Cuprin

CUPRINS...................................................................................................................................................... 1

CAPITOL 1...................................................................................................................................................... 3

INTRODUCERE............................................................................................................................................... 3

1.1 DESCRIERE COMPANIE......................................................................................................................................3

1.2 ANALIZA RAMURII............................................................................................................................................4

CAPITOLUL II GESTIONAREA DEPOZITULUI LOGISTIC......................................................................................5

2.1. ALEGEREA LOCAȚIEI............................................................................................................................................5

2.2. MACHETA LA SCALĂ A DEPOZITULUI.......................................................................................................................6
2.3. CARACTERISTICILE TEHNICE...................................................................................................................................6
2.4. FLUXUL MATERIAL ÎN DEPOZIT..............................................................................................................................8

CAPITOLUL III............................................................................................................................................... 10

CONFIGURAREA LOGISTICII.......................................................................................................................... 10

3.1 CONFIGURAREA LOGISTICII ÎN AMONTE..................................................................................................................10

3.1.1 Tipuri de furnizori.................................................................................................................................10
3.1.2 Relaţii în piaţă......................................................................................................................................10
3.1.3 Caracteristici ale procesului de achiziţii...............................................................................................11
3.2. STRATEGIA ALEASĂ ÎN AMONTE...........................................................................................................................11
3.2.1. Tipul de contractare şi clauze ( DDP )..................................................................................................11
3.2.2 Integrarea strategiei în mixul de marketing........................................................................................12
3.3 DESCRIERE FURNIZORI........................................................................................................................................12
3.3.1. Localizare............................................................................................................................................12
3.3.2 Analiza SWOT.......................................................................................................................................12
3.4 VOLUM ŞI CONFIGURAREA COMENZILOR................................................................................................................14
3.5. RECEPŢIE ŞI DEPOZITAREA..................................................................................................................................15

CAPITOLUL IV.............................................................................................................................................. 15

CONFIGURAREA LOGISTICII ÎN AVAL............................................................................................................. 15

4.1. DESCRIEREA PIEȚEI ÎN AVAL................................................................................................................................15

4.2. STRATEGIA ALEASĂ ÎN AVAL................................................................................................................................16

1
 4.3. DESCRIEREA HYPERMARKET-URILOR.....................................................................................................................16
4.4. GESTIONAREA OFERTELOR..................................................................................................................................18
4.5. MANAGEMENTUL RUPTURILOR DE STOC...............................................................................................................18

CAPITOLUL V............................................................................................................................................... 19

TRANSPORT ȘI FLOTĂ................................................................................................................................... 19

5.1. NECESARUL DE TRANSPORT................................................................................................................................19

5.2. STANDARDELE DE TRANSPORT............................................................................................................................19
5.3. CONFIGURAREA RUTELOR..................................................................................................................................20
5.4. CONFIGURAREA FLOTEI......................................................................................................................................20
5.5. SERVICE ȘI SUPORT TEHNIC.................................................................................................................................21

2
Capitol 1
Introducere
1.1 Descriere companie
Rewe România reprezintă în ţara noastră concernul german REWE, unul dintre liderii
europeni din domeniul alimentar, cu o experienţă de peste jumătate de secol.

La ora actuală grupul REWE este reprezentat în peste 14 ţări europene, cu o cifră de
afaceri de peste 45,1 de miliarde de EUR, cu peste 12000 de magazine şi un număr total de
angajaţi de peste 290.421. În afară de comerţul en detail din domeniul alimentar REWE mai
este activ la nivel european şi în domeniul turismului cât şi cel al comerţului cu articole de
tipul Do-it-Yourself.

În România concernul este prezent încă din 1999 prin deschiderea primului
supermarket Billa în București. Compania Rewe a adus între timp în țară și lanțul Selgros
Cash&Carry precum și rețeaua de discount formată din Penny Market respectiv Penny Market
XXL.

Având în vedere puternica expansiune a companiei, oferind şanse de promovare în

carieră pentru angajaţii motivaţi şi dornici de a învăţa, un pachet salarial atractiv corelat cu
performanţele, o atmosferă plăcută de lucru, în prezent compania numără peste 2000 de
angajaţi.

Penny Market este un lanț de magazine de tip discount deținut de compania germană
Rewe, care operează peste 3.000 de magazine în Germania, Austria, Italia, România, Ungaria,
Cehia și Bulgaria. Principalii competitori sunt Lidl, Real și Kaufland. Există oferte
săptămânale atractive pentru alimente și servicii, produsele textile, bunuri de uz casnic și
produse electrice, fiind incluse în publicații în funcție de specificul lor. Ofertele se regăsesc și
într-o selecție de reviste cunoscute și ziare.

