SISTEME GENETICE

Majoritatea caracterelor morfologice sunt ereditare si formeaza un tip particular de sistem

biologic, numit sistem genetic
Componentele sistemului genetic:
1. Gene
2. Produsul activitatii genelor(enzime, proteine)
3. Relatia de determinare intre gena si caracter, intre genotip si fenotip
CLASIFICAREA SISTEMELOR GENETICE
In functie de localizarea componentei proteice
I. Sisteme genetice eritrocitare – componenta codificata se gaseste in hematii
a. enzimatice:G6PDH, fosfataza acida eritrocitara
b. neenzimatice: ABO, Hb, Rh, MNSs, Lewis, Xg
II. Sisteme genetice plasmatice – componenta proteica se gaseste in plasma
a. enzimatice: LDH, pseudocolinesteraza serica
b. neenzimatice: haptoglobine, transferine, Sese, Gg
SISTEMUL HEMOGLOBINELOR UMANE
Hemoglobina este cromoproteida din sange cu rol in mentinerea rezervei si transportul
O2 si CO2.
Este formata din hem si globina avand o structura de tetramer polipeptidic
Tipurile de lanturi polipeptidice difera in functie de peritada de activare ontogenetica.
Determinism genetic:
Pe cromozomul uman nr.16 se gasesc genele pentru lanturile alfa si zetta cu 141 aa.
Pe cromozomul 11 se gasesc genele care codifica sinteza lanturilor non alfa: beta, delta,
epsilon si gamma cu 145-146 aa.
La fiecare lant polipeptidic se ataseaza o grupare hem, legata de histidina terminala.
Clasificarea hemoglobinelor in functie de perioada de activitate ontogenetica:
Hb embrionare
 Hb Pórtland 2zetta 2gamma(2zetta2delta la copiii chinezi cu talasemia)
 Hb Gower 1 2zetta2epsilon – dispare in L3 in favoarea HbG2
 Hb Gower 2: 2epsilon2alfa
Hb fetala – Hb F 2alfa2gamma L2-L3 valori mari, la 1 an dupa nastere 1-2%
Hb adulte
 Hb A1 2alfa2beta se sintetizeaza din saptamana 25, la nastere este in procent de
20%, iar la 1 an 95-99%
 Hb A2 2alfa2delta – 2,5-3%; creste in talasemia
 Hb imbatranita Hb A3 – complex de Hb cu glutation. Creste in hematiile
imbatranite si la personele cu déficit de G6PDH.
HEMOGLOBINE ANORMALE
Apar prin mutatii ale genelor structurale si produc anomalii calitative(Hb S, Hb C, Hb
Lepore) sau prin mutatii in genele reglatoare(anomalii cantitative): alfa si beta talasemia.
Mutatii in genele structurale:
A. Mutatii punctiforme- care intereseaza un singur codon.
Variante de Hb anormale:
Hb Constant Spring- hemoglobina cu lanturi alfa lungi de 172 aa deoarece codonul non-
sens din pozitia 141 este transformat in codon sens
Hb S/Siclemia – mutatie punctiforma in pozitia 6 a lantului beta cand acidul glutamic
este inlocuit cu valina. Mutatia este recesiva iar indivizii heterozigoti sunt sanatosi clinic
pentru ca au 60% Hb A1 normala. Indivizii homozigoti fac siclemie sau anemia
drepanocitara caracterizata de aparitia unor hematii in secera care sunt rigide, se
aglutineaza si obtrueaza peretii mici ai capilarelor producand ulcere si necroze la
membrele inferioare. Este frecventa la indivizii din Africa unde malaria este endemica si
reprezinta o adaptare la aceasta, deoarece indivizii heterozigoti nu fac malarie.
Hb C- in aceasta forma de hemoglobina acidul glutamic din pozitia 6 a lantului beta este
inlocuit cu lizina. Homozigotii au anemie severa. Heterozigotii sunt sanatosi clinic.
