Sunteți pe pagina 1din 804

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC

AL

ROMiNIEI

64P45. Mange Dialonar Gwyn',le. Voi. P

www.dacoromanica.ro

SOCIETATEA GEOGRAFICÄ ROMMA

FUNDATA LA is IUME, 1875

RECUNOSCUTA ,DREPT INSTITUTIE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN

zo FEBRUARIE, 1897

MEDALIA DE AUR LA EXPOZIIIA UNIVERSALA DIN PARIS, 1900

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC

AL

ROMiNIEI

ALCATUIT

I PRELUCRAT DUPA. DICTIONARELE PARTIALE PE JUDETE

DE

GEORGE IOAN LAHOVARI

PRWDINTE AL INALTEI CURTI DE COMPTURI,

PRE§EDINTE AL SOCIETATII PENTRU iNVATATURA POPORULUI ROAN,

SECRETAR GENERAL AL SOCIETATII GEOGRAFICE ROMINE,

MEMBRU DE ONOARE AL ACADEMIEf ROMINE

GENERAL C. I. BRATIANU

SUB-SEF AL STATULUI-MAJOR GENERAL,

DIRECTOR AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI,

MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMINE

VOLUMUL V.

BUCURESTI

GRIGORE G. TOCILESCU

MEMBRU AL ACADEMIEI ROMYNE,

PROFESOR UN1VERSITAR,

DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHILITI

STAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZEI, 59

1902

www.dacoromanica.ro

MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC

AL ROMINIEI

Podul-peste-Dunfire,

Carol I».

e Regele

istoricul. Stabilirea uneT le-

gaturT directe 'hare cage ferate

romine cu Dobrogea

i Marea-

Neagra, a preocupat Guvernul

romtn indata dupa alipirea a-

cesteT provinciT, in urma razbo-

iuluT IndependenteT.

In afara de interesele de or-

din politic si strategic care re-

clamaa acea legäturá, maT in-

tervenea

economic, anume :

i chesdunea de ordin

de a se a-

duce o imbunatatire conditiuni-

lor generale a exportuluT nostru

maritim, care se Ikea numaT pe

Dunare si era intrerupt in fie-

care lama, pe timpul cit

ghe-

turile impTedecaa navigatia pe

acest fluvia.

Cum linia

Cernavoda - Con-

stanta era deja construita, inca

din timpul dominatiuneT TurcieT

in Dobrogea, era natural, in a-

fará de alte consideratiunT, ex-

puse mar departe, ca trecerea

Dullard sa se faca

la Cerna-

voda. Ast-fel in anul 188o s'a

decís construirea imediatä a li-

nillor Bucuresti-Fetesti

i Fau-

rei-Fetesti, iar linia Fetesti-Cer-

(URMA RE)

navoda, care complecta lega-

tura, a ramas O. se execute de

°data cu podurile peste Borcea

Dunare

i

pentru care s'a

decis a se tine un concurs in-

ternational de proiecte.

In anul 1882, s'a publicat con-

cursul,

dimpreuna cu progra-

mu1 care stabilea dispozitiunile

principale de observat la dre-

sarea proiectelor, insotit de un

plan idrografic al Dunare, fl-

out de d-I inginer Ch. Hartley

$i

si de traseul intre Fetesti Cernavoda. Tot °data se fixa

trer premiT in valoare to tala de

150000 leT, pemiul mntuiü

atra-

end si concedarea constructiu-

neT podurilor.

In rezumat prin program se

cerea : proiectele pentru podu- rile peste Borcea si Dunare.

Pentru amplasamentul podu-

rilor,

constructorif ere"'

liberl

sa propuna traseul ce vor gasi

maT preferabil, acel al progra-

muluT nefiind obligatoria.

Lungimea aproximativa a po-

durilor peste Dunare se fixa la

80o m.; aceea a poduluT peste

Borcea, la 260-270 m.

Podurile puteaa sa fie ?crake,

www.dacoromanica.ro

cu suprastructurT fixe,

asezate

la o inaltime de 30 m. d'asu- pra apelor mar!, in scop de a

permite trecerea pe sub pod a

vaselor celor mal mar!, saa po-

durTjoase-inturnatoare, cu o inal-

time libera de Ir m.

Pentru constructia suprastruc- tureT se admitea toate sistemele

de gring, excluzindu-se grin-

zile suspendate, iar ca material

fierul sat otelul.

Adincimea fundadilor nu se

prescria. Constructorul era obli-

gat sa o determine singur, ast-

fel ca soliditatea pilelor sa nu

fie amenintatä prin mtncarT de

apa si tot odata sa justifice cu

sondaje, facute la fata

terenul de fundatie este sanatos.

La r Septembrie 1883, ter-

menul fixat pentru concurs, opt

case constructoare ad prezentat

proiecte, care manifestaa o mare

varietate de solutiunT, precum

era, de altmintrelea, de prevazut.

Din punctul de vedere a su-

prastructureT, proiectele se di- vizaa in trei grupurT

. Proiectele SocietateT Bat-

tignolles (Paris) si Klein, Schmoll si GärtnerXViena), in asociatiune

PODUL-PESTE-DUNARE

cu Gutehoffnungshatte din Ober-

hausen, prevedeat grind semi-

parabolice independente.

Proiectele Companiel Fi-

ves-Lille (Paris), Eiffel (Paris) si

Braine-le-Comte (Belgia), preve-

dear' grinzI continue drepte.

Proiectele Holz man n (Frank-

furt p'M), In asociatie cu uzinele

din Dortmund si fabrica de ma-

sinT Esslingen, Cail (Paris), Röth-

lisberger si Simon (Elvetia), pre-

vedeat grind in arc, cu trer,

cu doul i fära niel o articulatie.

Numarul deschiderilor varia

7, lar mArimea lor

intre 3

si

hare Ioo

i 206 m.

Adincimea de fundatie,

so-

cotitA de la nivelul apelor

varia intre 15.7 m.

Pilele se proiectase de uniI

din concurentt cu totul din zid5.-

i 25.5 m.

; altif prevAzusera o combi-

natiune din pile de zidärie si

pile metalice.

Ca material pentru suprastruc-

tura, unele case propuneau fie-

rul, altele otelul.

Juriul insarcinat cu examina-

rea proiectelor, compus din d-niT

E. Collignon, inspector general

de podurl

osele din corpul

i

technic al statuluI francez si pro-

fesor la scoala de podurT si so-

sele din Paris, dr. E. Wingler,

profesor la scoala politechnicA

din Berlin, D. Frunza, C. 01A-

nescu, Iorceanu

si A. Saligny

ca secretar, a inceput prin exa-

minarea separata a proiectelor,

din partea fie-cdruT membru.

Discutiunile asupra merituluT

proiectelor at urmat numaT dupA

ce juriul a luat cunostinta de

opiniuni/e

i

aprecierile comu-

nicate de fie-care membru

concluziunea la care s'a ajuns a

fost, cä nicT unul din proiectele

prezintate nu indeplinese con-

ditiunile necesare, spre a fi re-

comandat spre exekutare.

Cu aceastA ocaziune juriul a

formulat

dispozitiunile

princi-

pale pe care le recomanda spre observare la dresarea proiecte-

lor definitive.

Aceste dispozitiuni erat :

Pentru amplasamentul po-

duluT sa se.adopteze traseul pro-

pus de Societatea Battignoles.

Podurile sA se construeaseA

cu travee fixe asmate la 30 m.

de-asupra apelor mad 0 sa se

intocraeascl pentru doua cA.T.

Fundatiele sl se scoboare

pana la adincimea de 31 m. sub

apele miel.

Pilele sa fie coustruite cu

totul in zidArie

i sä fie prevA-

zute cu spartgheturl.

Presiunile pe fata de fun-

datie s5. nu intreaca 10 kgr. pe

centimetru patrat.

Deschiderile minimale sA

fie de 165 m.

Grinzile sä. fie independente.

Ca material pentru supra- structud s5. se intrebuinteze de

preferintA fierul.

z) Presiunea vintuluT care se

va admite in calcule s5. fie de

8o kgr. pe metrul patrat, in

cazul chid podul va fi incarcat

si de 270 kgr., in cazul end

podul va fi liber.

Ca suprafata actionatA de Vint

sa se adopte I 1/2 din suprafata

realA vizibila a uner grind. In anul 1885, Ministerul Lu-

crArilor Publice a instituit o co-

misiune compusä din d-niI : G.

Duca, C. Mironescu, C. Popescu,

A. Saligny si Sp. Iorceanu, cu

insArcinarea ca sa intocmeasca,

in sensul dispozitiunilor reco-

mandate de juriul din 1883 si

expuse mal sus, un not pro-

gram-caet de sarcinT care sA

serveasca pentru dresarea defi-

nitivA a proiectelor

carea lucrdrilor. Programul-caet de sarcini, in-

i adjude-

tocmit de aceasta comisiune, a fost pus in vederea mal multor

www.dacoromanica.ro

PODUL-PESTE-DUNARE

case constructoare din straina-

tate, cunoscute ca capabile de

a executa lucrArT de natura ce-

lor prevazute, Cu invitare sA in- tocmeasca proiecte in conformi-

tate cu prescriptiunile progra-

muldi si sl le inainteze insotite de oferte pentru intreprinderea

lucrArilor

La aceasta invitare a raspuns

cincT case constructoare i dupA

examinarea proiectuluI

si a o-

fertelor prezentate, cum nicI u-

nul din ofertantl nu indeplinea

conditiile proiectuluT-caet de sar-

cinI, parte fiind ca introdusese

modificArT esentiale in dispozi-

tine programuluT, parte fiind-ca

calculele pe care se bazati ofer-

tele eraui eronate, parte in fine

ofertele erat incom-

plecte, lipsindu-le mAsurAtorr, seriT de pretud, estimatiunT, etc.,

fiind-ca

comisia examinatoare a proiec-

telor a hotarit respingerea tu-

tulor ofertelor, recomandind Mi-

nisteruldi de LucrArI Publice a

nu adjudeca lucrA rile asupra

uneia din casele ofertante.

Neobtinindu-se un rezultat sa-

tisfAcAtor nicT cu acest al doi-

lea concurs, Ministerul LucrA-

rilor Publice, in urma stAruin-

telor d-luT G. Cantacuzino, di-

rectorul general al cAilor ferate

de atuncT si dorintel d-luT I. C.

Bratianu, PresedinteIe Consiliu-

Lill de Ministri, a decis,

la

fi-

nele anuluT 1887, crearea until

servicit special, dependinte de

Directiunea Generala a clilor fe-

rate, pentru dresarea proiectelor

definitive si executarealucrArilor.

