Colegiul National ,,Ana Aslan’’

Specializarea: asistent medical de farmacie

LUCRARE DE DIPLOMA

Coordonator:
FARM.PRIMAR ORLEA MARIA

Sustinator:
Carp Doinita

PROMOTIA 2009

1
Colegiul National " Ana Aslan "
Specialitatea: asistent medical de farmacie

MEDICAMENTE IN ULCER
GASTRIC SI DUODENAL

PROMOTIA 2009

2
 MOTTO:
„ Sanatatea seamana cu pacea.
Te poti bucura de ea numai daca stii sa o
aperi.”

ION BORDEANU

3
 Introducere

In cadrul medicatiei tubului digestiv

medicamentele antiulceroase reprezinta grupul cel mai
important atat prin numarul mare de produse
farmaceutice cat si prin rata lor de prescriere si
utilizare.
Gastritele hiperacide, ulcerul gastric si mai ales
cel duodenal sunt boli frecvent intalnite, la generarea
acestor boli contribuind nu numai dezechilibrul intre
factorii agresivi (acid clorhidric, pepsina) si factorii
protectori ai mucoasei, ci si ingestia abuziva de substante
iritante pentru mucoasa gastrica (bauturi alcoolice, cafea,
medicamente antiinflamatoare, etc.) ca si factorii de
stres.
Studiul mai amanuntit al medicamentelor
antiulceroase (proprietati fizico-chimice ale substantelor
active, proprietati farmacocinetice, etc.) este util
aistentului de farmacie atat pentru a da informatii cat
mai complete pacientului (in limitele competentei), la
eliberarea medicamentelor pe baza de prescriptie
medicala cat si pentru a putea decide – in anumite situatii
si circumstante – asupra unor medicamente cu actiuni
antiacida ce se pot elibera dim farmacie, la cererea
pacientului.

4
 CAPITOLUL I

NOTIUNI DESPRE ANATOMIA STOMACULUI

STOMACUL(ventriculus gaster) este segmentul cel mai lung al

tubului digestiv.

ASEZARE:se afla in cavitatea abdominala,in partea stanga,sub

diafragma,in loja gastrica(vezi figura nr.1)

RAPORTURI:aflandu-se situat in regiunea supramezocolica,

stomacul are in partea de sus, inainte si la dreapta, raporturi cu
diafragma, ficatul si micul epiplon, la stanga cu splina, in jos cu
colonul transvers, inainte cu peretele abdominal si inapoi cu
pancreasul, rinichiul stang si splina.

CONFIGURATIA EXTERNA:are forma literei ”J”,masurand

cand este plin moderat 25cm.lungime,10cm.latime si
8cm.grosime.Capacitatea mijlocie atinge 1300ml.

STOMACUL-este un organ tubular in forma de „J” si reprezinta

mai degraba o dilatatie a tubului digestiv,care se continua in
partea de sus a esofagului, iar in partea de jos cu duodenul.
Volumul lui este de cca. 30ml. la nou-nascut si creste pana la1.5-
2ml. la varsta adulta.
Este impartit in patru regiuni anatomice,care difera si ca
structura microscopica (histilogica).

5
Regiunea fundului gastric este partea superioara a
stomacului,care e in continuarea esofagului si care vine in contact
cu diafragmul.
Corpul stomacului este partea cea mai mare a stomacului.
Anturul este reprezentat de portiunea orizontala,mai ingusta a
stomacului.
Canalul piloric este ultima si cea mai scurta regiune a
stomacului,cea care face legatura cu duodenul si are in structura
un muschi ingrosat care poarta denumirea de „sfincter piloric”, cu
rolul de a permite evacuarea treptata in cantitati mici a
stomacului.

6
 CAPITOLUL II

GENERALITATI PRIVIND ULCERUL GASTRO-DUODENAL

Ulcerul este o afectiune ce apare pe mucoasa digestiva

expusa contactului cu sucul gastric care contine acid clorhidric si
pepsina.In stomacul normal se realizeaza un echilibru intre
factorii ulcerogeni (acid clorhidric, pepsina, bila) si cei de
protectie (mucus, troficitatea mucoasei influentata de circulatia
sanguina la nivelul ei, aceasta conditionand secretia de mucus,
producerea de bicarbonat la nivelul celulelor epiteliale si
regenerarea celulara rapida) .

Ulcerul apare cand este perturbat echilibrul mentionat

prin cresterea factorilor agresivi (mai ales in ulcerul duodenal)
si/sau prin diminuarea celor de protectie (mai ales gastric). In
ulcerul gastric ar avea un rol si refluxul excesiv de secretie
alcalina printr-o functionare neadecvata a pilorului.

In ulcerul duodenal stomacul se goleste de doua ori mai

repede decat la persoanele sanatoase. Au fost aduse argumente
privind implicarea microorganismului Helicobacter pylori in
patologia ulcerului.
Germenul produce degradarea mucinei prin proteoliza. In ulcerul
gastric ar interveni activarea brusca a anhidrazei carbonice cu

7
cresterea ionilor de hidrogen si depasirea capacitatii de transport
si neutralizare intracelulara.

In patologia ulcerului pot interveni si factori de mediu

(alimentatia nerationala,fumatul,stresul),factori genetici, psihici,
alergeni, boli cronice.

8
 CAPITOLUL III

MEDICAMENTE ANTIULCEROASE

Tratamentul bolii ulceroase urmareste corectarea

dezechilibrului dintre factorii agresivi si cei protectori ai
mucoasei gastrice.
Terapia ulcerului urmareste ca scop imediat inlaturarea
durerii,grabirea cicatrizarii si prevenirea complicatiilor, iar ca
scop indepartat, prevenirea recaderilor.
Realizarea corecta a primelor doua obiective are
repercursiuni asupra ultimelor. Trebuie subliniat faptul ca
tratamentul nu este eficient in lipsa unui regim igienico-dietetic
corect.
Tinand seama de factorii care contribuie la aparitia ulcerului
peptic, in mod logic exista doua categorii de mijloace terapeutice.
a) care reduc aciditatea gastrica si deci protejeaza mucoasa
de factorii agresivi.
b) Care substituie sau stimuleaza mecanismele naturale de
aparare ale mucoasei.
In cadrul acestor categorii se folosesc urmatoarele tipuri de
medicamente:
III.A Antiacide- reactioneaza chimic cu acidul clorhidric
crescand ph-ul sucului gastric.
III.B Inhibitoare ale activitatii secretorii acide a celulelor
parietale din mucoasa gastrica prin interferarea controlului
colinergic, histaminergenic, gastrinic si metabolic al acesteia,
inhibitoare ale pompei protonice care impiedica trecerea acidului
in canaliculul secretor al celulelor parietale.