B. Mutatii prin crossing over inegal in meioza genitorilor- intre genele ce codifica
lanturiloe beta si delta, pot produce variante de Hb Lepore si anti lepore.
Mutatii in genele reglatoare –produc anomalii cantitative ale Hb. Determina talasemii alfa
si beta.
Betatalasemia
Heterozigotii fac o forma usoara de boala, iar homozigotii sunt cei mai afectati(anemia
Cooley).
Manifestarile clinice apar dupa nastere si se caracterizeaza prin ramanerea in activitate a
organelor hematoformatoare, hepatosplenomegalie, aspect de craniu in perie la
radiografie, bose frontale proeminente, tegumente cenusii.
Tratamentul consta in transfuzii de sange, chelatori de fier(desferal).
Alfatalasemia.
Este mai rara, deoarece pentru lanturile alfa exista 4 alele iar mutatia este recesiva. Boala
apare la descendentii parintilor care a u doua mutatii in pozitie cis iar copii fac anemia
majora intalnita mai frecvent in Malaezia. Un este compatibila cu supravietuirea.
Cand sunt mutante 3 alele apare anemia moderata cu semne de hepatosplenomegalie.
SISTEMUL ABO
Este un sistem genetic eritrocitar neenzimatic controlat de gene localizate pe cromozomul
9q. A fost descris pentru prima data de Landsteiner in 1901 si este codificat de 3 tipuri de
antigene: A, B si H
H-structura comuna – lipoproteína-subst H
A-subst H+ Nacetilgalactozamina
B-subst H+Dgalactoza
Pe plan genetic, sist ABO(H) este controlat de 2 loci distincti nealelici:
Locus H-cu 2 alele H-dominanta-sinteza subst. H
h-recesiva-un sintet. Subst. H
Locus I cu 3 alele-IA, IB codominante si i recesiva
Pe locusul I s-au descris si alelele infirme A1, A2, A3, …..An. Nu au importante in
practica transfuziilor. Atigenicitatea lor scade progresiv de la A1 la 0.A2, A3 sunt
recesive fata de A1. A1 si A2 cele mai frecvente. Se descriu 10 genotipuri care
controleaza genetic 6 fenotipuri diferite de grupe sanguine: A1, A2, B, O, A1B, A2B.
Au importante in realizarea compatibila a transfuziilor, transplantul de organe,
diagnosticul paternitatii.
Pentru transfuzii antigenele un trebuie sa se intalneasca cu anticorpii de acelasi tip.
Antigenele apar in L2 si sunt complet dezvoltate la nastere. Ac apar dupa 4-6 luni de la
nastere si sunt compatibili cu antigenele.
Fenotipul Bombay-Epistazia
O femeie de grup 0 si un barbat de grup 0 au un copil de grupa B. Este posibil?
Grup de sange 0 fals: hh/IBi – parinte I
Grup de sange 0 adevarat :Hh/ii – parinte II
Grupa B : Hh/IBi – copil – mosteneste cele doua caractere de la fiecare parinte, deoarece
genele nu se transmit lincat.
SISTEMUL RH
Sistem de antigene eritrocitare controlat de gene localizate pe cromozomul 1(D-gena
dominante-sinteza AgD si d-alela recesiva-absenta antigenului D.
Se descriu 3 genotipuri(DD, Dd, dd) si 2 fenotipuri: Rh +(AgD pe hematii) si Rh-(lipsa
AgD pe hematii).
Locusul H este un locus policistronic controlat de 3 gene care se transmit inlantuite si au
cate 2 alele in relatie de dominante recesivitate:Dd, Cc, Ee.
Exista 2 fenotipuri si 8 genotipuri: Rh+(DCE, DCe, Dce, DcE) si Rh-(dCE, dcE,
dCe,dce).
Incompatibilitatea in sistemul Rh.