D-1 A. Saligny, atundi ing-i-

ner-sef, a fost insarcinat du con-

ducerea acestuT servichl.

Proiectele intocmite de acest

servicit at fost terminate in a-

nul 1888

i prezintate, spre exa-

minare, uneI comisiuni instituit5.

de Ministertil Lucrarilor Publice

C. MA-

compusA din d-niI:

PODUL-PESTE-DUNXRE

nescu, E. Miclescu, E. Radu

M. Rimniceanu, sub presidentia

d-ltif Sp. Iorceanu.

In urma admitereT proiectelor,

diferitele lucrarl care compun

trecerea DunareT, at fost scoase

treptat in licitatie,

nuT program intocmit de maT

conform u-

inainte

i cu scop de a se re-

duce cit maT mult procentele

capitaluluT intrebuintat la con-

structia lar.

Podul peste Dunare a caruT

executare necesitat-a mal mult timp de cit cele-l'alte lucrarl, a

fost scos in licitatie cel d'in dig

si adjudecat, in anul 1889, com-

panief Fives-Lille, care l'a exe-

cutat in conformitate cu planu-

rile intoemite, pana in cele mal

micl detaliT, de catre serviciul

Ministerulul de LucrarT Publice.

Situaliapoa'ulut.Podul «Re-

gele Carol I», din punctul de ve-

dere al märirneT deschiderilor,

era, atuncT, chid s'a construit, cel

mal important pod de pe con- tinent si este *Mel unicul pod

fix peste Dunare in aval de

Neusatz. El se AA in fata o-

rasuluT Cernavoda si la 280 kil.

departe de gurile DundreT. Si-

tuatia luT era impusa prin aceea

a tinier Cernavoda-Constanta, cu

toate ca in acea iocalitate con-

structia luT era cu deosebire de-

favorabila, din cauza ca. acolo

Dunarea se imparte in doul

brate : Dunarea proprie zisa

Borcea, separate prin o insula

submersibila de 13 kil. largime.

In aceste condicluni se impunea construirea unuT pod peste bra- tul principal, un altul peste Bor-

cea, executarea uneT cal care

leaga aceste doul podurr, con-

struita pe rambleurT inalte, pe-

reate, intrerupte la partea cen-

trail si la extremitatT prin via-

duce de descarcare si care ati

o lungime totala de 3 ldl.

Daca chiar s'ar

fi

cautat a

7

se evita aceste inconveniente,

totusT nu s'ar fi obtinut vre-un

avantagitl, can, in amonte de

Cernavoda, cele doul brate ne-

unindu-se de &it in apropiere

de orasul Silistra, ambele ma-

lurT nu maT apartin RominieT ;

In aval de Cernavoda s'ar fi in-

i necesitat

timpinat dificultatT

cheltuelT cu mult mal marT, din

cauza configuratiund terenuluT

din Dobrogea.

Bratul principal al fluviuluT pe

care-I trece podul «Regele Ca-

rol I» prezinta in timpul apelor

ordinare o largime de 620 m.

si o adincime mijlocie de 7 m.

Apele mad se urea cu 7 m.

peste etiagiii si inundeazd toata

insula pana la Borcea. Vitesa

in. pe se-

curentuluT atinge 2

cundä, iar volumul se poate e-

valua la 18000 m. cub)" pentru

bratul principal si la 26000 m.

cubT in total.

Descriplia ci a'isposiliunde ge-

nerale ale proiectulut.

Proiec-

tele poduluT «Regele Carol Iv,

intocmit de Serviciul Ministeru-

lur Lucrarilor Publice, se deo-

sebeste cu totul de proiectele

anterioare,

cloud concursurl.

prezintate

la

cele

Sistemul de grinzT adoptat a

fost acel de grinzi console, nu-

mite grinzT continue

articulate

si care nu fusese prevazut in

nicT unul din proiectele ante-

rioare.

Pilele,

cu totul de zidarie,

dui:a formele lor amintesc, in

ceca-ce priveste spartgheturile,

pe acele executate deja in Ca-

nada si in Rusia, de la care se

unit' din

inspirase, probabil,

i

concurentf.

Aceste dispoziclunT ale pro-

iectuluT, pe linga

alte

foloase

ce prezinta, faÇä Cu proiectele

la concursurile din

aniT 1883 si 1886, mal are si

pe acela de a inlatura reclama-

prezintate

www.dacoromanica.ro

PODUL-PESTE-DUNXRE

tiunile care se facuse, cu oca-

ziunea intocmireT programuluT

de catre comisiunea internatio-

nala, in anul 1883, cum ca. acel

program nu ar fi de cit de

care obti-

scriptia proiectuluT

nuse premiul al doilea.

Descrierea proiectuluT, intoc-

mit de Serviciul MinisteruluT de

Lucrarl Publice, se va impart'

r. Descrierea suprastructu-

reT si 2. Descrierea infrastruc-

in :

tureT.

i. Suprastructura.

Cum s'a

spus mal sus, sistemul de grind

admis este acela de grinzi con-

sole, salí grind continue arti-

culate si care, din studiele com-

parative, reprezinta sistemul cel

mal favorabil din punct de ve-

dere al minimulul de cheltuelT.

Dispozitiunile generale sunt

urma toarele :

Inaltimea libera de-asupra a- pelor marT1 admisa in vederea

importantel navigatiuneT

si

in

conformitate cu programul

misiund din 1885, este de 30 m.

Aceasta inaltime a fost pastrata

pe toata largimea fluviuluT din

cauza lesnel schimbari a linier

de navigatie (le chenal). Aceeasi

i adin-

cimea enorma a fundatiunelor,

aú obligat a se admite deschi-

ded marl, anume :

patru late-

rale de 140 m. si una centrala

de 190 m. Lungimea totall a

podulur este de 750 in.

Accesul podu luT pe malu I sting

al fluviuluT se obtine prin inter

mediarul unuT viaduc metalic de

912.75 m. lungime, Constructi

unea acestuT viaduc a fost mo

tivata, parte din consideratiunT

financiare, de care ce,

consideratiune precum,

pentru

inaltimI de 30 m. de-asupra te-

renulur, la care se gaseste ca-

lea in apropierea poduluT, con-

structia mad viaduc este mar

avantagioasg de &it executarea unuT rambleu, parte in scop de

PODUL-PESTE-DUNXRE

8

PODUL-PESTE-DUNX RE

a se facilita scurgerea apelor

marl, care, dupa cum s'a zis, se

revarsa pe toata insula de 13

kil. largime.

Suprastructura podul LIT se com-

pune din doul grind console

de cite

240 m. lungime,

fie-

care rezemata pe cite cloud pile,

si din trel grinzi semi-parabo-

lice, de cite go in. lungime, care

se sprijina pe extremitatile con-

solelor, lungl de 50 in., a grin-

zilor precedente. Aceastä forma

prezinta avantaje insemnate a-

tit in privinta greutater meta-

luluT ce o necesita cit

montarea grinzilor.

Grinzile console aa membrura

inferioara dreapta, lar cea su-

perioara este in parte dreapta.,

in parte curba. Profilele membru-

relor sunt acele a until dublu T.

Inaltimelegrinzilor, aproape pro-

portionale cu momentele, sunt de 32 m. de-asupra pilelor, de

17 m. la tnijloc si de 9 in. la

extremitatI. Sistemul de zebrele

este triangular dublu, cu diago-

i comprimate, lar

nale intinse

i pentru

montantl nu sunt prevazutl de

cit de-asupra pilelor si la extre-

mitatT.

Grinzile principale sunt divi-

zate de acele transversale In

23 OAT, din care 9 de 10,2 In.

z4, Cu o lungime

lungime lar

care variaza intre 7,5 in.

i 13,0

In planul vertical, peretil grin-

zior

verticall.

Largimea tablierului propria

zis, socotita intre axele neutre

a membrurelor inferioare,

este

I/I0 pe

inclinatI cu

de 9,0 m. pe pile si de 6,5 m.

la extremitatile consolelor, pre- cum si toata lungimea grinzilor

semi-parabolice.

Aceste din urma gring aa

13,0 in. inaltime la mijloc si 9,0 m. la extremitatl. Sistemul de za-

brele este acelasi ca i la grinzile

console, iar distanta intre grin-

zile transversale este de 7,5 m.

Pentru terminarea eforturilor

maxime s'a considerat un tren

compus din treI locomotive cu

tended, de tipul

cel mai grei

(locomotive cu 4 osir,

fie-care

purtind cáte 13 tone, si tende-

rul cu cloud osii purtind fie-care

cite 8 tone) si de un numar ne-

determinat de vagoane, compus

situat ast-fel ca fie-care bad.

sa fie actionata de efortul ma-

xim.

Presiunea vintului admisa a

fost 270 kgr. pe in. p., pentru

cazul podului liber

si de 18o

pentru cazul podulul in-

kgr.

carcat.

Eforturile cele mai defavora- bile provenite din actiunea yin-

tului ail fost acele pentru cazul

podulur incarcat

l cu toate ca

considerabile, ele nu aa recla-

mat un supliment de sectiune de

et: pentru membrura inferioara.

Podul este prevazut cu o sin-

gura contraventuire orizontall,

asezata la partea inferioara a

grinzilor

i compusa din diago-

nale care lucreaza numai la ten-

siune.

Contraventuirea transversala

se afla in planul diagonalelor

comprimate a zabrelelor si nu

este deer verticala de cit in drep-

tul montantilor pe pile si la extre-

mitatile grinzi/or.

Calea este asezata pe traverse

de lemn, ingropate in beton de

asfalt turnat intre traverse de

metal. Aceste din urma formeazä

tablier-propria-zis continua care

se reazima pe grinzile longitu-

dinale.

Aparatele de reazam sunt cu

balanciere fixe pe pilele cen-

trale

i

cu balanciere cu ru-

loud pe pilele laterale. Grinzile

semi-parabolice se reazima pe

capetele consolelor prin ajutorul

unta balancier fix la una din

www.dacoromanica.ro

extremitatl

i prin ajutorul unuI

mobil la ceal-alta extremitate.

Toata suprastructura este con-

struita din otel moale Siemens-

Martin basic. Alegerea otelului

a fost dictata de motivul de a

reduce cit mal mult cantitatile

de material, ceea ce este avan-

tagios atit din punctul de ve-

dere financiar eit si din acel a

facilitate de montagia, care pen-

tru podurl de importanta celui

de peste Dunare, sta. in raport

invers cu greutatea suprastruc-

tureI.