9
III.C Protectoare ale mucoasei si stimulatoare ale regenerarii.
III.D Alte medicamente utilizate in ulcerul gastric si duodenal.
- tranchilizante
- antidepresive
- beta-adrenolitice
- spirulina

III.A ANTIACIDE

Antiacidele reduc acidul clorhidric din cavitatea

stomacului actionand local, direct, prin mecanism chimic (reactie
de dublu schimb) sau fizic (absorbtie). Secundar cresterii valorii
pH-lui la valori mai mari de 5 se produce o diminuare a activitatii
proteolitice a pepsinei.
Dupa proprietatea de solubilitate in apa si in acid
clorhidric se impart in 3 grupe:
1. ALCALINIZANTE (Bicarbonat de sodiu, fosfat
disodic, citrat de sodiu) solubile in apa si acid. Administrate in
doze mai mari decat cele necesare pentru neutralizarea acidului
din continutul gastric, produc o reactii alcaline a acestuia cu
stimularea secundara a secretiei acide. Se absorb din tubul
digestiv si modifica rezerva alcalina.
2. NEUTRALIZANTE (Carbonat de calciu, oxid, carbonat
si trisilicat de magneziu, hidroxid si fosfat de aluminiu), insolubile
in apa, dar solubile in acid. Administrate in exces nu modifica
rezerva alcalina.
3. ABSORBANTE (Saruri de bismut, silicat de aluminiu si
magneziu,bentonite) insolubile in apa si in acid. Au efect antiacid
redus, actioneaza ca ”pansamente” ale mucoasei gastrice, formand
un film protector la suprafata acesteia.

10
 Dupa capacitatea de a se absorbi sau nu din tubul digestiv
antiacidele se impart in doua grupe:
1. SISTEMICE (alcalinizante)
2. NESISTEMICE (neutralizante si absorbante). Dintre
nesistemice, carbonatul de calciu si derivatii de magneziu sunt
partial sistemice.
Antiacidele sistemice (bicarbonatul de sodiu) se absorb
din intestin putand fi cauza de alcaloza metabolica, atunci cand
sunt administrate in doze mari. Alcaloza metabolica devine
semnificativa clinic mai ales la bolnavii cu insuficienta renala.
Antiacidele nesistemice formeaza in intestin saruri
insolubile care nu se absorb; ele nu modifica echilibrul acido-bazic
in organism.
Antiacidele se administreaza obisnuit asociate intre ele
sub forma de comprimate (orale sau pentru supt), pulberi sau
suspensii. Unele preparate acide contin in plus saruri de bismut
(protectoare pentru mucoasa) si beladona sau alte anticolinergice
(care inhiba secretia si intarzie golirea stomacului).
Administrarea antiacidelor se face tinand seama de
influenta medicamentelor asupra secretiei si motilitatii gastrice.
O schema rationala de tratament recomanda o prima doza la o ora
dupa ingestia alimentelor cand efectul de tamponare al acestora
diminueaza si secretia acida creste; o a doua doza se
administreaza seara, la culcare. Se evita asocierea antiacidelor cu
alte medicamente pentru a nu influenta absorbtia acestora.
Antiacidele sunt indicate in gastrita hiperacida, ulcer
gastric si duodenal, esofagita de reflux. Se administreaza pentru
a calma temporar durerile epigastrice existente sau pentru a le
preveni. Nu este dovedita grabirea cicatrizarii ulcerelor gastrice
prin antiacide. In ulcerul duodenal grabirea vindecarii este
conditionata de administrarea antiacidelor in doze si la intervale
adecvate, pentru un efect tampon real. In afra de obtinerea unei
capacitati tampon adecvate, la administrarea antiacidelor se tine

11
seama si de inlaturarea efectelor asupra tranzitului digestiv,
asocierea derivatilor de aluminiu sau/si calciu (intarzie tranzitul)
cu cei de magneziu (care grabesc tranzitul), fiind cea mai
recomandata. Formulele frecvent folosite contin hidroxid de
aluminiu si oxid de magneziu. Se pot asocia, cu beneficii variabile:
celelalte antiacide, parasimpatolitice, pentru actiunea antispastica
si inhibitoarele secretiei de acid clorhidric, intarziind, insa,
golirea stomacului; dimeticona cu actiune protectoare a mucoasei
si antiflatulenta; anestezice locale, pentru diminuarea durerilor
iritative; acid alginic cu indicatie particulara in tratamentul
refluxului gastroesofagian.
Antiacidele sunt frecvent asociate cu antiinflamatoare
(cortizonice si nesteroidiene) petru cresterea tolerantei gastrice.

1.COMPUSI DE ALUMINIU

HIDROXIDUL DE ALUMINIU-este un antiacid nesistemic cu

actiune slaba si lenta.La beneficiul terapeutic poate contribui si
capacitatea de legare a acizilor biliari din bila refulata, agresivi
pentru mucoasa gastrica si esofagiana.
Hidroxidul de aluminiu poate fi cauza de constipatie, ionii de
aluminiu trivalenti inhiband motilitatea gastro-intestinala (in parte
datorita actiunii astringente).
La folosirea hidroxidului de aluminiu trebuie avut in vedere
ca acesta micsoreaza disponibilitatea pentru absorbtie a multor
medicamente (tetraciclina,unele
sulfamide,indometacin,clorpromazin,digoxina,propranolol s.a) iar
administrarea acestora se face la distanta de priza de hidroxid
de aluminiu.

