CURS

APLICATII METODICA
Evaluare
- Definitie , functii
- Tipuri/forme : initiala,
continua, finala
- Eval orala/scrisa/practica
- Itemi –reguli proiectare,
avantaje/dezavantaje, ex
- Evaluare alternativa :
prezentare teoretica,
exemplificare
Strategii
Def strategii, tipuri
Metode : prezentare
teoretica, exemplificare ,
argumentare, avantaje,
(Brainstorming, turul
galeriei, stiu/vreu sa stiu/
am invatat, explicatia,
conversatia, exercitiul, joc
de rol, dramatizare, joc
didactica, problematizarea,
demonstratia )
Mijloace: def, tipuri, functii,
exemplificare, argumentare
Forme organizare : def,
avantaje, dezavantaje,
argumentare, exemplificare
Forme : def, exemplificare,
argumentare
Curriculum
Definitie , tipuri CDS (extins,
aprofundat, optional)
Tipuri curriculum : formal,
nonformal, informal
Componente :
Programa scolara- def,
componente definitii
Manual- def, functii,
Plan cadru – def , ce contine
Exemplu CDS
- Relatia dintre competente
si continuturi
 Evaluarea initiala/ continua/ finala

Definitie
Momentul in care se realizeaza
Scopul
2 functii
Avantaje/dezavantaje
Metode de evaluare
Instrumente de evaluare
 Evaluarea traditionala
Evaluarea orala Evaluarea scrisa Evaluarea practica

Definitie -vizează identificarea

Caracteristici capacităţilor de
aplicare practică a
Moment in cunoştinţelor
care poate fi dobândite de către
folosita elevi
-Etape: tema lucrarii,
elaborarea cerintelor,
distribuirea
Etape materialelor,baremul
de evaluare,
-sunt consumatoare
Avantaje de timp si resurse,
Dezavantaje sunt greu de
organizat , subiectiva

OBIECTIVI
AVANTAJE • Sunt uşor de corectat
• Testează un număr mare
de elemente de
conţinut într-un timp scurt
• Asigura un grad ridicat
de obiectivitate în
măsurarea rezultatelor
şcolare.
DEZAVANT • Verifică predominant
AJE cunoştinţe memorate
anterior(mecainic);
• Răspunsul poate fi dat la
întâmplare, ghicit
• Se construiesc greu;
ITEMI
SEMIOBIECTIVI
• Oferă posibilitatea de a
evalua mai mult decât
simpla recunoaştere şi
reproducere de cunoştinţe;
• Verifică o gamă largă de
cunoştinţe, capacităţi,
abilităţi;
• Reduce posibilitatea unui
răspuns ghicit
• Ridică unele dificultăţi la
notare, dacă itemii sunt
construiţi neglijent,
ambiguu;
• Nu sunt adecvaţi pentru
analiză, sinteză;
SUBIECTIVI
• Sunt relativ uşor de
construit,
• Nu se poate ghici
raspunsul
• evaluarea creativitatii,
originalitatii, gândirii
critice, fortei
argumentative si
coerentei de gândire a
elevului
• Se corecteaza greu
• Grad ridicat de
subiectivism
• Testeaza un continut
redus
 Competențe specifice Exemple de activități de învățare
5.1. Utilizarea terminologiei specifice şi a unor simboluri - transformarea unei probleme rezolvate prin schimbarea
matematice în rezolvarea şi/sau compunerea de probleme numerelor sau a întrebării, prin înlocuirea cuvintelor care
cu raţionamente diverse sugerează operaţia, prin adăugarea unei întrebări etc.
- formularea de probleme pornind de la situaţii concrete,
reprezentări şi/sau relaţii matematice, imagini, desene,
scheme, exerciţii, grafice, tabele
Conţinuturi:
Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde şi pătrate
Probleme care se rezolvă prin operaţiile aritmetice cunoscute; metoda reprezentării grafice, metoda
comparaţiei, metoda mersului invers
• 1.Proiectați un demers didactic centrat pe elev, prin care se poate
forma/dezvolta competența din secvența, pe baza următoarelor repere:
• a. un exemplu de metodă didactică utilizată, având în vedere: două
caracteristici, un argument al utilizării și exemplificarea modului în care
poate contribui la formarea/dezvoltarea rezultatelor învăţării din secvenţa de
curriculum;
• b. două exemple de activităţi de învăţare adecvate conţinuturilor din
secvenţa de curriculum;
• c. o formă de organizare a activităţii didactice, cu argumentarea utilizării
acesteia în realizarea activităților de învățare propuse;
• d. un exemplu de mijloc de învăţământ care poate fi valorificat pentru
formarea/dezvoltarea rezultatelor învăţării, precizând: o etapă a lecţiei în
care este utilizat; o modalitate de integrare în cadrul lecţiei
• 2. Prezentați două argumente în favoarea utilizării observării sistematice a
activităților și a comportamentului elevilor, în evaluarea acestora.
Competențe specifice Exemple de activități de învățare
2.4. Participarea la interacțiuni pentru - dezvoltarea de proiecte
găsirea de soluții la probleme interdisciplinare la clasă, în școală sau în
comunitate, în cadrul unui grup mic
- organizarea unui eveniment (de
exemplu, o serbare, o expoziție cu afișe
realizate în urma lecturilor)