Juriul international din anul

1883 recomandase a se intre-

bninta de preferintä fierul ca

material pentru suprastructura

poduluT peste Dunare. La acea epoca, modu/ defabricatie in u- zing., a otelului precum i aceea

a lucrareT MI la Atelier, nu eraa

cunoscute in de ajuns de bine si majoritatea constructorilor erati

sub impresiunea rezultatelor de-

favorabile a unor incercarl a-

cute cu piese de otel, in anif

1878 Ì 1879 din uzinele din

Duisburg, din ordinul Guvernu- luI Olandez.

0 telul intrebuintat in construe-

tia suprastructure podului are o

rezistenta de 42-48 kgr. pe mm.

p., cu o limita de elasticitate de

24 kgr. pe mm. p. si o lungime

2 I °Jo, masurata pe

minimall de

o distanta de 200 milimetri.

Incercarile metalului in nu-

mar de mar multe mil', aú fost facute cu epruvete de

20

cm.

lungime, masurata intre repere.

Travaliul metalului admis in

calcule a fost to kgr. pe m. p.

pentru sectiunile barelor in care

nu intervine actiunea vintultd,

si de 12 kgr. pe in. p. pentru

cele alte sectiuni. Pentru grin-

zile transversale

i pentru lon-

geroane s'a admis un travail('

maxim de 8 kgr. pe mm. p.

2. Infrastructura. Dupa cum

PODIJIAPESTE-DUNARE

9

PODUL-PESTE-DINXRg

se vede mal departe, cheltue-

file .datorite infrastructurd, con-

stitue partea cea mal importan-

ta din costul total

peste Dunare. Aceste cheltuelI sunt justifi-

al podului

cate pe de o parte, prin adin-

cimea. mare la care a trebuit

0, se scoboare fundatiunile, pe

de alta parte, prin inaltimea li-

bera intre nivelul apelor celor

mar mad si suprastruttura.

In privinta adincimeI de fun-

Juriul. international din

1885 recomandase ca fundatiile

sa se toboare pana la 31 m.

sub nivelul apelor mid. Proiectul

executat a derogat de la acea-

stà recomandatie, scoborind fun-

datiile pana. la 28,5 m. sub e-

tiagia saa pana la 31,5 m. sub

apele ordinare. Pilele sunt

plintate in sol pe o adincime

de 18,5o m. pana la 22,0 m.

Culea din stinga are o adincime

de 25 m. sub etiagia,

Far cea

repauzeaza direct

din dreapt

pe stinca, care apare la supra-

fa4a soluluI, pe malul de la Cer-

navoda.

Inaltimea totall a pilelor, so-

cotind partea libera, acea din

apa

i partea ingropata in sol,

este de 63,0 m., construita Cu

totul in zidarie. Forma lor ge-

nerala este aceea a pilelor exe-

cutate pe fluviul Volga si pe

alte fluviI din Canada, pile care

sunt prevazute cu spartgheturl.

Sectiunea pilelor, ca tip ge-

neral, ,este aceea a unui drept-

unghia terminat prin doua se-

micertud. La baza, semicercul

din aval este inlocuit prin o ju-

rnatate de elipsa ; la inaltimea

spartgheturilor, semicercul din

amonte este inlocuit printr'un

trianghia. Presiunile admise aa

fost: Io kgr. pe centimetru pa- trat pentru solul de fundatie

12 kgr. pe centimetru patrat

pentru zidarie. Ast-fel, s'a dat

6470. Melnik Magma? Geogra¡ta Vol.

pilelor, la bazd, o largime de

io m. pana la Ii m. si o lun-

gime de 29,7 m., iar culed de

pe malul sting, o largime de 7,5

m. si o lungime de 17,5 m. Di-

mensiunile sub reazem sunt:

15,5 m. pe 4,5 in. pentru pile

20,5 m. pe 5,77

in. pentru

culee.

Fundatiele s'aa executat prin aer comprimat, intrebuintindu-

se chesoane de fier a cdror ca-

mere de lucru aveati o inaltime

prev5.zute

de 2,20 in.

i

erail

cu treI cosurI.

Chesoanele aa fost montate

complect pe mal si in urma re-

morcate cu vaporul la locul in-

trebuintareï.

Montagiul. De ordinar, Du-

11AI-ea inghetata in luna Decem-

brie si in primavara, la epoca

transporta

rupereI

gheturilor,

mase enorme de sloiud, ce ad,

cite odatd, io in. de inaltime,

periclitind orl-ce constructie cu

un caracter provizoria, cum sunt

schelele. Pe linga cheltuelile mad

ce ar

fi

ocazionat construirea

de schele de 30 in. inaltime,

de-asupra niveluluI apelor mal,

ar fi lipsit

i timpul trebuitor

pentru ca O. se execute ast-

fel de schele si tot odata sa se

termine montarea grindelor cu

console pana in momentul ru- pereI gheturilor, epoca la care

grindele trebuiaa sa se reazame,

neaparat, pe pile pentru a nu

fi expuse.

Din aceste consideratiunI, grin-

dele console aa fost montate

pe schele a cdror inaltime era

aceea a apelor marl (20 m. mal

jos de cit inaltimea definitiva),

la care se oprise i zidariele pi-

lelor,

si pe care se rezemaa

grindele odata ce montarea a

fost terminata. In urma, cu

a-

jutorul de prese hidraulice, s'aa

inaltat grindele, executindu-se,

treptat, zidaria sub dinsele, pang

www.dacoromanica.ro

s'a ajuns la inaltimea definitiva.

Grindele

semi-parabolice, mal

usoare de eh cele precedente

si montagiul lor putindu-se face

mult mal repede, aa fost mon-

tate pe schele, la inaltimea lor

definitiva.

Cantitdfile lucrdrilor execu-

tate

costul lor.

Cantitatile

lucrarilor executate pentru po-

dul cRegele Carol I», sunt urma-

toarele :

Infrastructura. Sapaturl la aer comprimat, 42743 m. c. ;

chesoane in fundatie, 1136 tone ;

zidariI, 47340 in. C.

Greuta-

tea oteluluI suprastructureI, 5066

tone; greutatea oteluluI apara-

telor de reazem, 148 tone.

Costul acesteI lucrad a fost:

Infrastructura, 5254429 leI; suprastructura, 3902183 leI;

Suprastructura.

parabole, 772226 le!;

total

9928838 la

Lucrdri care complecteazd tre-

cerea Duncirei bare Fetefti

Cernavoda. In afara de po-

dul Regele Carol I», trecerea de

la Fetesti la Cernavoda a maI

necesitat urmatoarele lucrad

i. Podul peste Borcea, de 420

M. lungime, compus din treI des-

chiderI de cite 140 in. fie-care.

Viaducul de racordare la

podul Borcea, de 500 m. lun-

gime. Viaducul din Balta, de

1455,2 m. lungime.

Viaducul de racordare la

de

podul cRegele Carol I»,

912,75 m. lungime.

Terasamente in lungime de

21 kil.

Cantitatile de lucrarI execu-

tate aa fost :

1. Podul peste Borcea. Infrastructud. Sapaturi la aer comprimat, 19043 m. c. ;

chesoane de fundatie, 610 tone ;

zidarii, 19772 in. c.

SuprastructurI.

Greuta-

2

PODUL-PESTE-DIJNARE

tea otduluf suprastructurd, 2716

tone ; greutatea otelului apara-

telor de reazem, 77 tone.

Costul acestor lucrArT ati fost:

Costulinfrastructurd, 2266958 leí ; al suprastructuref, 1567259 leT ; total, 3843217 leT.

H. Viaducele.

CantitAtile de lucrArT exe-

cutate ati fost :

InfrastructurT.

ZidAriT,

35885 m. c. ; numArul pilotilor de fundatie, 9259; lungimea to-

tall a pilotilor

datie, 98688 m.

intratT in fun-

SuprastructurT.

Greuta-

tea oteluluT din suprastructurf,

6621 tone; greutatea oteluluT

din aparatele de reazem, 233

tone; greutatea oteluluT din a-

paratele de intretinere, 216 tone;

total, 7070 tone.

2. Costul lucrArilor a fost:

Valoarea infrastructureT celor treT viaduce, 2794145 leT ;

va-

loarea suprastructurd, 2811607

le; total, 5605752 leT.

II. Terasamente, pelele, pe-

reurt. I. CantitAtile lucrArilor exe-

cutate:

Pentru 21

kil.

terasamente,

2950000 m. c.; pereurI zidite:

suprafete, 200120 m. p.,

cub

de zidArie, 66000 m. c.; podete, 7210 m. C.

2. Costul lucrArilor a fost:

Valoarea terasamentelor,

a

pereurilor

i podetelor, 5876410

leT.

Recapitulatia cantitAtilor de

lucrArl care a necesitat trecerea

Dungrei de la Fetqti pinA la

Cernavoda este urmAtoarea :

ZiddriT totale executate, I 10207

m. c.; greutatea totalA a me-

talului, 16823 tone; terasamente,

2950000 m. c. ; pereurT zidite,

66000 m. c.

Costal total al acestor lucrArT

a fost de 35000000 leT.

Executarea lucrArilor treceref

lo

de la Fetqti la Cernavoda s'a

inceput in anul 1890 prin aceea

a poduluT cRegele Carol I».

In ziva de 9 Octombrie 1890,

a avut loc solemnitatea punerei

pietrei fundamentale de care

M. S. Regele Carol,

fatA fiind

A. S. R. Principele Ferdinand.

In pila culeeT de pe malul

sting, cu care se incepuse exe-

cutarea,

i intr'o piatrA, aparti-

nind unuT rind care trebuia

se scoboare inca. cu 2,20 m.

sub etagiti, a fost pus,

inchis

inte un tub de sticlA, dimpreunA

cu toate monetele romine din

timpul acela, documentul al cA-

rui cuprins este:

NOI CAROL I,

PODUL-PESTE-DUARE

Pretuind asa valoarea poduluY peste

Dundre la Cernavoda, hotiirtt'anz

sit

se

aseze in prezenta Mea, A PrincipeluY Fert

dinand, Mostenitorul presumtiv al Co.

rozne!, á Ministrilor care Se afld la arma

Tare!, piatra fundamentalii in zidkria, care

formeazd cel d'inda( picior al poduluT

pe tiirmul sttng al DundreT.

Acest document comemorativ s'a sem-

nat dé No! in dota ekemplare, carY s'att

investit cu sigiliul StatuluY.

Un exemplar, Insotit de monettle

rente, se va ingropa de NoT in piatra

fundamentald in ziva a noua a luna Oc-

tombrie 1890 de la nasterea MlgtuitoruluT,

In al 23-lea an al DomnieY Noastre

al

o-lea de la tnfiiritarea RegatuluY Ro-

mtnieT ; cel de al. doilea exemplar se va Ostra In Arhivele StatuluY.

