiv, cu scopul de a
susține dezvoltarea personală și profesională a studentului.
Împărtașiți cu colegii ce faceți greșit în prezent și cum intenționați să procedați diferit în viitor.
Modalitati de eliminare a unei idei:

1. Am incercat deja.
2. Asa ceva nu s-a mai facut niciodata.
3. Pana acum, nea-m putut lipsi de aceasta.
4. Nu e prevazut in programul anual (buget).
5. Nu avem personalul necesar.
6. Nu departamentul nostru ar fi cel care ar beneficia de aceasta.
7. Cine va plati?
8. Riscurile potentiale sunt mari?
9. Nu suntem inca pregatiti pentru aceasta, dar cand va veni momentul…
10. Teoretic, suna bine, insa experienta mea…
11. Ar fi necesar acordul lui…. Si sunt sigur de refuzul sau.
12. E o solutie pe termen lung, iar ceea ce ne intereseaza este moentul prezent.
13. Este solutia pe termen scurt, iar ceea ce dorim este o solutie durabila.
14. Ne descurcam deja mai bine decat concurentii nostri.
67
15. Este radical diferit de ceea ce se face in organizatia noastra.

16. Cilentul nu ar accepta niciodata.
Page
17. E prea complicat, nimeni nu va intelege.

18. E contrar politicii noastre.
19. E functional, poate, in Statele Unite, insa la noi…
20. De mult doream sa fac asta, dar…
21. Dorim ca personalul nostru sa aiba un ragaz de reflectie, nu pur si simplu sa…
22. Nu in acest mod se procedeaza pentru…
23. Daca e o metoda atat de buna, de ce n-a incercat-o nimeni pana acum?
24. Timpul e prea scurt.
25. Nu veti reusi atat timp cat cutare va fi…
26. Bineinteles, cu cifre se poate dovedi orice.
27. Aceasta este o problema ce tine de competenta Directie Generale.
28. Fiti rezonabil!
29. Nu vindeti castraveti gradinarului!
30. Buna idee! Trebuie sa formam un comitet.
68
Page
 Cap. 7: Egalitate de șanse și dezvoltare durabilă
Exercițiul nr. 1
Schimbarea de rol
OBIECTIV: La finalul exercițiului participanții ar trebui să înțeleagă faptul că egalitatea de șanse este
necesară deoarece discriminarea în educație și pe piața muncii creează indivizi neadaptați condițiilor
sociale, care nu fac față cerințelor, indiferent dacă este vorba despre femei, persoane de diferite
naționalități, rase, persoane cu dizabilități sau alte grupuri vulnerabile
ACTIVITĂȚI:
CONȚINUT:
- importanța egalității de șanse în asigurarea unui viitor cu adevărat sustenabil si identificarea
principalelor modalități de implementare;
PROCEDURĂ:
- participanții primesc o fișă de lucru și trebuie să consemneze experiența trăită.

Page
Imaginați-va ca petreceți o zi în locul unei persoanei de sex opus. Spuneți ce activități desfășoară
persoana respectivă, ce probleme a întâmpinat și cum au fost rezolvate, ce calități/abilități puteți
identifica și aprecia?
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
70
Page
Exercițiul nr. 2
Tradițiile
Balast sau „aripi”
OBIECTIV: La finalul exercițiului participanții ar trebui să înțeleagă cum tradițiile diferitelor nații pot
afecta pozitiv sau negativ conlucrarea între persoane de naționalități diferite.
ACTIVITĂȚI:
CONȚINUT:
- importanța trecutului unei nații și cum afectează acesta prezentul și viitorul oamenilor ce o compun;
PROCEDURĂ:
- participanții primesc o fișă de lucru și trebuie să consemneze experiența trăită;
71
Page
În cadrul unei discuții legate de tradiții, rugați persoane de alte naționalități să împărtășească din
propriile obiceiuri, ce anume diferă, ce semnificație au acestea (cunoaștere comparativă)
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
72
Page
Exercițiul nr. 3
Diversitatea
OBIECTIV: La finalul exercițiului participanții ar trebui să înțeleagă cum diversitatea poate fi utilă
ACTIVITĂȚI:
CONȚINUT:
- nevoile unui popor se schimbă odată cu timpul, iar diversitatea acestuia poate aduce un câștig enorm
în situațiile în care condițiile nu mai sunt cele normale de lucru;
PROCEDURĂ:
- participanții primesc o fișă de lucru și trebuie să consemneze experiența trăită;
73
Page
Purtați o discuție în grup și menționați fiecare ce are diferit față de ceilalți (aprecierea diversității).
Exprimați ce simțiți în legătură cu o lume în care toți sunt la fel.
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
74
Page
Întocmit de:
Constantin BUCSAN expert formare 1
Loredana – Iuliana MANOLACHE expert formare 2
Georgeta BUCSAN expert formare 3
Viorel – Ionuț GHEORGHE expert formare 4
Verificat de:
Marcelo Jose Caetano MARQUES responsabil formare
Avizat de:
Laurenţiu – Adrian CARTAL coordonator partenerului P2 UPB
30.09.2020
75
Page

4.caiet de Exercitii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

4.caiet de Exercitii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAIET DE EXERCIȚII

Programul de dezvoltare de competente didactice

Curs Instrumente necesare de formare a competenţelor

OBIECTIV: La finalul exercitiului participantii ar trebui sa inteleaga importanta schimbarii in educatie.