Organizare filiale

3
 În prezent, compania REWE Romania operează 6 magazine XXL Mega Discount și
136 magazine Penny Market în numeroase orașe din țară. Grupul REWE este prezent și în
Germania, Austria, Italia, Ucraina, Ungaria, Rusia, Cehia și Bulgaria.

Este o companie internaţională în plină expansiune. Rețeaua de discount Penny Market

XXL (XXL Mega Discount) s-a extinsa pe piața din Romania începând cu anul 2005, în 2001
deschizându-se primul magazin de acest gen în Brașov, acolo unde se află și sediul
administrației centrale.

Magazinele Penny Market au o suprafaţă de ca 750 mp şi un sortiment de aproximativ

2000 de articole: alimente de bază, băuturi, detergenţi, produse proaspete şi congelate,
legume, fructe şi non-food respectiv cosmetice.

Sortimentul este completat permanent cu oferte promoționale disponibile în cantități

limitate. Acestea sunt valabile o săptămână și se regăsesc în pliante. Principiul pe care se
bazează Penny Market este achiziţionarea de marfă din România, astfel încât ponderea
principală a articolelor de aproximativ 95% oferite spre vânzare este de provenienţă
autohtonă, fenomen ce diferențiază acet retailer de ceilalți, unde procentul produselor de
import este mult mai mare. În câteva cazuri se apelează şi la furnizori străini, pentru anumite
categorii de articole care nu se produc în România şi al căror raport calitate - preţ corespunde
cerinţelor clienţilor români.

Obiectivele companiei

Obiectivul principal este acela de a oferi clienților posibilitatea de a-și face

cumpărăturile la magazinul Penny Market din proximitate. În vederea deschiderii de noi
magazine, compania Rewe este interesată să cumpere, să concesioneze sau să închirieze
locații cât mai potrivite pentru amplasare. Un alt obiectiv important și declarat al companiei
este acela de a rămâne cei mai ieftini de pe piață, așa cum trebuie să fie un discounter. De
asemenea, compania vrea să răspundă dorinței consumatorilor de a beneficia de promoții,
combinând strategia agresivă de preț cu celelalte nevoi pe care le au aceștia și să convingă
consumatorii de faptul că dispun de ușurință și rapiditate în cumpărare.

1.2 Analiza Ramurii

Liderul de mai bine de zece ani în comerțul românesc este Metro Cash& Carry
România, căruia în ultimii trei i-au scăzut afacerile de la peste 6 miliarde de lei (1,6 miliarde

4
euro) în 2008 la mai puțin de 5 miliarde de lei (1,2 miliarde de euro) în 2011, ajungând astfel
pe locul secund în top. Pe locul al treilea se situează rețeaua de hipermarketuri Carrefour
România care a înregistrat anul trecut încasări puțin peste 4 miliarde de lei (950 milioane de
euro), în creștere cu 3% spre deosebire de anul precedent.

Selgros Cash & Carry a revenit pe locul al patrulea, devansând rețeaua Real (deținută
de grupul Metro) care a obținut vânzări de 3 miliarde de lei (710 milioane euro) în 2011,
raportând cel mai mare declin pe segmentul hipermarketurilor, de 8% (comparativ cu 2010).

Totodată, Lidl a urcat pe locul al șaptelea în topul retailerilor, raportând afaceri de 1,67
miliarde de lei (400 milioane euro) și devansând rețeaua de hipermarketuri Auchan. Retailerul
german cu profil de discount nu a reușit încă să își devanseze principalul concurent pe piața
românească, Rewe Romania, din care face parte și Penny Market, care a înregistrat afaceri de
1,75 miliarde de lei (peste 410 mil. euro).

Capitolul II
Gestionarea depozitului logistic
2.1. Alegerea locației
În urma analizei locațiilor în care magazinele Penny market sunt prezente, am decis
ca depozitul ce urmează să fie construit, să fie amplasat în zona Moldovei. Astfel, magazinele
pe care depozitul le va deservi sunt cele din Bacău, Suceava, Focşani. După cum se poate
observa, orașul Bacău este cel poziționat geografic central în rândul celor trei magazine, iar
depozitul va fi amplasat pe un teren din comuna Letea Veche, de lângă orașul Bacău. A fost
aleasă această amplasare datorită poziționării centrale față de celelalte două magazine, iar
comuna a fost aleasă în detrimentul Bacăului datorită prețurilor mai mici pe care le au
terenurile, dar și datorită taxelor și impozitelor locale percepute în zonele rurale.