La banchetul ce a urmat sor-

barca, D-1 Al. Marghiloman, Mi-

nistrul LucrArilor Publice de t-

Prin gratia luY Dumnezed

i

vointa

tuncT,

rosti cavintarea

urnal-

nationalit, Rege al Romtnier.

toare :

Aducem la stiinta tuturora cele ce

urmeazd

SIRE,

Rkzboiul, purtat tn aniY de la 1877

Spintednd muntil si tnliiturind

valu-

pana la 1878 de

vitejiT Romtnier pe

rile, Traían ty'f deschtse o cale,

asa se

clmpdle I3ulgartet, intins'a hotarele th-

reT noastre peste tdrmul drept al Duna-

i facut'a Regatul RomtnieT stkpin

reT

la Marea-Neagrd, Intrupindu-T Dobrogea.

De atund necontenit pironitd ne-a

fost eindirea la aceastd provincie,

insh

mdretul Danubtd Ne-a oprit

i Ne o-

preste si crim

Mard-Negre

porturilor lui viata si desvoltarea tre-

buincioasd pentru prosperitatea economica a tdreT.

NumaY constructiunea unte( pod peste

Dundre tnIltureaza aceste piedicY.

Corpurile noastre legiuitoare,

de focul nestins al iubireY de tara, au

hotdrtt in inul 1883 clddirea acestuT pod

noT am sanctionat in acelasY an pa

triotiça lor hotitrtre.

AzY inginertY ronda clddesc podul.

Nu vor trece de .clt cltY-va anY

i sit-

virsitd va fi grandioasa lucrare, un rno

nument care va transmite urmasilor nostri

generatiunilor viitoare dovadd de pu.

terca de viatd, patriotismul

i hdrnicia

Romlnief actuale.

Fie ca aceastii mdreatil. lucrare sd spo

reascd prosperitatea si gloria scumpeY noa-

stre tarT, fie ca prin ea sit se stringd le glturile care unesc Dobrogea de patria.

mumii, fie ca porturile eY sI ajungii la o

splendoare vrednicd de solicitudinea ce le poartd Tara.

rosteste o inscriptiune bdtrinit de aproape

opt-spre-zece secole.

Pe acea cale, Marele Impgrat duse ci-

vilizatiunea romand de la Istru la 'risa,

la Nistru, iar opera luY de colbnizaie fu asa

de virtoasii, cl nicY veacurde, nict fureunile.-

nu ad putut smulge neanyil romtnesa din

lanurile fundate de bktrinul dirige roman.

Lucrares materialit ere in proportiune

cu mdrimea tinte! s't

mestigiele

eT.,

vizibile la Severin,

atestd genial celbr

cart ad executat-o.

Dupii asa indelungY timpurY, retncepem,

Sire, opera strdbunii,

i dupd cum prin

podul ImparatuluT Roman a trecut Lamina

chncoace de Duniire, prin podul Regehif

Romln se va impfinta cultura o tnfrdti-

rea dincolo de Dundre.

Podul Romanilor a fost mkY mket de

clt piramidele

nilor va fi cel matnnare de pe tontinent ;

zidlriile lut ar ajunge pentru a tficinge

de douii off capitula TkleY cu fin val bah

i

Coliseul ;

pOdul Romt-

de treT metri

i fferdria lut ar tine In

cumplind greutatea une! oaste de 60000

oamenT.

Ne putem fIli cu aceastd graftdioasit

intreprindere, ciLd inginerlY rodinY at con-

ceput-o, ingineriY romlnY o conduc astkzY,

pe clnd, sunt abia 30 anY, striiiiiiT ne Pd-

ceati nelnsemnatele lucriirt de ffer ce a-

veam.

www.dacoromanica.ro

PODUL-PESTE-DUNARE

In aceastK scurtit amintire pare a este

scrisl toati istoria noastrit contimporanK.

Si mima Voastr5, Sire, de sigul bate

indoit de cald, cind evenimentele conduc

pasi't MajestIteY Voastre pe aceste

tKr-

murY. De pe ele,

la glasul Vostru, s'a

redesteptat voinicia strKbunK, pe ele, de

pe inclemnul Vostru, se afirmit din nod

hKrnicia strabunK.

Mindrit' de victoriile pldtite cu singe, serbhm veselY si victoriile, tot atit de

glorioase, plgtite Cu muncK si sirguintA.

tmele i cele-ralte, VouK se Maria,

Sire.

i cele-l'alte in otel sunt tur-

nate, pentru cK in inima Rominilor sunt

untIle

adinc sKpate.

SK trilestY, Sire.

SS trliascK M. S. Regina.

SK trliascK A. S. R. Principele Fer-

dinand.

Apoi M. S. Regele; luind cu-

vintul, rosti :

Sunt foarte miscat de cuvintele asa de

adinc simtite ce'MY exprimatY cu atita

cldur

j V multumesc din slit/et.

Serbarea de astl-zY este o adevNratI

satisfactie pentru Mine, cKcY este tome

un an, de clad cu ocazia cKiKtgrieY Melg

In Dobrogea, am ftIcluit

si

apot am

stKrutt ca podul peste Dunlre s

ceput. Ast&if fIgKduiala Mea este un

fit in-

fapt itnplinit

incununa Intliul stilp al poduluY, in fata

i sunt fericit a am putut

uneY IntrunirY asa de impungtoare

si a

pupulatieY din Dobrogea care a

martorK la

aceastit opera, care va lega de-a pururea

aceste doul tKrmuff ale DunKreY, infra-

tind interesele

i cimentind unirea intre

din toate pgrtile, spre a fi

alergat

aceste deuK tranchiurY ale

Statulut Ro-

Min in chip trainic si treperitor.

Mdreatit este lucrarea conceputd.

condusit de

ingineriY nostri

i mindru

Suntem de o intreprindere a$EL de.insem-

natK, care va fi izvor de bogittie pentru

TarK si care va gitsi un rKsunet pulernic

In toatK Zuropa.

punem acum toate silintele

spre a ispritvi cit maY curind podul peste

J3orcea si peste DunKrea mare si portul de

la Constants, fiind-cK atuncY calea cea maY

scurtK intre Marea de Nord O. Mares-

NeagrK va fi deschisK si Rominia va stI-

pini o mare parte a comerciulut din Orient.

cit aceste prevederr se vor

Trebue s

Convins

reatiza, bichin acest pahar iubituld MeS popor, care n'a crutat nict un saorificiii,

spre a IntKri mosia sa strhmoseascii si a

asigura wiitorul slitt.

tritiascit Romlnia.

Solemnitatea inaugurdrei lu-

crdrilor a avut loe in ziva de

14 Septembrie 1895, fatd fiind

M. M. L. L. Regele $i Regina

insotiti de A. A. L. L. R. R. Prin-

cipele $i Principesa RominieT, de

A. S. R. Principele Leopold de Hohenzollern, A. S. Principele

Wilhelm de Hohenzollern, A. S.

Principele Bernard, A. S. Prin-

cipesa Charlota de Saxa-Meinin-

gen, A. S. Principesa Feodora,

Corpul

Diplomatic,

Mini$triT,

fo$til Mini$tri de Lucrdri Pu-

blice, biurourile Corpurilor Le-

giuitoare, marii demnitari ai Sta-

tuluT, reprezentantiT caselor marl

cari ad executat lucrdrile liniei

Fete$ti-Cernavoda $i de un nu- meros public, care venise O. a-

siste la acea serbare.

Dupd ce M. S. Regele a bd.-

tut cel din urind nit al podului

$i dupd ce s'a terminat servi-

ciuf religios oficiat de I. P.

S.

S. Mitropolitul Primat, s'a pro- cedat la inchiderea In zidul cu-

leeT de pe raalul drept, al do-

cumentului comemorativ al

ruT ltuprins este :

cd-

NOI CAROL I,

Prin gratia luX Dumnezett

i vointa

nationalK

REGE AL ROMANIEI

In anal mintuireY 1890 am pus piatra

fundamentalK a podgluY, ,menit sti impre-

uneze cele douK mole( ale DunKreY In-

tre Fetesti

j Cernavoda.

DupK cincY anY de muna statornicK,

Dumnezeti hKrKzind TilreT liniste

i

in-

zi a luneY

Septembrie, din anul mintuiref 1893, si

al 30-lea al DomnieY Mele, multumitK

evnef si mKestrietinginerilor romtnY, am

destulare, astit-zY, in a 14-a

trecut pe deasupra valurilor celor douK

brate ale DunAreT

cel din urmit cuifi, care a lncheiat si sfirsit

aceste falnice lucrKrY, fat/ Sind M. S. Regina, AlteteleLor Regale Principele

n% rete

si am bKtut

Principesa RominieY, iubitul Melt frate,

Principele Leopold ae Hohenzollern, ne-

potul Melt, A. S. Principele ereditar de

Hohenzollern, Alteta Sa Principele eredi-

tar de Meiningen

Alteta Sa RegalK Prin-

www.dacoromanica.ro

PODUL-PESTE-DUNARE

cipesa eredittrit de Saxa Meiningen,

tul der, ministrif MeY, presedintiY $i mem-

brit biurourilor Corpurilor legiuitoare, tri

misit puterilor stritine acrechratY pe lingK

Mine, inaltiT demnitart al Statultd, frun

tasit ostireY Mele si corpul technic.

De air inainte nimic nu maY desparte

Romlnia din stinga DunireY de Dobro

gea, pe care, prin vitejia ostasilor nostri, din ritzboiul de la 1877, am impreunat-o

din noil cu patria mumK.

Ast-fel Vom

putea da acesteY

provincit

i porturilor

el de pe titrmul

MKriY, toga Ingrijirea

Noastrit, spre a lor desvoltare

i propisire.

Mlndri, impreunl ca Tara intreag3, cit

am ridicat un monument, care face fall(

neamulut rominesc si care va fi

purivea

indemn puternic pentru urmagY nostri,

spre a purcede tot maY departe pe calen

munceY, a civilizatieY 0 a mKrireY, Am

semnat acest document de vecinicit

mintire.

a-

Am chibzult, dar, ca, dupK sfintenia

poduluY,

fdcutit

de I. P. S. S.

Archie.

piscopul $i Mitropolitul Primat, un exem-

plar sK fie asezat in zidlria de pe rnalul

drept al DunKreY, impreuna Cu copia do-

cumentuluY, ce a fost pus in ziddria pi-

ciorultft de pe tKrmul sting, iar

al doilea sit se ptstreze In Arhivele Sta

tuluY.

