Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Utilizare
Tip item
Rezultate ale învăŃării Avantaje Limite
itemi cu care vizează cunoa întrun timp scurt se testează cu precădere
terea de către elev a unor măsoară un volum competenŃe plasate la
alegere
informaŃii punctuale, relativ semnificativ de niveluri cognitive
duală termeni, definiŃii; rezultate ale învăŃării. inferioare;
care vizează capacita ansa elevului de a
tea elevului de a selecta răspunsul corect
identifica relaŃii de tip este de 50%.
cauzăefect, succesiunea
logică a unor eveni
mente.
itemi de tip care vizează capacita au o formă compactă antrenează capacităŃi
tea elevului de a care face posibilă de tip reproductiv;
pereche
identifica relaŃia existentă măsurarea unui volum există dificultatea de a
între două elemente mare de rezultate ale găsi material omogen
date. învăŃării întrun timp semnificativ pentru
relativ scurt cu folosirea proiectarea itemilor.
judicioasă a foii de test.
itemi cu care vizează diferite se caracterizează necesită un timp
tipuri de produse ale printro mare fidelitate; îndelungat de elaborare;
alegere
învăŃării, de la simple se cuantifică cu utilizarea abuzivă a
multiplă noŃiuni, (concepte, uurinŃă; acestui tip de item
termeni, etc) până la întrun timp scurt se conduce la familiarizarea
contientizarea propriilor măsoară un volum relativ elevilor cu această formă
strategi individuale de semnificativ de concepte, de evaluare;
învăŃare. noŃiuni termeni, principii. nu stimulează
exprimarea personală i
creativitatea în
abordarea sarcinii de
lucru.
Utilizare
Tip item
Rezultate ale învăŃării Avantaje Limite
Itemi cu care vizează niveluri sunt utili în evaluarea sunt dificil de utilizat
inferioare din domeniul cunotinŃelor factuale, pentru măsurarea
răspuns
cognitiv. dar măsoară mai mult nivelurilor cognitive
scurt/de decât simpla superioare;
recunoatere i răspunsul foarte scurt
completare
memorare; cerut poate inhiba
solicită un anumit grad dezvoltarea creativităŃii.
de coerenŃă în realizarea
răspunsului;
sarcina structurată i
răspunsul scurt cerut
permite focalizarea
elevului asupra
cunotinŃelor i
deprinderilor vizate.
Întrebarea care vizează atât evaluarea unei mari materialele stimul sunt
nivelurile cognitive varietăŃi de produse ale relativ dificil de identifi
structurată
inferioare, cât i pe cele învăŃării; cat, selectat, proiectat;
superioare. valorifică o diversitate independenŃă redusă
de surse din realitate în soluŃionarea sarcinilor
(caracter autentic); de lucru deoarece
permite evaluarea uneori răspunsul la
sistematică i focalizată acestea poate depinde
a competenŃelor. de răspunsul la cele
precedente.
Rezolvare de care vizează procese evaluează i poate necesită un timp lung
cognitive diverse i crea situaŃii de învăŃare de elaborare;
probleme
complexe. Acestea pot fi: ce dezvoltă creativitatea, există pericolul apariŃiei
explorare i înŃelegere; gândirea divergentă, de abloane atât în
reprezentare i formu imaginaŃia, capacitatea formulare cât i în
lare; de transfer, de abordarea sarcinilor de
planificare i execu generalizare sau/i de lucru;
tare; concretizare a informa este posibilă o anumită
evaluare i argumen Ńiilor i procedeelor. subiectivitate în evaluare.
tare.
Modelul propus pentru testul de evaluare iniŃială la clasa a VIa, în anul colar 20112012, la
disciplina fizică, este structurat în două părŃi: partea I conŃine itemi obiectivi de tip alegere duală i
itemi semiobiectivi de tip răspuns scurt/ de com pletare. Partea a IIa cuprinde itemi semiobiectivi
de tip întrebare structurată.
Pentru realizarea corespondenŃei dintre competenŃele specifice vizate, corespunzătoare
nivelurilor taxonomice i temele/conŃinuturile/conc eptelecheie/unităŃile tematice specifice
disciplinei de studiu din programa colară se proie ctează matricea de specificaŃii a testului.