Apare la femeile Rh- cu sarcina cu fat Rh+ sau la persoanele Rh- care fac transfuzie cu
sange Rh+ la al doilea contact antigenic(a doua sarcina sau a doua transfuzie). O parte din
celulele fatului pot trece in circulatia materna unde determina aparitia limfocitelor T cu
memorie care sintetizeaza anticorpi antiD si pot distruge hematiile fetale producand boala
hemolitica a nou-nascutului.
Tratament: injectarea la mama a seruui antiD in primele 72 de ore de la nasterea fiecarui
copil Rh+.
SISTEMUL MNSs.
Genele ce controleaza aceste antigene se transmit lincat si sunt situate pe cromozomul4p.
Genele LM si LN sunt codominante si dau nastere la 3 genotipuri si 3 fenotipuri
corespunzatoare:M, N si MN. In mod normal un exista anticorpi in ser. Acestia se obtin
numai prin izoimunizare la iepure.
Genele S si s sunt in relatie de dominante recesivitate si formeaza 3 genotipuri si 2
fenotipuri: prezenta sau lipsa antigenului S de pe suprafata hematiilor.
SISTEMUL Xg.
Este un sistem genetic Xlincat conditionat de alele xga/xg localizate pe Xp223.
Xga este gena dominante si xg este gena recesiva.
Determina genotipuri feminine(xga/xga, xga/xg, xg/xg) si masculine(xga/y si xg/y) si
2fenotipuri : prezenta sau lipsa antigenului Xg pe suprafata hematiilor.
SISTEME GENETICE ERITROCITARE ENZIMATICE
SISTEMULG6PDH
Este un sistem enzimatic Xlincat conditionat de gena Gd de pe cromozomul Xq, cu
alelele GdB si GdA codominante si GdA- si Gdm(mediteraneeana) recesive fata de A si
B.
Aceste alele produc variante enzimatice: tipul B, tipul A-cu activitate mai redusa decat
tipul B(98%), tipul A-((60-70% din activitatea lui B) si tipulm cu activitate de 3-4% fata
de normal.
SISTEMUL FOSFATAZEI ACIDE ERITROCITARE(PAE)
Gena ce controleaza sistemul este P cu 3 alele codominante: A, B, C. Se descriu 6 tipuri
de enzime: A, B, C, AB, BC, AC cu viteze de migrare electroforetica diferite.
SISTEME GENETICE PLASMATICE
Componenta codificata(proteina sau enzima)se gaseste in plasma, iar variantele proteice
si enzimatice au un mare polimorfism genetic.
SISTEMUL HAPTOGLOBINELOR
Sunt alfa2-globuline plasmatice care se combina cu hemoglobina, hormona(tiroxina,
corticosteroizi), factori de coagulare(protrombina, proconvertina, globulina
antihemofilica, factor fibrino-stabilizant). Este sintetizata in ficat si splina. Au greutatea
moleculaza de 85000-160000 daltoni. Au rol in nefiltrarea glomerulara a produsilor
transportati.
Genetica sistemului:
Exista 2 gene localizate pe 16q22: Hp1 si Hp2, codominante. Hp1 produce lanturile
hpalfa1 cu GM=80000daltoni si cu doua forme diferite prin viteza de migrare
electroforetice:hp alfa1-F(fast) si hp alfa 1-S(slow). Ambele au 83 de aa cu secventa
identica, mai putin aa din pozitia 53 care pentru tipul F este lizina iar pentru tiul S este
acidul glutamic.
Hp2 apare prin crossing-over ilegal intre genele care sintetizeaza lanturile alfa1F si
alfa1S si are GM=160000 daltoni si 142 aa intr.-un lant format prin unirea tipului 1F in
pozitia 70-71 cu 1S in pozitia 12-13, rezultand haptoglobina alfa2FS(recombinata)
Cela doua gene ale sistemului sunt codominante. Pot apare si alte tipuri de alele Hp2FF,
Hp2SS.