Dupd aceastA ceremonie, a a-

cel de

%tut loe incercarea podului cu

un tren compus din 15 locomo-

tive, dintre cele mal grele, toate

sub presiune $i care a trecut

podul cu o vitesd de 8o kil.,

iar la e$irea de. pe pod, trenul

avea o vitesd de 96 kil.

Maiestdtile lor $1 Altetele Re-

gale cu Augu$tii oaspeti s'ad

urcat in urtn5,

trecind Dundrea $i

declarat punerea in circulatie a

lii

trenul regal,

ast-fel

s'a

podului .:(Regele Carol I».

La banchetul care a avut loe,

d-101An escu, MinistrulLucrArilor

Publice, a pronuntat urmAtorul

discurs :

SIRE,

Se apropie 18 veacurY de chid

va-

lurile mKreteT DunKre ail fost subjugate

pentru Intlia oarK.

Atand, un mare Domn din apus a

ridit podul sKil de piafrit ca

leascK neamul rod/ileac

numele in cartea nemuriret

sit

zilmis-

$i sitlY scrie

PODUL-PESTE-DUNARE

12

PODUL-PESTE-DíJNXIIE

Asta-zY, Maiestatea Ta, venit tot din

apus, InfrIngY pentru a doua °ara,

cu

p!atr

i cu fer, falnicul fluviii, ca sit a-

sigurr pentru tot-d'auna pasnica propasire

a RegatuluY, pe care cu vitejie si cu In-

telepciune l'aY 1ntemeist In acea vale pe

care a smuls-o barbarieY Imparatul Tra-

jan.

Ast-fel se leaga. firul intrerupt al

torieY si se amesteca, in admiratia si re-

is-

cunostinta noastra, chipul mY Traian,

temeietorul, cu al hl' Carol, retnvietorul.

§i unul si altud vitejY si biruitorY in raz-

boaie,

i unul si alta!

marT

i

spornicY

ziditorY de monumente, fala vremurilor

lor.

Gloria ImparatuluY roman,

stramosia

nostri ati nemurit-o In coloana de piatift

In Roma, si In tropeul pe care tot aicY,

l'att

tot pe acest pamint al Dobroget

aseda, dovada a adinclY lor cumintit

care ail tnteles importante TgriY cuceritit

de Traian pentru Imparatia romana, si

a malulta drept al Dunaref pentru noua

provincie.

Slava MaiestateY Tale se va nemuri

de urmasiT nostri pe tot pilmintul Romt-

inimile

niet cum stit

tiparite in toate

noastre dragostea de Maiestatea Ta. Ni-

ciferY, tnA, maY mult de ctt in aceasta

parte a regatuluY, pe care dura patru

sute de anY de despartire de la trupul

patrieY, a fost dat MaiestateY Tale O. o

lipeascit iarlfsY 5i pentru tot-d'auna la co-

roana acelor voevozY, carY, cu mtndrie

puneali in titlurile lor

StapinitorY aY DobrogeY.

si pe acela de

Nimic n'a lipsit, Sire, Domnief Maies-

ta(eY Tale. AY cucerit neatirnarea

infiintat Regatul

i

aY

al inzestrat Romlnia

Cu drumurile de fer, $i asta-zY tY deschizY

drumul la Mare, t'ara

neam pana acum n'a putut tntemeia pu-

(ere trainica.

de care

nicY

Fericit

i biruitor aY fost in razboaie,

Sire, fericit si biruitor estY In

pace. Fericit si biruitor pentru cli in tot- d'auna aY avut o nemarginita Incredere

in supusiY MaiestatiY Tale.

timp de

Cu ostasiT preY a/ tnvins in cimpiile

BulgarieY ;

cu mesteriT Tarea al tngenun-

chiat Dunitrea.

De aceea, Sire, tncredereY nestramu-

tate a MaiestateY Tale raspunde credinta

netarmuritit a natinneY,

$i

din Carpati

pana la Mare, din tot locul, rasuna

singur strigat :

SI traestY Sire.

Sit talase{ Maiestatea Sa Regina.

Sit tritiasca Dirastia noastra.

Domnul G. Duca, Directorul

general al CAilor ferate, in ñu- mtle inginerilor, a roptit urmg-

torul toast :

SIRE,

IngineriY Vif multumesc ca atY bine-

voit prin prezenta Voastra si a Augustel

Voastre FamiliY, sit

iticeti si maY strh-

lucith serbarea de azt

Inaugurarea Enid letesti-Cernavoda,

menita sit prelungeasca caile noastre de

comunicatie pana la Mare, este o ser- .

bare a natiuneY; ea va tnsemna una din

marile date In istoria propasireY econo-

mice a Tard, dar ea este in acelag timp

si consfintirea unef opere mar*, savir$ite

de ingineria ronanY.

and, tu 1890, Maiestatea Voastrá a

pus inttia piaträ a poduluY peste Dunhre,

care, cu drept cuvint, numarit tntre lu-

crarile cele maY de capetenie datorite ar-

teY inginerulta, Ea a voit sit dea o nouit

domada de solicitudinea Sa pentru lucra-

rile folositoare Tarea, si sa. imbarbateze

pe aceia carY, timp de 5 anY,

consacreze toatit inteligenta, toatit munca

lor, la- savtrstrea acestet opere uriase.

avead

sit

Asta-zY, clnd izbinda a 1ncununat si-

lintele lor neobosite, sa-rnY fie

Ingncluit

a aduce un meritat tribut de laude dom-

nuluY Saligny, autorul proectelor vi

di-

rectorul luerarilor, inginerilor cara ad fost

colaboratoriT saY devotatY, marilor Socie-

tatY Fives-Lille, Cocketill, Gärtner-Creu- zot, si tutulor Intreprinzatorilor, carY n'ad

crutat nimic pentru,

aduce la un bIln

sftrsit o opera Orla de greutatt

Sire, Tara se poate fati cu acéste lu-

crarY, carY dovedesc progresele facute

corpul inginerilor In, aniY bine cuvIntatY

aY DomnieY MaiestateY Voastre. Liniile noastre ferate, marile caY nationale, carY

duela granitele TdreT, lucrarile hidraulice,

docurile de la Braila si de la

Galati,

sunt atitea dovezT de manca roditoare a

acestuY corp. §i daca tinem In seama clt

doua treimY din ingineriY, cal-Y

parte la executarea lucrarilor,

ad luat

al

caror

sfIrsit 11 serbam asta-zY, sunt Off din

scoala noastra de podurY si sosele, o le-

gitima nandrie trebue sit simtim.

In 1866, abia 21 ingineff rtuntnY eraii

In serviciuI statuba ; azY el sunt legiune

si alcatuesc o a kloua armata,

tot

atit

de nemarginft devotata Maiestatef Voas-

tre si l'Are, ca

i aceea In capta careia

ati cucerit,

Sine, neattrnarea RominieY.

Aceasta armatit a progresuluY, care la

vreme d nevoe va fi alaturY ca cea-l'altit

pentru apararea tronuluY si a patrieY, are

si clima, in luptele sale pacinice, mortiY

si ranitiT sal; acestor victime ale !dato-

www.dacoromanica.ro

rieY, pe care poetil nu le slavesc, noT

cel putin le datoram o duioasa amintire,

SIRE,

A tY trecut Minares ca sit ducetY op-

tirea la victorie, asta-zr trecetY iar Du-

narea ca sit

aceea a munceY in potriva eletnentelor,

sarbatoritY 9 alta victorie

Iii adevar, cite greutatY erad de invins

o theturit de 300000 m, cubY, z000

in. de podurT $i de viaducte peste Bor

cea, 2000000 m. cubY de rambleurT epa-

ratY in contra apelor prin 200000 M.

tratY de pereurY zidite, un viatluct de 11/2

kil. in mijlocul balteY, altul de goo m.

$i toste aceste lucrazi pentru a ajunge

la ultimul si cel maY mare obstacol, Du-

nafta.

In zadar batrinul fluvitt a

crutat

apere cu furie linistea sa secularil,

sit

tur-

Iturata cu atitaindrazneala,deslantuindu-

sT valurile si inecind 1ntreaga cimple, de

la malta DunareY pana la malul floree%

lupia a, fost crtncenit, das el a fost tnvins.

Fundstiunile poduluT ,sunt cobortte la

30 m. sub nivelai apelor micY ; pare ca

el a tufipt cu dragoste radacinY salud

in fundul ctuluY, ca

nicY valurile,

niel

sloiurile, niel furtunile sI nu-1 zdruncine,

stapin sit ramita pe tarmurile Minare,

precum poporul romtn, cu toste duma-

n'ele, staptn a ramas pe pamtntul

mosesc.

strit-

El se ?imita la 30 rn. d'asupra apek

mart pare ca ar vrea sit cuprincla

ochire cit maY mult din scumpa Tara, sh

arate cit de sto ea a ajuns, adicif vrea

zica fie-caruia,

gtnditi-va ce a

fost

Muntenia, ce a fost Moldova, privitY ce

sus este acum Regatut RominieT. Imense deschiderY de 190 m. despart

pude, lastnd trecereY o cale larga, pre-

cum larga a fost tot-d'auna calea ce Ro-

minia a deschis progresulut

§i pe de asupra stalt asezate500000t:.

kit. de metal, znasl eporml care a tre-

buit sa fie ridicatit

la 30 m. Inaltimt

De otel este coroana pe care

Rolla/.

nia v'a pus-o pe cap, Sire ;, de otel este

bratul pe care Rominia

l

intinde Do-

troget ca un simbol de vecinica unire

si de puternic

rata podul

Regele Carol I', el poarta

nurnele vostru, Sire, cacY prin nestramu-

tata Voastra Incredere, In foloaaele ce

Tara va trage din aceasta lucrare, visul

Maiestatef Voastre, de actos un sfert de

veac, este ea 1ndeplinit.

SIRE,

Spre izvoarele Dunargl strampsa Vos

tri att cladit tn mIndru:eastel, leaganul

PODUL-CHEIA

13

PODUL-DE-P1ATRX

uneY ilustre dinasta ; spre gurile Dunh-

reY atT clIdit un alt

falnic monument

Urmasa MaiestItef Voastre 41

vor privi

ca pe o pildii de ¡apto mar; sIvtr;ite

sub Domnia-VoastrI; iar genera¢iile

toare, vzInd cu uimire podul cRegele

Carol ID vor zice

Carol viteaz a fost In timp de lupth,

mare si Intelept Regesb ;My de pace.

lar noY toa, Sire, cu mima plirdi de

cea maY nemIrgInitI dragoste spunem ;

SI triiitY, Sire.