12
Hidroxidul de aluminiu se foloseste ca gel in suspensie apoasa,cate
5-30 ml sau ca gel uscat,cate 0.5g odata.
Produse farmaceutice :
ALU-PHAR-suspensie de uz intern ce contine hidroxid de aluminiu
ALUMINIU HYDROXIDE compr. 500mg.Se adminstreaza inaintea
meselor principale.

2.COMPUSI DE MAGNEZIU

OXID DE MAGNEZIU (MAGNESIA USTA ),HIDROXID DE

MAGNEZIU,CARBONAT BAZIC DE MAGNEZIU SI
TRISILICAT DE MAGNEZIU
Oxidul de magneziu este o pulbere
amorfa,alba, cu densitate mica, cu gust slab alcalin, insolubila in
apa,solubila in acizi diluati.Fixeaza bioxidul de carbon din aer
trecand in carbonat.
Carbonatul bazic de magneziu este o
pulbere alba,usoara, fara gust,insolubila in apa,solubila in acizi
diluati cu efervescenta.
Trisilicatul de magneziu este o pulbere alba,
fara gust,usor higroscopica, insolubila in apa,solubila lent in acizi
minerali diluati cu formarea sarurilor de magneziu
corespunzatoare si a oxidului de siliciu coloidal.
Dupa indigestie compusii de magneziu reactioneaza cu
acidul clorhidric trecand in clorura de magneziu. O parte din
magneziu ( 5-10 % ) se absoarbe si se elimina renal, alta parte
este excretata prin fecale.
In prezenta insuficientei renale, magneziul absorbit se
poate acumula in cantitati toxice, provocand fenomene de
deprimare centrala.
Oxidul de magneziu sau magnesia usta formeaza in apa hidroxid
de magneziu, actionand ca atare. Hidroxidul de magneziu este un
antiacid cu actiune relativ rapida, intensa si de durata medie.

13
 Carbonatul de magneziu si trisilicatul de magneziu au efect
antiacid mai slab, mai lent si mai durabil.
Ionii de magneziu au proprietati laxative; de aceea
preparatele de magneziu se asociaza obisnuit cu antiacide
constipante. Pentru oxidul de magneziu dozele utile sunt de 150
mg – 1 g ca antiacid si 2 – 5 g ca laxativ.

Produse famaceutice:

MILK OF MAGNESIA – comprimate cu 300 mg magnesium

hidroxydum.
Se administreaza la adulti 2 – 4 comprimate pe zi. Se
recomanda sugerea lenta a comprimatelor.
MILK OF MAGNESIA – suspensie pentru uz intern.
Este indicat ca antiulceros, antiacid, laxativ pentru adulti si
copii.
TRISILICALM – comprimante continand trisilicat de magneziu
0,500 g.
Este indicat in ulcer gastric si duodenal. Comprimatele se sug
la o ora si la 3 ore dupa mese sau la nevoie. Dozele mari pot
provoca diaree. Nu se administreaza concomitent cu digoxina si
tetraciclina deoarece diminueaza absorbtia intestinala a acestora.

3.COMPUSI DE CALCIU

14
 CARBONATUL DE CALCIU

Carbonatul de calciu este o sare foarte putin solubila in apa,

are actiune antiacida predominant nesistemica relativ rapida,
intensa si de durata medie.
Calciul precipita in intestin, cu consecinte constipante. O
mica parte se absoarbe – tratamentul prelungit cu doze mari
( peste 8 g/zi ) provoaca hipercalcemie cronica ce poate fi
periculoasa in prezenta insuficientei renale; hipercalciuria
favorizeaza formarea calculilor renali.
Carbonatul de calciu se administreaza in doze de 1 – 2 g odata
asociat de regula cu alte antiacide pentru a evita dozele prea mari
si constipatia.
Carbonatul de calciu scade efectele unor medicamnete – daca
sunt administrate concomitent: atenolol, anticoagulante,
clorpromazina, fier, acid nalidixic, fenilbutazona, peniciline,
sulfamide, tetracicline, vitaminele A si C. Alcoolul si tutunul scad
efectul antiacid al carbonatului de calciu.
Produse farmaceutice:
ANTACID – comprimate cu carbonat de calciu 500 mg.

4. COMBINATII CU COMPUSI DE ALUMINIU, CALCIU SI

MAGNEZIU

Combinatiile realizeaza o capacitate antiacida sporita,

folosind doze ale fiecarui component care sunt tolerate.
Asocierea calciului cu magneziu determina inlaturarea

15
reciproca a efectelor opuse asupra tranzitului digestiv (calciul
intarzie, magneziul accelereaza)
ALMAGEL – suspensie
Aluminiu hidroxidat gel, magneziu hidroxidat gel, sorbitol.

ALMAGEL – A – suspensie
Contine in plus fata de ALMAGEL benzocaina
(anestezic cu actiune locala)
Se administreaza oral 1 – 2 lingurite de 4 ori pe zi
eventual si 1 – 2 doze in timpul noptii. Copiii pana la 10 ani 1/3
din doza adultilor.
ANDREWS ANTACID comprimate
Carbonat de calciu 600mg, carbonat de magneziu 125mg.
Comprimatele se sug sau se sparg in gura 1 – 2 comprimate la
nevoie. Maxim 12 comprimate in 24 de ore. Nu se recomanda la
copii.
RENNIE comprimate masticabile
Carbonat de calciu 680mg, carbonat de magneziu 80mg.
ANTACIDIN – comprimate
Aluminiu hidroxid gel 500mg
Magneziu hidroxid 300mg
ANTIGAST – comprimate masticabile
Carbonat de calciu 0,68g
Carbonat bazic de magneziu

DICARBOCALM – comprimate
Carbonat de calciu 0,48g
Carbonat de magneziu 0,011g.
Trisilicat de magneziu 0,006g

16
 Comprimatele se sug sau se sfarama, se iau cate 1-2
comprimate la 1 – 3 ore dupa mese.
MAALOX HEART BURN RELIEF – suspensie si
comprimate.
Hidroxid de aluminiu
Carbonat de magneziu
Bicarbonat de potasiu
Aroma de menta
Se administreaza 1 – 2 comprimate sau linguri la
aparitia durerilor sau la ½ ora dupa masa. Suspensia se agita
inainte de intrebuintare.
MAGEL – suspensie
Hidroxid de aluminiu
Hidroxid de magneziu
MALUCOL – comprimate masticabile
Hidroxid de aluminiu
Hidroxid de magneziu
MALUGEL – suspensie
Hidroxid de aluminiu
Hidroxid de magneziu
Sorbitol
MALUGEL B – contine in plus benocaina
NOVALOX – comprimate masticabile si suspensie
Aluminiu glicinat
Oxid de magneziu
SILICOLACT – comprimate
Trisilacat de magneziu
Hidroxid de aluminiu
TALCID – comprimate masticabile su suspensie
Contin alumino – magneziu hidrozi – carbonat hidratat,
sare complexa insolubila in apa.

17
 Se administreaza 1 – 2 comprimate sau 1 plic suspensie
de 3 – 4 ori pe zi la 1 – 2 ore dupa mese, inainte de culcare sau
la aparitia senzatiei dureroase.
GELUSIL si GELUSIL LAC comprimate si suspensie.
Contin silicat hidratat de aluminiu si magneziu.

5.ANTIACIDE CU BICARBONAT DE SODIU

BICARBONATUL DE SODIU ( Hidrogenocarbonat
de sodiu )

Este o sare alcalina solubila, este un antiacid sistemic cu

actiune rapida, intensa si de scurta durata.
Bicarbonatul de sodiu alcalinizeaza urina. Riscul alcalocei
este semnificativ cand se administreaza indelung in doze mari.
Prin continutul mare in sodiu, poate fi daunator la bolnavii cu
insuficienta cardiaca, hipertensiune arteriala si insuficienta
renala. Dozele obisnuite ca antiacid gastric sunt de 0,5 – 4g
odata fara a depasi 16/zi (8g/zi la batrani).
Se foloseste substanta singura sau asociata cu alte
antiacide in formule magistrale. FR X prevede ”pulberea
alcalina” sau ”pulberea pentru solutia Bourget” care contine
bicarbonat de sodiu, fosfat de sodiu si sulfat de sodiu, in
cantitati respective de 6,4 si 2g.
Intreaga cantitate se dizolva intr-un litru de apa si se
bea cate 150 – 20Og cu cel putin 1/2 ora inainte de masa.
Are o actiune antiacida si slab coleretica, fiind utila
pentru drenarea blanda a cailor biliare.
Preparate industriale:

18
 ULCEROTRAT – comprimate continand bicarbonat de
sodiu, azotat bazic de bismut, carbonat bazic de magneziu,
coaja de crusin, radacina de calam – prin ultimele doua
componente avand actiune laxativa. Se administreaza 1 – 2
comprimate la o ora si la 3 ore dupa mese si la nevoie.

6. ANTIACIDE, ALTE COMBINATII

SARURI DE BISMUT
Se folosesc:
a. carbonat bazic de bismut ( bismuthi subcaarbonas )
b. azotatul bazic de bismut ( bismuthi subnitras )

Sunt pulberi insolubile in apa, cu absorbtie redusa din

tubul digestiv. Au actiune slab absorbanta si astringenta si efect
protector mecanic asupra mucoasei digestive. Cu hidrogenul
sulfurat din intestin formeaza sulfura de bismut neagra care
coloreaza fecalele.

Sarurile de bismut se folosesc ca antiacide singure

sau in asociere 0.3 – 1,2 – 2 g o data, iar ca pansamente 5 g de 2
ori pe zi, cu cel putin ½ ora inainte de masa, in suspensie apoasa
extemporanee.
Produse farmaceutice industriale: ULCEROTRAT.
BENTONITELE
Sunt silicati de aluminiu hidratati naturali. Au actiune
antiacida slaba si sunt protectoare ale mucoasei gastrice.

19
 GASTROBENT – contine bentonita coloidala, oxid de
magneziu, carbonat de magneziu, sorbitol, glicocol, xilina
( anestezic local ).
Se administreaza 3 – 4 linguri pe zi.
ACIDUL ALGINIC – obtinut din alge, este un
protector al mucoasei gastrice si absorbant. Produsul NICOLEN –
granule; contine alginat de sodiu, fosfat de aluminiu, trisilicat de
magneziu.

7.ANTIACIDE CU ANTIFLATULENTE
CARBOPHOS – comprimate. Contine carbune vegetal,
carbonat de calciu, fosfat de calciu, arome naturale. Este indicat
in tulburari dispeptice, meteorism abdominal, arsuri epigastrice.
DI-GEL – comprimate masticabile si suspensie.
Contine hidroxid de aluminiu, hidroxid de magenziu, carbonat de
calciu, dimeticon, arome naturale.
EXTRA MAALOX PLUS – comprimate si suspensie cu
trei arome diferite. Contine hidroxid de aluminiu, hidroxid de
magneziu, dimeticon.
EPICOGEL – suspensie – contine hidroxid de aluminiu,

hidroxid de magneziu, dimeticon.

GASTRALGINE – comprimate masticabile. Contine
dimeticon, hidroxid de aluminiu, aluminiu glicinat, magneziu
trisilicat.

20
 8. ANTIACIDE CU ANTISPASTICE

Antispasticele pot fi utile in asociere cu antiacidele,

contribuind la calmarea dureriloe epigastrice care au si o
componenta spastica si la diminuarea modestea a secretiei de acid
clorhidric.
CALMOGASTRIN – comprimate. Contine hidroxid de
aluminiu, extratct de Beladonna.
WESHUNIN – comprimate. Contine carbonat de calciu,
hidroxid de aluminiu, oxid de magneziu, trisilicat de magneziu,
extract de Beladonna, alte extracte din plante, clordiazepoxid.

