Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SiI,diltl
PROJECT AREA
TEHNOLOGIILOR DE DEFORMARE
PLASTICA LA RECE
Introducere
TEMA DE PROJECT
Studentii vor primi, ca terna de proiect, desenul de executie al unei piese obtinute prin
deformare plastid la rece, volumul de fabricatie si perioada de timp in care acesta trebuie realizat.
Mai pot constitui date initiale ale temei unele restrictii In ceea ce priveste: consumul de material,
dotarea tehnica, costul sculei, costul piesei etc. In functie de conditiile tehnice, impuse prin desenul
de executie, de alte cerinte ~i restrictii impuse prin tema de proiectare, studentii vor trebui sa
proiecteze un proces tehnologic de obtinere a piesei prin deformare plastica la rece, precum si
echipamentul ( ~tanta sau matrita) de deformare corespunzator,
Un exemplu de tema de proiect poate fi urmatorul:
" Sa se proiecteze procesul tchnologic ~i stanta (pentru studentii de la specializarea I.S.P.) sau
matrita (pentru studentii de la specializarea T.C.M.) pentru obtinerea piesei (denumirea piesei)..
in conditiile unui volum de productie de ... (nr. de buc. /perioada de timp)."
3
lndrumar de proiectare
CONTINUTUL PROIECTULl,JI
Continutul memoriului
Memoriul se compune din trei parti distincte, fiecare din ele continand etape caracteristice:
C. Calcule tehnico-economice
1. Calculul normei de timp.
2. Calculul costului piesei prelucrate pe stanta sau matrita proiectata,
3. Compararea variantelor tehnologice si justificarea varian lei alese.
4
Prof dr. ing. Gh. Sint/ilti
Toate desenele vor fi realizate pe formate de desen standardizate. Desenele se vor executa pe
calc, in tus, sau pe hartie de desen, manual sau automat. Se recornanda ca scara de desenare sa fie
I: I, exceptiile fiind stabilite de conducatorul de proiect.
Memoriul tehnico-economic si partea grafica se vor introduce intr-un dosar cu ~inii pe a
carui coperta se vor scrie informatiile prezentate in figura 1.
Planificarea activitatii de
FACULT ATEA I.M.S.T. proiectare
Specializarea (T.C. M., sau 1. S. P. ) Realizarea unui proiect In
conditiile tehnico-economice impuse
~i la termenul stabilit, presupune
esalonarea In timp a activitatilor ~i
rezolvarea ritmica a acestora. In
functie de numarul de ore afectate
acestei activitati prin planul de
PROIECT DE AN
Inva!i'imant, studentii vor trebui sa
finalizeze proiectul In 14 saptamani.
Tehnologia presarii la rece
Continutul fiecarei etape de proiect
(specializarea T.C.M.)
este prezentat in tabelul I.
Prod use, procese, sisteme.
In fiecare etapa vor trebui rezolvate
(specializarea I.S.P.)
problemele aferente punctelor
prezentate in capitolul anterior.
Notarea se va face la fiecare
etapa, In functie de gradul de
rezolvare a problematicii respective,
de corectitudinea si originalitatea
solutiilor propuse, precum si de
respectarea termenelor de rezol vare.
Numele ~iprenurnele studentului:
La acordarea notei finale se va avea
Grupa:
In vedere si modul in care autorul
proiectului I~i sustine solutia
adoptata,
- Anul calendaristic -
Figura I
Tabelul I
Etapa de 8,9,
1 2 3 4 5 6 7 11 12 13 14
10
pmieet
Primireatemei B4 Cl Sustinerea
~aindicatillor Al A2 C2 si predarea
Probleme
, A3 A4 AS A6 Bl B2 B5
de rezolvat de rezolvare B3 B6 C3 proiectului
B7
5
lndrumar de proiectare
Aceasta parte a proiectului are ca scop fmal stabilirea, pe baza unor considerente tehnice ~
economice, a succesiunii operatiilor (In cazuI desfasurarii procesulni de prelucrare pe mai multe
stante sau matrite) sau a fazelor (in cazul in care procesul de prelucrare se desfasoara pe 0 singura
stanta sau matrita).
1. Analiza piesei
Proiectarea tehnologiei de prelucrare precum si a echipamentului necesar (stante ~ marri e)
se face pe baza datelor initiale ale temei de proiectare: desenul de executie al piesei. '0\ ul de
productie, productivitatea prelucrarii, costul piesei prelucrate, voIumul de investitii necesar orarea
tehnica etc. Deoarece desenul de executie reprezinta principalul document tehnie care sra \a baza
activitatii de proiectare, este justificata preocuparea proieetantului ca acesta sa fie comp\e ~ reet,
In multe situatii practice desenul de executie al piesei nu este intocmit de specialisti in domeniu si,
ca urmare, ar putea contine greseli sau ar putea fi incomplet, Din acest motiv inainte de mceperea
oricarei activitati propriu-zise de proiectare trebuie realizata, eu responsabilitate 0 analiza
amanuntita a desenului de executie. Aceasta analiza se face din mai multe punete e v ere,
principalele fiind mentionate in continuare.
6
Prof dr. ing. GII. Sindilii
7
lndrumar de proiectare
Tabelul2 (continuare
0 I 2 3 4 5 6
M - MgO,5-1
AIMgSi I 0 110 Si 1,5 2,7
STAS 8652-89 HD 220 Al restul
HH 300
10,12,14,16,
0 195...245 18,20,22,25, 300 X 1000
28,30,32,36, 300 x 2000
Cu Cu 99-99,5 40,45,50,55, 500 X 1000
STAS 427-84 HA 245 ...304 Imp. restul 8,93 60,65,70,75, 500 x 2000
80,82,90,95, 1000 X 1000
100,110,115,1 1000 X 2000
HB 294 ...363 .20,130,140,14
5 150
0 340 ...400 10,12,14,16,
Cu-Sn 6 HA 400 ...470 Sn 5-9 18,20,22,25,
Cu-Sn 8 HB 470 ...550 . P 0,01-0,04 8,2 28,30,32,36,
STAS 94/1-84 HC 550 ...640 Cu restul 40,45,50,55,
HD > 640 60,65,70,75, 300 X 2000
0 >290 Sn 3-5 80,82,90,95, 320 X 2000
CuSn4Pb4Zn4 HA >420 Pb 3,5-4,5 8,5 100, II 0, 115,1
STAS 94/1-84 HB >540 Zn 3-5 20,130,130,14
Cu restul 0,145,150
0 240 ...290
Cu-Zn 10
HA 290 ...350 10,12,14,15,
>350 I·-~~ 16,18,20,21,
STAS 289-88 HB
0 260 ...310 22,24,25,26,
Cu-Zn 15 28,29,30,32;
HA 310 ...370 Cu 91-62
STAS 289-88 HB 370 ...460 PbO,13-0,05 35,36,40,42,
0 270 ...320 FeO,2-0,01 45,46,47;48, 500 X 2000
Cu-Zn 20 MnO,I-O,O$ 8,2 50,52,55,56 560 X 2000
HA 320 ...370
STAS 289-88 HB ' 370 ...460 AIO,03-0,02 60,63,65,70, 1000 X 2000
0 270 ...350 SnO,I-0,05 72,75,80,81,
Cu-Zn 30 Zn restul 85,90,94,95,
HA 350 ...420
STAS 289-88 HB 420 ...520 100,103,105,1
Cu-Zn 36 0 300 ...370 06,110,115,12
Cu-Zn 37 HA 370 ...440 0,130,135,140,
STAS 289-88 HB 440 ...540 145,150
8
Prof. dr. ing, GII. Sindit«
a, b,
-;.
~ r-,
IIi r: ""\.
'-l./
II
\... ./
L
"
Figura 2
Pentru pieseIe indoite apar anumite dificultati legate de faptul ca unele suprafete ale piesei
.sunt pozitionate fata de liniile de indoire (fig.2). Astfei, se constata ca orificiile sunt pozitionate
fata de peretele indo it al piesei prin dimensiunea "b" si intre ele prin dimensiunea "a". Dupa
dezdoirea piesei linia de indo ire dispare , iar suprafetele care au fost cotate fata de acestea raman
nedeterminate ca pozitie. Pentru rezolvarea problemei se recornanda folosirea uneia din metodele de
rezolvare a lanturilor de dimensiuni In vederea legarii orificiilor respective de 0 suprafata reala a
piesei prin cotele "b." si "a,". Se poate determina astfellungimea desfasurata a piesei, L.
Avand III vedere ca in cele mai multe cazuri dirnensiunile inscrise pe desenele de executie
ale pieselor indoite nu pot fi utilizate direct in relatiile de calcul cunoscute, este necesara 0
redimensionare a piesei care sa evidentieze 'in mod explicit dimensiunile elementelor simple de
contur (portiunile rectilinii ~i arceIe de cere), Pentru aceasta, intr-o parte a desenului se va realiza
schita profilului indoit al piesei (fig.3) cu cotele inscrise pe desenul de executie si alaturi acelasi
profil (fig. 4), dar cu astfel de cote care sa puna in evidenta, explicit, portiunile rectilinii si cele
curbilinii care formeaza profilul indoit al piesei (din considerente geometrice, dimensiunile liniare si
cele curbe pot fi determinate lara probleme deosebite).
9
indrumar de proiectare
Pentru piesele obtinute prin alte procedee de deformare (ambutisare, rasfrangerea marginil
fasonare etc.) forma si dimensiunile sernifabricatelorplane se determina cu relatii corespunzatoare,
<PI
Figura 3 Figura 4
Tabelul_
Precizia impusa piesei prin desenul de Precizia posibil de realizat prin
executie procedee de deformare plastica la rece ~
Dimen- Aba- Abateri Abateri Rugozi- Abateri dimensio- .Abateri Rugozi-
siunea (in.
teri la cote de tatea nale de tatea
norm- c:.ilti
dimen- libere forma suprafe- Defor- Defor- forma suprafe-
nala sionale STAS tei mare mare de tei
11111- normala precizie
88
43 - ±0,22 - 12,5 ± 0,10 ±0,Q3 - 6,3 D~
12 ± 0,6 - - 12,5 ±O,7 ±0,02 - 6,3 DP
10
Prof dr. ing. Gh. Si"dilii
Compararrd valorile inscrise pe desenul de executie cu cele posibil de realizat prin procedee
de deformare plastica la rece, se trag concJuzii In legatura cu posibilitatea obtinerii piesei prin
procedee cuprecizie normala de prelucrare, cu precizie ridieata, sau se evidentiaza faptul ca, prin
procedee de deformare, piesa nu poate fi obtinuta in conditiile impuse. In aceasta situatie se
recornanda realizarea piesei prin alta metoda de prelucrare. In coloana aferenta concJuziilor se va
inscrie, prescurtat, modalitatea de realizare a conditiei respective: deformare normala (DN) sau
deformare de precizie (DP). In cazul In care una din conditiile impuse prin desenul de executie nu
poate fi realizata prin deformare normals , ci prin deformare de precizie , intreaga scula (stanta sau
matrita) trebuie proiectata ~i realizata In conditii deosebite.
3 rnm
. -,-,-,-,-.~
grosimea lrrnn '17
Figura 5 Figura 6
Prin compararea contururilor asemanatoare ale piesei cu cele ale piesei model se trag
conc\uzii In legatura ell posibilitatea obtinerii, in conditii tehnologice, a piesei al carui proees
tehnologic se proiecteaza. Astfel, pentru piesa luata ca exemplu se constata ca exista doua
proeminente (una cu latimea cu latimea de 3 mm) asemanatoare cu proeminenta de pe piesa model.
Pentru a putea fi realizata aceasta proeminenta trebuie indeplinita conditia mentionata alaturat, adid'
b >1,2 g . Deoarece grosimea materialului este lrnrn, iar latimea proeminentei piesei este de 3mm,
rezulta ea aceasta poate fi realizata. Se continua in mod asemanator cu tot conturul exterior al piesei,
Il
indrumar de proiectare
Pentru cazurile In care aceste conditii nu sunt indeplinite se fac recornandari care sa permita
realizarea piesei In conformitatea cu desenul de executie (calibrarea razelor pentru a obtine valori
mici ale acesteia, realizarea perforarilor dupa Indoire pentru a nu fi afectata forma orificiilor, indoiri
ale laturilor la dimensiuni posibil de realizat ~i retezarea ulterioara a acestora la dimensiunea dorita
etc.).
12
Prof. dr. ing. cu. Silldilti
desfasurarea proceselor tehnologice ce se deruleaza pe stante ~i matrite de grup, modulate sau prin
procedee neconventionale de deformare. '
Avand in vedere cele mentionate, piesa din figura 7 poate fi obtinuta pe baza urmatoarelor variante
de proces tehnologic:
Varianta 1:
decuparea conturului exterior al piesei pe 0 ~tanta simpla de decupat (fig.8 );
u, 'I'
)
)<:?
L )
Figura 8
Figura 7
/fl."
~~). " ./
U
Figura 9 Figura 10
Varianta 2:
- perforarea ~idecuparea se pot realiza peo stanta cu actiune succesiva (fig.l l );
-indoirea se realizeaza similar cu cazul precedent (fig. 12).
Figura 12
Figura 11
I3
indrllmar de proiectare
Varianta 3:
- perforarea si decuparea pot fi realizate pe 0 ~tanta cu actiune simultana (fig. 13);
Figura 13 Figura 14
Varianta 4
- toate prelucrarile se realizeaza pe 0 aceeasi matrita combinata cu actiune succesiva (fig. 15).
t
o . A-A
Figura 15
Varianta 5:
- toate prelucrarile se realizeaza pe 0 singura matrita cu actiune succesiv-simultana (fig. 16).
+ A-A
~~{~
Figura 16
14
Prof. dr. ing. Gh. SilldiliJ
Varianta 6:
- toate prelucrarile se realizeaza la un singur post de lueru pe 0 matrita eu actiune simultana
(fig. 17).
B-B
Figura 17
Se constata ea pentru 0 piesa relativ simpla s-au putut imagina 6 variante tehnologiee. Orieare din
aeestea poate sa devina optima in anumite conditii initiale date. Pentru 0 prezentare succinta ~i
ordonata a aeestor variante sc propune eompletarea tabelului 3.
Tabelul3
Nr. Varianta Denumirea Schita
Denumirea fazei Denumirea sculei Obs.
crt. tehnoloaica operatiei oneratiei
·0 1 2 3 4 5 6
a. Introdueerea
benzii;
,
Decupare 1. Deeuparea Fig. 8 ~tanta simpla de
b. Avansul benzii; deeupat
e. Seos niesa. !
a. Introdus
semifabrieatul in
~tanta;
1 Pe seuJe Perforare b. Orientarea Fig. 9 Stanta simpla de
simple semifabrieatului; perforat
1. Perforare;
e. Seos piesa.
a. Introdus piesa in
matrita;
lndoire b. Orientare; Fig. 10 Matrita sirnpla de
I.Indoire; indoit
, e. Seos niesa.
15
indrllmar de proiectare
Tabe\ul:, (<:.otlt\tluare)
\ 0 1 \ 1 \ \
3 4 5 6 \
a. Introdus banda;
1. Perforare; ~
Perforare + b. Avans; Fig. 11 Stanta complexa
decupare 2. Decupare; cu actiune
2 c. Scos piesa. succesiva
a. Introdus piesa;
lndoire b. Orientare; Fig. 12 Matrita simpla de
1. lndoire; indoit
f---
Pe scule c. Scos piesa.
complexe a. Introdus banda;
I.Perforare + Stanta cornplexa
Perforare + decupare; Fig. 13 cu actiune
decupare b. Scos deseu; simultana
3 c. Scos piesa,
a. Intrcdus piesa;
Tndoire b. Orientare; Fig. 14 Matrita simpla de
1. Jndoire; indoit
c. Scos piesa.
a. Introdus banda;
Perforare+ I. Perforare;
4 slituire + 2. slituire; Matrita combinata
indoire + 3. lndoire; Fig. IS cu actiune
retezare 4. Retezare; succesiva
b. Scos piesa.
~
a: Introdus banda;
Slituire + 1. slituire; Matrita combinata
5 Pe scule perforare + 2.Perforare + cu actiune
combinate indoire + indoire; Fig. 16 succesiv-
retezare 3. Retezare; simultana
b. Scos piesa,
~
Perforare + a. lntrodus banda; Matrita combinata
6 decupare + l.Perforare + Fig. 17 cu actiune
indoire decupare + indo ire simultana
b. Scos piesa.
16
Prof dr. ing. GI,. Sindi/ii
Figura 18
- eroirea dreapta, eu deseuri, pe un rand eu asigurarea pasului eu ajutorul opritorului (fig. 19);
r-~~------__/--------~,~~_r_.
*
Figura 19
- croire inclinata, pe un rand, eu deseuri, eu asigurarea pasului de catre poansonul de pas (fig. 20);
Figura 20
Figura 21
17
indrumar de proiectare
Figura 22
Figura 23
Figura 24
Se pot imagina, in mod similar si alte modalitati de dispunere a semifabrieatelor pe banda sau pe
fasie. Toate aeestea eonstituie rnultimea sehemelor de eroire tehnie posibile (S.C.T.P.). Pentru
fiecare schema de eroire prop usa trebuie realizata schita eroirii, prin dispunerea pe banda sau ~ie a
eel putin 4 piese desfasurate. Trebuie evidentiate pasul de croire Pc, puntita c, indepartata de
18
')'Q(. dr. ing. eft. Sindit«
poansonul de pas, punt ita intermediara a si puntita laterala b. Pentru a avea 0 imagine asupra intregii
activitati de analiza a eroirii se recomanda eompletarea tabelului 4.
I r T a b e 1u 14
Modul de Latimea benzii
Nr. Variante de croire realizare Schita calculata standardi-
crt. a pasului croirii Be zata BSTAS
0 1 2 3 4 5
~ dreapta pe un cu poanson de pas Fig. 18
2 rand cu opritor Fig. 19
-
3 inclinata pe un eu poanson de pas Fig. 20
-
eu deseuri rand eu opritor Fig. a
~
pe mai multe eu poanson de pas Fig. 24
-S
-.L randuri cu opritor Fig. b
etc.
dreapta pe un cu po anson de pas Fig. 21
-
cu deseuri rand cu opritor Fig. 22
-
putine pe mai multe cu po anson de pas Fig. n
-
randuri eu opritor Fig. p
-
etc.
dreapta pe un cu po anson de pas Fig. x
-
tara rand cu opritor Fig. y
-
deseuri intrepatrunsa cu poanson de pas Fig. z
-
cu opritor Fig.w
-
etc.
Pe baza unor criterii tehnice ~i tehnologice, dintre acestea se vor selecta schernele de eroire
tehnic aeceptabile (S.C.T.A.). Aceste criterii tehniee se pot referi la posibilitatea realizarii
suprafetelor piesei (sau formei aeesteia) prin procedee de deformare plastics la reee. Astfel, din
schernele de croire tehnie posibile, trebuie eliminate acele scheme la care conturul exterior
nerectiliniu al piesei este tangent la marginea semifabricatului (fig.2S) sau la piesa alaturata (fig.26).
Figura 2S Figura 26
19
indrulIlar de proiectare
Incerciind obtinerea piesei prin decupare (copiere), campul de toleranta la latimea benzii T B (fig.2S),
datorat preciziei de executie a latimii poansonului de pas, va face ca forma conturului exterior al
piesei sa fie afectata, Daca se incearca obtinerea piesei prin slituire (generare) se constata ca nu se
pot realiza forme de poansoane (1, fig.26 ) care sa permita realizarea geometric a a conturului piesei.
Scheme Ie de croire de tipul celor prezentate vor fi eliminate din multitudinea de scheme posibile.
Un alt criteriu de selectare tehnica a schemelor de croire posibile se refera la pozitia liniei de
indoire fata de directia de laminare a semifabricatului. Daca din conditia de tehnologicitate, privind
raza minima de Indo ire, sau din alte conditii functionale impuse prin desenul de executie, este
necesar ca linia de indoire sa formeze un anumit unghi cu directia de larninare, din S.C.T.P. se vor
elimina acele scheme care nu indeplinesc aceasta conditie.
In functie de forma, precizie, posibilitati de obtinere etc., se pot mentiona si alte conditii
tehnice care sa constituie criterii de selectare a schemelor de croire.
Criteriile tehnologice de selectare a schemelor de croire asigura luarea in considerare a
acelor scheme de croire care permit desfasurarea proceselor de prelucrare In conformitate cu
conditiile initiale impuse prin tema de proiectare (referitoare la volumul de productie,
productivitate, termene, volum de investitii, nivelul de pregatire al personalului muncitor, nivelul
dotarii tehnice, consum de material etc.). Astfel, in cazul in care productivitatea prelucrarii trebuie
sa fie foarte ridicata se vor pastra ace le scheme la care croirea a fost :facuta pe mai multe riinduri,
daca economia de material este un obiectiv impus prin tema de proiectare se vor pastra in studiu
numai acele scheme al carer coeficienti de croire si folosire depasesc 0 anumita valoare impusa,
Schemele de croire tehnic acceptabile (S.C.T.A.) ramase dupa selectarea tehnica si
tehnologica sunt supuse unei noi selectari, econornice In urma careia rezulta schema de croire
optima (S.C.O.). Criteriul cel mai important care sta la baza acestei selectari este coeficientul de
croire (ke), iar in cazul croirii combinate, coeficientul de utilizare a materialului (ku). Pentru calculul
acestor coeficienti [1,5,7,8,9] este necesara cunoasterea lungimii benzii. Cum aceasta, de obicei, nu
este standardizata se recornanda utilizarea unei relatii empirice pentru calculullungimii ei [9]:
L <= 500 [m]
J'.g
In care: y este greutatea specific a [kg (dm3]; g - grosimea materialului [mm]. Marimea obtinuta se
rotunjeste la 0 valoare intreaga. .
Concluziile rezultate in urma acestei selectari tehnice se vor prezenta sub forma tabelara
(tabelul 5).
Tabelul5
CRlTERlI DE SELECTARE Decizie
Tehnice Tehnologice SCTA
Nr. Contur Forme Conditii Producti- Directie de Complexi- sau
SCTP curb complexe tehnice de vitate laminare tate scula SCTN
tangent ale piesei precizie
I A A A A A A SCTA
2 A N A A A A SCTN
etc.
Fiecare rubrica va fi completata cu litera A (acceptabila) sau N (neacceptabila). Schema de croire
care nu indeplineste unul din criteriile de selectare (are cel putin un N pe linie) va deveni schema de
croire tehnic neacceptabila si se va renunta la ea.
20
Prof. dr. ing. Gh. SindiliJ
Cr'iteriul economic aplicat scheme/or de croire tehnic acceptabiJe (S.c. T.A.), va conduce la
determinarea schemei de croire optime (S.C.O.). Pentru a pune in evidenta acest lucru se va
compJeta tabelul 6.
Tabelul6
Nr. Criteriul economic Ierarhizarea
S.C.T.A. k., r%1 k, r%] schemelor
I 78 79 2
4 63 68 3
9 81 84 1
etc.
Schema de croire optima va fi acea schema care are cea mai mare valoare a coeficientului de croire
(k.), sau a coeficientului de utilizare (ku) 'in cazul croirii combinate.
in situatia obtinerii unor coeficienti mici « 50%) proiectantul de proces tehnologic,
impreuna cu proiectantul de produs, trebuie sa gaseasca solutii de modificare a formei piesei care sa
nu afecteze rolul functional, dar care sa conduca la cresterea coeficientului de croire. Astfel, piesa
din figura 27 va conduce inevitabil la adoptarea unei scheme de croire cu deseuri (fig. 28) si deci la
un consum apreciabil de material, cu implicatii nefavorabile asupra pretului piesei.
PI
~, ,
~ ~ ~ ~
(h CO"~ ...•
·H t·-t ~ <>
'-1--' +'
~
-$ -$ ~' -$
Figura 27 Figura 28
Modificand convenabil forma piesei (fig, 29), tara sa fie afectat rolul functional (diametrul
orificiilor si pozitia relativa dintre ele) se poate concepe 0 schema de croire tara deseuri, sau cu
deseuri putine (fig. 30 ), cu implicatii deosebit de favorabile In pretul final al piesei.
P2
Figura 29 Figura 30
Aceasta etapa a proiectarii .se va finaliza prin completarea tabeluluicu eel putin 6 variante de
croire. Se vor face eomentarii In legatura cu varianta optima si cu posibilitatea de imbunatatire a
coeficientului de eroire prin modificarea adecvata a formei piesei.
21
indrumar de proiectare
Etapa se va incheia prin des enarea la scara a schemei optime de croire cu mentionarea
latimii benzii BSTAS, Iatimea puntitei c indepartate de poansonul de pas, puntitele intermediare a si
cele laterale b precum si valoarea pasului de croire Pc-
Figura 31
- schema tehnologica la care procesul de deformare se desfasoara la 5 posturi de lucru (fig. 32);
e=i=
Figura 32
- schema tehnologica la care procesul de deformare se desfasoara la 4 posturi de lucru (fig. 33);
Figura 33
22
Prof. dr. ing. CII. SiI,dilli
- schema tehnologica la care procesul de deformare se desfasoara Ia 3 posturi de Iucru (fig. 34);
r=t=
~~
3 2 1
Figura 34
3 2
Figura 35
2 1
Figura 36 Figura 37
23
illdrumar de proiectare
eriterii de alegere a uneia sau alteia din variantele tehnologice. AstfeJ, daca orificiul perforat trebuie
sa indeplineasca 0 conditie de simetrie foarte precisa fafa de conturuJ exterior, sau de concentricitate
eu acesta, atunci el trebuie realizat Ja acelasi post de lucru cu conturuI exterior (varianta 7 ar fi
indeplinit aceasta conditie). Daca ar exista 0 conditie precisa de pozitie relativa intre orificiul
perforat si linia de indoire, atunci perforarea si indoirea ar fi trebuit realizate la acelasi post de lucru
(variantele 5, 6 si 7 ar fi indeplinit aceasta restrictie). In ceea ce priveste rugozitatea suprafetelor
prelucrate se face precizarea ca pentru obtinerea unor rugozitati mai mici de 3,2 urn stantarea
trebuie sa se desfasoare pe stante de precizie, care nu fac obiectul acestui proiect. Avand In vedere
cele mentionate este bine ca schema tehnologica sa fie cat mai scurta (sa contina un numar minim
de posturi de lucru).Criteriile tehnologice se refera la :
- respectarea conditiei de distanta minima intre orificiile executate 'in placa activa [1,7];
- adoptarea unor forme ale suprafetelor elementeJor active care sa nu ridice probJeme tehnoJogice Ja
prelucrare;
- modalitatea de asarnblare a poansoanelor In placa port-po anson. Sunt situatii In care conditia de
distanta minima intre doua orificii de dimensiuni mici si apropiate, executate In placa activa, este
respectata si, cu toate acestea montarea poansoanelor care sa realizeze cele doua orificii ridica
probleme deoarece, prin marirea dimensiunilor lor, pentru a rezista la flambaj, nu mai pot fi montate
unul langa celalalt (fig. 38). In aceasta situatie cele doua orificii trebuie prelucrate la posturi de lucru
diferite, sau daca distantele permit se pot freza poansoaneJe Inciit sa poata fi montate unuI
langa celalalt (fig. 39).
Figura 38 Figura 39
24
Prof dr. ing. elt. SilldiLil
In conditiile unor orificii cu profile complexe care trebuie realizate in placa activa si care
ridica probleme tehnologice deosebite, se pune problema realizarii acestora printr-o imbinare
corespunzatoare de segmente sau pastile (fig.40).
Figura 40
Marele merit al proiectantului este acela de a gasi planele de separatie ale profilului complex
care sa conduca la realizarea unor pastile tehnologice care, prin asamblare, sa asigure realizarea
profilului respectiv.
In situatiile in care formele orificiilor realizare in placa activa sunt tehnologice, aceasta poate
fi realizata in constructie monobloc. Atunci cand nurnai unele profile ale orificiilor sunt cornplexe,
placa activa se realizeaza in constructie asarnblata partial (fig.41). In aceasta situatie se realizeaza
din pastile nurnai acele profile care ridica probleme de fabricatie.
Figura 41
Exista si situatii in care 'majoritatea orificiilor din placa activa se realizeaza in constructie
total asamblata (fig.42). In placa suport 1 se introduc, presat, pastilele 2, 3, 4, 5 etc., care prin
apropierea contururilor deschise executate pe fiecare din ele, pot da nastere contururilor inchise,
care ridicasera initial dificultati tehnologice de executie.
25
lndrumar de proiectare
___1
~;;;ff---::7/-2
N~---;;~1---3
--~~--~~~---4
Figura 42
Pentru a acoperi 0 gama mare de situatii, studentii vor prezenta schite ale schemelor
tehnologice optime transpuse pe placi active mono bloc (dintr-o bucata), pe placi active pastilate
partial (numai posturile de lucru cu profile dificil de realizat) ~i pe placi active pastilate total. Pentru
a apare evident linia de separatie intre pastile se recomanda ca pastilele sll fie colorate diferit. Toate
aceste schite vor fi realizate la scara, pe formate standardizate (A4).
Activitatea de proiectare a procesului tehnologic se va finaliza prin stabilirea schemei
tehnologice optime.
Probleme de tehnologicitate apar ~i in cazul constructiei poansoanelor a carer forma a
sectiunii transversale este complicata (fig.43). Aceste situatii se rezolva cu poansoane in constructie
asarnblata care, In general, nu modi fica schema tehnologica,
Figura 43
26
Prof. dr. ing, Gh. Sit/di/ll
sunt cunoscute[I,7,8,9]. Pentru a putea prezenta 0 imagine sintetica a acestor forte se recomanda
completarea tabelului 7.
Tabelul7
Forma ~i dimensiunile Forta de deformare Forta totala
Nr. Formula
sectiunii transversale a pe
crt: de calcul r, Find Fsc Fimp Fel
partii active a poansonul "i"
ooansoanelor
1 Fst=kL1g't Xl - k1xI k2Xl k3Xl Fl
2 Fst=kL2g't X2 - klX2 k2X2 k3X2 F2
... ... ... ... ... ... ... ... ...
n
Forta total a de deformare F.=IF.
,.1
Figura 44
Cu fortele Fi care actioneaza pe fiecare poanson se vor face verificarile acestuia, iar cu forta Ft se va
alege utilajul de presare.
Pachetul mobil al stantei sau matritei este adus in punctul mort superior prin intermediul
cepului. Daca cepul nu este dispus intr-un punct bine determinat (centru de presiune), pachetul
mobil are tendinta de rastumare (fig.44), de a nu se deplasa plan-paralel cu pachetul fix, producand
uzura accentuata in elementele de ghidare ale sculei ~i chiar a elementelor active.
Pentru a evita acest fenomen, cepul trebuie dispus In centrul de presiune al sculei. Acest
punet reprezinta punctul de aplicatie al rezultantei compunerii fortelor paralele F, care actioneaza pe
fiecare poanson. Determinarea pozitiei centrului de presiune se face raportand schema tehnologica
adoptata la un sistem de axe ales convenabil, folosind relatii adecvate [1,7]. Pentru a simplifica
calculele se recornanda ca (daca este po sibil) una din axe (de obicei Ox) sa fie axa de simetrie a
27
tndrumar de proiectare
schemei tehnologice, iar oealalta axa (Oy), axa de simetrie a ce1ui mai eomplieat contur de deeupat
(fig. 45). In aceasta situatie, se constata ca profilele 1,2, 3,4, 5 nu dau moment fata de axa Ox, deci
Yep = 0, iar fata de axa Oy dau momente numai profilele I, 3, 4. Alegerea axei Oy ca axa de simetrie
a conturului 2 a e1iminat dificultatile eare ar fi aparut la determinarea pozitiei eentrului de greutate
al aeestor eontururi.
y
4 3 2
Figura 45
28
Prof. dr. it/g. CI,. Sit/dilii
30...40
30...40
Figura 47
29
lndrnmar de proiectare
urmare in zona 1, la mijloc, se deseneaza cu linie subtire (C3) schema tehnologica (fig. 47).
Pentru stabilirea lungimii a a placii active se traseaza doua linii verticale la distanta de
30...40 mm fata de primul orificiu, respectiv ultimul, realizat in placa activa. Dimensiunea a astfel
obtinuta se rotunjeste la 0 valoare care sa se termine in 0 sau 5 (125,320 etc.). De 0 parte ~i de alta a
schemei tehnologice (a semifabricatului) se dispun rigle1e de conducere a carer latime se stabileste,
constructiv, la 0 valoare cuprinsa in intervalul (25 .. .40) mm. Latimea b a placii active rezulta din
adaugarea la Iatirnea semifabricatului a celor doua latimi ale riglelor de conducere. Dimensiunea
obtinuta se rotunjeste la 0 valoare care sa se terrnine in 0 sau 5. In acest mod s-au obtinut
dimensiunile axb ale placii active. Cu aceste dimensiuni ale placii active se alege din normative, sau
sc proiecteaza' placa de baza,
In situatia in care placa de baza este in constructie turnata, ea se alege din normative [1,7] in
asa fel incat dimensiunile axb ale placii de baza sa fie circumscrise dimensiunilor axb ale placii
active, determinate in modul descris anterior. Odata identificata placa de baza, care indeplineste
aceasta conditie, se extrag din normative toti parametrii geometrici care permit realizarea desenului
placii de baza (fig. 48).
B
~
r -~
·~--1-·- '-----1---..------.---.---' ._- A
T
A
.-.~-
i
Figura 48
30
Prof. dr. Ing. Gh. Slndlftf
B -+l
I
.-.-.--~
B
-+l
,
I
$ i
Figura 49
Tabelul8
Grosimea H .M <l> stift X Y
a pachetului lung scurt > >
<30 6 4 4 6 12
30.,.50 .8 6 4 8 14
50...80 10 8 6 10 16
;::.80 12 10 8 12 20
D-D E-E
1f
Figura 50 Figura 51
Pentru a diminua influenta uzurii asupra pasului de avans, in rigla de conducere de hlng!\
poansonul de pas, se introduce, presat, pastila de pas 3 (fig.Sl ),Aceasta are grosimea egala cu
grosirnea riglei de conducere si se realizeaza din carburi metalice sau oteluri aliate.
31
fndrulllar de proiectare
32
Prof, dr. Ing. Gh. Slndllil
B-B
Figura 53
Figum54
33
indrumar de proiectare
(1)
~
0 $- $- ~
0
$ ~J-.-•
.'.\...
r
$- $El) --L¢_
~~r
~(1) I
Figura 55
in situatia in care stanta sau matrita este prevazuta eu placa de extractie mobila 1 (fig. 56) in
loeul eelei fixe, desenul se va modifiea in mod corespunzator (se pun in evidenta modificarile atiit In
sectiunea 8-8, c1h si in sectiunea A-A).
Figura 56
Dimensiunile placii de extractie mobile sunt similare eu eele ale placii fixe, eu deosebirea eli
aeeasta din urma este prevazuta eu 0 proeminenta capabila sa preseze materialul intre riglele de
34
Prof. dr. Ing. Gh ..SlndlltJ
eonducere. Placa de extractie mobila se deplaseaza odata cu pachetul mobil, mod atasata de acesta
prin interrnediul a patru prezoane2 (fig. 56).
Pe desenuJ de ansambJu se vor trece dimensiunile de gabarit ale stantei sau matritei, pasul de
avans, distanta intre rigle la intrarea semifabricatului in ~tanlli sau matrita, diametrul cepului ~i
pozitia acestuia pe placa de capat. Desenul va contine in mod obligatoriu ajustajele realizate intre
. anumite elemente cornponente (tab.9)[2]. Tabelul de components, care completeaza indicatorul, va
cuprinde totalitatea elementeJor componente ale stantei sau matritei proiectate ~i toate rubricile
completate.
Tabelul9
Aiustaiul Rugozitatea
Tratameot suprafetei
NT.
Denumirea Material termic eu rol
crt. Simbol Cu elementul
~i duritate functional
important,
Ra
0 I 2 3 4 5 6
Fc 250, Fe 300 H7 coloane
STAS 568 - 88
- de ghidare
r6
I Placa de barn OT 50, OT 55 -
STAS 600 - 88 H8 stifturi 1,6
0142, OJ 50
- de orientare
m7
STAS 500 - 86
OSC 10, OSC 8 calit
STAS 1700 - 80 ~i revenit la H8 stifturi
-
2 Placa activa 58 ... 60 HRC m7 de orientare 1,6
C 120 calit
STAS 3611- 80 ~i revenit la
60 ...64HRC
,
R7 placa
calit
- portpoanson
OSC 10,OSC 8 h6 1,6
STAS 1700 - 80 ~i revenit la
3 Poanson 58 ...60 HRC
H7 placa
C 120 calit - de ghidare 0,8 ...1,6
h6
STAS 3611- 80 ~i revenit la
60 ...64 HRC
0142,0150
4 Placa de ghidare STAS 500-86 - H7
-
poanson 0,8 ... 1,6
OLC45 h6
ST AS' 880 - 80
0142,0150 H8 stifturi
5 PlocAde~
STAS 500-86
- -
m7 de orientare
1,6
35
,;,drIlIllW' de proiectare
c Tabelul 9 (coritinuare
0 I 2 3 4 5 6
H8 stifturi
-
6 Placa 0142,0150 - m7 'de orientare
-
1,6
port-poanson STAS 500-86 R7
- poanson
h6
Fe 250, Fe 300 H7 bucse
STAS 568 - 88
-- de ghidare
r6
7 Placa de capat 01' 50, 01' 55 - 1,6
STAS 600 - 88 H8 stifturi
0142,0150
-
m7 de orientare
STAS 500 - 86
OLC 15 cementat H7
- placa de baza
STAS 880 - 80 0,8 ... 1,2mm r6
8 Coloana OSC 8 calit ~i H7 1,6
- bucse
de ghidare S'fAS 170f) - 80 revenit la
r h6
54 ... 58 HRC de ghidare
OLC 15 cementat H7
- placa de baza
STAS 880 - 80 O,8... J,2mm __
.!.L
---.----
9 Bucsa de OSC 8 calit ~i H7 1,6
- coloane
ghidare ST AS J 700 - 80 revenit la h6
de ghidare
54 ...58 HRC
----
0142,0150 stifturi
10 Rigle de
conducere STAS 500 - 86
- H8
- de orientare
1,6
m7
0142,0150
II Cep de prindere
STAS 500 - 86
- - - 12,6
-~-.
I placa de ,
baza,
placa activa,
:
OLC45 H8 :i
-
12 Stifturi &TAS 880 - 80 - m7 rigle de 1,6
conducere,
placa de
capat, placa
•... port-poanson .
calit ~i H7 rigla de
C 120 -
13 Pastila de pas revenit la r6 1,6
STAS 3611- 80 54 ... 58 HRC conducere
0142,0150
14 Suruburi
STAS 500 - 86
- - - 12,6
36
Prof. dr. II/g. cu. Sll/dUII
E!22
poansoanele III I rezista la compresiune se schimba materialul din care se confectioneaza acestea, se
rnicsoreaza forta care actioneaza pe poanson prin inclinarea muchiilor elementelor active sau se
micsoreaza lungimea conturului stantat (in cazul in care conturul piesei se obtine prin generare).
Dad! poansoanele nu rezista la flambaj, se incearca micsorarea lungimii de flambaj (daca este
posibil), se adopta una din caile mentionate anterior, sau, de cele mai multe ori, se recurge la
utilizarea unor poansoane in trepte (fig.57 ). Acestea pastreaza forma sectiunii transversale rezultata
din schema tehnologica, pe 0 lungime de 8 ... J 2 mm, in rest poansoanele au 0 sectiune transversal a
mai mare, uneori chiar si 0 alta forma a acesteia (fig. 58 ).
Placile de capat fabricate, in general, din materiale cu caracteristici mecanice obisnuite sunt
soJicitate la strivire de forta care actioneaza pe fiecare poanson (fig.59) [1,7], in cazul in care
conditia de strivire nu este respectata, intre plaea port-poanson ~i cea de capat, se introduce placa de
presiune realizata din otel de arc sau otel de cali tate:
Placile active sunt solicitate in general la strivire, in zona muchiilor taietoare, ~i la incovoiere
11,6,7 ,5 J. Deoarece placile active se construiesc din oteluri aliate cu proprieta]i de rezistenta ~iuzura
deosehite, aceasta verificare, in cele mai multe cazuri, nu este necesara, Avand in vedere grosirnea
mare a placii active. verificarea la incovoiere nu se efectueaza dedit in cazuri cu totul deosebite.
A A c E E
111 1 i 1
I
I
BIB o o F F
1 1 1 1 1 1
B B 0-0 F-F
~ ~ 1f1I F.
I
~ ~
Figura 57 Figura 58 Figura 59
• I
In cazurile in care stanta sau matrita este prevazuta cu impingatoare, extraetoare, sau placi de
apasare actionate ell elemente elastice, acestea trebuie dimensionate corespunzator [1,5,7,9].
37
illdrlllllar de proiectare
1
:~
0,8
Figura 60 Figura 61
38
Prof. dr. Ing. GII. Slntlllil
--
-
- ..- --E~$- ~
+.r:
I .<:>
+ 0/)
I
f-
4 .+. .~. +-
c d
a
Figura 62
±s ±c <.>
±c +1
ft)
Ul
·t·
.,
+1
.,
+1
+1
1-------:-:-.,+ +1
+1
±s
Figura 63
39
lndrunun de proiectare
Figura 64
III cazul in care placa activa este realizata in constructie asamblata (fig.64), problema cotarii
devine ~i mai dificila. Pe langa cele mentionate in legatura cu pozitia gaurilor fala de poansonul de
pas, apare in plus precizia de executie a elementelor care se asambleaza. Prin rezolvarea lanturilor
de dirnensiuni se vor stabili abaterile de executie ale. pastilelor (B", C±, Oi) In asa fel incat
dimensiunea 1\ i sa rezulte cu abaterile corespunzatoare obtinerii preciziei impuse a piesei. Oesenul
de executie al placii active va mai cuprinde atatea sectiuni ~i vederi incat sa creeze 0 imagine unica
a placii active. Traseul de sectionare ales trebuie sa puna In evidenta detaliile pe care vederea din
planul orizontal nu Ie poate releva (raze de indoire, adancimi de canale, forma in sectiune axiala a
gaurilor, calitatea suprafetei acestora etc., fig.63 ). Oesenul va fi completat, dupa caz, cu abateri de
pozitie (perpendicularitate, paralelism, concentricitate etc.).
In desen vor mai fi rnentionate alte informatii In legatura cu tratamentul termic (calire ~i
revenire la 54 - 58 HRC), cu dimensiunile tara abateri, starea muchiilor nefunctionale (tesire la
Ix45°) etc.
40
Prof. dr. Ing. Gh. Sindlill
Berbecul presei
t . .
i..... _ .. _ .. _--..J•••••_-. Placa
debaza
Placi de
inaltare
Masapresei
Figura 65
La alegerea presei se va constata daca marimea cursei, necesara deformarii, poate fi
asigurata prin Ireptele de reglare ale acesteia.
C. CALCULE TEHNJCO--ECONOMICE
Proiectarea unor procese tehnologice care sa satisfaca la un moment dat anumite conditii
tehnice si economice impune necesitatea efectuarii unor calcule economice. .
41
i"drulllur de proiecture
CUPRINS
lntroducere................................................................................................. 3
Terna de proiect............ 3
Continutul proiectului............... 4
A. Proiectarea tehnologiei de prelucrare............................................................ 4
I. Analiza piesei.................................. 6
1.1. Rolul functional al piesei....................................................................... 6
1.2. Verificarea desenului de executie., 6
1.3. Materialul piesei.................. 7
1.3.1. Proprietati fizico - mecanice........................ 7
1.3.2. Compozitia chimicl!.................................................... 7
1.3.3. Forme si dimensiuni de livrare \ :................ 7
1.4. Stabilirea formei ~i dimensiunilor semifabricatului plan.................................. .i.: 8
2. Studiul tehnologicitatii piesei..... 10
2.1. Tehnologicitatea conditiilor tehnice impuse piesei................... 10
2.2. Tehnologicitatea suprafetelor decupate....... 11
2.3. Tehnologicitatea suprafetelor perforate... 11
2.4. Tehnologicitatea formelor indoite ale piesei.......................... .....................•. II
2.5. Tehnologicitatea pieselor ambutisate t:»: ••••••••••••••••••••••••••• 12
2.6. Tehnologicitatea altor forme fasonate ale piesei...... 12
3. Analiza diferitelor variante de proces tehnologic :............... 12
4. Analiza croirii semifabricatului.................. 16
5. Proiectarea schemei tehnologice...................................................... 22
6. Calculul fortelor ~i a pozitiei centrului de presiune............ 26
B. Proiectarea echipamentului de deformare...................................................... 29
J. Proiectarea desenului de ansamblu al stantei sau matrilei..................................... 29
2. Calculul de verificare al unor elemente componente ,'...................... 36
3. Calculul dimensiunilor nominale ~i stabilirea abaterilor elementelor active... 37
4. Realizarea desenelor de executie ale unor elemente active... 37
5. Alegerea utilajului de presare.............. 40
6. Indicatii privind montarea, exploatarea, intretinerea ~i reconditionarea sculei proiectate.. 41
7. Norme de protectia muncii.......... 41
C. Calcule tehnico-economice ~........ 41
'I. Calcululnormei de timp. . .. .. ... ... .... ... .. .. . . ... .. ... . .. .. ... ... ... .. ... 41
2. Calculul costului piesei prelucrate pe stanta sau matrita proiectatA........................... 41
3. Compararea variantelor tehnologice ~ijustificarea variantei alese. .. ... .. .. ... .. 41
Partea grafica
I. Desenul de executie al piesei.
2. Desenul de executie al semifabricatului plan.
3. Desenul de ansamblu al stantei sau matritei proiectate.
4. Desenele de executie ale unor elemente active.
42
Prof. dr. Ing. Gh. Slndllll
BIBLlOGRFIE
1. Ciocardia, c., Draganescu, F., Sindilli, Gh., Carp-Ciecardia, C., Parvu, C.- Tehnologia
presarii la rece, E.D.P.,1991, Bucuresti.
2. Clocirdia, c., DrligAnescu, F., SindiJli, Gb., Vi~an, A., Andrei, N., Cristea, R., Marinescu,
A.-Tehnologia presarii la rece-Indrumar de laborator, I.P.B., 1983, Bucuresti.
3. Dragu, D., Dumitras, C.- Tolerante ~i lanturi de dimensiuni in constructia de stante si matrite,
E.T., 1988, Bucuresti,
4. DrAgiinescu, F.- Tehnologia ~i utilajul prelucrarilor prin deformare - indrumar de' proiectare,
I.P.B., 1971, Bucuresti.
6. SindiJa, Gh.- Normarea prelucrarilor prin deform are plastica la rece. Editura Printeh, )999,
Bucuresti,
7. Sindila, Gh.- Tehnologii de fabricare prin presare la rece. Editura Printeh, 1999, Bucuresti.
8. Teodorescu, M., Zgurli, Gh., Draglinescu F., Nicoarli, D., Trandafir., Sindilli,Gh.- Elemente
..
de proiectare a stantelor si rnatritelor, E.D.P., )977, Bucuresti.
9. Teodorescu, M., Zgurli, Gh., Draganeseu F., Nicoari'l, D., Trandaflr., SindiIA,Gh.- Elemente
de proiectare a stantelor ~imatritelor, RD.P., 1980, Bucuresti.
10. Zgura, Gb., Ciocflrdia, C> Prelucrarea metalelor prin deformare la rece, E.T., 1977, Bucuresti.
12. Standarde
43
EXTRAS DIN STAS 11111- 86
Prin piese plate, in prezentul standard, se inteleg pieseJe obtinute din prod use plate
laminate, prin operatii de taiere (perforare, decupare, retezare).
Abaterile limita pentru dimensiunile liniare ale pieseJor plate, cu exceptia razelor de
racordare sunt in functie de grosimea nominala a produsului plat laminat utilizat, conform
tabelului I.
Tabelul I
Clasa Grosimea semifabricatului g, [rnrn
Dimensiunea nominala de 0,1. .. 1 1...3 3 ... 6 6 ... 10 > 10
precizie Abateri lirnita [mm]
1 ± 0,10 ± 0,15 +0,20 ± 0,30 ± 0,40
De la 1 pan a la 6 2 ±0,20 ±0,30 ±0,40 ±0,50 ± 0,60
3 ±0,40 ±0,50 ± 0,80 ± 1,00 ± 1,20
1 ±0,15 ±0,20 ±0,25 ±0,30 ±0,40
De la 6 pana la 10 2 ± 0:30 ±0,40 ±0,50 ±0,60 ±0,80
3 ± 0,60 ± 0,80. ± 1,00 ± 1,20 ± 1,50
1 ±0,20 + 0,25 ±0,30 ±0,40 + 0,60
De la 10 pana la 25 2 ± 0,40 ± 0,50 ±0,60 ± 0,80 ± 1,00
3 ± 0,80 ± 1,00 ± 1,20 ± 1,50 ±2,00
1 ± 0,25 ±0,30 ± 0,40 ± 0,50 ±0,60
De la 25 pana la 63 2 ± 0,50 ±O,oO ± 0,80 ± 1,00 ± 1,20
3 ± 1,00 ± 1,20 ± 1,50 ±2,00 ±2,40
1 ±0,30 ±0,40 ± 0,50 ±0,60 ± 0,80
.De la 63 pana la 160 2 ±0,60 - ± 0,80 ± 1,00 ± 1,20 ± 1,60
3 ± 1,20 ± 1,50 ±2,00 ±2,50 ± 3,00
,
1 ± 0,50 ±0,60 ±0,60 ±0,80 ± 1,00
De la 160 pana la 400 2 ± 1,00 ± 1,20 ± 1,20 ± 1,60 ±2,00
3 ± 1,50 ±2,00 ±2,50 ±3,00 ± 3,00
1 ± 0,80 ±0,80 ± 1,00 ± 1,00 ± 150
De la 400 pana la 1000 2 ± 1,60 ± 1,60 ±2,00 ±2,00 ±3,00
3 ± 2,50 ± 2,50 ± 3,00 ±4,00 ±4,00
I ± 1,20 ± 1,50 ± 1,50 ±2,00 ± 2,00
De la 1000 pana la 6300 2 ± 2,50 ±2,50 ± 3,00 ±4,00 ±4,00
3 ±4,00 ±400 ±4,00 ±4,00 ±400
Observatie : Valoarea maxima admisa pentru inaltimea bavurii este egala cu abaterea limita
superioara din tabelul I, pentru dimensiuni nominale cuprinse intre I si 6 milimetri, in functie
de clasa de precizie ~i de grosimea materialului.