5
2.2. Macheta la scală a depozitului
Macheta detaliată poate fi consultată în anexe.

2.3. Caracteristicile tehnice

Dimensiune
Depozitul ce urmează a fi construit va deservi nu doar raionului de cosmetică, ci și
celorlalte raioane ale hipermarketurilor, iar alocarea spațiului pentru raionul în cauză se va
face în funcție de ponderea încasărilor din acest raion în totalul încasărilor, dar și de volumul
mărfurilor amplasate aici.
Suprafața construită a depozitului se dorește a fi de 6000 de metri pătrați, însă
suprafața efectivă de depozitare va fi de 4800 de metri pătrați, diferența fiind pentru diverse
operațiuni și pentru manipulare. Media ponderilor încasărilor din cele trei magazine a
raioanelor de cosmetică este de 22%, având o suprafață medie ocupată de 22% din totalul
magazinului. Astfel, în urma calculelor, suprafața pe care marfa aferentă raionului o va ocupa
în depozitul logistic va fi de 864 de metri pătrați.
18% * 4800 = 864 metri pătrați
Înălţimea depozitului va fi de de 6,5 metri pentru a asigura o încărcare pe verticală
cât mai mare. De asemenea, capacitatea de ridicare a majorității motostivuitoarelor este de 4
metri, acest aspect fiind de asemenea foarte important în alegerea înălțimii depozitului. La
capacitatea de 4 metri a stivuitorului se adaugă 1 metri înălțimea paletului de marfă și o
distanță de 1,5 metri necesară instalației de ventilație.
Forma depozitului va fi de dreptunghi, având pe lățimea acestuia un alt dreptunghi,
zonă care va deservi pentru preluarea mărfii.

6
 Capacitate
O dată stabilită dimensiunea zonei depozitarii cosmeticelor, se poate efectua și o
estimare a capacității acestei zone din depozitul ce urmează a fi construit. Astfel, din suprafața
totală a zonei, căile de acces și manipulare măsoară un total de 359.25 metri pătrați (lățimea
culoarului de 3,5 metri și lungimea de 32,5 metri). Aceste dimensiuni ale culoarelor au fost
alese pentru a se putea asigura o bună manevrabilitate a mărfii cu ajutorul motostivuitoarelor.
În ceea ce privește suprafața totală utilă a zonei, aceasta este de 504,75 metri pe nivel
(suprafață totală – suprafață manipulare = 864 metri – 359,25 metri), ajungându-se la
suprafața totală de 1514,25 metri (suprafață totală nivel * număr nivele = 504,75 metri pătrați
* 3 nivele) pe trei nivele.
Luând în calcul dimensiunile standard ale unui europalet (dimensiune 1,2 x 0,8
metri, aria 0,96 metri pătrați) putem efectua și o estimare a numărului de paleți care pot fi
depozitați în această zonă. Astfel, alocând o marjă de 5 cm fiecărei laturi a paletului pentru
manevrabilitate, ajungem la o arie a acestuia de 1,06 metri pătrați ((1,2+0,05) * (0,8+0,05) =
1,06 metri pătrați). În urma integrării ariei unui europalet în aria totală a zonei, putem ajunge
la concluzia că în spațiul amintit putem depozita un număr de 1428 de paleți cu marfă.
La o înălţime a mărfii pe palet de 1 metru, putem estima și un volum total de marfă
care poate fi depozitată în zona de menaj. Astfel, volumul total al mărfii este de 1370,88 metri
cubi de marfă (Lungime * lățime * înălţime * număr paleți = 1,2 * 0,8 * 1 * 1428).

Nr. crt Obiect măsurat Dimensiune Număr Total

1. Zonă manevră 113,75 mp 3 zone 359,25 mp

2. Zonă depozitare 504,75 mp 3 nivele 1514,25 mp

3. Europalet 1,2 x 0,8 x 1 m 1428 1370,88 mc

Împărțirea pe compartimente
Depozitul logistic ce urmează a fi construit deservește toate raioanele celor şase
magazine amintite. Astfel, compartimentarea întregului depozit se va face în funcție de
ponderea încasărilor raioanelor în totalul încasărilor din magazine. În tabelul de mai jos sunt
prezentate ponderile încasărilor, dar și suprafața alocată fiecărui raion în depozit.