Aceasta este un instrument care certifică faptul că testul iniŃial măsoară competenŃele vizate i că
testul are validitate de conŃinut:
- liniile matricei prezintă conŃinuturile abordate
- coloanele matricei conŃin competenŃele vizate corespunzătoare nivelurilor cognitive
evaluate.
Profesorul care creează proba de evaluare stabilet e, prin intersecŃia dintre linii i coloane,
relaŃia dintre conŃinuturile vizate i competenŃele evaluate.
Matricea de mai jos reprezintă o opŃiune pentru un test de evaluare iniŃială la clasa a
VIa. Au fost selectate teme care au fost studiate în clasele anterioare la disciplinele
Matematică i tiinŃe ale naturii, dar au fost grupate conform ca pitolelor care vor fi studiate în
clasa a VIa.
CompetenŃe
Ilustrarea/
corespunzătoare Utilizarea / Analizarea/
Identificarea / Exemplificarea Compararea/ Aprecierea/
nivelurilor Recunoaterea / Clasificarea Aplicarea Generalizarea/ Evaluarea/
taxonomice cunotinŃelor Transferul
unor date, Descrierea unor fapte, Interpretarea
specifice faptelor,
concepte, unor fenomene, date, faptelor,
disciplinei de proceselor,
relații, procese, situații proprietăŃi, proceselor,
categorii concrete, fenomene, studiu în fenomenelor, fenomenelor,
rezolvarea situațiilor
specifice proprietăŃi caracteristice situațiilor în
UnităŃi de învăŃare/ unor situaŃii specifice
disciplinei de specifice disciplinei de contexte
Conceptecheie/ problemă disciplinei de
studiu disciplinei de studiu variate
ConŃinuturi/ studiu
studiu
Teme
Mărimi fizice. Clasificare. X X
Ordonare. ProprietăŃi.
Mărimi fizice. Măsurare. X X X
Fenomene termice. X X
Fenomene electrice i X
magnetice.
Disciplina Fizică
Clasa a VIa
Numele și prenumele elevului:
• Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerinŃelor din Partea I i din Partea a IIa se acordă 90 de
puncte. Din oficiu se acordă 10 puncte.
• Timpul efectiv de lucru este de 30 minute.
2. Citete cu atenŃie afirmaŃiile de mai jos. Pentru fiecare afirmaŃie, încercuiete A dacă apreciezi
că este adevărată, sau F dacă apreciezi că este falsă: (15p)
a) A F Cuprul este singurul metal care permite trecerea curentului electric.
b) A F MagneŃii atrag fierul.
c) A F În apă, sarea de bucătărie se topete.
b) Calculează intervalul de timp dintre momentele în care primul, respectiv ultimul concurent trece
linia de sosire. (10p)
2. Pentru a măsura înălŃimea unei sticle de lapte, Mihai folosete rigla din figura 1.
Figura 1
El aază pe masă sticla i Ńine rigla vertical în f aŃa acesteia, cu diviziunea 0 în partea de jos.
Pentru a citi pe riglă înălŃimea sticlei, Mihai privete aa cum este reprezentat schematic în figura
2.
Figura 2
a) PrecizaŃi două greeli în metoda de măsurare fo losită de Mihai (care conduc la un rezultat eronat al
măsurătorii). (14p)
b) DescrieŃi un mod de lucru care poate fi utilizat pentru ca Mihai să măsoare corect înălŃimea
sticlei. (16p)
TEST DE EVALUARE INIłIALĂ
Disciplina Fizică
Clasa a VI a
Nr.
item SoluŃie, rezolvare Punctaj
1. a) 70,3 m 5p 20p
b) 14 min 5p
c) 200mm2 ; 5p
2
0,02 dm 5p
2. a) F 5p 15p
b) A 5p
c) F 5p
3. topire 5p 10p
vaporizare 5p
TOTAL pentru Partea I 45p
Nr.
item SoluŃie, rezolvare Punctaj
1. a) 6,8 s; 7,0 s; 7,1 s; 7,2 s; 7,8 s; 8,3 s 5p 15p
b) 8,3 s − 6,8 s = 1,5 s 10p
2. a) Pentru precizarea a două greeli (pentru preciza rea unei singure 14p 30p
greeli se acordă 7p).
b) Pentru descrierea unui mod de lucru pentru măsurarea corectă a 16p
înălŃimii sticlei.
TOTAL pentru Partea a IIa 45p