TIMP PREVĂZUT: 60 de minute 1

Pornind de la aspectele enuntate in Manual cu privire la managementul schimbarii, va rugam sa

TIMP PREVĂZUT: 60 de minute

Pornind de la aspectele enuntate in Manual cu privire la rezistenta la schimbare, va rugam sa

Testul de echipa Belbin

- Activitate individuala – fisa de lucru.

TIMP PREVĂZUT: 60 min

1 Cred ca pot contribui intr-o echipa astfel:

A Pot oberva si valorifica noi oportunitati

B Pot lucra bine cu diversi oameni

C Producerea ideilor este una din abilitatile mele naturale

G Pot de obicei sa simt ce este realist si ce va functiona

H Pot oferi o analiza logica pentru optiunile alternative fara a fi partinitor

2 Daca as avea un posibil dezavantaj pentru lucrul in echipa, acela ar fi ca:

D Perspectiva mea obiectiva face dificil sa ma alatur cu entuziasm colegilor mei

H Colegii mei au tendinta sa ma vada ca ingrijorandu-ma degeaba pentru detalii si pentru

3 Cand particip intr-un proiect cu alte persoane:

B Atentia mea previne multe greseli

D Se poate conta pe mine sa contribui cu ceva originall

E Sunt intotdeauna pregatit sa sustin o sugestie buna in interesul tuturor

F Sunt doritor sau caut cele mai noi idei

G Consider ca pot ajuta sa se ia deciziile corecte prin capacitatea mea de analiza

H Se poate pune baza pe mine pentru organizarea lucrurilor esentiale

4 Abordarea mea caracteristica a lucrului in echipa este:

A Ma intereseaza cunoasterea mai buna a colegilor mei

B Nu sunt reticent in a contesta ideilor alta sau in a ma afla in minoritate

C De obicei gasesc o modalitate de a respinge afirmatiile incorecte

E Am tendinta de a evita ceea ce este evident si de a scoate la suprafata ceea ce este

F Aduc un strop de perfectionism in orice lucru pe care il fac

G Sunt pregatit sa folosesc persoane din afara grupului

5 Un proiect imi aduce satisfactie pentru ca:

A Imi face placere sa analizez situatiile si sa iau in calcul toate variantele

C Imi place sa simt ca intretin relatii bune cu colegii

E Pot intalni oameni care pot avea ceva nou de oferit

F Pot sa fac oamenii sa fie de acord asupra unei modalitati de a actiona

H Imi place sa gasesc un domeniu care imi stimuleaza imaginatia

6 Daca primesc o insarcinare dificila cu putin timp la dispozitie si oameni dificili:

C As gasi o modalitatea de a reduce marimea insarcinarii stabilind cum ar putea fiecare sa

D Simtul meu natural al timpului ne-ar ajuta sa respectam programul

E Consider ca as ramane calm si mi-as pastra capacitatea de a gandi corect

F As pastra aceleasi obiective in ciuda presiunilor

G As fi pregatit sa imi asum responsabilitatea conducerii daca as simti ca grupul nu

7 Privind probleme care pot apare cand lucrez in grup:

A Pot sa imi exprim nerabdarea fata de cei nu isi realizeaza obiectivele

D Am tendinta sa ma plictisesc usor so sa ma bazez pe unul sau doi membri sa sa stimuleze

E Imi vine greu sa pornesc daca obiectivele nu sunt clare

G Sunt constient ca cer de la altii lucruri pe care eu nu le pot face

Principii ale lucrului in echipa

TIMP PREVĂZUT:: 30 de minute

Disfuncții ale muncii în echipă

OBIECTIV:La finalul exercitiului participantii ar trebui:

TIMP PREVĂZUT: 30 de minute

Solutionarea conflictelor in cadrul echipei

OBIECTIV: La finalul exercitiului participantii ar trebui:

TIMP PREVĂZUT: 30 de minute

Pornind de la aspectele enuntate in Manual cu privire la solutionarea conflictelor în echipă, va rugam sa

"Grupul de lucru" versus "echipa de lucru"

TIMP PREVĂZUT: 30 de minute

OBIECTIV: La finalul exercițiului participanții ar trebui să: