Sunteți pe pagina 1din 46

indrlllllor de proiccture Prof dr. ing. CII.

SiI,diltl

PROJECT AREA
TEHNOLOGIILOR DE DEFORMARE
PLASTICA LA RECE

Introducere

Lucrarea de fat a se adreseaza studentilor aflati in faza de inceput a activitatii de proiectare In


domeniul prelucrarilor prin deformare plastica la rece. Prin prezentarea unei anumite succesiuni a
etapelor ce trebuie parcurse in procesul de proiectare, se urmareste fonnarea unei gandiri
tehnologice sustinuta de argumente tehnice si economice convingatoare.
Lucrarea contine majoritatea informatiilor pe care trebuie sa Ie cunoasca studentii in vederea
finalizarii in conditii foarte bune a activitatii de proiectare In acest domeniu. Lucrarea poate fi
utilizata atat de studentii de la specializarea I.C.M. cat ~i de cei de la specializarea l.S.P.
In lucrare sunt prezentate informatii in legatura cu:
- tema de proiectare;
- planificarea desfasurarii activitatii;
- continutul memoriului;
- modul de prezentare si sustinere a proiectului.
Aceasta lucrarea, impreuna cu eventualele propuneri ~i sugestii, care vor aparea inevitabil pe
parcursul desfasurarii acestei activitati, vor contribui, Iara indoiala, la 0 crestere a calitatii a~~"itatii
de proiectare In acest domeniu, a interesului studentilor In rezolvarea problemelor bazate pe 0
succesiune logica a activitatilor.

TEMA DE PROJECT
Studentii vor primi, ca terna de proiect, desenul de executie al unei piese obtinute prin
deformare plastid la rece, volumul de fabricatie si perioada de timp in care acesta trebuie realizat.
Mai pot constitui date initiale ale temei unele restrictii In ceea ce priveste: consumul de material,
dotarea tehnica, costul sculei, costul piesei etc. In functie de conditiile tehnice, impuse prin desenul
de executie, de alte cerinte ~i restrictii impuse prin tema de proiectare, studentii vor trebui sa
proiecteze un proces tehnologic de obtinere a piesei prin deformare plastica la rece, precum si
echipamentul ( ~tanta sau matrita) de deformare corespunzator,
Un exemplu de tema de proiect poate fi urmatorul:
" Sa se proiecteze procesul tchnologic ~i stanta (pentru studentii de la specializarea I.S.P.) sau
matrita (pentru studentii de la specializarea T.C.M.) pentru obtinerea piesei (denumirea piesei)..
in conditiile unui volum de productie de ... (nr. de buc. /perioada de timp)."

3
lndrumar de proiectare

CONTINUTUL PROIECTULl,JI

Proiectul va contine un memoriu cu justificarea tehnico-economica a solutiilor tehnice


adoptate si 0 parte grafica,

Continutul memoriului
Memoriul se compune din trei parti distincte, fiecare din ele continand etape caracteristice:

A. Proiectarea tehnologiei de prelucrare


1. Analiza piesei.
2..Studiultehnologicitatii piesei.
3. Analiza diferitelor variante de proces tehnologic pentru obtinerea piesei prin procedee de
deformare plastica la rece.
4. Analiza croirii semifabricatului.
5. Proiectarea schemei tehnologice.
6. Calculul fortelor si a pozijiei centrului de presiune.

B. Proiectarea echipamentului de deformare (~tanta sau matrita)


1. Proiectarea elementelor componente ale stantei sau matritei, Realizarea desenului de
ansamblu.
2. Calculul de verificare al unor elemente componente.
3. Calculul dimensiunilor nominale ~i stabilirea abaterilor elementelor active.
4. Realizarea desenelor de executie ale unor elemente active.
5. Alegerea utilajului de presare.
6. Indicatii privind montarea, exploatarea, intretinerea si reconditionarea stantei sau matritei
proiectate.
7. Norme specifice de protectia muncii.

C. Calcule tehnico-economice
1. Calculul normei de timp.
2. Calculul costului piesei prelucrate pe stanta sau matrita proiectata,
3. Compararea variantelor tehnologice si justificarea varian lei alese.

Memoriul va fi realizat pe formate A4, scris de mana, sau cu calculatorul. Relatiile si


tabelele utilizate se vor numerota. Se vor mentiona corespunzator trimiterile la bibliografia utilizata
(ex. [4, tab. 5.12.]).

Continutul partii grafice


Partea grafica a proiectuiui trebuie sa cuprinda:
1. Desenul de executie al piesei.
2. Desenul de executie al semifabricatului plan (desfasurata piesei).
3. Desenul de ansamblu al stantei sau matritei proiectate.
4. Desenele de executie ale elementelor active (placa activa ~i un poanson, la indicatia
conducatorului).

4
Prof dr. ing. Gh. Sint/ilti

Toate desenele vor fi realizate pe formate de desen standardizate. Desenele se vor executa pe
calc, in tus, sau pe hartie de desen, manual sau automat. Se recornanda ca scara de desenare sa fie
I: I, exceptiile fiind stabilite de conducatorul de proiect.
Memoriul tehnico-economic si partea grafica se vor introduce intr-un dosar cu ~inii pe a
carui coperta se vor scrie informatiile prezentate in figura 1.

Planificarea activitatii de
FACULT ATEA I.M.S.T. proiectare
Specializarea (T.C. M., sau 1. S. P. ) Realizarea unui proiect In
conditiile tehnico-economice impuse
~i la termenul stabilit, presupune
esalonarea In timp a activitatilor ~i
rezolvarea ritmica a acestora. In
functie de numarul de ore afectate
acestei activitati prin planul de
PROIECT DE AN
Inva!i'imant, studentii vor trebui sa
finalizeze proiectul In 14 saptamani.
Tehnologia presarii la rece
Continutul fiecarei etape de proiect
(specializarea T.C.M.)
este prezentat in tabelul I.
Prod use, procese, sisteme.
In fiecare etapa vor trebui rezolvate
(specializarea I.S.P.)
problemele aferente punctelor
prezentate in capitolul anterior.
Notarea se va face la fiecare
etapa, In functie de gradul de
rezolvare a problematicii respective,
de corectitudinea si originalitatea
solutiilor propuse, precum si de
respectarea termenelor de rezol vare.
Numele ~iprenurnele studentului:
La acordarea notei finale se va avea
Grupa:
In vedere si modul in care autorul
proiectului I~i sustine solutia
adoptata,
- Anul calendaristic -

Figura I

Tabelul I
Etapa de 8,9,
1 2 3 4 5 6 7 11 12 13 14
10
pmieet
Primireatemei B4 Cl Sustinerea
~aindicatillor Al A2 C2 si predarea
Probleme
, A3 A4 AS A6 Bl B2 B5
de rezolvat de rezolvare B3 B6 C3 proiectului
B7

5
lndrumar de proiectare

A. PROIECT AREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE

Aceasta parte a proiectului are ca scop fmal stabilirea, pe baza unor considerente tehnice ~
economice, a succesiunii operatiilor (In cazuI desfasurarii procesulni de prelucrare pe mai multe
stante sau matrite) sau a fazelor (in cazul in care procesul de prelucrare se desfasoara pe 0 singura
stanta sau matrita).

1. Analiza piesei
Proiectarea tehnologiei de prelucrare precum si a echipamentului necesar (stante ~ marri e)
se face pe baza datelor initiale ale temei de proiectare: desenul de executie al piesei. '0\ ul de
productie, productivitatea prelucrarii, costul piesei prelucrate, voIumul de investitii necesar orarea
tehnica etc. Deoarece desenul de executie reprezinta principalul document tehnie care sra \a baza
activitatii de proiectare, este justificata preocuparea proieetantului ca acesta sa fie comp\e ~ reet,
In multe situatii practice desenul de executie al piesei nu este intocmit de specialisti in domeniu si,
ca urmare, ar putea contine greseli sau ar putea fi incomplet, Din acest motiv inainte de mceperea
oricarei activitati propriu-zise de proiectare trebuie realizata, eu responsabilitate 0 analiza
amanuntita a desenului de executie. Aceasta analiza se face din mai multe punete e v ere,
principalele fiind mentionate in continuare.

1.1. Rolul functional al piesei


Proiectarea formei piesei, stabilirea materialului din care aceasta sa se execute. sta ilirea
dimensiunilor si a abaterilor acestora se face avand in vedere rolul functional al piesei in ansamblul
din care face parte. Pentru aceasta se executa 0 scrota a ansamblului din care face pane iesa,
punandu-se In evidenta (prin culori diferite sau linii mai groase) piesa a carei tehnologie trebuie
proiectata. Se mentioneaza in mod concret rolul functional al piesei.
Pe desenul de executie al piesei se identifies (prin numerotare) suprafetele ce 0 definesc. Se
mentioneaza rolul fiecarei suprafete si procedeul de deforrnare plastics la rece prin care aceasta
poate fi realizata. Se evidentiaza suprafetele ce nu pot fi realizate prin procedee de deformare
plastica la rece, sugerandu-se alte posibilitati de preIucrare ale acestora

1.2. Verificarea desenului de executie


Aceasta etapa a procesului de proiectare se realizeaza cu scopul inlelegerii forrnei
constructive a piesei, al corectarii eventualelor greseli de proiectare sau a completarii desenului de
executie cu alte vederi, sectiuni sau detalii, in asa feI incat acesta sa ofere 0 imagine completa si
unica a piesei si sa contina toate informatiile necesare unei proiectari corecte. Pentru aceasta se vor
avea in vedere urmaioarele aspecte [1,4,7,8,9,1IJ:
intelegerea formei piesei;
daca sunt suficiente vederi ~i sectiuni care sa determine in mod univoc forma piesei;
- dad piesa este determinata de dimensiunile inscrise pe desen (acest lucru se pune usor
In evidenta prin desenarea piesei In AutoCAJ?);
daca este indicata scara de desenare ~i daca piesa a fost desenata la aceasta scara;
daca sunt indicate toate razele (de racordare, Indoire, ambutisare etc.) ~i ce semnificatie
au cele necotate;
daca este mentionata grosirnea materialului din care se executa piesa;
indicatiile in legatura cu dimensiunile netolerate;
indicatiile referitoare la calitatea suprafetelor ce compun piesa;

6
Prof dr. ing. GII. Sindilii

ce alte indicatii mai sunt mentionate pe desen ~i ce implicatii au acestea in procesul de


prelucrare;
- daca este rnentionata greutatea piesei (daca nu, aceasta trebuie determinata);
- . daca semifabricatul este notat in conformitate cu standardele actuale, cu indicatii in
legatura cu natura materialului, forma de livrare, gradul de ecruisare etc. .
In memoriu se vor face observatii pertinente in legatura cu toate punctele mentionate, iar
eventualele corecturi, cornpletari, adaugiri se vor efectua numai cu acordul proiectantului de reper
(in cazul concret al studentilor, cu acordul conducatorului de proiect).

1.3. Materialul piesei


Avand in vedere ca informatiile despre materialul din care se executa piesa vor fi folosite in
urrnatoarele etape ale procesului de proiectare, dinstandardele corespunzatoare se vor extrage date
referitoare la:
1.3.1. Proprietati fizico-mecanice.
1.3.2. Cornpozitie chimica.
1.3.3. Forme si dimensiuni de Iivrare.
In legatura cu acest ultim punct se face precizarea ca din standard se vor extrage toate
formele ~i dimensiunile de livrare pentru grosimea de material din care se executa piesa (tabelul 2).
In urma studiului croirii se va preciza forma si dimensiunile sernifabricatului ce se va utiliza.
. Tabelul Z:
Material Starea Rezistenta Compozitia Greutatea Forme si dimensiuni de livrare
I
STAS de la rupere, chimica specifica.y
livrare Rm [%] [kg/dm3] benzi foi de tabla
fN/mm2]
0 I 2 3 4 5 6
800 x 1500
AI
- 270 ...410 C 0,15-0,13 20,25,26,30, 800 x 2000
ST AS 9485-80 Mn 0,5-0,45 35,40,45,46, 800 x 2500
Si max 0,5 50,55,60,65, 800 x 3000
A2 P 0,05-0,03 7,85 70,75,80,85, 800 x 4000
- 270 ...390
S 0,05-0,04 90,95,100, 1500 x 1500
STAS 9485-80 ,
AI 0,01-0,1 110,115,120, 1500 x 2000
Fe restul 130,140,150 1500 x 2500
A3
- 270 ...370 1500 x 3000
STAS 9485-80 1500 x 4000
M - Mn 0,6-1,1 5,6,8, I0, 12,
AIMnCu 0 90 Cu 3,8-4,8 3,5 14,16,18,20, 1000 x 1700
STAS 8652-89 HD 120 AI restul 22,25,28,30, 1000 x 2000
32,35,38,40, 1100 x 2000
HH 150
42,45,48,50, 1100 x 2350
M - . Mg 0,4-0,8
52,55,58,60, 1150 x 2500
AIMnMg 0 100 Mn 0,6-1,1 3,2
62,65,68,70, 1200 x 2100
ST AS 8652-89 HD 180 AI restul
75,80,85,90, 1250 x 2500
HH 220 95,100,105, 1300 x 2200
M - Mg8 110,115,120, 1200 x 6000
AIMg8 0 100 Mn 0,1-0,3 2,5 125,130,130,
STAS 8652-89 HD 130 AI restul 140,145,150
HH 170

7
lndrumar de proiectare

Tabelul2 (continuare
0 I 2 3 4 5 6
M - MgO,5-1
AIMgSi I 0 110 Si 1,5 2,7
STAS 8652-89 HD 220 Al restul
HH 300
10,12,14,16,
0 195...245 18,20,22,25, 300 X 1000
28,30,32,36, 300 x 2000
Cu Cu 99-99,5 40,45,50,55, 500 X 1000
STAS 427-84 HA 245 ...304 Imp. restul 8,93 60,65,70,75, 500 x 2000
80,82,90,95, 1000 X 1000
100,110,115,1 1000 X 2000
HB 294 ...363 .20,130,140,14
5 150
0 340 ...400 10,12,14,16,
Cu-Sn 6 HA 400 ...470 Sn 5-9 18,20,22,25,
Cu-Sn 8 HB 470 ...550 . P 0,01-0,04 8,2 28,30,32,36,
STAS 94/1-84 HC 550 ...640 Cu restul 40,45,50,55,
HD > 640 60,65,70,75, 300 X 2000
0 >290 Sn 3-5 80,82,90,95, 320 X 2000
CuSn4Pb4Zn4 HA >420 Pb 3,5-4,5 8,5 100, II 0, 115,1
STAS 94/1-84 HB >540 Zn 3-5 20,130,130,14
Cu restul 0,145,150
0 240 ...290
Cu-Zn 10
HA 290 ...350 10,12,14,15,
>350 I·-~~ 16,18,20,21,
STAS 289-88 HB
0 260 ...310 22,24,25,26,
Cu-Zn 15 28,29,30,32;
HA 310 ...370 Cu 91-62
STAS 289-88 HB 370 ...460 PbO,13-0,05 35,36,40,42,
0 270 ...320 FeO,2-0,01 45,46,47;48, 500 X 2000
Cu-Zn 20 MnO,I-O,O$ 8,2 50,52,55,56 560 X 2000
HA 320 ...370
STAS 289-88 HB ' 370 ...460 AIO,03-0,02 60,63,65,70, 1000 X 2000
0 270 ...350 SnO,I-0,05 72,75,80,81,
Cu-Zn 30 Zn restul 85,90,94,95,
HA 350 ...420
STAS 289-88 HB 420 ...520 100,103,105,1
Cu-Zn 36 0 300 ...370 06,110,115,12
Cu-Zn 37 HA 370 ...440 0,130,135,140,
STAS 289-88 HB 440 ...540 145,150

8
Prof. dr. ing, GII. Sindit«

1.4. Stabilirea .formei ~i dlmensiunilor semifabricatului plan (desfasurata piesei)


.
Pentru analiza tehnologicitatii piesei ~i pentru studiul croirii semifabricatului este necesara
determinarea formei si dimensiunilor semifabricatului plan [1,4,7,9,10]. Pentru piese plane este
evident ca aceasta problema nu se mai pune.
Pentru toate celelalte piese spatiale (indoite, ambutisate, cu margini rasfrante, refulate, etc.)
se pune problema deterrninarii formei si dimensiunilor semifabricatului. Aceasta problema se va
rezolva in mod diferit pentru fiecare tip de piesa si de procedeu de obtinere al acesteia [1,5,7,8).

a, b,
-;.

~ r-,
IIi r: ""\.

'-l./
II
\... ./

L
"
Figura 2

Pentru pieseIe indoite apar anumite dificultati legate de faptul ca unele suprafete ale piesei
.sunt pozitionate fata de liniile de indoire (fig.2). Astfei, se constata ca orificiile sunt pozitionate
fata de peretele indo it al piesei prin dimensiunea "b" si intre ele prin dimensiunea "a". Dupa
dezdoirea piesei linia de indo ire dispare , iar suprafetele care au fost cotate fata de acestea raman
nedeterminate ca pozitie. Pentru rezolvarea problemei se recornanda folosirea uneia din metodele de
rezolvare a lanturilor de dimensiuni In vederea legarii orificiilor respective de 0 suprafata reala a
piesei prin cotele "b." si "a,". Se poate determina astfellungimea desfasurata a piesei, L.
Avand III vedere ca in cele mai multe cazuri dirnensiunile inscrise pe desenele de executie
ale pieselor indoite nu pot fi utilizate direct in relatiile de calcul cunoscute, este necesara 0
redimensionare a piesei care sa evidentieze 'in mod explicit dimensiunile elementelor simple de
contur (portiunile rectilinii ~i arceIe de cere), Pentru aceasta, intr-o parte a desenului se va realiza
schita profilului indoit al piesei (fig.3) cu cotele inscrise pe desenul de executie si alaturi acelasi
profil (fig. 4), dar cu astfel de cote care sa puna in evidenta, explicit, portiunile rectilinii si cele
curbilinii care formeaza profilul indoit al piesei (din considerente geometrice, dimensiunile liniare si
cele curbe pot fi determinate lara probleme deosebite).

9
indrumar de proiectare

Pentru piesele obtinute prin alte procedee de deformare (ambutisare, rasfrangerea marginil
fasonare etc.) forma si dimensiunile sernifabricatelorplane se determina cu relatii corespunzatoare,
<PI

Figura 3 Figura 4

Aceasta etapa a procesului de proiectare se va finaliza cu desenul de executie


semifabricatului plan. Acesta se va realiza pe un format standardizat respectiind toate criteri e
mentionate anterior (cap. A1.2).

2. Studiul tehnologicitatii piesei


Tehnologicitatea unei piese este 0 caracteristica a acesteia care evidentiaza gradul in care
piesa poate fi executata in conditii normale de lucru. In cadrul oricarui proces de proiectare analiza
tehnologicitatii piesei reprezinta una din cele mai importante activitati. Aceasta activitate consta A

compararea valorilor de precizie, inscrise in desenul deexecutie, cu posibilitatile pe care le on :


procedeele de deformare respective, valori ce se gasesc recomandate in literatura de speciali ~
[1,5,7,8,9,10].
Tehnologicitatea pieselor prelucrate prin deformare plastics la rece se analizeaza din
multe puncte de vedere caracteristice fiecarui procedeu de deformare in parte.

2,1. Tehnologicitatea conditiilor tehnice impuse


Pentru a face 0 analiza completa, corecta si concisa se recomanda completarea tabelului 2
.valori de precizie extrase din desenul de executie al piesei si din literatura de specialitate [1,7,8].

Tabelul_
Precizia impusa piesei prin desenul de Precizia posibil de realizat prin
executie procedee de deformare plastica la rece ~
Dimen- Aba- Abateri Abateri Rugozi- Abateri dimensio- .Abateri Rugozi-
siunea (in.
teri la cote de tatea nale de tatea
norm- c:.ilti
dimen- libere forma suprafe- Defor- Defor- forma suprafe-
nala sionale STAS tei mare mare de tei
11111- normala precizie
88
43 - ±0,22 - 12,5 ± 0,10 ±0,Q3 - 6,3 D~
12 ± 0,6 - - 12,5 ±O,7 ±0,02 - 6,3 DP

10
Prof dr. ing. Gh. Si"dilii

Compararrd valorile inscrise pe desenul de executie cu cele posibil de realizat prin procedee
de deformare plastica la rece, se trag concJuzii In legatura cu posibilitatea obtinerii piesei prin
procedee cuprecizie normala de prelucrare, cu precizie ridieata, sau se evidentiaza faptul ca, prin
procedee de deformare, piesa nu poate fi obtinuta in conditiile impuse. In aceasta situatie se
recornanda realizarea piesei prin alta metoda de prelucrare. In coloana aferenta concJuziilor se va
inscrie, prescurtat, modalitatea de realizare a conditiei respective: deformare normala (DN) sau
deformare de precizie (DP). In cazul In care una din conditiile impuse prin desenul de executie nu
poate fi realizata prin deformare normals , ci prin deformare de precizie , intreaga scula (stanta sau
matrita) trebuie proiectata ~i realizata In conditii deosebite.

2.2. Tehnologicitatea suprafetelor obtinute prin decupare


Se subintelege faptul ca, prin procedeul de decupare, nu pot fi realizate orice fel de forme ale
suprafetelor si nici orice dimensiuni ale acestora. Pentru aceasta se compara forma si dimensiunile
unei piese model [5,7] (desenata intr-o parte a paginii - fig. 5) cu desfasurata piesei (desenata
alaturi fig.6 ) pentru care se face proiectul.

3 rnm

. -,-,-,-,-.~
grosimea lrrnn '17

Figura 5 Figura 6

Prin compararea contururilor asemanatoare ale piesei cu cele ale piesei model se trag
conc\uzii In legatura ell posibilitatea obtinerii, in conditii tehnologice, a piesei al carui proees
tehnologic se proiecteaza. Astfel, pentru piesa luata ca exemplu se constata ca exista doua
proeminente (una cu latimea cu latimea de 3 mm) asemanatoare cu proeminenta de pe piesa model.
Pentru a putea fi realizata aceasta proeminenta trebuie indeplinita conditia mentionata alaturat, adid'
b >1,2 g . Deoarece grosimea materialului este lrnrn, iar latimea proeminentei piesei este de 3mm,
rezulta ea aceasta poate fi realizata. Se continua in mod asemanator cu tot conturul exterior al piesei,

2.3. Tehnologicitatea suprafetelor obtinute prin perforare


Avand in vedere limitele procedeului de perforare in ceea ce priveste forma suprafetelor' '
perforate precum si conditiile dimensionale ~i de pozitie relativa, se compara aceste elemente de pe
piesa model cu cele ale piesei reale. Se trag concluzif in legatura cu posibilitatea realizarii in
conditii normale a acestor suprafete,

2.4. Tehnologicitatea formelor indoitc ale piesei


Pentru piese indoite apar; In plus, conditii de tehnologicitate referitoare la raza minima de
indoire [1,7], distanta minima intre marginea orificiilor ~i liniile de indoire, lungimea minima a
laturii indoite etc. Valorile acestor parametri, rezultati de pe piesa reala, .se compar cu valorile
posibil de realizat, in conditii normale de prelucrare, recomandate de literatura de specialitate.

Il
indrumar de proiectare

Pentru cazurile In care aceste conditii nu sunt indeplinite se fac recornandari care sa permita
realizarea piesei In conformitatea cu desenul de executie (calibrarea razelor pentru a obtine valori
mici ale acesteia, realizarea perforarilor dupa Indoire pentru a nu fi afectata forma orificiilor, indoiri
ale laturilor la dimensiuni posibil de realizat ~i retezarea ulterioara a acestora la dimensiunea dorita
etc.).

2.5. Tehnologicitatea pieselor ambutisate


Analiza tehnologicitatii pieselor ambutisate, din punct de vedere al formelor, al preciziei
dimensionale, de forma si de pozitie relativa este dificila aviind in vedere varietatea mare de forme
ale acestor tipuri de piese (cilindrice cu si Taraflansa, rectangulare cu ~i tara flansa, asimetrice etc.).
La toate acestea se mai adauga ~i conditii de tehnologicitate specifiee multiplelor procedee de
ambutisare (arnbutisarea semifabricatelor individuale, ambutisarea din banda, ambutisarea
hidraulica, eu eaueiuc, eu incalzirea flansei etc.). Pentru fieeare din aeeste cazuri literatura de
specialitate recornanda valorile care sunt considerate tehnologiee [1,5,7,8,9].
In proiect se vor face cornparatii intre pararnetri de tehnologicitate (m - coeficientul de
ambutisare, re - raza de racordare la colt, rf - raza de racordare la fund, r - raza de racordare intre
flansa ~i peretele vertical etc.) ai piesei reale cu cei recomandati de literatura pentru un caz similar.

2.6. Tehnologicitatea altor forme fasonate ale piesei


Pentru fiecare din procedeele prin care se deformeaza pies a (rsfriingerea marginilor, gatuire,
urnflare, extrudare etc.), literatura de specialitate [5,7,8] ofera valori limita ale anurnitor parametri
caracteristici, valori ce constituie criterii de tehnologicitate. Compariind aceste valori cu cele ale
piesei pentru care se realizeaza proiectarea, se pot trage concluzii In legatura cu posibilitatea
obtinerii, in conditii normale de lucru, a piesei respective:
Toate cazurile In care recomandarile, facute de literatura de specialitate, nu sunt indeplinite,
sunt analizate si rezolvate irnpreuna cu proiectantul de produs (conducatorul de proiect). Nurnai
acesta stie gradul In care eventualele modificari aduse piesei afecteaza sau nu roIuI functional al
piesei. Modificarile pe desenele de executie sunt realizate nurnai de proiectantul de produs sau cu
acordul scris al acestuia.
Iri situatiile in care nu sunt acceptate modificari pe desenul de executie care sa faca piesa
tehnologica pentru prelucrarea ei prin procedee dedeformare plastica la rece, se propun alte metode
,sau procedee de prelucrare.'
Proiectantul de proces tehnologic accepta tema de proiectare numai daca aceasta analiza
terneinica, ofera convingerea ca piesa poate fi obtinuta prin procedee de deformare plastica la reee.

3. Analiza diferitelor variante de proces tehnologic


Dupa cum este cunoscut, pentru orice problema sociala, tehnica, economica etc., exista mai
multe variante de rezolvare. In functie de conditiile concrete, una sau alta din variante poate fi
considerata optima la un moment dat.
Aviind In vedere cazul concret al prelucrarii prin procedee de deformare plastica exista, In
.general, urrnatoarele variante tehnologice de desfasurare a procesului de prelucrare [1,7]:
- pe stante ~imatrite simple;
- pe stante ~i matrite complexe;
- pe matrite combinate.
Pentru ca se intalnesc mai rar In cazurile practice ~i pentru ca orice proces didactic trebuie sa
inceapa cu studierea unor cazuri mai simple, In lucrare nu sunt tratate ~i problemele legate de

12
Prof. dr. ing. cu. Silldilti

desfasurarea proceselor tehnologice ce se deruleaza pe stante ~i matrite de grup, modulate sau prin
procedee neconventionale de deformare. '
Avand in vedere cele mentionate, piesa din figura 7 poate fi obtinuta pe baza urmatoarelor variante
de proces tehnologic:

Varianta 1:
decuparea conturului exterior al piesei pe 0 ~tanta simpla de decupat (fig.8 );

u, 'I'
)
)<:?
L )

Figura 8
Figura 7

- perforarea semifabricatului astfel obtinut (fig.9) pe 0 ~tanta simpla de perforat;


- indoirea In L (fig. 10) a semifabricatului perforat.

/fl."
~~). " ./
U
Figura 9 Figura 10

Varianta 2:
- perforarea ~idecuparea se pot realiza peo stanta cu actiune succesiva (fig.l l );
-indoirea se realizeaza similar cu cazul precedent (fig. 12).

Figura 12
Figura 11

I3
indrllmar de proiectare

Varianta 3:
- perforarea si decuparea pot fi realizate pe 0 ~tanta cu actiune simultana (fig. 13);

Figura 13 Figura 14

- indoirea se realizeaza la fel ca in cazul precedent (fig. 14).

Varianta 4
- toate prelucrarile se realizeaza pe 0 aceeasi matrita combinata cu actiune succesiva (fig. 15).

t
o . A-A

Figura 15

Varianta 5:
- toate prelucrarile se realizeaza pe 0 singura matrita cu actiune succesiv-simultana (fig. 16).
+ A-A

~~{~
Figura 16

14
Prof. dr. ing. Gh. SilldiliJ

Varianta 6:
- toate prelucrarile se realizeaza la un singur post de lueru pe 0 matrita eu actiune simultana
(fig. 17).
B-B

Figura 17

Se constata ea pentru 0 piesa relativ simpla s-au putut imagina 6 variante tehnologiee. Orieare din
aeestea poate sa devina optima in anumite conditii initiale date. Pentru 0 prezentare succinta ~i
ordonata a aeestor variante sc propune eompletarea tabelului 3.
Tabelul3
Nr. Varianta Denumirea Schita
Denumirea fazei Denumirea sculei Obs.
crt. tehnoloaica operatiei oneratiei
·0 1 2 3 4 5 6
a. Introdueerea
benzii;
,
Decupare 1. Deeuparea Fig. 8 ~tanta simpla de
b. Avansul benzii; deeupat
e. Seos niesa. !

a. Introdus
semifabrieatul in
~tanta;
1 Pe seuJe Perforare b. Orientarea Fig. 9 Stanta simpla de
simple semifabrieatului; perforat
1. Perforare;
e. Seos piesa.
a. Introdus piesa in
matrita;
lndoire b. Orientare; Fig. 10 Matrita sirnpla de
I.Indoire; indoit
, e. Seos niesa.

15
indrllmar de proiectare

Tabe\ul:, (<:.otlt\tluare)
\ 0 1 \ 1 \ \
3 4 5 6 \
a. Introdus banda;
1. Perforare; ~
Perforare + b. Avans; Fig. 11 Stanta complexa
decupare 2. Decupare; cu actiune
2 c. Scos piesa. succesiva
a. Introdus piesa;
lndoire b. Orientare; Fig. 12 Matrita simpla de
1. lndoire; indoit
f---
Pe scule c. Scos piesa.
complexe a. Introdus banda;
I.Perforare + Stanta cornplexa
Perforare + decupare; Fig. 13 cu actiune
decupare b. Scos deseu; simultana
3 c. Scos piesa,
a. Intrcdus piesa;
Tndoire b. Orientare; Fig. 14 Matrita simpla de
1. Jndoire; indoit
c. Scos piesa.
a. Introdus banda;
Perforare+ I. Perforare;
4 slituire + 2. slituire; Matrita combinata
indoire + 3. lndoire; Fig. IS cu actiune
retezare 4. Retezare; succesiva
b. Scos piesa.
~
a: Introdus banda;
Slituire + 1. slituire; Matrita combinata
5 Pe scule perforare + 2.Perforare + cu actiune
combinate indoire + indoire; Fig. 16 succesiv-
retezare 3. Retezare; simultana
b. Scos piesa,
~
Perforare + a. lntrodus banda; Matrita combinata
6 decupare + l.Perforare + Fig. 17 cu actiune
indoire decupare + indo ire simultana
b. Scos piesa.

In rubrica de observatii se vor face referiri la productivitatea prelucrarii, precizia de prelucrare,


numarul de scule si utilaje de presare, complexitatea acestora, numarul de muncitori etc. pentru
fiecare varianta de proces tehnologic. In functie de conditiile concrete ale temei de proiectare, sau de
'anumite considerente· pedagogice, conducatorul de proiect va propune 0 anumita varianta
tehnologica, pe care studentul isi va dezvolta proiectul in continuare,

4. Analiza croirii semifabricatului


Ponderea mare cu care costul materialului intervine in pretul piesei impune ca etapa de
analiza a croirii semifabricatului sa constituie principala cale de eficientizare a procesului de
deformare. Pentru aceasta trebuie luate in considerare toate variantele posibile de croire

16
Prof dr. ing. GI,. Sindi/ii

[1,5,6,7,8,9], incercandu-se ea pe baza unor eriterii tehniee, tehnologice si eeonomiee sa se


seleeteze varianteIe de eroire eele mai efieiente. Astfel, pentru piesa din figura 7 se pot propune
urrnatoarele scheme de eroire:
- croire dreapta, eu deseuri, pe un rand eu asigurarea pasului prin intermediul poansonului de pas
(fig. I 8).

Figura 18

- eroirea dreapta, eu deseuri, pe un rand eu asigurarea pasului eu ajutorul opritorului (fig. 19);

r-~~------__/--------~,~~_r_.
*

Figura 19

- croire inclinata, pe un rand, eu deseuri, eu asigurarea pasului de catre poansonul de pas (fig. 20);

Figura 20

eroire dreapta, pe un rand, eu deseuri purine, eu


<.)

Figura 21

17
indrumar de proiectare

- eroire dreapta, pe un rand eu deseuri purine, eu opritor (fig.22);


r---,--,-- tr---r-r-- ..•....
r--,---•.

Figura 22

- eroire fata in fata, eu deseuri, eu poanson de pas (fig.23);


p

Figura 23

- eroire pe doua randuri, eu deseuri, eu poanson de pas (fig.24).


p

Figura 24

Se pot imagina, in mod similar si alte modalitati de dispunere a semifabrieatelor pe banda sau pe
fasie. Toate aeestea eonstituie rnultimea sehemelor de eroire tehnie posibile (S.C.T.P.). Pentru
fiecare schema de eroire prop usa trebuie realizata schita eroirii, prin dispunerea pe banda sau ~ie a
eel putin 4 piese desfasurate. Trebuie evidentiate pasul de croire Pc, puntita c, indepartata de

18
')'Q(. dr. ing. eft. Sindit«

poansonul de pas, punt ita intermediara a si puntita laterala b. Pentru a avea 0 imagine asupra intregii
activitati de analiza a eroirii se recomanda eompletarea tabelului 4.

I r T a b e 1u 14
Modul de Latimea benzii
Nr. Variante de croire realizare Schita calculata standardi-
crt. a pasului croirii Be zata BSTAS

0 1 2 3 4 5
~ dreapta pe un cu poanson de pas Fig. 18
2 rand cu opritor Fig. 19
-
3 inclinata pe un eu poanson de pas Fig. 20
-
eu deseuri rand eu opritor Fig. a
~
pe mai multe eu poanson de pas Fig. 24
-S
-.L randuri cu opritor Fig. b
etc.
dreapta pe un cu po anson de pas Fig. 21
-
cu deseuri rand cu opritor Fig. 22
-
putine pe mai multe cu po anson de pas Fig. n
-
randuri eu opritor Fig. p
-
etc.
dreapta pe un cu po anson de pas Fig. x
-
tara rand cu opritor Fig. y
-
deseuri intrepatrunsa cu poanson de pas Fig. z
-
cu opritor Fig.w
-
etc.

Pe baza unor criterii tehnice ~i tehnologice, dintre acestea se vor selecta schernele de eroire
tehnic aeceptabile (S.C.T.A.). Aceste criterii tehniee se pot referi la posibilitatea realizarii
suprafetelor piesei (sau formei aeesteia) prin procedee de deformare plastics la reee. Astfel, din
schernele de croire tehnie posibile, trebuie eliminate acele scheme la care conturul exterior
nerectiliniu al piesei este tangent la marginea semifabricatului (fig.2S) sau la piesa alaturata (fig.26).

Figura 2S Figura 26

19
indrulIlar de proiectare

Incerciind obtinerea piesei prin decupare (copiere), campul de toleranta la latimea benzii T B (fig.2S),
datorat preciziei de executie a latimii poansonului de pas, va face ca forma conturului exterior al
piesei sa fie afectata, Daca se incearca obtinerea piesei prin slituire (generare) se constata ca nu se
pot realiza forme de poansoane (1, fig.26 ) care sa permita realizarea geometric a a conturului piesei.
Scheme Ie de croire de tipul celor prezentate vor fi eliminate din multitudinea de scheme posibile.
Un alt criteriu de selectare tehnica a schemelor de croire posibile se refera la pozitia liniei de
indoire fata de directia de laminare a semifabricatului. Daca din conditia de tehnologicitate, privind
raza minima de Indo ire, sau din alte conditii functionale impuse prin desenul de executie, este
necesar ca linia de indoire sa formeze un anumit unghi cu directia de larninare, din S.C.T.P. se vor
elimina acele scheme care nu indeplinesc aceasta conditie.
In functie de forma, precizie, posibilitati de obtinere etc., se pot mentiona si alte conditii
tehnice care sa constituie criterii de selectare a schemelor de croire.
Criteriile tehnologice de selectare a schemelor de croire asigura luarea in considerare a
acelor scheme de croire care permit desfasurarea proceselor de prelucrare In conformitate cu
conditiile initiale impuse prin tema de proiectare (referitoare la volumul de productie,
productivitate, termene, volum de investitii, nivelul de pregatire al personalului muncitor, nivelul
dotarii tehnice, consum de material etc.). Astfel, in cazul in care productivitatea prelucrarii trebuie
sa fie foarte ridicata se vor pastra ace le scheme la care croirea a fost :facuta pe mai multe riinduri,
daca economia de material este un obiectiv impus prin tema de proiectare se vor pastra in studiu
numai acele scheme al carer coeficienti de croire si folosire depasesc 0 anumita valoare impusa,
Schemele de croire tehnic acceptabile (S.C.T.A.) ramase dupa selectarea tehnica si
tehnologica sunt supuse unei noi selectari, econornice In urma careia rezulta schema de croire
optima (S.C.O.). Criteriul cel mai important care sta la baza acestei selectari este coeficientul de
croire (ke), iar in cazul croirii combinate, coeficientul de utilizare a materialului (ku). Pentru calculul
acestor coeficienti [1,5,7,8,9] este necesara cunoasterea lungimii benzii. Cum aceasta, de obicei, nu
este standardizata se recornanda utilizarea unei relatii empirice pentru calculullungimii ei [9]:
L <= 500 [m]
J'.g
In care: y este greutatea specific a [kg (dm3]; g - grosimea materialului [mm]. Marimea obtinuta se
rotunjeste la 0 valoare intreaga. .
Concluziile rezultate in urma acestei selectari tehnice se vor prezenta sub forma tabelara
(tabelul 5).
Tabelul5
CRlTERlI DE SELECTARE Decizie
Tehnice Tehnologice SCTA
Nr. Contur Forme Conditii Producti- Directie de Complexi- sau
SCTP curb complexe tehnice de vitate laminare tate scula SCTN
tangent ale piesei precizie
I A A A A A A SCTA
2 A N A A A A SCTN
etc.
Fiecare rubrica va fi completata cu litera A (acceptabila) sau N (neacceptabila). Schema de croire
care nu indeplineste unul din criteriile de selectare (are cel putin un N pe linie) va deveni schema de
croire tehnic neacceptabila si se va renunta la ea.

20
Prof. dr. ing. Gh. SindiliJ

Cr'iteriul economic aplicat scheme/or de croire tehnic acceptabiJe (S.c. T.A.), va conduce la
determinarea schemei de croire optime (S.C.O.). Pentru a pune in evidenta acest lucru se va
compJeta tabelul 6.

Tabelul6
Nr. Criteriul economic Ierarhizarea
S.C.T.A. k., r%1 k, r%] schemelor
I 78 79 2
4 63 68 3
9 81 84 1
etc.

Schema de croire optima va fi acea schema care are cea mai mare valoare a coeficientului de croire
(k.), sau a coeficientului de utilizare (ku) 'in cazul croirii combinate.
in situatia obtinerii unor coeficienti mici « 50%) proiectantul de proces tehnologic,
impreuna cu proiectantul de produs, trebuie sa gaseasca solutii de modificare a formei piesei care sa
nu afecteze rolul functional, dar care sa conduca la cresterea coeficientului de croire. Astfel, piesa
din figura 27 va conduce inevitabil la adoptarea unei scheme de croire cu deseuri (fig. 28) si deci la
un consum apreciabil de material, cu implicatii nefavorabile asupra pretului piesei.
PI

~, ,
~ ~ ~ ~
(h CO"~ ...•
·H t·-t ~ <>
'-1--' +'
~
-$ -$ ~' -$
Figura 27 Figura 28

Modificand convenabil forma piesei (fig, 29), tara sa fie afectat rolul functional (diametrul
orificiilor si pozitia relativa dintre ele) se poate concepe 0 schema de croire tara deseuri, sau cu
deseuri putine (fig. 30 ), cu implicatii deosebit de favorabile In pretul final al piesei.
P2

Figura 29 Figura 30

Aceasta etapa a proiectarii .se va finaliza prin completarea tabeluluicu eel putin 6 variante de
croire. Se vor face eomentarii In legatura cu varianta optima si cu posibilitatea de imbunatatire a
coeficientului de eroire prin modificarea adecvata a formei piesei.

21
indrumar de proiectare

Etapa se va incheia prin des enarea la scara a schemei optime de croire cu mentionarea
latimii benzii BSTAS, Iatimea puntitei c indepartate de poansonul de pas, puntitele intermediare a si
cele laterale b precum si valoarea pasului de croire Pc-

5. Proiectarea schemei tehnologice


Schema tehnologica reprezinta 0 anumita dispunere grafica a poansoanelor, pe schema de
croire optima, in asa fel incat coroborata cu avansul semifabricatului sa permita obtinerea piesei. La
fel ca si in cazul croirii, pe schema de croire adoptata ( S. C. 0.) se pot concepe mai multe variante
de scheme tehnologice tehnic posibile (S.T.T.P.). Astfel, considerand ca pentru piesa din figura 7,
schema de croire optima ar fi cea din figura 21, se pot imagina mai multe modalitati de dispunere a
poansoanelor:
- schema tehnologica caracterizata de 0 diferentiere maxima (cate un poanson la fiecare post de
lucru) a fazelor (fig. 31);

Figura 31

- schema tehnologica la care procesul de deformare se desfasoara la 5 posturi de lucru (fig. 32);

e=i=

Figura 32

- schema tehnologica la care procesul de deformare se desfasoara la 4 posturi de lucru (fig. 33);

Figura 33

22
Prof. dr. ing. CII. SiI,dilli

- schema tehnologica la care procesul de deformare se desfasoara Ia 3 posturi de Iucru (fig. 34);
r=t=

~~
3 2 1

Figura 34

- schema tehnologica Ia care procesul de deformare se desfasoara Ia 3 posturi de Iucru (fig.35);

3 2
Figura 35

2 1
Figura 36 Figura 37

- schema tehnologica caracterizata de 0 concentrare maxima a fazelor (procesul de deformare se


desfasoara Ia un singur post de Iucru, fig.37).
Din cele prezentate se constata ca pentru 0 aceeasi schema de croire, au putut fi concepute 7
variante de dispunere a poansoaneIor, iar Ia sfarsitul prelucrarii s-a obtinut aceeasi piesa. Se pune
problema care din e1e sa fie adoptata ~i sa constituie elementul de baza In proiectarea in continuare a
stantei sau matritei. Pentru a determina schema tehnologica optima trebuie precizate initial
restrictiile tehnice si tehnologice impuse procesului de prelucrare. CriteriiIe tehnice se refera la:
- conditiile tehnice impuse (precizia dimensionala, de forma, pozitie relativa, rugozitate). Avand in
vedere ca profile1e perforate sau decupate copiaza forma e1emente1or active, este evident ca precizia
dimensionala a acestora depinde de precizia de executie a elementelor active corespunzatoare. In
ceea ce priveste precizia de pozitie se face constatarea ca aceasta scade cu cresterea numarului de
posturi de Iucru Ia care se realizeaza conturul respectiv (varianta 7 este cea mai precisa deoarece
intreaga piesa se realizeaza la un singur post de Iucru). Conditiile de pozitie relativa pot constitui

23
illdrumar de proiectare

eriterii de alegere a uneia sau alteia din variantele tehnologice. AstfeJ, daca orificiul perforat trebuie
sa indeplineasca 0 conditie de simetrie foarte precisa fafa de conturuJ exterior, sau de concentricitate
eu acesta, atunci el trebuie realizat Ja acelasi post de lucru cu conturuI exterior (varianta 7 ar fi
indeplinit aceasta conditie). Daca ar exista 0 conditie precisa de pozitie relativa intre orificiul
perforat si linia de indoire, atunci perforarea si indoirea ar fi trebuit realizate la acelasi post de lucru
(variantele 5, 6 si 7 ar fi indeplinit aceasta restrictie). In ceea ce priveste rugozitatea suprafetelor
prelucrate se face precizarea ca pentru obtinerea unor rugozitati mai mici de 3,2 urn stantarea
trebuie sa se desfasoare pe stante de precizie, care nu fac obiectul acestui proiect. Avand In vedere
cele mentionate este bine ca schema tehnologica sa fie cat mai scurta (sa contina un numar minim
de posturi de lucru).Criteriile tehnologice se refera la :
- respectarea conditiei de distanta minima intre orificiile executate 'in placa activa [1,7];
- adoptarea unor forme ale suprafetelor elementeJor active care sa nu ridice probJeme tehnoJogice Ja
prelucrare;
- modalitatea de asarnblare a poansoanelor In placa port-po anson. Sunt situatii In care conditia de
distanta minima intre doua orificii de dimensiuni mici si apropiate, executate In placa activa, este
respectata si, cu toate acestea montarea poansoanelor care sa realizeze cele doua orificii ridica
probleme deoarece, prin marirea dimensiunilor lor, pentru a rezista la flambaj, nu mai pot fi montate
unul langa celalalt (fig. 38). In aceasta situatie cele doua orificii trebuie prelucrate la posturi de lucru
diferite, sau daca distantele permit se pot freza poansoaneJe Inciit sa poata fi montate unuI
langa celalalt (fig. 39).

Figura 38 Figura 39

24
Prof dr. ing. elt. SilldiLil

In conditiile unor orificii cu profile complexe care trebuie realizate in placa activa si care
ridica probleme tehnologice deosebite, se pune problema realizarii acestora printr-o imbinare
corespunzatoare de segmente sau pastile (fig.40).

Figura 40

Marele merit al proiectantului este acela de a gasi planele de separatie ale profilului complex
care sa conduca la realizarea unor pastile tehnologice care, prin asamblare, sa asigure realizarea
profilului respectiv.
In situatiile in care formele orificiilor realizare in placa activa sunt tehnologice, aceasta poate
fi realizata in constructie monobloc. Atunci cand nurnai unele profile ale orificiilor sunt cornplexe,
placa activa se realizeaza in constructie asarnblata partial (fig.41). In aceasta situatie se realizeaza
din pastile nurnai acele profile care ridica probleme de fabricatie.

Figura 41

Exista si situatii in care 'majoritatea orificiilor din placa activa se realizeaza in constructie
total asamblata (fig.42). In placa suport 1 se introduc, presat, pastilele 2, 3, 4, 5 etc., care prin
apropierea contururilor deschise executate pe fiecare din ele, pot da nastere contururilor inchise,
care ridicasera initial dificultati tehnologice de executie.

25
lndrumar de proiectare

___1

~;;;ff---::7/-2
N~---;;~1---3
--~~--~~~---4

Figura 42

Pentru a acoperi 0 gama mare de situatii, studentii vor prezenta schite ale schemelor
tehnologice optime transpuse pe placi active mono bloc (dintr-o bucata), pe placi active pastilate
partial (numai posturile de lucru cu profile dificil de realizat) ~i pe placi active pastilate total. Pentru
a apare evident linia de separatie intre pastile se recomanda ca pastilele sll fie colorate diferit. Toate
aceste schite vor fi realizate la scara, pe formate standardizate (A4).
Activitatea de proiectare a procesului tehnologic se va finaliza prin stabilirea schemei
tehnologice optime.
Probleme de tehnologicitate apar ~i in cazul constructiei poansoanelor a carer forma a
sectiunii transversale este complicata (fig.43). Aceste situatii se rezolva cu poansoane in constructie
asarnblata care, In general, nu modi fica schema tehnologica,

Figura 43

6. Calculul fortelor ~i stabiIirea pozitlel centrului de presiune


Calculul fortelor de deformare este necesar pentru a putea dimensiona ~i verifica fiecare
poanson, pentru a putea determina pozitia centrului de presiune ~i pentru a putea alege utilajul de
presare (presa). Formulele pentru calculul fortelor de deformare pentru fiecare procedeu in parte

26
Prof. dr. ing, Gh. Sit/di/ll

sunt cunoscute[I,7,8,9]. Pentru a putea prezenta 0 imagine sintetica a acestor forte se recomanda
completarea tabelului 7.
Tabelul7
Forma ~i dimensiunile Forta de deformare Forta totala
Nr. Formula
sectiunii transversale a pe
crt: de calcul r, Find Fsc Fimp Fel
partii active a poansonul "i"
ooansoanelor
1 Fst=kL1g't Xl - k1xI k2Xl k3Xl Fl
2 Fst=kL2g't X2 - klX2 k2X2 k3X2 F2
... ... ... ... ... ... ... ... ...
n
Forta total a de deformare F.=IF.
,.1

Figura 44

Cu fortele Fi care actioneaza pe fiecare poanson se vor face verificarile acestuia, iar cu forta Ft se va
alege utilajul de presare.
Pachetul mobil al stantei sau matritei este adus in punctul mort superior prin intermediul
cepului. Daca cepul nu este dispus intr-un punct bine determinat (centru de presiune), pachetul
mobil are tendinta de rastumare (fig.44), de a nu se deplasa plan-paralel cu pachetul fix, producand
uzura accentuata in elementele de ghidare ale sculei ~i chiar a elementelor active.
Pentru a evita acest fenomen, cepul trebuie dispus In centrul de presiune al sculei. Acest
punet reprezinta punctul de aplicatie al rezultantei compunerii fortelor paralele F, care actioneaza pe
fiecare poanson. Determinarea pozitiei centrului de presiune se face raportand schema tehnologica
adoptata la un sistem de axe ales convenabil, folosind relatii adecvate [1,7]. Pentru a simplifica
calculele se recornanda ca (daca este po sibil) una din axe (de obicei Ox) sa fie axa de simetrie a

27
tndrumar de proiectare

schemei tehnologice, iar oealalta axa (Oy), axa de simetrie a ce1ui mai eomplieat contur de deeupat
(fig. 45). In aceasta situatie, se constata ca profilele 1,2, 3,4, 5 nu dau moment fata de axa Ox, deci
Yep = 0, iar fata de axa Oy dau momente numai profilele I, 3, 4. Alegerea axei Oy ca axa de simetrie
a conturului 2 a e1iminat dificultatile eare ar fi aparut la determinarea pozitiei eentrului de greutate
al aeestor eontururi.
y
4 3 2

Figura 45

28
Prof. dr. it/g. CI,. Sit/dilii

B. PROIECTAREA ECHIPAMENTULUI DE DEFORMARE


(~TANTA SAU MATRfA)

1. Proiectarea desenului de ansamblu al stantei sau matritei


Pe baza schemei tehnologice adoptate se va realiza desenul de ansamblu al stantei sau
matritei pe un format standardizat care va contine un numar suficient de sectiuni si vederi. Desenul
se va realiza la scara 1: 1 (In functie de dimensiunile concrete ale piesei se vor admite exceptii de la
aceasta recomandare). Desenul de ansarnblu va cuprinde 0 sectiune (1, fig. 46) In planul orizontal,
obtinuta prin sectionarea stantei sau matritei cu un plan care trece pe deasupra riglelor de conducere
considerand scula in pozitie inchisa (pachetul mobilIa sfarsitul cursei active). Sectiunea (2, fig.46 )
din planul vertical se va obtine in urma sectionarii sculei cu un plan ill trepte, ale carui urme sunt
trasate pe sectiunea din planul orizontal.
In mod similar se obtine si sectiunea din
planul lateral, in zona 3. Traseele de
sectionare pentru aceste doua sectiuni se
2 3
stabilesc m asa fel Incat sa poata fi scoase
In evidenta detaliile functionale ~i
constructive ale stantei sau matritei
proiectate. Zona 4 a desenului va cuprinde
(in functie de suprafata disponibila):
1 4 desenul de executie al piesei pentru care
s-a realizat proiectul, schema tehnologica
cu mentionarea pasului de avans si a
latimii semifabricatului, forta de presare
Figura 46 necesara ~i presa aleasa, alte informatii.

J. 1. Realizarea sectiunii din planul orizontal


Pentru realizarea sectiunii din planul orizontal trebuie determinate, In prealabil, dimensiunile
.
placii active (a. b. h). Aceste dimensiuni se stabilesc pomind de la schema tehnologica adoptata. Ca
,

30...40

30...40

Figura 47

29
lndrnmar de proiectare

urmare in zona 1, la mijloc, se deseneaza cu linie subtire (C3) schema tehnologica (fig. 47).
Pentru stabilirea lungimii a a placii active se traseaza doua linii verticale la distanta de
30...40 mm fata de primul orificiu, respectiv ultimul, realizat in placa activa. Dimensiunea a astfel
obtinuta se rotunjeste la 0 valoare care sa se termine in 0 sau 5 (125,320 etc.). De 0 parte ~i de alta a
schemei tehnologice (a semifabricatului) se dispun rigle1e de conducere a carer latime se stabileste,
constructiv, la 0 valoare cuprinsa in intervalul (25 .. .40) mm. Latimea b a placii active rezulta din
adaugarea la Iatirnea semifabricatului a celor doua latimi ale riglelor de conducere. Dimensiunea
obtinuta se rotunjeste la 0 valoare care sa se terrnine in 0 sau 5. In acest mod s-au obtinut
dimensiunile axb ale placii active. Cu aceste dimensiuni ale placii active se alege din normative, sau
sc proiecteaza' placa de baza,
In situatia in care placa de baza este in constructie turnata, ea se alege din normative [1,7] in
asa fel incat dimensiunile axb ale placii de baza sa fie circumscrise dimensiunilor axb ale placii
active, determinate in modul descris anterior. Odata identificata placa de baza, care indeplineste
aceasta conditie, se extrag din normative toti parametrii geometrici care permit realizarea desenului
placii de baza (fig. 48).
B
~

r -~
·~--1-·- '-----1---..------.---.---' ._- A
T
A

.-.~-

i
Figura 48

In situatiile in care se adopta varianta laminata a placilor de baza si de capat, dimensiunile


acestora se stabilesc constructiv, in asa fel incat sa fie posibil a amplasarea placii active si a
coloanelor de ghidare (fig.49). Riglele de conducere sunt mai lungi decat placa activa (tara a depasi
conturul placii de baza) pentru ca impreuna cu placuta 1 (fig. 49) sa formeze un jgheab (canal) care
sa prelungeasca zona de orientare a sernifabricatului la intrarea in ~tanta sau matrita, In sectiunea din
planul orizontal se mai vad: e1ementul de impingere lateral a 2, pastil a de pas 3, suruburile 4,
stifturile lungi 5 (acestea patrund prin placa de extractie, riglele de conducere, placa activa ~i placa
de baza), stifturile scurte 6 (acestea patrund numai prin riglele de conducere ~i placa activa),
coloanele de ghidare 7. Astfel s-a obtinut, in principiu, sectiunea din planul orizontal a stantei sau
matritei.
Dimensiunile X, Y, (fig.48) ale diametrelor suruburilor ~i stifturilor se stabilesc orientativ, in
functie de grosimea H a pachetului pe care suruburile il strang, conform tabelului 8 .

30
Prof. dr. Ing. Gh. Slndlftf

B -+l
I

.-.-.--~

B
-+l
,
I
$ i

Figura 49

Tabelul8
Grosimea H .M <l> stift X Y
a pachetului lung scurt > >
<30 6 4 4 6 12
30.,.50 .8 6 4 8 14
50...80 10 8 6 10 16
;::.80 12 10 8 12 20

D-D E-E

1f
Figura 50 Figura 51

Pentru a diminua influenta uzurii asupra pasului de avans, in rigla de conducere de hlng!\
poansonul de pas, se introduce, presat, pastila de pas 3 (fig.Sl ),Aceasta are grosimea egala cu
grosirnea riglei de conducere si se realizeaza din carburi metalice sau oteluri aliate.

31
fndrulllar de proiectare

1.2. Realizarea sectiunii din planul vertical


in sectiunea din planul vertical apar grosimile placilor care alcatuiesc stanta sau matrita, Ca
urmare acestea trebuie stabilite In prealabil. Grosimea placii active H., se stabileste In functie de
dimensiunea celui mai mare orificiu executat in ea (1,7], iar in cazul in care pe placa se realizeaza
indoiri, arnbutisari cu flansa etc., se line searna si de lungimea laturii indoite sau inaltimea partii
ambutisate . In mod curent placa activa are grosimi cuprinse intre (15 + 40) mm. in functie de
grosimea placii active se stabilesc grosimile:
placii de extractie Hex, cu relatia:
Hex = (0,7 +O,9)H.
placii portpoanson Hpp, cu relatia:
Hpp = (0,8 -;- I)H.
Grosimea riglelor de conducere H, este de 3 + 5 ori grosimea materialului care se
prelucreaza. Pentru grosimi ale materialului < 0,3 mm, nu se mai folosesc rigle de conducere pentru
a evita situatiile in care materialul ar putea intra intre rigle ~i placa activa.
In aceasta situatie conduce rea materialului este asigurata de un canal frezat in placa activa (fig.52).
Grosimea placii de presiune Hp, este in
functie de valoarea fortelor axiale care
actioneaza pe poanson si are grosimi
cuprinse In intervalul (5 -;- 8) mm.
Grosimile placii de baza ~i de capat sunt
.normalizate ~i se gasesc date tabelar in
Figura 52 normative. In cazul in care aceste placi nu
sunt normalizate grosirnile lor se adopta in
functie de grosimea placii active astfel:
pentru placa de baza Hpb = (1,3 + I ,5)Ha.
pentru placa de capat Hpc = (1,1 -;- 1,2)H a-
In sectiunea din planul orizontal se alege un traseu de sectionare B-B, in trepte, care sa
treaca prin cat mai multe din elementele componente ale stantei sau matritei si care sa dea informatii
constructive, de montaj si functionale, referitoare la elementele sectionate. Sectiunea se realizeaza
avand in vedere grosimile placilor care compun stanta sau rnatrita (fig. 53), respectarea regulilor de
desen referitoare la corespondenta intre proiectii, intrepatrunderea hasurilor in zonele in care planele
de sectionare se decaleaza etc.
De cele mai multe ori stantele sau matritele trebuie sectionate ~i eu un al doilea plan de
sectionare in trepte, (A-A) pentru a realiza sectiunea din planullateral In
(fig. 54). situatiile in care
traseele planelor de sectionare nu au putut trece prin toate zonele neclare ale stantei sau matritei, se
realizeaza detalii de sectiune eonvenabil alese (fig. 50).

32
Prof, dr. Ing. Gh. Slndllil

B-B

Figura 53

Figum54

Pentru a avea 0 imagine a amplasarii, pe placa de capat a cepului, suruburilor ~i stifturilor, se


realizeaza ~i 0 vedere de sus a ansamblului desenat (fig. 55).

33
indrumar de proiectare

(1)
~

0 $- $- ~
0

$ ~J-.-•
.'.\...
r

$- $El) --L¢_
~~r

~(1) I

Figura 55
in situatia in care stanta sau matrita este prevazuta eu placa de extractie mobila 1 (fig. 56) in
loeul eelei fixe, desenul se va modifiea in mod corespunzator (se pun in evidenta modificarile atiit In
sectiunea 8-8, c1h si in sectiunea A-A).

Figura 56
Dimensiunile placii de extractie mobile sunt similare eu eele ale placii fixe, eu deosebirea eli
aeeasta din urma este prevazuta eu 0 proeminenta capabila sa preseze materialul intre riglele de

34
Prof. dr. Ing. Gh ..SlndlltJ

eonducere. Placa de extractie mobila se deplaseaza odata cu pachetul mobil, mod atasata de acesta
prin interrnediul a patru prezoane2 (fig. 56).
Pe desenuJ de ansambJu se vor trece dimensiunile de gabarit ale stantei sau matritei, pasul de
avans, distanta intre rigle la intrarea semifabricatului in ~tanlli sau matrita, diametrul cepului ~i
pozitia acestuia pe placa de capat. Desenul va contine in mod obligatoriu ajustajele realizate intre
. anumite elemente cornponente (tab.9)[2]. Tabelul de components, care completeaza indicatorul, va
cuprinde totalitatea elementeJor componente ale stantei sau matritei proiectate ~i toate rubricile
completate.

Tabelul9
Aiustaiul Rugozitatea
Tratameot suprafetei
NT.
Denumirea Material termic eu rol
crt. Simbol Cu elementul
~i duritate functional
important,
Ra
0 I 2 3 4 5 6
Fc 250, Fe 300 H7 coloane
STAS 568 - 88
- de ghidare
r6
I Placa de barn OT 50, OT 55 -
STAS 600 - 88 H8 stifturi 1,6
0142, OJ 50
- de orientare
m7
STAS 500 - 86
OSC 10, OSC 8 calit
STAS 1700 - 80 ~i revenit la H8 stifturi
-
2 Placa activa 58 ... 60 HRC m7 de orientare 1,6
C 120 calit
STAS 3611- 80 ~i revenit la
60 ...64HRC
,
R7 placa
calit
- portpoanson
OSC 10,OSC 8 h6 1,6
STAS 1700 - 80 ~i revenit la
3 Poanson 58 ...60 HRC
H7 placa
C 120 calit - de ghidare 0,8 ...1,6
h6
STAS 3611- 80 ~i revenit la
60 ...64 HRC
0142,0150
4 Placa de ghidare STAS 500-86 - H7
-
poanson 0,8 ... 1,6
OLC45 h6
ST AS' 880 - 80
0142,0150 H8 stifturi
5 PlocAde~
STAS 500-86
- -
m7 de orientare
1,6

35
,;,drIlIllW' de proiectare

c Tabelul 9 (coritinuare
0 I 2 3 4 5 6
H8 stifturi
-
6 Placa 0142,0150 - m7 'de orientare
-
1,6
port-poanson STAS 500-86 R7
- poanson
h6
Fe 250, Fe 300 H7 bucse
STAS 568 - 88
-- de ghidare
r6
7 Placa de capat 01' 50, 01' 55 - 1,6
STAS 600 - 88 H8 stifturi
0142,0150
-
m7 de orientare
STAS 500 - 86
OLC 15 cementat H7
- placa de baza
STAS 880 - 80 0,8 ... 1,2mm r6
8 Coloana OSC 8 calit ~i H7 1,6
- bucse
de ghidare S'fAS 170f) - 80 revenit la
r h6
54 ... 58 HRC de ghidare
OLC 15 cementat H7
- placa de baza
STAS 880 - 80 O,8... J,2mm __
.!.L
---.----
9 Bucsa de OSC 8 calit ~i H7 1,6
- coloane
ghidare ST AS J 700 - 80 revenit la h6
de ghidare
54 ...58 HRC
----
0142,0150 stifturi
10 Rigle de
conducere STAS 500 - 86
- H8
- de orientare
1,6
m7
0142,0150
II Cep de prindere
STAS 500 - 86
- - - 12,6
-~-.
I placa de ,

baza,
placa activa,
:
OLC45 H8 :i
-
12 Stifturi &TAS 880 - 80 - m7 rigle de 1,6
conducere,
placa de
capat, placa
•... port-poanson .
calit ~i H7 rigla de
C 120 -
13 Pastila de pas revenit la r6 1,6
STAS 3611- 80 54 ... 58 HRC conducere
0142,0150
14 Suruburi
STAS 500 - 86
- - - 12,6

2. Calculul de verificare a) un or elemente componente


Elementele componente ale unei stante sau matrite care se supun in mod curent verificarii
(in functie de solicitari) sunt poansoanele, placile de capat ~iuneori placile active. Poansoanele se
veri fica la compresiune ~i flambaj [5,7,8,9]. Pentru cea de-a doua verificare trebuie cunoscuta
lungirnea poansonului (1,7]. Cunoscand forta care actioneaza pe fiecare poanson ~i forma sectiunii
transversale a acestuia [tabelul 7), aceasta verificare nu ridica probleme deosebite. in cazul in care

36
Prof. dr. II/g. cu. Sll/dUII
E!22

poansoanele III I rezista la compresiune se schimba materialul din care se confectioneaza acestea, se
rnicsoreaza forta care actioneaza pe poanson prin inclinarea muchiilor elementelor active sau se
micsoreaza lungimea conturului stantat (in cazul in care conturul piesei se obtine prin generare).
Dad! poansoanele nu rezista la flambaj, se incearca micsorarea lungimii de flambaj (daca este
posibil), se adopta una din caile mentionate anterior, sau, de cele mai multe ori, se recurge la
utilizarea unor poansoane in trepte (fig.57 ). Acestea pastreaza forma sectiunii transversale rezultata
din schema tehnologica, pe 0 lungime de 8 ... J 2 mm, in rest poansoanele au 0 sectiune transversal a
mai mare, uneori chiar si 0 alta forma a acesteia (fig. 58 ).
Placile de capat fabricate, in general, din materiale cu caracteristici mecanice obisnuite sunt
soJicitate la strivire de forta care actioneaza pe fiecare poanson (fig.59) [1,7], in cazul in care
conditia de strivire nu este respectata, intre plaea port-poanson ~i cea de capat, se introduce placa de
presiune realizata din otel de arc sau otel de cali tate:
Placile active sunt solicitate in general la strivire, in zona muchiilor taietoare, ~i la incovoiere
11,6,7 ,5 J. Deoarece placile active se construiesc din oteluri aliate cu proprieta]i de rezistenta ~iuzura
deosehite, aceasta verificare, in cele mai multe cazuri, nu este necesara, Avand in vedere grosirnea
mare a placii active. verificarea la incovoiere nu se efectueaza dedit in cazuri cu totul deosebite.

A A c E E

111 1 i 1
I
I
BIB o o F F

1 1 1 1 1 1
B B 0-0 F-F
~ ~ 1f1I F.
I

A-A c-c E-E

~ ~
Figura 57 Figura 58 Figura 59

• I
In cazurile in care stanta sau matrita este prevazuta cu impingatoare, extraetoare, sau placi de
apasare actionate ell elemente elastice, acestea trebuie dimensionate corespunzator [1,5,7,9].

3. Calculul dimensiunilornominale ~i stabilirea abaterilor elementelor active


Pentru realizarea piesei, in conformitate cu conditiile tehnice impuse prin desenul de
executie (in special precizia dimensionala si de pozitie), elementele active trebuie dimensionate in
consecinta [1,5,7,9,10]. Acest lucru se face In functie de precizia impusa piesei, de grosimea
rnuterialului, de procedeul de deform are (perforare sau decupare) sau dimensiunea care se urmareste
a fi respectata (interioara sau exterioara) in cazul ambutisarii sau extrudarii.

37
illdrlllllar de proiectare

4. Rcalizarea deseneJor de executie


Executarea practica a stantei sau rnatrirei proiectate presupune realizarea, pe liingA desenul
de ansamblu, ~i a desenelor de executie pentru toate elementele netipizate (standardizate sau
normalizate). In aceasta categorie intra elementele active, placile de extractie, port-poanson,
irnpingatoare, extractoare etc.
In cadrul proiectului se vor realiza numai desenele de executie pentru placa activa (sau 0
pastila in cazul placilor active asamblate) ~i pentru un poanson (la indicatia ecnducatorului de
proiect).

Rectificat dupa Rectificat dupa


asamblare asamblare
./
..
::1=:
I
-'-- I
I V<'I.
---- '"
o-l
I
+
! d-

1
:~
0,8

Figura 60 Figura 61

In cazul poansoanelor asa:mblate prin nituire cu placa port-poanson, desenul de executie va


reprezenta forma poansonului inaintea operatiei de nituire (fig. 60). Dupa asamblare capul
poansonului va avea forma reprezentata cu lillie intrerupta. In cazul poansoanelor in trepte (fig.61),
dimensiunea D± este corespunzatoare normelor tipizate, care asigura ajustajul mentionat in desenul
de ansamblu. Daca poansonul are aceeasi sectiune pe toata lungimea lui (fig. 60), atunci ~i partea de
asamblare cu placa port-poanson va avea aceleasi caracteristici dimensionale cu partea activa a
poansonului. Ajustajul cu placa port-po anson se va realiza prin modificarea corespunzatoare a
abaterilor alezajului acestei placii, Avand in vedere tratamentul terrnic al poansoanelor (calire si
revenire la 54 + 58 HRC) pentru a putea fi asamblate prin nituire acestea se decalesc pe 0 lungime
cornparabila cu grositnea placii port-poanson. Pentru celelalte moduri de asamblare [5,7] aceasta
decal ire nu este necesara.
Desenele de executie ale placilor active sunt deosebit de complexe, Ele contin dimensiuni
libere (tara abateri, STAS 2300-80) care se refera la dimensiunile de gabarit ale placii, la diametrele
~i pozitia gaurilor de suruburi, precum si dirnensiuni cu abateri standardizate (c1asa de precizie 6... 8
dupa ISO), pentru dirnensiunile care se refera la diametrele ~i pozitia gaurilor in care intra stifturile
(fig.62).

38
Prof. dr. Ing. GII. Slntlllil

--
-

- ..- --E~$- ~

+.r:
I .<:>

+ 0/)
I
f-
4 .+. .~. +-
c d
a

Figura 62

Avand in vedere ca placile active se executa pe masini unelte in coordonate, la stabilirea


modului de cotare trebuie sa se tina seam a de acest lucru [1,3). Avand in vedere precizia acestor
masini (de ordinul micrometrilor), se poate aplica oricare din cele trei modalitati de cotare: in serie ,
para leia sau mixta .
Pentru a asigura precizia ceruta piesei, se recomanda legarea tuturor dimensiunilor gaurilor,
in care intra poansoanele, de gaura in care patrunde poansonul de pas (fig.63). Toate aceste
dimensiuni vor avea abateri (± s) in conformitate cu cJasa de precizie in care se executa 'stanta sau
matrita (6 ... 8 dupa ISO). Dimensiunile gaurilor in care intra poansoanele vor avea abateri (±c)
rezultate din calcul [cap. B.3]. ~

±s ±c <.>
±c +1

ft)
Ul

·t·
.,
+1

.,
+1

+1
1-------:-:-.,+ +1
+1

±s

Figura 63

39
lndrunun de proiectare

Figura 64

III cazul in care placa activa este realizata in constructie asamblata (fig.64), problema cotarii
devine ~i mai dificila. Pe langa cele mentionate in legatura cu pozitia gaurilor fala de poansonul de
pas, apare in plus precizia de executie a elementelor care se asambleaza. Prin rezolvarea lanturilor
de dirnensiuni se vor stabili abaterile de executie ale. pastilelor (B", C±, Oi) In asa fel incat
dimensiunea 1\ i sa rezulte cu abaterile corespunzatoare obtinerii preciziei impuse a piesei. Oesenul
de executie al placii active va mai cuprinde atatea sectiuni ~i vederi incat sa creeze 0 imagine unica
a placii active. Traseul de sectionare ales trebuie sa puna In evidenta detaliile pe care vederea din
planul orizontal nu Ie poate releva (raze de indoire, adancimi de canale, forma in sectiune axiala a
gaurilor, calitatea suprafetei acestora etc., fig.63 ). Oesenul va fi completat, dupa caz, cu abateri de
pozitie (perpendicularitate, paralelism, concentricitate etc.).
In desen vor mai fi rnentionate alte informatii In legatura cu tratamentul termic (calire ~i
revenire la 54 - 58 HRC), cu dimensiunile tara abateri, starea muchiilor nefunctionale (tesire la
Ix45°) etc.

5. Alegerea utilajului de presare


Alegerea utilajului de pres are (presa) se face in functie de forta de deformare necesara
prelucrarii, dirnensiunile de gabarit ale stantei sau matritei proiectate, caracteristicile functionale ale
presei (nurnarul de curse dubie, posibilitatile de reglare a cursei etc.).
Forta nominala a presei [1,2,7,9,10] trebuie sa fie mai mare dedit forta necesara deformarii
[tab.7J. Dimensiunile mesei, precum ~i distanta intre berbec ~i mas a presei trebuie sa permita
montarea stantei sau rnatritei. Daca inaltimea stantei sau matritei este mai mica decal Hmin , sau
deseurile IlU pot f evacuate prin gaura din masa presei, sub placa de baza, se vor monta, cu
suruburi, doua placi de suprainaltare (fig.65).

40
Prof. dr. Ing. Gh. Sindlill

Berbecul presei

t . .
i..... _ .. _ .. _--..J•••••_-. Placa
debaza

Placi de
inaltare

Masapresei

Figura 65
La alegerea presei se va constata daca marimea cursei, necesara deformarii, poate fi
asigurata prin Ireptele de reglare ale acesteia.

6. Indicatii privind exploatarea, intretinerea ~i reconditienarea stante] sau matritel


In memoriul tehnic se VOT face referiri la modul de exploatare al stantei sau matritei
proiectate, rnontarea pe presa, reglarea presei [1,2, 5,7], modul de asigurare a avansului (modul de
reglare a avansului in cazuJ in care acesta se face automat [2]), modul de evacuare a pieselor ~i al
deseurilor etc. Se vor face precizari in legatura cu elementele stantei sau matritei care se uzeaza mai
rapid si modul de reconditionare a acestora.

7. Norme de protectia muncii


Memoriul va cuprinde principalele nonne de protectia muncii caracteristice sectiilor de
presare la rece [I, 2,7J precum ~i referiri concrete la stanta sau matrita proiectata.

C. CALCULE TEHNJCO--ECONOMICE

Proiectarea unor procese tehnologice care sa satisfaca la un moment dat anumite conditii
tehnice si economice impune necesitatea efectuarii unor calcule economice. .

1. Calculul oormei de timp


CalcuJul nonnei de limp [4,6,8,9] este necesar pentru cunoasterea cantitatii de timp
repartizata executantului pentru realizarea unei piese in anumite conditii tehnico-organizatorice
date.
2. Calculul costului piesei prelucrate pe ~taota sau matrita proiectatA
Acest calcul este necesar atat pentru stabilirea pretului piesei [1,4,6], cat si pentru
posibilitatea de a efectua ~i alte calcule economice ( stabilirea variantei optime de proces tehnologic,
calcularea beneficiului etc.). .

3. Compararea variantelor tehnologice ,i justificarea variantei adoptate


Pentru obtinerea unei piese exista mai multe variante de proces tehnologic (cap. A.3) dintre
care, in functie de conditiile impuse la un moment dat, una sau alta poate deveni optima, In
memoriu se VOT face comparatii intre variantele de proces tehnologic desfasurate pe scule simple,
complexe ~i combinate [1,4,6,7). Se vor aduce argumente in favoarea variantei adoptate.

41
i"drulllur de proiecture

CUPRINS

lntroducere................................................................................................. 3
Terna de proiect............ 3
Continutul proiectului............... 4
A. Proiectarea tehnologiei de prelucrare............................................................ 4
I. Analiza piesei.................................. 6
1.1. Rolul functional al piesei....................................................................... 6
1.2. Verificarea desenului de executie., 6
1.3. Materialul piesei.................. 7
1.3.1. Proprietati fizico - mecanice........................ 7
1.3.2. Compozitia chimicl!.................................................... 7
1.3.3. Forme si dimensiuni de livrare \ :................ 7
1.4. Stabilirea formei ~i dimensiunilor semifabricatului plan.................................. .i.: 8
2. Studiul tehnologicitatii piesei..... 10
2.1. Tehnologicitatea conditiilor tehnice impuse piesei................... 10
2.2. Tehnologicitatea suprafetelor decupate....... 11
2.3. Tehnologicitatea suprafetelor perforate... 11
2.4. Tehnologicitatea formelor indoite ale piesei.......................... .....................•. II
2.5. Tehnologicitatea pieselor ambutisate t:»: ••••••••••••••••••••••••••• 12
2.6. Tehnologicitatea altor forme fasonate ale piesei...... 12
3. Analiza diferitelor variante de proces tehnologic :............... 12
4. Analiza croirii semifabricatului.................. 16
5. Proiectarea schemei tehnologice...................................................... 22
6. Calculul fortelor ~i a pozitiei centrului de presiune............ 26
B. Proiectarea echipamentului de deformare...................................................... 29
J. Proiectarea desenului de ansamblu al stantei sau matrilei..................................... 29
2. Calculul de verificare al unor elemente componente ,'...................... 36
3. Calculul dimensiunilor nominale ~i stabilirea abaterilor elementelor active... 37
4. Realizarea desenelor de executie ale unor elemente active... 37
5. Alegerea utilajului de presare.............. 40
6. Indicatii privind montarea, exploatarea, intretinerea ~i reconditionarea sculei proiectate.. 41
7. Norme de protectia muncii.......... 41
C. Calcule tehnico-economice ~........ 41
'I. Calcululnormei de timp. . .. .. ... ... .... ... .. .. . . ... .. ... . .. .. ... ... ... .. ... 41
2. Calculul costului piesei prelucrate pe stanta sau matrita proiectatA........................... 41
3. Compararea variantelor tehnologice ~ijustificarea variantei alese. .. ... .. .. ... .. 41
Partea grafica
I. Desenul de executie al piesei.
2. Desenul de executie al semifabricatului plan.
3. Desenul de ansamblu al stantei sau matritei proiectate.
4. Desenele de executie ale unor elemente active.

42
Prof. dr. Ing. Gh. Slndllll

BIBLlOGRFIE

1. Ciocardia, c., Draganescu, F., Sindilli, Gh., Carp-Ciecardia, C., Parvu, C.- Tehnologia
presarii la rece, E.D.P.,1991, Bucuresti.

2. Clocirdia, c., DrligAnescu, F., SindiJli, Gb., Vi~an, A., Andrei, N., Cristea, R., Marinescu,
A.-Tehnologia presarii la rece-Indrumar de laborator, I.P.B., 1983, Bucuresti.

3. Dragu, D., Dumitras, C.- Tolerante ~i lanturi de dimensiuni in constructia de stante si matrite,
E.T., 1988, Bucuresti,

4. DrAgiinescu, F.- Tehnologia ~i utilajul prelucrarilor prin deformare - indrumar de' proiectare,
I.P.B., 1971, Bucuresti.

5. Romanovski, V. P.- Stantarea ~imatritarea la rece, E.T., 1970, Bucuresti.

6. SindiJa, Gh.- Normarea prelucrarilor prin deform are plastica la rece. Editura Printeh, )999,
Bucuresti,

7. Sindila, Gh.- Tehnologii de fabricare prin presare la rece. Editura Printeh, 1999, Bucuresti.

8. Teodorescu, M., Zgurli, Gh., Draglinescu F., Nicoarli, D., Trandafir., Sindilli,Gh.- Elemente
..
de proiectare a stantelor si rnatritelor, E.D.P., )977, Bucuresti.

9. Teodorescu, M., Zgurli, Gh., Draganeseu F., Nicoari'l, D., Trandaflr., SindiIA,Gh.- Elemente
de proiectare a stantelor ~imatritelor, RD.P., 1980, Bucuresti.

10. Zgura, Gb., Ciocflrdia, C> Prelucrarea metalelor prin deformare la rece, E.T., 1977, Bucuresti.

) ) . ZgurA, Gh., Draganescu F., Trandafir., SindiHi,Gh.- Stantarea si matritarea la rece-Indrumar


de proiectare, f.P .B., 1975, Bucuresti.