7
 Sup. Ocupată Sup. Ocupată
Nr. Crt Denumire raion Încasări
în magazin în depozit
1. Alimentar 35% 45% 2160
2. Cosmetică 22% 18% 864
Confecţii/Încălțămint
3. 18% 17% 816
e
4. Electronice 15% 12% 576
5. Bazar 10% 8% 384

În ceea ce privește nevoile speciale ale fiecărui compartiment din depozit putem
menționa faptul că anumite produse au nevoie de condiții speciale pentru a fi stocate în
siguranță, atât pentru depozit cât și pentru consumatorul final. Astfel, departamentul zona
produselor alimentare va fi strict delimitată pentru a nu pătrunde mirosuri sau temperaturi la
produsele sensibile. De asemenea, compartimentului cosmetice i se va amenaja culoare mai
largi pentru o manevrabilitate mai bună a paleţilor deoarece orice manevrare
necorespunzătoare poate duce la degradarea produselor acestea fiind foarte sensibile. Zona
produselor electronice va beneficia de spații de stocare mai largi pentru anumite produse
datorită dimensiuniilor, iar zona confecțiilor va avea de asemenea spații deosebite de stocare.

2.4. Fluxul material în depozit

Preluare marfă
Marfa sosită în depozit de la diferiți furnizori este preluată de către motostivuitoare,
direct din mașinile distribuitorilor, iar apoi este stivuită, după anumite reguli, pe suprafața
depozitului logistic. Zonele de preluare a mărfii din mașinile de transport sunt în așa fel
optimizate încât descărcarea mărfurilor se poate face fară probleme de pe orice tip de mașină.
Așezarea mărfii pe rafturile depozitului se face în funcție de rotația pentru anumite
categorii de mărfuri pentru ca prelevarea acestora să fie cât mai facilă. Astfel, mărfurile cu o
rotație rapidă sunt așezate în principiu pe rafturile inferioare, cât mai aproape de platforma de
cross – docking, iar mărfurile cu o rotație mai lentă, pe rafturile superioare, mai departe de
zona de cross – docking.

Condiții de depozitare

8
 Marfa sosită în zona cosmetice necesită condiții deosebite de depozitare deoarece
sistemul de ventilație trebuie să asigure a bună circulație a aerului. În ceea ce privește
depozitarea efectivă a mărfii, aceasta, stivuită pe europaleți, va fi așezată pe rafturile
construite în acest sens. Fiecare din cele trei nivele de așezare este construit din material
rezistent pentru a asigura o siguranță cât mai bună a produselor depozitate.
Podeaua depozitului va fi construită dintr-un beton foarte rezistent, peste care se va
așeza un linoleum special pentru acest tip de operațiune. Podeaua astfel obținută va fi
rezistentă la tonaje foarte ridicate, iar întreținerea acesteia se va face foarte ușor cu ajutorul
utilajelor specializate.

Manipulare
În interiorul depozitului, marfa va fi manipulată atât cu ajutorul utilajelor
(motostivuitor, benzi transportoare, transpaleți), dar și de către pick-eri. Sunt folosite toate
aceste metode pentru optimizarea descărcării tirurilor, dar și pentruconfigurarea tirurilor după
metoda LIFO.
Cu ajutorul motostivuitoarelor va fi aranjată pe rafturi marfa voluminoasă. De
asemenea, tot cu ajutorul acestor utilaje se va face transportarea paleţilor de marfă până la
zonele de crossdocking. De asemenea, de la zonele de crossdocking, pachetele voluminoase
vor fi transportate și încărcate în tiruri.
Benzile transportoare sunt folosite pentru mutarea și manipularea baxurilor cu
produse, dinspre și înspre zonele de crossdocking în vederea configurării comenzilor pentru
fiecare magazin în parte. De asemenea, tot cu ajutorul benzilor transportoare se va muta marfa
până în zonele de configurare a încărcăturilor (foot – print).
Transpaleții sunt folosiți de către pickeri pentru transportarea paleţilor, în cazurile în
care este posibilă această operațiune. Transportarea se va face de către personalul depozitului.
Printre avantajele utilizării transpaletilor putem aminti faptul că acestea pot fi manipulate în
zone mai înguste, unde nu este posibil sau este îngreunat accesul motostivuitoarelor.
Pickerii sunt persoanele care vor face operațiuni individuale de colectare și
configurare a comenzilor. Aceştia trebuie să pregătească comenzile pentru magazine și să
găsească varianta optimă pentru încărcarea tirurilor.