Conţinuturi:
Funcții ale limbii (acte de vorbire)
- descrierea (de obiecte, ființe din universul imediat)
- relatarea unei acțiuni/întâmplări cunoscute (trăite, vizionate, citite)
- oferirea de informații (referitoare la universul apropiat)
- solicitarea de informații (referitoare la universul apropiat)
- prezentarea (de persoane, de cărți, a unor activități)
- inițierea unui schimb verbal
• - explicarea relaţiei dintre competenţa specifică şi conţinuturile respective;
• - un exemplu de metodă didactică utilizată, argumentarea utilizării acestei metode
didactice și exemplificarea modului în care poate contribui la formarea/dezvoltarea
competenţei specifice din secvenţa de programă şcolară aleasă;
• - două exemple de activităţi de învăţare adecvate conţinuturilor din programa
şcolară;

• - elaborarea, folosind limbajul ştiinţific adecvat, a unui item de tip eseu structurat
prin care se evaluează competenţa specifică precizată în secvenţa din programa
şcolară aleasă;
• - menţionarea a două reguli/condiții de proiectare a unui item cu alegere multiplă, a
unui avantaj și a unui dezavantaj ale folosirii acestui tip de itemi;

• Prezentati evaluarea scrisa

• Realizati o evaluare alternativa prin portofoliu pentru evaluarea competentei din
secventa data
Următoarea secvență face parte din Programa școlară pentru disciplina MATEMATICĂ - clasa a IV-a (OMEN
nr. 5003/2014):

Competențe specifice Exemple de activități de învățare

3.2. Explorarea caracteristicilor, relațiilor şi a - identificarea şi denumirea figurilor plane
proprietăților figurilor şi corpurilor geometrice identificate în - estimarea mărimii unor suprafețe desenate pe o rețea,
diferite contexte utilizând ca unitate de măsură pătratul cu latura de 1 cm

•Conținuturi:
•Figuri geometrice
•- drepte perpendiculare, paralele
•- poligoane: pătrat, dreptunghi, romb, paralelogram, triunghi
•- cerc

•a) Precizați două mijloace didactice, două strategii de diferențiere și individualizare și două forme de
organizare a colectivului de elevi pe care le puteți utiliza pentru formarea/dezvoltarea competenței specifice
date.
•b) Elaborați doi itemi de evaluare diferiți, din categoria itemilor obiectivi, și doi itemi de evaluare diferiți, din
categoria itemilor semiobiectivi, aplicabili în evaluarea formării/dezvoltării competenței specifice din secvența
dată.
•c) Definiti competentele specifice si activitatile de invatare
•d) Realizati un CDS de tip optional la disciplina matematica in care sa mentionati numele optionalului, doua
motive din argument, doua continuturi si doua competente
 Joc didactic
• Jocul didactic - "un mijloc de facilitare a trecerii
copilului de la activitatea dominanta de joc la cea de
invatare"
• Tema(numele jocului)
• scopul/sarcina
• Material didactic folosit
• Explicarea regulilor
• Demonstrarea jocului/jocul de proba
• Desfasurarea jocului
• Complicarea jocului (nu e obligatorie)
• Incheierea jocului didactic
 METODE DE PREDARE-INVATARE
METODE DEF MOMENT IN CARE ETAPE AVANTAJE DEZAVANTA
POATE FI FOLOSITA JE