Trliascii. M. S. Regina.

TrNiascl Dinastia.

M. S. Regele a luat cuvintul,

zicind

Intrunia aci pe *mude DoltogeY,

de a pururea unitI prin Ongele vitejilor

nostri si din noli Muda printeun lant

de fer cu Ronftnia, serbIm un eveniment,

asteptat cu nerIbclare de Tara IntreagN,

care va glisl un r,I.sunet mere, departe

peste hotarele

sale. SIVIrsirea poduluY

peste Dun/re, dorit de un sfert de veac

de Mine, este asta-ni un fapt

Implinit,

uriasI se

ridicii

Maintea noastrli a-

ceastit falnicl opera., ca o mIrturie

diati a tdriel Regatulut

Geniul omenesc, 4n care se resfring

progresul si avitntn1 puternic al

niel, a Invins toste greutatile, a halgtu-

rat toate piedicele spre a executa aceastI.

ludrare trainicr sa. neperitoare, care tre-

bue sii arate luineY c

vrednic este po-

porul comm'n de frumoasa sa chemsre la

Ronill-

gurile DunIreY si pe pragul OrientuluY.

Monumentele sunt istoria

vie a po-

poarelor ; pnt astli-zY urmele ha Traian

nu s'ati sters. Cine nu vorbeste de po-

dul slai de la Severin ? SI dea Dumne-

zeti ca al doilea pod, stabilit dupli mil

de anY pe Duniirea-de-Jos,

trIiascI

s

veacurY spre d' povesti generatiunilor vii-

toare, din neam In neam, ca, numal prin

jerife, lupte si o muncl stat ornica

tul romin a putut fi intemeiat

sta-

MIndru pot fi

dar,

c. sub Domnia

Mea s'a conceput

i isprIvit, de ingineriY

nostri, acest mIret pod, care va

atrage

o Insemnatti parte a .comerciuha euro-

nean pe elide noastre ferate, 5ind-ca asta-

zY stliptnim linia cea maY scurdi

mNrile nordice

j atrae din Orient.

Mire

AruncIm acum o prive maY departe pe mare, pe amasa nemiirginitii cale de

RO, unde se IncrueiseazI nenumliratele

drumurY ale miseireY tntregeT lunir, care

rIspindesc boglitiele asupm natiunelor.

Prin portul de la Constanta podul peste

DunIre ne-deschide timad. cale ,largli,

care va spori Intr'un mod neasteptat re-

latiunile noastre comerciale

gura dessfoltarea noastr/

si

va asi-

Steagul Rodlniet care este deja cu-

noscut In porturile din Europa, In curtnd

va Mili si in toate Virile cele maT de-

pIrtate ale UniversuluY, ducind cu din-

sul renumele scumpeY noastre patriY. Cu

Mima plinl de bucurie, exprim amasa

convingere, In fata acesteY impunItoare

adunan, In fata uriasuluY nostru pod, pq,

care '1 privesc ca cheia de aur a unuT

viitor strdlucit, multumind clilduros tutu-

lor acelom carT ati

contribuit la marea

izbindl ce se serbItoreste asta-zY de noT

cu atlt de adincl satisfactie. Multumesc

de asemenea pentru

cuvitntlirile

asa

de

bine simtite 5f at41 de mIgulitoare pen-

tru Mine ; multumesc corpuluY technic

pentru rivna

si hiirnicia _de

d

desMu-

rat In numeroaselb lucran T publice,

in cursul celor din urml anY,

care g/sesc cea maY frumoasI a lbr

si

in.

coronare In podul de peste DunIrp.

Fericit Sunt ca Mala oaspea si D-v.

toa sunteff martorY la Sceastli memoro:,

bila zi, care Inseamnli o nouN epoca lp

trista noastrii

economicli,

i

sunt

sigur

ca va vetY ant cu Mine In strigarea de :

sli trEascli iubita NoastrI Rominie,

cliruY avtnt nimera nu'l poate opri

drumul márireY pi al prcipIsireY.

al

In

(Artidol redactat de D. A. Sa-

iigny).

Podul-Chela, sat, Mcind parte

din com. rur. Brebul, jud, si pl.

Prahova. Are o populatie de

To locuitml

Vilceaua Valea-Rea desparte

acest cAtun de Brebul-Megiesc.

.5T-a /uat numele de /a o strim-

toare foarte ingusa îq. formA

de cheiei

Doftana.

pe unde trece riul

Podul-Cheief, proprietate a Efo-

riel

Civile din Bucu-

restl, fosa pendinte de schitul

Brebul, com. Brebul, jud. si pl.

Praholia, care se arendeaza cu

520 la anual.

Podul - Corbeanca,

cdt,un,

proprietatea

CorbiT - Mari,

pe

pl.

Neajloy.ul, jud. Vlasca,

www.dacoromanica.ro

Podul-Corbulur,sat, acind parte

din com. rur. Comarnicul, plaiul

Pelesul, jud. Prahova. Are o

populatie de 164 locuitorT. E

situkt intre vdile Prahovei, Bra-

dului si CorbuluT, intrio poziti-

une foarte frumoasa.

Podul-cu-Fagi, vale, isvoreste

din raionul com. Valea-Lungl,

jud. si pl. Prahova, si se varsA

in Valea-lui-Dan, tot in raionul

com. Valea-Lungl

Podul - Cu - Florile, p/atott, pe

virful

muntelui anoaga, jud.

Dimbovita. In acest platon este

si un lae totcu numele de Podul-

cu-Florile, san Cimpul-cu-Florile.

Acest platon este plin de florT

vara si

are o priveliste incin-

tatoare. E inconjurat de jur-

imprejur cu colti de piatrd foarte inaltT si ascutiti.

Podul-de-FIer, sat, jud. Bacn,

Bistrita-de-sus,

com. Snu-

cesti,

situat pe malul BistriteT,

la 5112 kil. de SAucesti (scoaln).

4kre o populatie de 15 familii,

sati 6o suflete; 6 circiume.

Locuitoril

posea: 30

marT cornute, 6o

9 porci.

oi,

.2

vite

caT si

Se afiä situat lingl podul de

fier de pe Bistrita, al cnii ferate

Bacnu-Roman.

Podul-de-la-Celeifi. Vea Podul-

Antic-de-la-Celein.

Podul - de - la - Ru§I, pod, peste

rinl Bistrita, jud. Neamtu, situat

la marglnea despre S. a orasu-

lui Piatra ; uneste trupul MArà-

tei cu Petro-Dava si cariera de

pratra de peste riul Bistrita.

Podul-de-Piatra, pichet vedija

de frontierd,. pe Dun are, in jud.

Ialomita, pl.

Ialom4a-Balta, in

dreptul satului Bordusani-Mari,

PODUL-DOA MNET

Podul-Doamner,pod, jud. Vlas-

ca, peste apa Gisca saü Moya.-

tul, pe proprietatea cu acelast

nume ce constitue mosia Ba-

bele. Aci, la 1775, ne spurn Fra-

tit Tunusli, a fost un metoh

de calugdrite.

Podul-Drà'gan, vechie numire a

satului Malul.

Podul-FrInculul, loc izolat in

jud. Prahova, com. Gornetul-

Cuib, pl. Podgoria, unde Valea-

Benet se varsa. In pirlul Nuce-

teanca.

Podul-Grosului, som.-rur.

i sat,

In jud. Mehedinti, pl. Dumbrava,

La 43 kil, de orasul Turnul-Se-

verin. E situata pe vale. Satul for-

meaza comuna cu catunele Pe-

trea si Podeni, avind o popula-

tie de 1500 suflete, locuind in

250 case; 2 blserict,

de 2 preott $1 4 cintaretl.

Se margineste spze N. tu

com. Adunati-Telulut; spre E.,

cu com. BicIesul si com. Corzul ;

la S. cu comunele:Paclina-Mare

si S'asoma;

lar spre V, cu

deservite

comunele :

Iablanita.

Plopi,

Stignita

si

Locuitorli posea :

gurl,

104 care cu bol,

6o plu-

12 ca-

rute cu cat ;

o stupt cu albine.

Prin comuna trece soseaua

ce vine de la Stignita $1 merge

la Eiclesul, trecind prin Podul-

Grosulut.

Budgetul comuna, e la veni-

turt de 1258 Id ;

lar la

chel-

tuelt de 1068 let.

Vite: 670 vite marl cornute,

32 cal, 760 ot

i 540 rimatort.

Dealurt mal priricipale sunt :

Dirdoaia,

dosieT.

Petra

si Dealur-Tu-

Locurl mol insemnate sunt :

Morminti, la confluerrta Rirlulut

Stignita cu piriul Di-tutea (Podul-

Grosultd); la Petra, in

Dealul-

14

Petrel, o sanca imita despre

tare legenda spune cä ar fi adusa

catre, o ata de jidov

aci de

(aulas).

Ape sunt :

plraiele Drincea,

Stignita

i Iablanita.

Podul-IloateI, tirgufor

i com.

rur., fh -partea de S. a pl. Bah-

luiul, jud. Iasi, asez'at la taba- tul pgclisulut, ce se intinde de

la N. spre S. intre plriul Bah-

lubtul

i rlul Bahluiul, cart fac

canfluenta in centrul

tirgulut,

de unde se deschide intinsui

ses al BahluiuluT.

La a io, mal multt Evret

,cerut- de la proprietarul mosiet

Totoesti, de a le da vote, sa se

altze in AceastA lotalitate, ca

deschiza erg si la 18'18, dupa.

Calimah - Voevod,

hrisovul

s'a intemeiat ergul la pod, luind

numire de Podul-Iloaer. De oare

ce 'in aceasta localitate se intru-

nesc slintenn punct mal multe

tapete de- mosiT,

fie-care pro-

prietar a dat voe, ca pe pArtile

aceasta

lor; sa se aseze

se vede din mal multe hrisoave

ce ati fost recunoscute

Doma In anii 1823

catre

1839.

j

Pana la anul 1864, acest tir-

gusor era. admínistrat de un co-

misar al guvernulut, lar de a-

tuncl e clasat intre comanele

rurale.

Sunt statornicite zlle de tirg

numal Duminicele,

roace anuale patru : dela 1-8

ar iarma-

dela 10-18 Octombrie,

tulle,

dela 12-20 DeceMbrie si In

Saptamina-Alba. La aceste lar-

maroace se face tomerclii intins

de : cereale, vite de tot soiul,

brfitza, piel, lind i lemndrit, fiind

in sfinga n'asid part de dinp,

lar in dreapta mosit Cu padurl.