Încărcare

9
 După ce produsele au trecut prin zona de cross – docking și a fost configurată
destinația acestora, ele urmează să fie încărcate în tiruri. Încărcarea se face cu ajutorul
motostivuitoarelor, și respectă regula LIFO, adică ultimul produs care intră în tir este și cel
care iese primul. Această metodă permite ușurarea descărcării tirurilor în funcție de destinația
acestora. De asemenea, înainte de încărcarea propriu-zisă se face configurarea transportului,
marfa este așezată pe amprenta la sol a camionului pentru o aranjare cât mai eficientă a
mărfurilor transportate.

Înlănțuirea etapelor ce vizează fluxurile fizice:

Receptie Asezare pe Pregatire

Crossdocking Incarcare
marfa rafturi comenzi

Capitolul III
Configurarea logisticii

3.1 Configurarea logisticii în amonte

3.1.1 Tipuri de furnizori

Având în vedere că în supermarketul Penny se află o gamă complex şi diversificată de

produse cosmetic, numărul de furniyori este unul ridicat, astfel vor fi contractaţi atât
producători cât şi distribuitori.
 Producători
Printre principalii producători de cosmetice de pe piaţă găsim pe: L’Oreal, Nivea, Farmec,
Elmiplant, Gerovital, P&G, etc.
 Importatori - distribuitori
Importatorii cunoscuţi pe piaţa din ţară: Unilever România SA, Nivea România, L’Oreal SRL
şi Coty Cosmetics.

10
3.1.2 Relaţii în piaţă

 Între producătorii şi distribuitorii de cosmetice din România se întâlnesc două situaţii

- Producătorul şi distribuitorul lucrează sub acelaşi nume ( Unilever South Central
Europe SRL / Unilever România, L’Oreal Paris / L’Oreal România )
- Producătorul şi distribuitorul sunt două entităţi legale separate
 O altă relaţie întâlnită pe piaţa produselor cosmetice este între brand urile aceluiaşi
producător. Se realizează asocieri între produsele aceluiaşi producător ca de exemplu:
- Pachete de produse formate dintr-un produs medium si unul premium: P&G asociaza
samponul Wash&Go cu vopsea de par Wella
- Pachete de produse formate dintr-un produs low si unul medium: P&G asociaza
vopseaua de par Londa cu samponul Wash&Go

3.1.3 Caracteristici ale procesului de achiziţii

Politica de produs Penny este tocmai aceea de a satisface toate gusturile, printr-o
gamă variată de produse la preţuri extrem de avantajoase. Printr-o organizare eficientă a
muncii, precum şi datorită marilor cantităţi de produse achizitionate, Penny este în masură să
ofere clienţilor săi o mare diversitate de produse proaspete, precum şi multe alte articole din
necesarul zilnic la preţuri extrem de convenabile.
Politica de preţ Penny se referă strict la achiziţionarea la preţuri cât mai reduse ale
produselor, de la producători direct, sau distribuitori autorizaţi.
Politica de promovare se bazează în special pe atracţia clientului. Marketingul direct
este folosit în special, campanii de mailing se produc în fiecare semestru, dar şi tehnici de
promovare cum ar fi pachetul cuplu, pachetul bonus şi de sărbători sau ocazii speciale se
organizează şi tombole.

3.2. Strategia aleasă în amonte

3.2.1. Tipul de contractare şi clauze ( DDP )

11
 Vânzătorul şi+a îndeplinit obligaţia de livrare în momentul în care marfa a fost pusă la
dispoziţia cumpărătorului în locul de destinaţie convenit, vămuită pentru import, dar
nedescărcată pe de mijlocul de transport.
Vânzătorul trebuie să suporte toate costurile şi riscurile legate de aducerea mărfii până
în locul de destinaţie convenit, inclusiv orice drepturi vamale – DDP reprezintă maximul de
obligaţii pentru vânzător.

3.2.2 Integrarea strategiei în mixul de marketing

Având în vedere faptul că Penny are ca strategie integrarea verticală, aduce o influenţă
pozitivă asupra mixului de marketing. Mai exact consumatorii vor dispune de o varietate mult
mai mare de preţuri reduse, de mai multe oferte promoţionale şi de un serviciu mai bun.

3.3 Descriere furnizori

3.3.1. Localizare

Depozitul L’Oreal este situat în Bucureşti, sectorul 1. Adresa Bd. Ficusului nr. 42A, tel
+40.212.432, site http://www.lorealparis.com.
Depozitul P&G este situat în București, sector 1. Adresa: Bulevardul Dimitrie Pompei 9-9°,
nr tel +40.301.111, site http://www.pgbalkans.com.
Depozitul Nivea (Rovin SRL) este situat în Cluj, adresa Strada Memorandumului 14, nr.
telefon +40.401.894, site http://rovin.ro .