III.B. INHIBITOARELE SECRETIEI GASTRICE

( ANTISECRETOARE )

Secretia gastrica acida poate fi inhibata

medicamentos prin:
1. substante parasimpatolitice de felul atropinei care diminueaza
controlul parasimpatic;
2. blocantele H2 – histaminergice, de tipul ranitidinei, care
impiedica actiunea excitosercretoare a histaminei;
3. substante antigastrinice ( proglumidul ) ;
4. inhibitoare ale anhidrazei carbonice ( acetozolamida );
5. inhibitoare ale pompei protonice ( omeprazol );

21
 B.1. PARASIMPATOLITICELE
Parasimpatoliticele sau anticolinergicele administrate
in doze obisnuite, inhiba secretia de acid clorhidric cu 40 – 50 %.
Diminueaza de asemenea tonusul si perisaltismul gastric. Cu
intarzierea golirii stomacului si prelungirea efectului antiacidelor
– asocierea cu antiacidele provoaca o usurare simptomatica,
grabeste vindecarea ulcerului gastric si duodenal si scade in mica
masura frecventa complicatiilor si a recurentilor.
Dozele eficace provoaca frecvent efecte nedorite:
uscaciunea gurii, tulburari de vedere, constipatie, dificultate de a
urina. Desi minore, acestea sunt deserori suparatoare si fac ca
tratamentul de durata sa fie greu de acceptat. Glaucomul
cinstituie o contraindicatie. Intarzierea golirii stomacului este
dezavantajoasa la bolnavii cu obstacol piloric si la cei cu esofagita
de reflux.
ATROPINA – are efect antisecretor putin selectiv si de
durata relativ scurta ( 3 -5 ore ). Reactiile adverse sunt frecvent
suparatoare. Pot fi utilizate si preparate de Beladonna.
BUTIL SCOPOLAMINA
- Scobutil
- Scopantil

- Buscopan
- Uscosin
Este antispastic ( mai ales asupra tubului digestiv ). Scade
volumul si aciditatea sucului gastric, secretia salivara si
pancreatica.
PROPANTELINA – are actiune antisecretorie si
antispastica. Este indicata in ulcer gastric si duodenal
asociata cu antiacide.

22
 PIRENZEPIN
- Gastrozepin
- Gastrizin
Este anticolinergic selectiv cu efect inhibitor al secretiei
gastrice acide si de pepsina, indicat in ulcer gastro-duodenal,
curativ si in tratament de intretinere. Dozele mari pot provoca
reactii adverse atropinice – uscaciunea gurii, tulburari de vedere.

B.2. ANTIHISTAMINICELE H2

Antihistaminicele H2 blocheaza electiv receptorii H2

din mucoasa gastrica, implicati in secretia acidului clorhidric.
Indicatia majora a antihistaminicelor H2 este ulcerul
duodenal evidentiat endoscopic sau radiologic. Cicatrizarea se
obtine in 60 – 90 % din cazuri in 4 - 6 saptamani.
S-a recomandat si administrarea prelungita pentru
evitarea recaderilor, folosind jumatatea din dozele curative. In
ulcerul gastric antihistaminicele H2 mai pot fi administrate
asociate pentru tratamente scurte cu antiinflamatoare
nesteroidiene pentru a preveni actiunea ulcerigena a acestora.
Reactiile adverse ale antihistaminicelor H2 sunt
digestive ( fenomene dispeptice, pancreatita ), neuropsihice
(cefalee, astenie, somnolenta, confuzie), cutanate (eruptii
diverse), cardio-vasculare ( bradicardie, hipotensiune ), renale
(nefrite). Prin scaderea aciditatii gastrice antihistaminicele H2
pot modifica absorbtia unor medicamente.

23
CIMETIDINA

Este indicta numai in ulcere confirmate. In ulcerul

duodenal, se obtine disparitia durerilor dupa cateva zile si
cicatrizarea dupa 4 saptamani la 60-90% din bolnavi.
In ulcerul gastric efectele sunt mai reduse. Intrucat
substanta nu modifica „terenul ulceros”,nu se poate vorbi de o
„vindecare”prin cimetidina, bolnavii prezentand recaderi in decurs
de un an de la intreruperea tratamentului. Procentul recaderilor
poate fi scazut prin administrarea unei singure doze zilnice de
intretinere, de 400mg. mai multe saptamani.
Cimetidena nu se administreaza in sarcina si nici in cancer
gastric.
Produse farmaceutice industriale:
ALTRAMET-comprimate filmate si fiole
CIMEDINE-comprimate si comprimate filmate
CIMEHEXAL-comprimate filmate
CIMESAN –comprimate filmate
CIMETIDIN –comprimate
CIMETIDINA –comprimate
CIMETIDINE-comprimate
HISTODIL-comprimate
TAGAMET-comprimate
Cimetidina se administreaza in ulcer duodenal, 200mg de
3 ori pe zi, la mese si 400mg seara, la culcare sau 800mg intr-o
singura priza, seara. Durata tratamentului este de 4 saptamini sau
mai mult, functie de evolutie.
Cimetidina se poate administra si intravenos, mai ales in
hemoragii digestive.

24
RANITIDINA
Este un antihistaminic H2 mai activ ca inhibitor al secretiei
gastrice decat cimetidina. Se apreciaza ca produce mai putine
reactii adverse.
Ranitidina este indicata in : ulcer gastric, ulcer
duodenal, prevenirea recaderilor in ulcer, esofagita de reflux,
prevenirea hemoragiilor gastro-duodenale la bolnavi cu risc de
ulcer de stress.Dupa 4 saptamani de tratament se obtin vindecari
in 75-95% din cazurile de ulcer duodenal.
Produse farmaceutice industriale:
GERTOCALM- comprimate filmate
LUMERAN –fiole
MED RANITIDIN-comprimate
NOVO-RANITIDINE-comprimate filmate
RANIBERL- comprimate
RANISAN- comprimate si fiole
RANITIDIN –comprimate si comprimate filmate
RANITIN- comprimate
ULCORAN- capsule
ULTIDIN – comprimate
ZANTAC-comprimate filmate, comprimate
efervescente, fiole

In ulcer duodenal se administreaza 150mg de 2 ori pe

zi la 12 ore interval, dupa mese.
Se pot administra si 300mg intr-o singura priza,
seara. In multe cazuri tratamentul dureaza 4 saptamani.

