ECO/510

Combaterea evaziunii fiscale, a evitării obligațiilor fiscale și a spălării banilor

AVIZ

Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială

Măsuri eficiente și coordonate ale UE pentru combaterea evaziunii fiscale,

a evitării obligațiilor fiscale, a spălării banilor și a paradisurilor fiscale
(aviz din proprie inițiativă)

Administrator Gerald KLEC

Data documentului 04/08/2020
Raportor: Javier DOZ ORRIT

ECO/510 – EESC-2020-00997-00-01-AS-TRA (EN) 1/16

RO
 Decizia Adunării Plenare 20/02/2020
Temeiul juridic Articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
Aviz din proprie inițiativă

Secțiunea competentă Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune

economică și socială
Data adoptării în secțiune 20/07/2020
Data adoptării în sesiunea plenară
Sesiunea plenară nr.
Rezultatul votului (voturi pentru/
voturi împotrivă/abțineri)

ECO/510 – EESC-2020-00997-00-01-AS-TRA (EN) 2/16

1. Concluzii și recomandări

1.1 În pofida eforturilor depuse de UE și de numeroase guverne și a intrării în vigoare a unor

directive europene importante (Directiva privind prevenirea utilizării sistemului financiar în
scopul spălării banilor și finanțării terorismului – DCSB, Directiva împotriva evitării obligațiilor
fiscale – ATAD etc.)1 și a Planului de acțiune al OCDE privind erodarea bazei de impunere și
transferul profiturilor (BEPS), volumul fraudei și al evaziunii fiscale, al spălării banilor, precum
și al evitării obligațiilor fiscale este în continuare foarte ridicat în raport cu finanțele publice ale
statelor europene.

1.2 CESE propune promovarea unui pact european pentru combaterea eficientă a fraudei și a
evaziunii fiscale, a evitării obligațiilor fiscale și a spălării banilor. Comitetul solicită Comisiei
Europene să promoveze o inițiativă politică care să implice guvernele naționale și celelalte
instituții europene în realizarea acestui obiectiv, promovând consensul necesar în acest sens și
implicând societatea civilă. Cooperarea dintre statele membre ar trebui să constituie pilonul
principal al pactului.

1.3 Comitetul solicită instituțiilor europene și statelor membre să prevadă resursele financiare și
umane necesare pentru a pune în aplicare în mod eficace legislația europeană în vigoare și să își
asume angajamentul de a adopta toate noile măsuri legislative și administrative necesare pentru
combaterea eficientă a infracțiunilor și a practicilor fiscale incorecte, a spălării banilor și a
activităților desfășurate în paradisurile fiscale. În acest sens, este necesar să se efectueze o
evaluare permanentă a rezultatelor obținute ca urmare a punerii în aplicare a fiecărei măsuri.

1.4 CESE consideră esențial angajamentul statelor membre de a pune capăt formelor neechitabile și
dăunătoare de concurență fiscală, ceea ce a menționat, dealtfel, în avizul CESE ECO/491 2 cu
privire la necesitatea promovării dezbaterii privind trecerea progresivă de la votul în
unanimitate la votul cu majoritate calificată în chestiunile fiscale.

1.5 Participarea activă a societății civile este esențială pentru crearea unei conștiințe fiscale a
cetățenilor împotriva infracțiunilor și a practicilor incorecte și în favoarea unei fiscalități
echitabile. Cooperarea cu aceasta va contribui la realizarea pactului și la punerea sa în aplicare.
Implicarea întreprinzătorilor și a organizațiilor acestora este foarte importantă pentru succesul
lui. Este necesar să se asigure că măsurile legislative adoptate nu au un impact nejustificat
asupra întreprinderilor care își îndeplinesc obligațiile fiscale, prin impunerea unei sarcini
administrative excesive asupra acestora. Acționând eficient și fără întârziere împotriva
infracțiunilor și a practicilor fiscale incorecte, se vor obține resurse financiare publice
suplimentare pentru a contribui la finanțarea planurilor de redresare după pandemie, la
transformarea ecologică și digitală a economiei și la construirea Pilonului european al
drepturilor sociale.

1.6 Digitalizarea economiei implică noi provocări pentru autoritățile fiscale, deoarece poate crea noi
metode de planificare fiscală agresivă, infracțiuni financiare și practici incorecte. Cu toate

1
Se folosesc, ca și în restul textului, acronimele în limba engleză.
2
Avizul ECO/491 pe tema „Fiscalitate – votul cu majoritate calificată”, JO C 353, 18.10.2019, p. 90.

ECO/510 – EESC-2020-00997-00-01-AS-TRA (EN) 3/16

 acestea, digitalizarea economiei, prin intermediul unei cooperări administrative mai eficiente și
al schimbului de date, creează, de asemenea, noi oportunități pentru autoritățile fiscale de a
combate astfel de practici.

1.7 Pentru a obține rezultate mai bune în combaterea acestor infracțiuni și practici incorecte este
necesară intensificarea cooperării politice, administrative, polițienești și judiciare, atât direct
între statele membre, cât și între acestea și UE, consolidarea temeiurilor juridice pe care se
întemeiază această cooperare și asigurarea unor resurse economice și umane suficiente pentru
unitățile de informații financiare (FIU), autoritățile fiscale, organismele europene de
supraveghere și pentru alți actori implicați în acest proces.