3.3.2 Analiza SWOT

 L’Oreal

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Lider mondial în materii de
produse cosmetice profesionale
- Notorietate ridicată
- Produse realizate
ultimelor progrese ştiinţifice
- Preţuri relativ mari faţă de cele
practicate de concurenţi
conform - Nu ne onorează uneori comenzile
la timp astfel generând rupturi de

12
 - Oferă produse performante la cele stoc
mai bune preţuri
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Produse considerate lux - Concurenţa ridicată

 P&G

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Gamă largă de produse cosmetic
- Deţine aproape 300 de branduri ce
ajung la aproximativ 5 milioane de - Nu oferă o gamă de produse de
consumatori machiaj
- Onorează la timp comenzile
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Preţuri reduse
- Fidelizarea clienţilor apropierea de - Concurenţa acerbă
consumatori prin publicitate şi
stimularea lor prin concursuri

 Nivea

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Gamă largă de produse cosmetice
- Produse de cea mai înaltă calitate - Preţul ridicat
- Notorietate mare
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

- Campanii de fidelizare
- Oferte promoţioale - Concurenţa acerbă

13
3.4 Volum şi configurarea comenzilor

Grupe de mărfuri

A – Loțiuni – 10 Paleți (1 palet contine 10 cutii cu câte 30 produse)

L’oreal – 3 cutii/palet
10 x 3 x 30 = 900 produse
P & G – 3 cutii/palet
10 x 3 x 30 = 900 produse
Nivea – 4 cutii/palet
10 x 4 x 30 = 1.200 produse

B – Machiaj
L’oreal – 2 cutii/palet
10 x 2 x 30 = 600 produse
P & G – 5 cutii/palet
10 x 5 x 30 = 1.500 produse
Nivea – 3 cutii/palet
10 x 3 x 30 = 900 produse

C – Parfumuri
L’oreal – 4 cutii/palet
10 x 4 x 30 = 1.200 produse
P & G – 4 cutii/palet
10 x 4 x 30=1.200 produse
Nivea – 2 cutii/palet
10 x 2 x 30 = 600 produse

14
3.5. Recepţie şi depozitarea

Totul începe de la depozitul central Penny, de aici porneşte comanda către furnizori.
Marfa este ambalată, trimisă către depozit, unde este descărcată şi verificată. Procesul de
sortare este cel care urmează, finalizând cu o reambalare şi o grupare a mărfii în funcţie de
oraşul în care trebuie retrimisă.

Capitolul IV
Configurarea logisticii în aval
4.1. Descrierea pieței în aval

În anul 2011 piaţa de cosmetice din România a fost estimată la 823 de milioane de
euro potrivit celui mai recent raport „Retailul în România 2012”. Conform statisticelor, piaţa
cosmeticelor din România a crescut în ultimii ani cu aproape 20 % şi se apropie de un miliard
de euro. Piaţa este într-o continuă creştere mai ales din faptul că bugetul clienţilor creşte, la
fel şi dorinţa de extindere a jucătorilor.

În acest moment piaţa produselor cosmetice este similară cu alte pieţe europene fiind
una foarte fregmentata. Obiceiurile de cumpărare se schimbă tot mai mult datorită unui
consumator mai educat şi a standardelor de viaţa tot mai bune care vor sprijini această piaţă.

Datorită dezvoltării hypermarket-urilor şi a vânzărilor directe piaţa de cosmetice din

România a observat o diversificare a canalelor de distribuţie. Cel mai important canal de
distribuţie ca valore este reprezentat de hypermarket-uri urmat de supermarket-uri. Lanţurile
de magazine cosmetice reprezintă doar un procent de 10 % din totalul pieţei.

Tendinţa se va menţine mai ales în cazul hypermarket-urilor dacă se ia în considerare

că anul trecut au fost inaugurate 200 de unităţi mari.

15
 Lanţurile de magazine dedicate sunt cele care ar trebui să se extindă cel mai mult,
Sephora fiind principalul jucător ce are putere de extindere, dar care ţinteşte un segment de
clienţi high-end.