25
 FAMOTIDINA
Este mai activa decat cimetidina si efectele adverse
sunt mai reduse decat cimetidina.

Produse farmaceutice industriale:

FAMODAR – comprimate
FAMODIN- comprimate
FAMOGAST- comprimate si comprimate filmate
FAMOSAN- comprimate
FAMOTIDINA- comprimate filmate
QUAMATEL- comprimate si pulbere pentru solutie injectabila
ULCERAN- comprimate
ULFAMID- comprimate
In ulcer gastro-duodenal, se administreaza 40 mg seara sau
20 mg de 2 ori pe zi, dimineata si seara, timp de 4 – 6 – 8
saptamani.

NIZATIDINA
Este un non antagonist al receptorilor histaminergici H2.
Inhiba semnificativ secretia gastrica acida, reducand volumul
secretor gastric si continutul in pepsina.Nizatidina, administrata
fie in doza unica.
( la culcare ) fie in doze fractionate ( dimineata si seara ) inhiba
semnificativ secretia gastrica acida ducand la disparitita rapida a
a durerii legate de ulcer.
Prezentare farmaceutica

26
 AXID- capsule si fiole
Se administreaza in ulcerul duodenal, in ulcerul
gastric benign, prevenirea recidivelor in ulcerul duodenal si in
esofagia de reflux.

B.3. SUBSTANTE ANTIGASTRICE

PROGUMIDA este un derivat de acid izoglutamic. Are
proprietati antisecretorii si favorizeaza cicatrizarea ulcerului.
Se administreaza oral si injectabil. ( Nu este prevazut in
nomenclatorul de produse farmaceutice utilizate in tara noastra ).

B.4. INHIBITOARE ALE ANHIDRAZEI CARBONICE

ACETAZOLAMIDA actioneaza ca inhibitor al
carbonanhidrazei, enzima importanta pentru secretia ionilor de
hidrogen de catre celulele parietale. Administrata la doze relativ
mari, inhiba secretia gastrica. La bolnavii cu ulcer gastric si
duodenal a fost semnalata disparitia durerii si grabirea vindecarii
leziunii.
In afara proprietatii antiulceroase, acetazolamina are
efect diuretic slab, diminueaza presiunea intraoculara in glaucom,
poate fi utila ca adjuvant in epilepsie ( in micul rau ), efecte
atribuite de asemenea inhibarii carbonanhidrazei.

B.5. INHIBITOARELE POMPEI DE PROTONI

Inhiba secretia gastrica in faza finala. Sunt antiulceroase
de rezerva, indicate pentru ulcere rezistente la alte

27
medicamente. Sunt contraindicate in sarcina si in perioada de
alaptare.

OMEPRAZOL
Se acumuleaza in celulele parietale si la nivelul
canaliculului secretor, inhiband H ( + ) , K ( + ) , ATP- aza, care
funtioneaza ca pompa protonica. Efectul este specific si de lunga
durata. Au fost semnalate rezultate terapeutice superioare in
ulcerul gastric, unde grabeste vindecarea si previne recaderile.
Se administreaza oral, o singura doza pe zi, 2 – 4
saptamani, in ulcer duodenal si maximum 8 saptamani in ulcer
gastric.
Doza este de 20 mg pe zi, in cazuri grave 40 mg pe zi. Ca
reactii adverse: cefalee, greata, meteorism, eruptii cutanate,
diaree sau constipatie.
Preparate farmaceutice industriale:
EPIRAZOLE – capsule 20 mg
LOSEC – capsule de 10 si 20 mg, pulbere liofilizata inj.
40mg/ml
OCID – capsule 20 mg
ODASOL – capsule 20 mg
OMERAN – capsule 20 mg
OMEZ – capsule 20 mg
ULTOP – capsule 20 mg
HELICID – capsule 10 mg, 20 mg
OMEPRAZOL – capsule 20 mg
ORTANOL – capsule 10 mg, 20 mg, 40 mg
RISEK – capsule 20 mg
ULZOL – capsule 20 mg
GLAVERAL – capsule 20 mg

28
 PANTOPRAZOL
Ca si omeprazolul, se administreaza oral o data pe zi
(40mg), in ulcer gastric si duodenal. Durata tratamentului nu va
depasi 8 saptamani.
Produse farmaceutice industriale:
CONTROLOC – comprimate 2Omg,40mg.

LANSOPRAZOL
Are aceleasi indicatii terapeutice si reactii adverse ca si
omeprazolul. Doza uzuala este de 30 mg o data pe zi.
Produse farmaceutice industriale:
LANZAP – capsule 30 mg
LANZUL – capsule 30 mg
LANOL – capsule 15 mg, 30 mg
LASOPROL – capsule 30 mg
LEVANT – capsule 15 mg, 30 mg
LANSOPRAZOL – capsule 15 mg, 30 mg
LANSOGASTROP – capsule 30 mg
LANZOL – capsule 15 mg, 30 mg

ESOMEPRAZOL
NEXIUM – comprimate 20 mg, 40mg

29
III. C. PROTECTOARE ALE MUCOASEI SI STIMULATOARE
ALE REGENERARII

Mucoasa gastrica si duodenala pot fi protejate de agresiuni

chimice si mecanice prin formarea unei pelicule protectoare sau
prin stimularea secretiei de mucus protector.