Teritoriul tirgnorulut are o

intindere carn 4e 164 hect., eu

populafie de ¡30 familit salí 2736

locuitorT, din

cart cloua partr

www.dacoromanica.ro

PODUL-ILOAFA

sunt Etvl, ocupilldur cu co-

merciul, RotniniT, indeletnicindu-

se cu agricultura sí cmsterea ví-

telor.

Se aflä situat

la jumatatea

cala dintre /asi si Tirgul-Fru-

n'os, la 22 kil, de fie-care din-

tre ateste' lbcalitatt. Prin mijlo- cul lul trece soseaua nationald,

lar pe marginea despre S., ca- lea ferata, avind si o statie.

in centrul tirgusorulut se aflá

o zidire mare

i frumoasa, pro-

prietatea comunet, in care este

cancelarla

i preceptia comunet,

precum si cancelaría sub - pre-

fecturet pase Bahluiul. Alaturea

este $coala mixta, cu localul

propriO, conclusa de 2

invata-

2 'binvAlltoare $i care a

torl

si

fost frecuentata. in 1899-900

de 154 cosit. Scoala de baett

se afla aci de la 1862, cea de

fete, de la 1867. In tirgulet mat sunt : o bise-

rica de zid nod, deservita de I

preot, I cintargt $1 un eclesiarh;

o farmacie; un spital pentru bol-

navr, intretinut de judet; o ca-

zarma pentru o cgmpanie de do-

robantt si tiabiuroü telegrafo-

postal ; o moara tu vaport, pen-

tru macinat Mina, cu mastra per-

fectionate si luminata cu luming

electrica.

Budgelul comuna este

de

30211 let, 20 bant,

la veniturt

$1 de 30157 let, 50 bant, la, chel- tuelt.

Vitec- 917 vite mar! Cornute,

Ii86 OT, .208 cal

i 220 ematort.

Podul-Iloaei, stafie de dr.-d.f.,

jud. Iasi, pl.Ctrligatur4-Bahlulul,

com. Podul-Iload, pe linia Iasi-

Pascani, Nsä in circulatie la

I hule i870. Se afta futre sta-

tele Cucuteni (8.7 kit.)

j Sirta

(I r.r

nivelulut MATiY, de 41 m., 95.

Venitul acestel stalit pe 1896

a fost de 197.415 ler, 66 banr,

kil.).

Indltimea d'asupra

toDuLlinEr

Podul-Jijiei, sat, jud. 14, pl.

Bran4tea, com. Go1le0i, situat

intre riul jijia

i gira ThbruvA-

tul ;

i avind o populatie de 44

familir, sati 201 suflete.

Are o moarA pe apa Arel.

LocuitoriI posea :

i

vitg

marl cornute, 410 or, 44 car§i

32 rtmgtorr.

Podul-LaculuI, sat, in jud. R.-

Sdrat, pl.

Odobasca, numit §i Ureche§ti-

d.-j., pentru-cA mar inainte tinea

de com. Urecheqti. Vezr Lacu-

lur tPodul-).

Podul-Lat, deal, ce se intinde

mar in tot lungul säti in partea

OraRlurt cAt.

cona,.

i pl.

Prahova. S ervd de p54une vitelor.

de E. a com. Cornul, jud.

Podul-Lat, Giantäul, Cioata

Poiana-HumeI, deal intins,

ce poartA aceste ripmirr si

conjoarA com. Lip-ova, pl.

in-

Ra-

coya, jud. Vasluiü, in formA de

semicerc, incepind de ra N.-V.

spre S. be la V. spre E. poavtA

numele de Chiliile, Lip oya-Strim-

ha, Rdgoazele, Scaunul-Doam-

ner, Potopoaim DrAcoaia, Mo-

i Voiosul. Tre-

canul, Plopani

cind in com. Doagele, se pre-

lungqte inainte pAnA ja com.

Dragomimti, pf. j jud. Tutova,

formin& acolo o limbA ole pA-

mint, unde se unqte valea

piriul Lipova, cp valea

riul Tutova.

Culmea acestar deal, in toatd

prelungirea sa, servA de hotar

i

pi-

aespArtitor, de la

prejlfr i2And la RAgoazele

judet

iantdul im-

i

;ud.

Ro-

tre

acest

mah ; iar de la RAgoazele pana la Voitosul, unde se terminA a-

ceastA com., desparte j'udgtul

de jud. Tutova.

Tot acest deal, in partea de S.-V., desparte acest judet de

jud. Bacdti.

i5

Dealul, in mare parte din ra-

mificArile 14 e acoperit de p5.-

durr cu arborr ce da(' lemne

pentrufoci co nstructi u nr : brazr,

aninT

i

mesteacknr; parte e

acoperit cu finat, parte cu su-

hat §i parte cu vil'.

Podul-luI-Petraehe, sat, in jud.

Dimbovita, pl. Ialomita., cAtunul

com. Bolovani. In cktun este

up pod peste Dimbovita, pe

PODUL-NEAGULUI

Podul-lui-Zisu, rig, in jud.

Il-

fov, pl. Oltenita, com. Prundul,

avind o lungime de aproape 2

kil, §i curgind prin moiile Pueni Prundul.

Podul-Lung, sat, fácind parte

din corn. rur. Comarnicul, pl.

jud. Prahova. Are o

locuitorr. E

284

populatie de

situat la S. comuner, intre vAile:

Prahover, Corbulur

i

Sarulur.

oseaua ce merge la gara Titu

prin Tirgov4te.

Podul-lul-Täutu, pod de piatrd,

pe

Piriul-Mare, de pe mo0a

Rudqti, jud. Dorohoiri, pl. Ber-

hometele, comuna Grdme.$ti. A

fost

rele Logora't loan TAutu, dupa

traditiunea ce se phstreazä.

construit de

cAtre

Ma-

Podul-lui-Traian, de la Seve-

rin, Jost yod peste Dundre, in

partea de S.-E. a °rasilla T.-

Severin, construit de archit66-

tul Apolodor de la Damasc, din

ordinul Impdratulur Traian, In

anul 104, cu ocazipnea rAzboiu-

lur a1 doilea dacio.

Podul era 4ternutpe 20 stilpr

di piatrA impreunatr prin bolte

de lemn,

intindea podeala cu amindota

iar pe d'asupra se

parmaclicurile sale impodobite

in rAscrucI.

Din causa vremer

i a bar-

barilor nAvAlitorr, boltile

i po-

deala s'ati stricat, rdmirend nu-

mar stilpir de zidArie, carf stati

pAnA. astAzT in iiintA ascuNT sub

apd. Dar cele dota cApAtiie

cate ale podulur 'se vdd incä in

picioare pe apiindouA malurge

opuse. GApdtilul de pe malul

sting a fost desgropat de d. Gr.

Tocilescu impreund cu oastelul

de ring dinsul, care apAra podul.

(Vezr Gr. G. Tocilesco, Fouilles

et .recherches archéologiques

Roumanie, p. 140 141).

Podul-LupeI, vale, in jud. Ia-

lomita, pl. Borcea, pe teritoriul CiocAne§ti-Sirbi. Pe aci

com.

trece drumul care duce de la

alAra§i la Bucurqti.

Podul-MotruluI, mahala, jud.

Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., com.

StingAceaua.

Podul-Neagului, vedija numire

a comund Predealul,

pl.

Pele-

jud. Prahova. Se intindea

mar inainte de la Predeal pana

la Posada, cuprinzind toate cA-

tunele carr formeazA actualmente

comuna Predeal, apor teritoriul

com. Sinaia cu cdt. Izvorul, pre-

cum i Posada §i Podul-Neagulur.

Rwdinta com. era la BuSeni.

La 1864, cAtunele Posada

Podul -Neagulur s'ají

alipit la

Comarnicul

i la 1874, dupA do-

rinta exprimatA de M. S. Carol

I, com. Podul-Neagului a luat

numirea de Sinaia, lar primaria

s'a mutat de la Bu§teni in

ceastA din urmA. localitate.

a-

Prin legea din

188o, Sinaia

a fost declaratA comunA urbanA.

Podul-NeaguluI, sat, fácind par-

te din com. rur. Comarnicul, pl.

jud. Prahova. Are o

-populatie de

142

locuitorr. E

situat pe malul drept al riului

Prahova, la poalele muntelur Ple-

uva-Mare

i cuprins intre vAile

O biela' (N.) i MesteacInulur (S.).

www.dacoromanica.ro

PODUL-NEGRI

La N. de acest cätun, in lo-

calitatea numita Lespezile, este

o biserica fondata la 1661 de

Jupin Pirvu Cantacuzino, vel Lo-

gofa, cu tata' sáü Draghiciti vel

S'Atar. Pe la sfirsitul veaculuT XVII

nu exista niel un sat ad i sus

la munte; case taranestr intil-

near pe valea Prahovel abia la

Comarnicul, in cat. Podul-Nea-

guluT, ceea ce ar dovedi ca. acest

vechiti .de

pe valea PrahoveT (VezT Podul-

NeaguluT, vechia numire a com.

catun este cel mal*

Predealul).

Podul-Negri, pod, in jud. Bacati,

pl. Trotusul, com. Tirgu-Ocna,

de peste

riul Trotusul si pe care trebue

sa treaca cel care vor sa mear-

ga la baile Slanicul sati la Gro-

zesti si

Bogdanesti. El leaga

148 m., aruncat pe

tot odata orasul Tirgu-Ocna cu

sectia Tisesti.

Podul-Pitarulul, sat, in jud. Il-

fov, pl. Dimbovita, facind parte

din com. rur. Cucueti-Platäresti.

E situat la S. de Platäresti, pe

malul sting al riuluT Dimbovita. Ad i este resedinta primarieT.

Se intinde pe o suprafata de

558 hect., cu o populatiune de

345 locuitorT.

Statul are 380 hect. o locui-

toril, 178 hect. Statul cultiva. prin

arendasii saf tot terenul, afard

de 175 hect. care sunt ocupate

de pilare.

Are o biserica, cu hramul SI.

Vasile, deservita de i preot

16

Dimbovita, ;j'ud. Ilfov, in intin-

dere de

:)5 hectare.

Podul-PiulniteI, numire ce se da

comuna Ciulnita, jud. Muscel.

Podul-Popa-Nae, ceitun, Irr jud.

Vlasca, pendinte de com. Cas-

cioarele, situat pe partea sting4

a aper ArgesuluT, la capul po-

duluT Popa-Nae

Se arendeaza

°datä cu mosia Vatra-Manastirel-

Cascioarele, de care nu se des-

parteste, fiind o singura. pro-

prietate. S'a infiintat la 1854.