12. Standarde

43
EXTRAS DIN STAS 11111- 86

ABATERI LIMITA ~I TOLERANTE DE POZlrlE LA PlESE PLATE

Prin piese plate, in prezentul standard, se inteleg pieseJe obtinute din prod use plate
laminate, prin operatii de taiere (perforare, decupare, retezare).
Abaterile limita pentru dimensiunile liniare ale pieseJor plate, cu exceptia razelor de
racordare sunt in functie de grosimea nominala a produsului plat laminat utilizat, conform
tabelului I.
Tabelul I
Clasa Grosimea semifabricatului g, [rnrn
Dimensiunea nominala de 0,1. .. 1 1...3 3 ... 6 6 ... 10 > 10
precizie Abateri lirnita [mm]
1 ± 0,10 ± 0,15 +0,20 ± 0,30 ± 0,40
De la 1 pan a la 6 2 ±0,20 ±0,30 ±0,40 ±0,50 ± 0,60
3 ±0,40 ±0,50 ± 0,80 ± 1,00 ± 1,20
1 ±0,15 ±0,20 ±0,25 ±0,30 ±0,40
De la 6 pana la 10 2 ± 0:30 ±0,40 ±0,50 ±0,60 ±0,80
3 ± 0,60 ± 0,80. ± 1,00 ± 1,20 ± 1,50
1 ±0,20 + 0,25 ±0,30 ±0,40 + 0,60
De la 10 pana la 25 2 ± 0,40 ± 0,50 ±0,60 ± 0,80 ± 1,00
3 ± 0,80 ± 1,00 ± 1,20 ± 1,50 ±2,00
1 ± 0,25 ±0,30 ± 0,40 ± 0,50 ±0,60
De la 25 pana la 63 2 ± 0,50 ±O,oO ± 0,80 ± 1,00 ± 1,20
3 ± 1,00 ± 1,20 ± 1,50 ±2,00 ±2,40
1 ±0,30 ±0,40 ± 0,50 ±0,60 ± 0,80
.De la 63 pana la 160 2 ±0,60 - ± 0,80 ± 1,00 ± 1,20 ± 1,60
3 ± 1,20 ± 1,50 ±2,00 ±2,50 ± 3,00
,
1 ± 0,50 ±0,60 ±0,60 ±0,80 ± 1,00
De la 160 pana la 400 2 ± 1,00 ± 1,20 ± 1,20 ± 1,60 ±2,00
3 ± 1,50 ±2,00 ±2,50 ±3,00 ± 3,00
1 ± 0,80 ±0,80 ± 1,00 ± 1,00 ± 150
De la 400 pana la 1000 2 ± 1,60 ± 1,60 ±2,00 ±2,00 ±3,00
3 ± 2,50 ± 2,50 ± 3,00 ±4,00 ±4,00
I ± 1,20 ± 1,50 ± 1,50 ±2,00 ± 2,00
De la 1000 pana la 6300 2 ± 2,50 ±2,50 ± 3,00 ±4,00 ±4,00
3 ±4,00 ±400 ±4,00 ±4,00 ±400

Observatie : Valoarea maxima admisa pentru inaltimea bavurii este egala cu abaterea limita
superioara din tabelul I, pentru dimensiuni nominale cuprinse intre I si 6 milimetri, in functie
de clasa de precizie ~i de grosimea materialului.
ABATERl LIMIT A PENTRU RAZELE DE RACORDARE ALE PlESE LOR PLATE

Tabelul2
Clasa Grosimea semifabricatului g, rmm
Dimensiunea norninala de 0,1...1 1...3 3...6 6 ... 10 > 10
a razei precizie Abateri lirnita [mrn]
De la 1 pana la 6 I ±0,20 ±0,30 + 0,50 - -
2 ~i 3 ±0,40 ±0,60 ± 1,00 - -
De la 6 pana la 10 I ±0,30 ±0,40 ± 0,50 ±0,60 -
2 ~i 3 ±0,60 +0,80 ± 1,00 ± 1,20 -
De la 10 pana la 25 I ±0,40 . ±0,50 ±0,60 ±0,80 ± 1,00
2 ~i 3 ±0,80 + 1,00 + 1,20 + 1,60 +2,00
De la 25 pana la 63 . 1 ± 0,50 ±0,60 ± 0,80 ± 1,00 ± 1,20
2 si 3 ± 1,00 ± 1,20 ± 1,60 ±2,00 ± 2,40
De la 63 pana la 160 I ±0,80 ± 1,00 ± 1,20 ± 1,40 ± 1,60
2 ~i 3 ± 1,60 +2,00 ±2,40 + 2,80 + 3,20
I . ± 1,00 ± 1,20 ± 1,50 ± 1,80 ± 2,00
De la 160 pana la 400
2 ~i 3 ±2,00 ±2,40 ±3,00 ± 3,60 +4,00
1 ± 1,60 ±2,00 ±2,20 ±2,50 ± 3,00
Peste 400
2 ~i 3 ±3,20 ±4,00 ±4,40 + 5,00 +6,00

ABATERI LIMIT A PENTRU DIMENSIUNILE UNGHIULARE


ALE PIESELOR PLATE

Tabe!ul3
Lungimea laturii mai scurte a unghiului [mrn]
Clasa de precizie 1. .. 10 I 10... 63 I 63 ... 160 160.. .400 I 400 ... 2500
Abateri limita mrn]
1 ± 1°30 I ± 50 I ± 25 ± 15 I ±10
2 ~i 3 ± 3° I ± 2° I ±Io ±30 I ±20
Tolerantele la coaxialitate ~i la simetrie ale pieselor plate sunt egale cu campul de
toleranta stabilit in tabelul I, dimensiunea nominala considerandu-se dimensiunea ce!ui mai
mare element dintre ce!e analizate.

ABATERI LlMITA ~I TOLERANTE DE POZITIE LA PlESE PROFILATE

Prin piese profilate, se lnteleg piesele obtinute din produse plate laminate care, datorita
eel putin a unei operatii de deformare (lndoire, ambutisare etc.), nu mai sunt plane.
Abaterile limita pentru dimensiunile liniare ale pieselor profilate, cu exceptia razelor
de racordare, sunt indicate in tabelul 4. .
Tabelul4
Clasa Grosimea semifabricatului g, r mm1
Dimensiunea norninala de 0,1...1 1...3 3... 6 6 ... 10 > 10
a razei precizie Abateri limita from 1
I ±0,20 ± 0,30 ±0,40 ±0,60 ±0,80
De la I panl!.la 6 2 ± 0,40 ±0,60 ±0,80 ± 1,00 ± 1,20
3 ±0,80 ± 1,00 ± 1,60 ±2,00 ±2,50
- I ± 0,30 ±0,40 ± 0,50 ±0,60 ± 0,80
De la 6 pana la 10 2 ± 0,60 ± 0,80 ± 1,00 ± 1,20 ± 1,60
. 3 ± 1,20 ± 1,60 ±2,00 ± 2,50 ± 3,00
1 ±0,40 ±0,50 ±0,60 ± 0,80 ± 1,20
De la 10 pana la 25 2 ± 0,80 ± 1,00 ± 1,20 ± 1,60 ±2,00
3 ± 1,60 ±2,00 ± 2,50 ± 3,00 ±4,00
1 ± 0,50 ±0,60 ±0,80 ± 1,00 ± 1,20
De la 25 panl!.la 63 2 ± 1,00 ± 1,20 ± 1,60 ±2,00 ±2,40
3 ±2,OO ±2,40 ± 3,00 ±4,00 ±4,80
I ±0,60 ± 0,80 ± 1,00 ± 1,20 ± 1,60
De la 63 panl!.la 160 2 ± 1,20 ± 1,60 ±2,00 ±2,40 ± 3,20
3 ±2,50 ± 3,00 ±4,00 ±5,00 ±6,00
I ± \,00 ± 1,20 ± 1,20 ± 1,60. ±2,00
I

De la 160 pana la 400 2 ± 2,00 ±2,40 ±2,40 ± 3,20 ±4,00


3 ± 3,00 ±4,00 ± 5,00 ±6,00 ± 6,00
1 ± 1,60 ± 1,60 ±2,00 ±2,od ± 3,00
De la 400 panl!.la 1000 2 ± 3,20 ±3,20 ±4,00 ±4,00 ±6,00
3 ± 5,00 ± 5,00 ±6,00 ± 8,00 ± 8,00
1 ±2,40 ± 3,00 ± 3,00 ±4,0(,) ±4,00
De la 1000 panl!.la 2500 2 ± 5,00 ± 5,00 ±6,00 ± 8,00 ± 8,00
3 ± 8,00 ± 8,00 ± 8,00 ± -8,00 ± 8,00

Observatie : Abaterile limita ~i tolerantele stabilite se aplica tuturor dimensiunilor pieselor


profilate, deci ~i dlmensiunilor din zonele plane, care pot sa nu fie influentate de procesul de
deformare.

ABATERI LIMIT A PENTRU DIMENSIUNILE UNGmULARE


ALE PIESELOR PLATE

Tabelul5
Lunzimea laturii mai scurte a unzhiului [mm]
Clasa de precizie 1...10 1 10.. .40 140 ... 80 1>80
Abateri limita [mm]
Pentru toate clasele ± 3° I ±2° I ± 1° 30 I ± 1°
Tolerantele la coaxialitate si la simetrie ale pieselor profilate sunt egale cu carnpul de
toleranta precizat in tabelul 4, dimensiunea nominala considerandu-se dimensiunea, celui mai
mare element dintre cele analizate. .
· ABATERI LIMIT A PENTRU RAZELE DE iNDOIRE
ALE PIESELOR PROFILATE

Tabelul6
Clasa Grosimea semifabricatului s. r mrn1
Dimensiunea nominala de 0,1. .. 1 1...3 3 ... 6 6... 10 >10
arazei precizie Abateri limita fmrnl
1 i040 +0,60 - - -
De la 1 pana la 6 2 iO,60 - - - -
3 - - - - -
1 iO,60 + 1,00 + 1,20 + 1,50 -
De la 6 pana la 1.0 2 i 1,20 ±2,00 +2,50 - -
3 i 1,60 ± 2,00 ±2,50 - -
1 i 1,00 + 1,20 i 1,50 +2,00 i2,50
De la 10 pana la 25 2 +2,00 ± 2,50 ±4,00 - -
3 +2,50 +4,00 ±4,00 - -
1 i 1,20 ± 1,50 ±2,00 + 2,50 +4,00
De la 25 pan/i la 63 2 +2,50 +4,00 ±6,00 - -
3 i4,00 +6,00 +6,00 - -
1 i 1,50 ±2,00 + 2,50 ±4,00 i 6,00
De la 63 pana la 160 2 +4,00 i6,00 i 10,00 i 15,00 i 25,00
3 ±6,00 ± 10,00 ± 10,00 ± 15,00 i 25,00
1 i2,00 ±2,50 i4,00 +6,00 i 10,00
De la 160 pana la 400 2 ±6,00 i 10,00 ± 15,00 + 25,00 i40,00
3 i 10,00 ± 15,00 ± 15,00 ±25,00 i40,00
1 +2,50 ±4,00 ±6,00 ± 10,00 ± 15,00
De Ia 400 panli la 1000 2 i 10,00 i 15,00 ± 20,00 i 40,00 i 60,00
3 i 15,00 ± 25,00 i 25,00 ± 40,00 ± 60,00

S-ar putea să vă placă și