C.1. SARURILE DE BISMUT

Sarurile de bismut insolubile, administrate la ulcerosi,
pot creste proportia vindecarilor in primele 4 – 6 saptamani de
tratament.
Efectul a fost atribuit formarii unei pelicule
protectoare de proteinat de bismut, prin coagularea proteinelor la
suprafata leziunii ulceroase. In plus, intervine probabil si
proprietatea de a lega pepsina si o actiune antiacida slaba.
Dozele mici ( 5 g o data ) au efect constipat, dozele
mari ( 20g ) au efect laxativ. Scaunul capata o culoare neagra
( simuleaza melena ) prin sulfura de bismut formata in intestin.
Bismutul este de obicei lipsit de toxicitate in dozele
mici, obisnuite. Dozele mari, in anumite conditii chiar dozele
obisnuite ( in prezenta sindroamelor oclusive si insuficiente
renale) pot provoca un sindrom neurologic grav, cunoscut sub
denumirea de encefalopatie mioclonica.
Preparatele folosite obisnuit in ulcer sunt carbonatul
bazic de bismut, fosfat de bismut si subnitratul de bismut
administrate in doze de 5 g de 2 – 3 ori pe zi pe stomacul gol.
Ultimul dintre preparate trebuie utilizat cu grija deoarece dozele
mari pot provoca fenomene de intoxicatie cu nitriti, manifestate
prin methemoglobinemie si colaps.

30
 SUBCITRATUL DE BISMUT COLOIDAL
Este mai eficace si mai bine suportat. In contactul cu
acidul clorhidric din stomac se formeaza oxiclorura de bismut
care protejeaza nisa ulceroasa si favorizeaza cicatrizarea. Este
activ numai in prezenta nisei. Subcitratul de bismut poate fi
asociat cu amoxacilina + metronizadol ( Helicocin ) pentru a
imbunatati rata de eradicare a Helicobacter pylori.
Se administreaza 240 mg de 2 ori pe zi, dimineata si seara
sau 120 de mg de 4 ori pe zi cu jumatate de ora inainte de masa si
la culcare. Tratamentul dureaza 4 saptamani prelungit cu
maximum 4 saptamani la nevoie. In timpul tratamentului cu
subcitrat de bismut se exclude laptele din alimentatie. De
asemenea se exclud antiacidele cu jumatate de ora inainte sau
dupa bismut.
Produse farmaceutice industriale :
CITRAT BAZIC DE BISMUT – drajeuri 120 mg
DE – NOL – comprimate 120 mg

C.2. SUCRALFAT
Complex al hidroxidului de aluminiu si esteri
octasulfurici zaharozei. Este o pulbere alba, insolubila in apa,
solubila in aicizi si alcani. In mediu acid formeaza un complex cu
proteinele de la nivelul nisei ulceroase si realizeaza astfel un strat
protector fata de actiunea acidului clorhidric, pepsinei si sarurilor
biliare. Nu este antiacid.

31
 Este indicat in ulcer gastric si duodenal in faza
evolutiva, obtinandu-se in 4 – 6 saptamani cicatrizari la procente
asemanatoare cu antihistaminicele H2. Ar fi mai eficace in ulcerul
duodenal. Nu se admiknistreaza decat la bolnavii cu nisa ulceroasa.
Nu se asociaza cu antiacide sau antihistaminice H2.
Se administreaza oral 1 g de 4 ori pe zi cu jumatate de
ora inainte de mese si la culcare.Comprimatele pot fi inghitite
intregi cu apa, supte sau sub forma de suspensie in jumatate de
pahar cu apa. Efectul advers cel mai frecvent este constipatia.
Rareori greturi, hiposalivatie, urticarie.
Produse farmaceutice industriale:
ALUSULIM – comprimate 1 g
GATROFAIT – comprimate 1 g
SUCRALAN – comprimate 1 g
SUCRAPHIL – comprimate 1 g
VENTER – comprimate 1 g si granule suspendabile
1g/plic.

III.D. ALTE ALIMENTE UTILIZATE IL ULCERUL GASTRIC

SI DUODENAL

D.1. HELICOCIN
1 comprimat filmat oval cu 750 mg amoxicilina
1 comprimat filmat rotund 500 mg metronidazol
Ambele substante sunt active pe Helicobacter pylori.

32
Preparatul este indicat in gastrica cronica activa indusa de
Helicobacter pylori, asociat cu antiulceroase ( antihistaminice H2,
sucralfat, omeprazol ). Nu se recomanda asocierea cu substante
ce reduc peristaltismul ( anticolinergice ).
Se administreaza un comprimat de 3 ori pe zi, inainte de
masa timp de 12 zile. Cele 2 comprimate trebuie luate una dupa
cealalta. Tratamentul nu se repeta inainte de a verifica
sensibilitatea bacteriei.
Dintre antibiotice mai este activa pe Helicobacter pylori
si claritomicina ( KLACID ).

D.2. MISOPROSTOL – prostaglandina

Are actiune antisecretoare si citoprotectoare gastrica.
Este indicat in ulcer gastric si duodenal evolutiv si in agresiunea
gastro-duodenala a antiinflamatoarelor nesteroidiene.
Se administreaza oral 200 mg de 4 ori pe zi, 4 – 8
saptamani.
Produse farmaceutice industriale :
CYTOTEC – comprimate 200 mg

D.3. METIONINA
Aminoacid esential indicat in ulcer duodenal. Se
administreaza oral, 1 g de 3 ori pe zi.
Produse farmaceutice industriale:
ULCOSTOP – capsule 250 mg

D.4. PLANTE
GALOV G – comprimate continand extracte de: tataneasa,
galbenele, sunatoare, sovarf si ulei de fenicul.
Preparatul este indicat ca adjuvant in gastrite, antispastic.

33
 HIRAMNITAN – capsule continand ulei de catina si
alfatocoferol acetat. Este indicat ca adjuvant in gastrite si ulcer
digestiv.

SPIRULINA – Spirulina platensis este o microalga albastra-

verde. Contine: proteine, lipide, glucide, minerale, acizi nucleici,
steroli, vitamine ( B12, A, E ).
Se foloseste sub forma de comprimate, singura sau asociata.

Indicatii: energizant, adjuvant in diabet, anemii, hepatita

cronica, gastrite, pancreatite, glaucom. Administrata la bolnavii cu
ulcer gastric si ulcer duodenal, spirulina a influentat putin
durerea, nu a modificat secretia gastrica si a favorizat
cicatrizarea mai putin decat alte antiulceroase moderne
(cimetidina, ranitidina, subcitrat de bismut).
Continutul ridicat in acizi nucleici poate determina
cresterea uricemiei si aparitia litiazei renale.
Aceste efect nefavorabil poate fi evitat prin ingestia zilnica
a cel mult 1 g acizi nucleici ( 45 g spirulina ).