Ad i s'a improprietarit in 1864

un numar de 4o de locuitorT,

carT aú luat 120 hectare, Are o circiumd.

Podul-Rizi, sat, in jud.

visa, pl.

niStea.

Bolintinul, com. Bra-

Podul-RIuluI, unul din cele 6

pichete ale judetuluT Muscel pen-

tru paza fruntarieT,

la

35. ldl.

de pichetul Gropile si la 20 kil.

de pichetul Ciocanul.

Podul-SE-MitrieI, deal, in par-

tea de

S.

a satulul

jud. Vasluiti, pl. Stemnicul. In a-

cest loc se afla o 1-10 foarte mare,

a careT trecere

voioasA.

e foarte anc-

Podul-Stamatei, sat, pe mosia

Cu acelasT nume, com. Borzesti,

pl. BaseO, jud. Dorohoiti. Are o

populatie de 180 suflete.

In trecut, &ceo parte din Tau-

testi ; acum se afla alipit la mosia

PODUL-TURCULUI

de 4a Itadauti

gind la Bbtosani,

i Darabani, mer-

i acel de la

Borzesti

i Plopenijianul, mer-

gind la Dorohoiti.

Mosia se hotareste cu :

Va-

deni, Vorniceni, Tautesti $1 CA-

lugareni, din jud. Botosani.

Podul-Stoica, atten, in judepl

Putna, com. Naruja, pl. Vrancea.

Are o populatiune de 114 In-

cuitorT si 21 case.

Podul-TurculuI, com. rur., jud.

Tecuciii, pl. Zeletinul, formata

did 2 tatune: Tirgul-Podul-Tur-

culuT

i Damacusa. E situat pe

yes, la 43 kil, de resedinta ca-

pitaleT.

Are o T'orilla

drept - unghiu-

Jara, de la N. la S., avind in

partea de E. a tirguld o colina

de dealurT Cu privirT frumoase,

formind V limita judetulul.

Are o populatie de 1973 lo-

cuitorT, din carl 1525

contri-

locuind in 940 case.

Bistrica, cu hramul Sf. Ilie, s'a

zidit la 1830 de vechiul proprie-

tar al tirgulur,"MihaT Emandi. Pe

clopot se afla data de 1813.

Dupa profesiune, locuitoriT se

roo agricultorT,

impart ast-fel :

100 meseriasr, 250 comerciantf,

48 Cu profesiunT libere, zo mun-

citorT, 142 servitor!.

Are o scoald, care dateaza de

la 1868 si care in 1899-900

a fust frecuentata de 103 copiT, LocuitoriT pose& : i ro bol, 6 bivolf, 215 vacT, 23 Tepe, 90

cal, 374 oT, 125 porcT, 43 capre;

150 sttipT cu albine.

2 cintäret1 ; i helesteù si I pod

Vorniceni,

e unde se si admi-

Veniturile

i cheltuelite com.

stdtator.

nistreaza.

se urca la 21132 leT.

Comerciul se face de t cir-

ciumar

i

i hangiti.

Numarul vitelor marT e de

318, si al celor miel' de 600.

Satul s'a infiintat Ig 1848. SI

tenii improprietaritTati mi hect.,

69 arii, iarproprieta tea, 895 hect.,

32 arif cimp.

Riul Jijia trece pe hotarul mo-

Podul-PitaruluI, pcidure, a sta-

tuluT, pendinte de Plataresti, pl.

sieT, prin partea de V.

DrumurT principale sunt : acel

www.dacoromanica.ro

GindaciT de matase se cul- tiva pe o scara intinsd.

Comuna are o lungime de

21/2 kil. si o latime de 11/2 kil.

Este strabatuta de soseaua

judeteana care o leaga de cora.

Giurgioana la S. si de com. Mun.

PODUL-TURCULIA

17

PODURILg

cel la N. In partea de V. curge

Orin' Zeletinul, care formeaza

limita com. in partea de V.

E brazdata la E. de dealul Bi-

chesti.

Comuna s'a infiintat la 1840.

Pe la 1827 si 1838 pe acest loc

ere! 3 circiumI cu numele de

ratee. Apd a fost iarmaroc, un-

de locuitoriT satelor vecine ve-

marl de schimbari intre ei vitele

obiectele casnice.

La 1840, ati venit din satele

vecine mal multl locuitorI,

un numar de Evrel,

i

ati in-

fiintat

tirgul Podul - Turculd,

pldtind bezmin (embatic) proprie-

tarului de atund, M. Iamandi,

si celd de astazI, I. Gheorghiade.

Se margineste la N. cu com.

Muncelul, la S. cu com. Giurgi-

oana, la E. cu jud. Tutova, la

V. Cu com. Giurgioana.

Podul-TurculuI, tirg, resedinta

comuneI cu acelas1 nume, jud.

Tecuciii. Aid se afla resedinta

tuturor autoritatilor plasel Ze-

letinul si a judecatorid de ocol.

In tirg se afla un spital fäcut

de d. Vasile Teodor si care se

intretine de judet.

Are o bis erica ; o scoala mix-

ta; un oficiä

telegrafo-postal.

Este resedinta und companil a

reg. 24 de infanterie.

In fie-care Lud se face aci

bilciti (iarmaroc).

Tirgul este situat pe vale, a-

vind la E. si la V. dealurI. In

centru se aflä ocolul de cereale.

Podul-UrsuluI, sat, facind par-

te din com. rur. Cosminele, pla-

iul Varbilgul, jud. Prahova.

Podul-UrsuluI, sat, facind parte

din com. rur. Livadia, plaiul Var-

jud. Prahova.

Podul-Vadului, sat, facind parte

din com. rur. Breaza-d.-j., plasa

64746. Morels Dlcilenar Geogrally. Vol. V.

Prahova, jud. Prahova. Are o

populatie de 966 locuitorl ;

o

biserica, fondatd la 1818, cu hra-

mul Nasterea SE loan.

In acest catun a fost pänä la

1834 un stabiliment de bar.

Podul-VaduluI, Mt, cunoscute

pe la 1834, situate pe loc ves,

aproape de soseaua nationala,

In centrul com. Breaza-d.-j., pl.

Prahova, jud. Prahova, apartinind

obster locuitorilor. Apa contine

iod

i pucloasa.

Podul-Väleni, sat, facind parte

din com. rur. Poenari-Burchi,

pl. Crivina, jud. Pra.hova. Lo-

cuitorif

1864 pe mosiile Podul-Vdleni

Cojocareanca. Are o biserica.

Podul-Välenilor, deal, situat la

E. de com. Bughiile, pl. Telea-

Improprietarit la a.

jenul, jud. Prahova.

Pe dealurile com, se cultiva

ovaz, sunt vil

i pomI roditorI.

Pe unele se aflá izlaz

i padure.

Podul-Virtos, sat, facind parte

din com. rur. Comarnicul, plaiul

Pelesul, jud. Prahova. Are o po-

pulatie de 243 locuitorr. E si-

tuat la poalele munteld Gilmeia

si e coprins intre vaile

vel, Cernica

Praho-

i Batrioara.

PoduluI (Valea-), vale, uda par-

tea de N. a com. Laical-Run-

ceasa, pl. Argesuld, jud. Mus-

cel, si se varsa in rid Dimbo-

vita, pe malul drept, in raionul

comuner.

Podului (Valea-), vale, izvo-

reste din padurea Priboaiä,

Muscel, pl. Riurile, com. Golesti,

0 se varsa in riul Bratia, pe teni

toriul cat. Priboaia, com. Golesti.

PoduluI (Valea-), vale, izvoreste

din locurile de aratura ale com

0g,retinul,

pl. Teleajenul, jud.

Prahova, se impreuna cu Valea-

Dragomird si se varsä in girla

Ogretinul, tot in raionul com.

Ogretinul.

Podurile, com. rur., in jud. Ba-

caO, pl. Munteld, situata in vale

si pe deal,

fie o lungime de

peste 20 ,kil., ce se desfasura de

la N. la S.-E, si compusa din 5

Podurile, primarie, cu

catune

sectia BrOnesti, apoI Prohogesti,

Valea-Soase! saü Bunesti, Rusa-

esti

i Schitul-Savu.

In condica Liuzilor (1803), ga-

sim Pbdurile

i Prohogesti,

ìI apartinind razesilor ;

iar in

Statistica din 1873, gasim com.

alcatuita din 8 catune : Brads-

tea (azi Branesti),

Osebiti-Pro-

hogesti, Petri-Moinesti, Podurile;

Prohogesti-Rusaesti, Schitul-Sa-

i Suseni, din care parte sunt ramase siliste.

va

Se margineste la N. cu co-

munele Magiresti

i Leontipesti ;

la .E., cu comunele l¡ucsesti

Berzuntut; la S., cu com. Dar-

si la V., cu comunele

manesti

Moinesti *Si Valea-Arinilor.

Teritoriul com. e udat de pi-

rifasele Branesti

Valra-SoaseT

brazdat de muntil

Tarnita,

Savul, Fundatura

i Schitul-Ve-

chiú,

de dealurile

Mazana-

estilor, Dealtil-id-Tanase, Pri-

porul

i Cremenisul.

Are o populatie de 520 fa-

mili!, sari 2416 suflete, din care

394 agricultor!, 6 meseriaff, 12

comerciantr, 24 Cu profesiuni li-

bere, 125 muncitorI si 23 ser-

vitod; d coald miXtl, care func-

tioneaza din 1866 in sattil Po-

durile, frecuentatä. de 31 copil.; 7 bisericI: 2 in satul Prohogesti,

in Ruslesti, 2 in Podurile

2 in Valea-Soase! (Suseni), de-

servite de 4 prpotl

retl.

si 8 cinta-

Dupä legea rurala din 1864

3

www.dacoromanica.ro

PODURILE

18

PODURIIS

s'al improprietArit 26 locuitorT

cu 77 fálcT pAmint.

Teritoriul com. are o intin-

dere de 3825 hect. PAdurile o-

cupa o suprafatá. de 2030 hect.

ProprietarT mal sunt

Eufrosina

Crupenschi, cu O tilo* de 523

hect., din care 233,30 hect. pl-

mint productiv ;

Alecu Benea,

cu o mosie de 50D hect. ;

Ghindaru, cu o mosie de 25o

C.

hect., Agripina V

Botezatu,

Maria V. Botezatu si D. Popo-

vicT, Cu cite 50 hect. ; Herman

Leonti, cu 120 hect. si Episcopul

de Buzgi, D. Climescu, cu o

mosie, ce-I dä. un venit de 5000

leT anual.

Totalu