4.2. Strategia aleasă în aval

Strategia aleasă de PENNY Market pentru transportul produselor de la centrul

logistic la punctele de desfacere este „Just în time”. Hypermarketurile aleg să rețină stocuri
minimale pentru a minimiza costurile cu depozitarea acestora. Chiar dacă această strategie
presupune riscuri în ceea ce privește rupturile de stoc, PENNY Market are un sistem de
inventariere permanentă care presupune că în orice moment știm exact ce stocuri se află în
magazin.
Având aceste cifre vom știi în permanență care este nivelul produselor din magazin și
vom plasa comenzile în funcție de previzionarea vânzărilor. Comenzile vor fi plasate la un
orar stabilit cu fiecare magazin în parte pentru toate raioanele, iar transportul efectiv va fi
efectuat în cel mai scurt posibil.
La nivelul mixului de marketing, firma alege să facă distribuția printr-un canal lung,
în drumul de la producător la consumator intervenind depozitul logistic, precum și punctul de
desfacere. Acest tip de canal este avantajos datorită diminuării costurilor cu transportul,
precum și costurile cu stocarea.

4.3. Descrierea hypermarket-urilor

Penny Market este un lanț de magazine german de tip discount deținut de Rewe, care
operează peste 3.000 de magazine în Germania, Austria, Italia, România, Ungaria, Cehia și
Bulgaria. În România deține 68 de magazine, iar principalii competitori sunt Plus, Real și
Kaufland.

Despre PENNY Market XXL

Grupul REWE este unul dintre liderii europeni în comerţul alimentar de la înfiinţarea
sa în anul 1927. Grupul REWE a ajuns de la un comerciant local la un concern multinaţional
aflat într-o continuă dezvoltare şi perfecţionare.

16
 La ora actuală grupul REWE este reprezentat în peste 14 ţări europene, cu o cifră de
afaceri de peste 44 miliarde de EURO şi un număr total de angajaţi de peste 270.000. Aceştia
sunt prezenţi în România prin lanţurile de magazine Billa, Penny Market XXL şi Penny
Market.
Pe piaţa românească conceptul Penny Market a fost introdus cu succes în anul 2005.
Compania deține in România 127 de magazine Penny Market şi 6 magazine Penny Market
XXL.

PENNY Market Bacău

Magazinul Penny Market deschis în Bacău are o suprafaţă de 750 mp şi un sortiment

de peste 1400 de articole (alimente de bază, conserve, băuturi, detergenţi, produse proaspete şi
congelate, legume – fructe, non food), orientat în totalitate către nevoile, dorinţele şi sugestiile
clienţilor.

Principiul Penny se bazează pe achiziţionarea de marfă din România, astfel încât

ponderea principală a articolelor oferite spre vânzare să fie de provenienţă autohtonă. În
anumite cazuri se va apela şi la furnizori străini, pentru câteva categorii de articole ce nu se
produc în România şi al căror raport calitate – preţ se potriveşte cu cerinţele clienţilor romani.

Puncte tari / slabe PENNY Market :

Puncte tari:
o Accesibilitate
o Preţuri mici
o Este mai bine organizat din punct de vedere al raionării

17
 o poziţionarea magazinelor cât mai aproape de client - în interiorul oraşului.
o Au multe oferte, promoţii şi discount-uri
o scot o revistă, o dată pe lună, cu produsele aflate în promoţii

Puncte slabe:
o Suprafaţa de vânzare mai mică
o Dimensiuni mai reduse decât Kaufland
o Număr mic de case de marcat
o Gama restrânsă de produse
o Personal puţin
o Spaţiu restrâns intre raioane

4.4. Gestionarea ofertelor

La începutul fiecărei luni, depozitul înainteză comenzi spre furnizori, cantitatea de
produse fiind estimată pe baza previzionărilor.

Fiecare magazin va beneficia în medie de două aprovizionări pe săptămână, în zilele

de luni și vineri, ținându-se cont de obiceiul consumatorului român de a face cumpărăturile în
weekend. Aprovizionarea se va face în funcție de comanda primită de la fiecare magazin în
parte, consolidând comenzile pentru un transport mai eficient.

4.5. Managementul rupturilor de stoc

Depozitul încearcă să evite rupturile de stoc prin previzionarea comenzilor și printr-un
sistem de inventariere a stocurilor permanent, prin care se știe în orice moment ce produse
există la un moment dat în depozit.

Pentru stocurile de produse, raţiunile existenţei stocurilor sunt sintetizate mai jos :

• Prevenirea rupturilor de stoc prin asigurarea nivelului de sevire a clienţilor dorit de

întreprindere

• Economii din consolidarea transporturilor

• Economii de scară (volum mare al producţiei)

• Acoperirea cereri sezoniere

18
• Asigurarea ocupării forţei de muncă

O comunicare foarte bună cu depozitul logistic este întotdeauna necesară, pentru a ști
în permanență nivelul stocurilor și necesarul produselor.