34
 CAPITOLUL IV
FORME FARMACEUTICE PREPARATE IN FARMACIE
INDICATE IN HIPERACIDITATE GASTRICA SI IN ULCER
GASTRIC SI DUODENAL

Dintre formele farmaceutice realizate la receptura in

farmacie, indicate in hperaciditate gastrica si ulcer gastric si
duodenal, sunt pulberile compuse nedivizate, de uz intern. Ele
contin: antiacide, protectoare ale mucoasei, antispastice,
sedative, anestezice locale.

Iata cateva exemple de formule magistrale:

1. Rp / Carbonat de calciu
Azotat bazic de bismut aa 30,00 g
Bicarbonat de sodiu 25,00 g
Oxid de magneziu 10,00 g
Clorhidrat de novocaina 0,75 g
Extract de beladonna 0,15 g
M.f pulv.
D.S. intern 3 x 1 lingura pe zi dupa mese

Prepararea acestei pulberi se face triturand

extractul de beladonna cu o mica cantitate de bicarbonat de
sodiu; se omogenizeaza si se adauga restul de bicarbonat de sodiu.
Se adauga apoi treptat bicarbonatul de calciu si azotatul bazic de
bismut si la sfarsit oxidul de magneziu.
Se trece prin sita VII si se omogenizeaza din nou
la mojar.

35
 Incorporarea ingredientelor prevazute in prescriptia
de mai sus se face potrivit regulilor generale de la prepararea
pulberilor ( in ordinea crescanda a cantitatilor si in ordinea
descrescanda a densitatilor ).

Oxidul de magneziu fiind o pulbere usoara, foarte

afanata, usor dispersabila, se incorporeaza la sfarsit in pulberea
compusa.

Pulberea compusa obtinuta se introduce intr-o

cutie de carton sau material plastic corespunzatoare pe care se
aplica eticheta cu modul de intrebuintare.

Pulberea compusa obtinuta are actiune antiacida

calmanta si se utilizeaza ca pansament gastric.

2. Rp / Oxid de magneziu 25,00 g

Bicarbonat de sodiu 20,00 g
Carbonat de calciu 10,00 g
Oleozahar de menta 5 gtt

M.f. pulv.

D. S. Intern, 3 lingurite pe zi

In prescriptia de mai sus este prevazut oleo zaharul de

menta.
Oleozaharurile sunt amestecuri de uleiuri volatile si
zaharoza pulverizate ( sita VII ) in proportie de 1 picatura ulei
eteric la 2 g zaharoza.

36
 Se prepara initial oleozaharul de menta, triturand 5
picaturi de ulei de menta cu 10 g zahar.

Separat se tritureaza si se amesteca bicarbonatul de sodiu cu

carbonatul de calciu, se adauga oleozaharul de menta si la sfarsit
oxidul de magneziu.

Pulberea obtinuta se introduce intr-o cutie ermetic inchisa,

pentru evitarea volatirizarii uleiului eteric.

Se eticheteaza cu eticheta pentru uz intern si se

mentioneaza modul de administrare.

Pulberea compusa obtinuta are actiune antiacida,

antispasmotica si este indicata ca pansament gastric.

3. Rp / Extract de beladonna 0,15 g

Fenobarbital 0,30 g
Clorhidrat de papaverina 0,50 g
Oxid de magneziu 15,00 g
Hidrogenocarbonat de sodiu 25,00 g

M.f. pulv.

D.S. intern 3 x 1 lingurita pe zi dupa mese

37
 Se tritureaza extractul de beladona cu o cantitate de
bicarbonat de sodiu, se adauga apoi fenobarbitalul si papaverina,
se omomgenizeaza si se aduce restul de bicarbonat de sodiu.

Se adauga apoi treptat oxidul de magneziu.

Pulberea obtinuta se trece prin sita VII si se

omogenizeaza din nou la mojar.

Se ambaleaza corespunzator si se aplica eticheta

pentu uz intern specificandu-se modul de intrebuintare.

Are actiune antiacida, calmanta, antispastica.

38
 BIBLIOGRAFIE

1. FARMACOTERAPIE PRACTICA – DUMITRU DOBRESCU

ED.MEDICALA 1989

2. FARMACOLOGIE - VALENTIN STROESCU

ED.ALL 2001

3. AGENDA MEDICALA '98 - EDITURA MEDICALA

BUCURESTI 1998

4. PRODUSE FARMACEUTICE - DAN GEORGESCU

ED.NATIONAL 2001

5. MEMOMED 2008 - ED.MINESAN

BUCURESTI 2003

6. TEHNICA FARMACEUTICA - IONESCU STOIAN

ED.DIDACTICA SI PEDAGOGICA
BUCURESTI 1974

7. TEHNICA FARMACEUTICA - VICTOR STANESCU

ED.MEDICALA 1983

39
 CUPRINS

INTRODUCERE................................................4

CAPITOLUL I – NOTIUNI DESPRE ANATOMIA

STOMACULUI.............................5
CAPITOLUL II – GENERALITATI PRIVIND ULCERUL
GASTRO – DUODENAL...................7
CAPITOLUL III – MEDICAMENTE ANTIULCEROASE
...........................................9
III.A – ANTIACIDE.............................10
III.B – INHIBITOARELE SECRETIEI GASTRICE
(ANTISECRETOARE)....................21
III.C – PROTECTOARE ALE MUCOASEI SI
STIMULATOARE ALE REGENERARII
...........................................30
III.D – ALTE MEDICAMENTE UTILIZATE IN
ULCERUL GASTRO – DUODENAL
..........................................32

CAPITOLUL IV – FORME FARMACEUTICE PREPARATE IN

FARMACIE INDICATE IN
HIPERACIDITATE GASTRICA SI IN
ULCER GASTRO – DUODENAL...........35

BIBLIOGRAFIE................................................39

40