In total exista cinci variante alelice :
Hp1F pt. lantul hp alfa1F
Hp1S pt. lantul hp alfa1S
Hp 2FS pt. lantul hp alfa2FS
Hp2FF pt. lantul hp alfa2FF
Hp2SS pt. lantul hp alfa 2 SS.
Fenotipuri posibile:
Hp 1F-1F; Hp 1S-1S; Hp 1F-1S;
Hp 2-1F; Hp 2-1S; Hp 2-2
Indivizii cu Hp 2-2 au a evolutie mai severa a infarctului miocardic, iar cei cu tipul Hp 1-
1 fac mai frecvent leucemie.

SISTEMUL TRANSFERINELOR
Transferina/siderofilina este o beta1 globulina care fixeaza si transfera fierul in organism.
Locusul geni este 3q si este descris de genele Tf C, Tf B, Tf D toate codominante. Este o
proteina cu GM=90000 daltoni si consta din fragmente glucidice unite prin lanturi
polipeptidice.
Principalele tipuri de transferine sunt: C(90% din populatie), B, D, CB, CD, BD(f. rare).
Transferina creste in anemia feripriva si scade in anemia hemolitica, anemia pernicioasa,
boli infectioase.
SISTEMUL ABO
Antigenele eritrocitare apar de obicei pe suprafata hematiilor, dar pot sa apara si pe alte
celule, umori(plasma, saliva, transpiratie)
Indivizii care au acesti antigeni sunt secretori-75%, iar cei care un au antigenii sunt
nesecretori(25%).
Genetica sistemului – 2 alele Se dominanta si se recesiva care determina 3 genotipuri si
doua fenotipuri(secretori si nesecretori salivari)
SISTEMUL GUSTATOR NEGUSTATOR
Este o reactie farmacogenetica la feniltiocarbamida(PTC, tiouracil, tiopentena), iar
indivizii gustatori sima gustul amar al acestei substante in vreme ce negustatorii un sima
gustul amar.
Cele 2 alele G si g sunt in relatie de dominante recesivitate formand 3 genotipuri si doua
fenotipuri.
Exista o asociere mai frecuenta in tre indivizii gustatori cu aparitia gusei toxice difuze iar
a negustatorilor cu gusa adenomatoasa sau cretinismul atireotic.
SISTEMUL LACTICDEHIDROGENAZEI(LDH)
Sistem plasmatic enzimatic.
Genetica sistemului: 3 alele codominante A pe 11p si B, C pe 12p.
LDH este un tetramer format din monomerii A si B. Tipul C de enzima apare in tesutul
testicular.
LDH are specificitate de muschi:
LDH1 – B4 – m. cardiac
LDH2 = B3A1
LDH3 – B2A2
LDH4 – B1A3
LDH5 – A4 – m. scheletic
Importanta diagnostica: in primele 6 ore de la debutul IMA creste f. mult varianta LDH1.
LDH5 creste in infarctul muscular.
SISTEMUL PSEUDOCOLINESTERAZEI SERICE
Pseudocolinesteraza se sintetizeaza in ficat. Este o glicoproteina cu GM 350000 daltoni.
Hidrolizeaza esterii colinei. A fost evidentiata dupa introducerea unui anestezic
suxametoniu care este metabolizat rapad de colinesterazele serice.
Persoanele care fac o apnee(lipsa respiratiilor) sunt homozigote pentru o gena care la
heterozigoti antreneaza doar o reducere mioderata a activitatii. Aceasta enzima este forma
atipica de pseudocolinesteraza. Enzima cu activitate normala poate fi inhibata de
dibucaina(anestezic in vitro) cu 80% fata de normal, in timp ce enzima atipica scade cu
numai 20%.

Genetica sistemului.
Locus 3q cu doua alele Eu si Ea, gene codominante.
Comportamentul la dibucaina:
Eu/Eu inhibitie de 80%
Eu/Ea inhibitie de 60%
Ea/Ea inhibitie de 20%