ABATERl LIMIT A PENTRU RAZELE DE RACORDARE ALE PlESE LOR PLATE
Tabelul2
Clasa Grosimea semifabricatului g, rmm
Dimensiunea norninala de 0,1...1 1...3 3...6 6 ... 10 > 10
a razei precizie Abateri lirnita [mrn]
De la 1 pana la 6 I ±0,20 ±0,30 + 0,50 - -
2 ~i 3 ±0,40 ±0,60 ± 1,00 - -
De la 6 pana la 10 I ±0,30 ±0,40 ± 0,50 ±0,60 -
2 ~i 3 ±0,60 +0,80 ± 1,00 ± 1,20 -
De la 10 pana la 25 I ±0,40 . ±0,50 ±0,60 ±0,80 ± 1,00
2 ~i 3 ±0,80 + 1,00 + 1,20 + 1,60 +2,00
De la 25 pana la 63 . 1 ± 0,50 ±0,60 ± 0,80 ± 1,00 ± 1,20
2 si 3 ± 1,00 ± 1,20 ± 1,60 ±2,00 ± 2,40
De la 63 pana la 160 I ±0,80 ± 1,00 ± 1,20 ± 1,40 ± 1,60
2 ~i 3 ± 1,60 +2,00 ±2,40 + 2,80 + 3,20
I . ± 1,00 ± 1,20 ± 1,50 ± 1,80 ± 2,00
De la 160 pana la 400
2 ~i 3 ±2,00 ±2,40 ±3,00 ± 3,60 +4,00
1 ± 1,60 ±2,00 ±2,20 ±2,50 ± 3,00
Peste 400
2 ~i 3 ±3,20 ±4,00 ±4,40 + 5,00 +6,00
Tabe!ul3
Lungimea laturii mai scurte a unghiului [mrn]
Clasa de precizie 1. .. 10 I 10... 63 I 63 ... 160 160.. .400 I 400 ... 2500
Abateri limita mrn]
1 ± 1°30 I ± 50 I ± 25 ± 15 I ±10
2 ~i 3 ± 3° I ± 2° I ±Io ±30 I ±20
Tolerantele la coaxialitate ~i la simetrie ale pieselor plate sunt egale cu campul de
toleranta stabilit in tabelul I, dimensiunea nominala considerandu-se dimensiunea ce!ui mai
mare element dintre ce!e analizate.
Prin piese profilate, se lnteleg piesele obtinute din produse plate laminate care, datorita
eel putin a unei operatii de deformare (lndoire, ambutisare etc.), nu mai sunt plane.
Abaterile limita pentru dimensiunile liniare ale pieselor profilate, cu exceptia razelor
de racordare, sunt indicate in tabelul 4. .
Tabelul4
Clasa Grosimea semifabricatului g, r mm1
Dimensiunea norninala de 0,1...1 1...3 3... 6 6 ... 10 > 10
a razei precizie Abateri limita from 1
I ±0,20 ± 0,30 ±0,40 ±0,60 ±0,80
De la I panl!.la 6 2 ± 0,40 ±0,60 ±0,80 ± 1,00 ± 1,20
3 ±0,80 ± 1,00 ± 1,60 ±2,00 ±2,50
- I ± 0,30 ±0,40 ± 0,50 ±0,60 ± 0,80
De la 6 pana la 10 2 ± 0,60 ± 0,80 ± 1,00 ± 1,20 ± 1,60
. 3 ± 1,20 ± 1,60 ±2,00 ± 2,50 ± 3,00
1 ±0,40 ±0,50 ±0,60 ± 0,80 ± 1,20
De la 10 pana la 25 2 ± 0,80 ± 1,00 ± 1,20 ± 1,60 ±2,00
3 ± 1,60 ±2,00 ± 2,50 ± 3,00 ±4,00
1 ± 0,50 ±0,60 ±0,80 ± 1,00 ± 1,20
De la 25 panl!.la 63 2 ± 1,00 ± 1,20 ± 1,60 ±2,00 ±2,40
3 ±2,OO ±2,40 ± 3,00 ±4,00 ±4,80
I ±0,60 ± 0,80 ± 1,00 ± 1,20 ± 1,60
De la 63 panl!.la 160 2 ± 1,20 ± 1,60 ±2,00 ±2,40 ± 3,20
3 ±2,50 ± 3,00 ±4,00 ±5,00 ±6,00
I ± \,00 ± 1,20 ± 1,20 ± 1,60. ±2,00
I
Tabelul5
Lunzimea laturii mai scurte a unzhiului [mm]
Clasa de precizie 1...10 1 10.. .40 140 ... 80 1>80
Abateri limita [mm]
Pentru toate clasele ± 3° I ±2° I ± 1° 30 I ± 1°
Tolerantele la coaxialitate si la simetrie ale pieselor profilate sunt egale cu carnpul de
toleranta precizat in tabelul 4, dimensiunea nominala considerandu-se dimensiunea, celui mai
mare element dintre cele analizate. .
· ABATERI LIMIT A PENTRU RAZELE DE iNDOIRE
ALE PIESELOR PROFILATE
Tabelul6
Clasa Grosimea semifabricatului s. r mrn1
Dimensiunea nominala de 0,1. .. 1 1...3 3 ... 6 6... 10 >10
arazei precizie Abateri limita fmrnl
1 i040 +0,60 - - -
De la 1 pana la 6 2 iO,60 - - - -
3 - - - - -
1 iO,60 + 1,00 + 1,20 + 1,50 -
De la 6 pana la 1.0 2 i 1,20 ±2,00 +2,50 - -
3 i 1,60 ± 2,00 ±2,50 - -
1 i 1,00 + 1,20 i 1,50 +2,00 i2,50
De la 10 pana la 25 2 +2,00 ± 2,50 ±4,00 - -
3 +2,50 +4,00 ±4,00 - -
1 i 1,20 ± 1,50 ±2,00 + 2,50 +4,00
De la 25 pan/i la 63 2 +2,50 +4,00 ±6,00 - -
3 i4,00 +6,00 +6,00 - -
1 i 1,50 ±2,00 + 2,50 ±4,00 i 6,00
De la 63 pana la 160 2 +4,00 i6,00 i 10,00 i 15,00 i 25,00
3 ±6,00 ± 10,00 ± 10,00 ± 15,00 i 25,00
1 i2,00 ±2,50 i4,00 +6,00 i 10,00
De la 160 pana la 400 2 ±6,00 i 10,00 ± 15,00 + 25,00 i40,00
3 i 10,00 ± 15,00 ± 15,00 ±25,00 i40,00
1 +2,50 ±4,00 ±6,00 ± 10,00 ± 15,00
De Ia 400 panli la 1000 2 i 10,00 i 15,00 ± 20,00 i 40,00 i 60,00
3 i 15,00 ± 25,00 i 25,00 ± 40,00 ± 60,00