Dacă rupturile de stoc apar totuși, clauzele contractului cu furnizorii ne oferă

posibitatea să primim o cantitate mai mică din transporturile aflate deja pe traseu, în cazul în
care ceilalți distrubuitori nu au nevoie imediată de ele.

Capitolul V
Transport și flotă
5.1. Necesarul de transport

Depozitul va fi alimentat de două ori pe săptămână, în funcție de necesarul

previzionat pe luna în curs, marfa fiind adusă în camioane. În previzionarea vânzărilor se va
ține însă seama și de creșterea acestora în perioadele cu sărbători și primăvară. Livrarea se
realizează prin intermediul TIR-urilor sau a unor dubițe, depozitul logistic având în
proprietate trei TIR-uri și trei dubițe. TIR-urile sunt special optimizate pentru transportul în
siguranță a mărfurilor, acestea fiind încărcate pe paleți, câte doi pe fiecare nivel.

5.2. Standardele de transport

Firma va folosi TIR-uri cu o optimizare specială pentru ca stivuirea să se facă mai

ușor.
TIR-urile sunt special optimizate pentru transportul în siguranță a mărfurilor, acestea
fiind încărcate pe paleți, câte doi pe fiecare nivel. Fiecare TIR va avea câte două nivele de
încărcare a paleților.
În depozit, va exista sistemul de foot – print, pentru a asigura încărcarea
corespunzătoare a mărfurilor, precum și pentru un management mai bun al timpului. De
asemenea, se va avea în vedere la încărcare și natura produselor, evitând alăturarea
necorespunzătoare a acestora.

19
 Depozitul logistic este dotat cu un sistem de cross – doking, acesta asigurând
consolidarea comenzilor pe fiecare magazin în parte, pentru o mai bună eficiență a
transporturilor.

5.3. Configurarea rutelor

Depozitul logistic va fi amplasat în comuna Letea Veche județul Bacău, la jumătatea

distanței dintre cele 3 hypermarket-uri. De aceea pentru fiecare locație vom trimite tiruri în
funcție de comenzile pe care depozitul logistic le primește. Vom avea grijă ca TIR-urile să fie
încărcate la capacitatea lor maximă pentru a putea astfel micșora costurile de transport.
Depozitul logistic este dotat cu un sistem de cross-doking, acesta asigurând
încărcarea eficientă a TIR-urilor după localitatea de destinație a acestora.
Pentru hypermarketul din Bacău vom avea dubițe pentru transporturi zilnice și în
număr mai mare, dar și pentru celelalte locații, în cazul în care comenzile sunt de dimensiuni
mai mici.
Pentru transporturile către hypermarketul din Suceava, TIR-urile vor circula pe
traseul Bacău – Roman – Fălticeni – Suceava.
Atunci când vorbim despre transporturile către hypermarketul Penny Focşani TIR-
urile trec prin localități ca Tecuci și Adjud.

Ruta Bacău – Suceava Ruta Bacău – Focşani

20
5.4. Configurarea flotei

Depozitul logistic are în proprietate trei tiruri și trei dubițe pentru transporturile către
hypermarketuri, în funcție de comenzile primite de la fiecare filială în parte.
Mașinile vor fi încărcate la capacitatea lor maximă, pentru a optimiza transportul și a
minimiza costurile, ținându-se cont de natura produselor.
Dimensiunile de încărcare ale tirurilor sunt de 13,75 m lungime, 2,5 m lățime și o
înălțime de 3,5 m, iar capacitate portantă este de 20 tone.
În ceea ce privește dimensiunile de încărcare a dubițelor, acestea au o lungime de
4,7m, o înalțime de 2,5 m, o lățime de 2 m. Suprafața de încărcarea a dubițelor este de 7,8
metrii pătrați, la un volum de încărcare 17 metrii cubi.
Costurile de achiziție a mașinilor: 30.000 euro pentru dubițe, 100.000 pentru tir.

5.5. Service și suport tehnic

Tirurile și dubițele vor fi achiziționate din București, reprezentanțele acestora ne vor

asigura suportul tehnic și service-ul în caz de defecțiuni. În cazul în care mașinile se
defectează, reprezentanța Mercedes va asigura constatarea defecțiunilor, precum și service-ul.
De asemenea, marfa aflată pe traseu va fi preluată de o altă mașină asigurată de firma de la
care le-am achiziționat. Pentru siguranța transporturilor mașinile vor fi verificate periodic la
reprezentanță.

21