CONVERSATIEA
EXPLICATIA
EXERCITIUL
PROBLEMATIZAREA
DEMONSTRATIA

JOCUL DIDACTIC

LECTURA EXPLICATIVA

OBSERVAREA

POVESTIREA

METODA FONETICA
ANALITICO-SINTETICA

INVATAREA PRIN
DESCOPERIRE
 Problematizarea
• Problematizarea este modalitatea de a crea in mintea elevului o stare
(situatie) conflictuala (critica sau de neliniste) intelectuala pozitiva,
determinata de necesitatea cunoasterii unui obiect, fenomen, proces sau a
rezolvarii unei probleme teoretice sau practice pe cale logico-matematica,
de documentare si (sau) experimentala, pentru a obtine progres in
pregatire.
• Problematizarea este o metoda cu caracter activ-participativ, formativ si
euristic, capabila sa determine activitatea independenta, sa antreneze si sa
dezvolte capacitatile intelectuale - imaginatia si gandirea logica, de
investigatie si explorare a capacitatilor productive si creative, prin
formularea de ipoteze, variate solutii de rezolvare (aplicare). Ea contribuie
la transformarea elevului in subiect al educatiei, in participant la
dobandirea noilor cunostinte, creand posibilitatea de a mobiliza resursele
personalitatii si de a aduce satisfactii pe toate planurile ei: cognitiv, afectiv,
estetic si actionai. O activitate didactica bazata pe problematizare sporeste
eficienta invatarii.
• Realizarea unei predari-invatari problematizate se realizeaza prin
urmatoarele tipuri de problematizare: a) intrebari-probleme; b) probleme
si c) situatii-problema.
 Observarea

• Metoda observaţiei constă din urmărirea sistematică de către elev a obiectivelor şi

fenomenelor ce constituie conţinutul învăţării, în scopul surprinderii însuşirilor
semnificative ale acestora. Potrivit unor autori consacraţi în problema metodelor
de învăţământ (Cerghit, I.pag 155), observaţia reprezintă una dintre metodele de
învăţare prin cercetare şi descoperire. Este practicată de elevi în forme mai simple
sau mai complexe, în raport cu vârsta. Faptele de observat pot să aibă o mare
diversifitate: evoluţia unor fenomene caracteristice anotimpurilor anului,
dezvoltarea fluturelui de mătasă, corelaţii între viaţa animalelor şi plantelor,
producerea unor fenomene meteorologice, etc. Funcţia metodei nu este în primul
rând una informativă, ci mai accentuată apare cea formativă, adică de introducere
a elevului în cercetarea ştiinţifică, pe o cale simplă.
• Potrivit mai multor autori (Todoran,D., 1964; Cerghit,I.,1980; Roman,I.,1970) o
observare presupune parcurgerea câtorva etape:
• -organizarea observării,
• -observarea propri-zisă,
• -prelucrarea datelor culese,
• -valorificarea observării.
 Demonstratia
• Demonstrația reprezintă de asemenea o metodă didactică eficientă în instruirea elevilor,
oferind exemple sau argumente prin care se dovedesc fapte sau informații. Prin
demonstrație, profesorul indică de fapt un nivel de performanţă care trebuie atins în
exercitarea unei acțiuni, asigurând în același timp înţelegerea mecanismului de realizare a
acesteia. Tot prin demonstrație pot fi sugerate posibilele greşeli cu scopul evitării acestora
în practica curentă.
• Pentru o demonstrație eficientă, profesorul trebuie să-și organizeze prezentarea pe
etape, cu explicații care să evidenţieze aspectele mai importante, asigurându-se totodată
un cadru optim de prezentare, astfel încât toţi participanții să poată observa demonstrația
respectivă. De asemenea este foarte important să se evite prezentarea mai multor
informații sau acțiuni simultan pentru că se poate pierde interesul și atenția participanților
sau se poate omite tocmai esențialul.
• Pentru păstrarea contactului și a atenţiei participanţilor este recomandat să fie utilizate
materiale și mijloace adecvate temei și demonstrația să se imbine cu alte metode sau
procedee didactice (experiment, explicație, conversație, etc.).
• În funcție de conținuturi, pot fi abordate diverse tehnici de demonstrație:
• demonstrarea cu obiecte și fenomene reale
• demonstrarea pe baza experimentului de laborator
• demonstrarea cu ajutorul reprezentărilor grafice
• demonstrarea cu ajutorul mijloacelor tehnice.
 Lectura explicativă
Lectura explicativă este considerată un complex de metode, care
apelează la conversaţie, explicaţie, demonstraţie, povestire, joc de rol
etc., urmărind citirea textului în vederea înţelegerii lui.

Lectura explicativă se desfăşoară după următorul algoritm:

•pregătirea pentru citire / lectură;

•lectura integrală a textului;
•citirea pe fragmente, analiza textului şi extragerea ideilor principale,
alcătuirea planului de idei;
•citirea integrală a planului de idei şi realizarea unei conversaţii
generalizatoare;
•refacerea sintezei textului.
 Metoda fonetică analitico-sintetică (FAS)
• Metoda fonetică analitico-sintetică (FAS) este cel mai răspândit demersul de predare
a citit-scrisului.
• Ea presupune concentrarea pe învățarea și recunoașterea literelor și a
corespondenței dintre grafeme (semne grafice) și foneme (unități sonore), înainte de citirea
cuvintelor în întregime.” (Bărbulescu G., Beșliu D., 2009)

Acest demers se fundamentează pe următoarele:

• scrierea în limba română concordă aproape exact cu pronunţarea, deci citirea este fonetică;
• demersul implică desprinderea unei propoziţii din vorbire, urmată de analiza cuvintelor,
delimitarea cuvintelor în silabe si apoi fiecare silabă în sunete (analitică), după care
se parcurge drumul invers, de la sunete, silabă, cuvânt si propoziţie (sintetică).

Există câteva probleme legate de metoda de predare fonetica analitico-sintetică. Prima problemă
este că aceasta poate fi destul de plictisitoare pentru copii. Învățarea literelor alfabetului și
sunetele asociate acestora este un exercițiu lent și plictisitor. Evoluţia lentă a scrierii
frânează însuşirea tehnicii de citire. Copilul citeşte cuvântul identificând fiecare literă,
concentrându-se pe aspectul de formă în defavoarea înțelegerii semnificației. Literele de
mână se învaţă deodată cu cele de tipar, îngreunând învățarea mai rapidă a cititului.
 Invatarea prin descoperire
• Invatarea prin descoperire este o metoda de invatare prin investigatie, evidentiata de Jerome Bruner,
psiholog american specializat in invatare si psihologie educationala. Invatarea prin descoperire ii incurajeaza
pe elevi sa isi foloseasca experientele si cunostintele anterioare, intuitia, imaginatia si creativitatea si sa caute
noi informatii, pentru a descoperi fenomene, corelatii si noi adevaruri. Cand invata prin descoperire, copiii nu
memoreaza ce li se spune, ci cauta in mod activ solutii si raspunsuri la intrebari. De aceea, invatarea prin
descoperire este o modalitate eficienta pentru a trezi motivatia intrinseca pentru invatare a copiilor.
• Avantajele invatarii prin descoperire sunt:
• Elevii se implica activ in procesul de invatare
• Este incurajata curiozitatea
• Faciliteaza abilitati de invatare care vor fi utile intreaga viata
• Experienta de invatare este personalizata
• Creste nivelul de motivatie pentru invatare
• Incurajeaza autonomia si independenta
•  
• Dezavantaje care apar, daca experienta de invatare nu este gandita in mod eficient:
• Elevii devin confuzi daca nu au la dispozitie un model clar de lucru
• Poate fi o metoda care consuma mult timp
• Poate duce la frustrarea elevilor