1.8 Pentru a îmbunătăți eficacitatea acțiunilor, este necesar să se pornească de la o viziune comună
asupra acestor infracțiuni și practici incorecte, asupra legăturilor existente între acestea și a
relației lor cu criminalitatea economică și financiară și cu corupția politică, precum și asupra
rolului esențial al paradisurilor fiscale în facilitarea și ascunderea lor. Eradicarea activităților
infracționale din paradisurile fiscale ar trebui să fie un obiectiv prioritar al UE.

1.9 Deși această politică este necesară în orice circumstanțe, CESE consideră că, în situația creată
de pandemia de COVID-19, este esențial să devină o prioritate politică și etică pentru Uniune,
pentru guvernele naționale și pentru societatea civilă europeană. Atunci când sunt necesare atât
de multe resurse financiare publice pentru a face față consecințelor sanitare, economice și
sociale ale pandemiei, este inadmisibil ca o cantitate semnificativă a acestor resurse să fie
deturnată ilegal spre beneficiul privat al câtorva persoane, afectând în mod direct marea
majoritate a lucrătorilor, a antreprenorilor, a liber profesioniștilor, a persoanelor dependente și a
pensionarilor care își respectă obligațiile fiscale.

1.10 CESE sprijină noul un plan de acțiune pentru o politică amplă a Uniunii în materie de prevenire
a spălării banilor și a finanțării terorismului 3, prezentat de Comisia Europeană la 7 mai 2020.
Comitetul consideră că acest plan trebuie să fie pus în aplicare fără întârziere. Comitetul sprijină
crearea unui organism european de supraveghere, cu competențe directe de control al entităților
care fac obiectul obligațiilor din toate domeniile și de investigare cu privire la acestea. UE și
statele membre trebuie să adopte poziții comune în forurile internaționale, cum ar fi Grupul de
Acțiune Financiară Internațională (GAFI – OCDE), G20 și ONU.

1.11 CESE solicită Comisiei Europene să evalueze lista actuală a jurisdicțiilor necooperante și să ia
în considerare posibilitatea de a stabili criterii suplimentare pentru a se asigura că toate
paradisurile fiscale sunt incluse în lista respectivă. De asemenea, solicită stabilirea măsurilor
adecvate astfel încât întreprinderile și persoanele fizice să nu poată efectua tranzacții
nejustificate cu instituțiile financiare ale acestora.

3
C(2020) 2800 final.

ECO/510 – EESC-2020-00997-00-01-AS-TRA (EN) 4/16

1.12 CESE salută introducerea de indicatori fiscali în cadrul semestrului european, invită statele
membre să respecte sugestiile în acest sens din recomandările specifice pentru fiecare țară și
propune Comisiei Europene să includă în semestrul european o procedură de evaluare a
eficienței, echității, caracterului suficient și a funcționării corespunzătoare a sistemelor fiscale în
cadrul semestrului.

1.13 CESE solicită ca directivele europene să ia în considerare operele de artă și alte bunuri de mare
valoare, în special pe cele depozitate în porturile libere și în antrepozitele vamale și să se
elimine treptat sistemele de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori
instituite în anumite state membre, precum și să se elimine opacitatea acțiunilor la purtător.

1.14 Comitetul consideră că dispozițiile prevăzute în cea de-a cincea Directivă privind combaterea
spălării banilor (DCSB) în ceea ce privește înregistrarea centralizată și publică a beneficiarilor
reali ai societăților și ai fiduciilor ar trebui să se aplice evaziunii fiscale. Pe de altă parte, solicită
să se stabilească proceduri adecvate pentru a facilita respectarea cerințelor de înregistrare de
către IMM-uri.

1.15 CESE sprijină o soluție globală privind impozitarea întreprinderilor cu o prezență digitală
semnificativă în cadrul lucrărilor OCDE, însă, în cazul în care nu se va ajunge la un acord
înainte de sfârșitul anului 2020, UE ar trebui să-și reia inițiativa privind impozitarea marilor
întreprinderi digitalizate.

1.16 Este necesară reformarea Directivei împotriva evitării obligațiilor fiscale (ATAD) în vederea
includerii unor norme privind tratamentul fiscal în legătură cu jurisdicțiile cu nivel de
impozitare redus și cu repatrierea dividendelor sau a câștigurilor de capital neimpozitate în
străinătate.

1.17 FIU de la nivel național trebuie să fie sprijinite din punct de vedere financiar și tehnic, fiind
necesară promovarea unei cooperări strânse între acestea și între autoritățile fiscale, precum și
între serviciile naționale de poliție și Europol, în urmărirea infracțiunilor fiscale și financiare.

1.18 CESE solicită Comisiei să realizeze un studiu privind rolul societăților de tip „cutie poștală” în
ceea ce privește frauda fiscală, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale, precum și în
ceea ce privește spălarea banilor și să modifice, în conformitate cu concluziile acestuia,
Directiva împotriva evitării obligațiilor fiscale, Directiva privind cerințele de capital și
Directiva privind combaterea spălării banilor, pentru a preveni, prin intermediul acestor
directive, comiterea de infracțiuni și facilitarea practicilor incorecte.

1.19 CESE invită CE și statele membre să studieze conceptul de impozitare minimă efectivă a
profiturilor întreprinderilor și posibila aplicare a acesteia.

1.20 CESE propune ca acordurile comerciale sau economice ale UE să includă, în conformitate cu
principiile și cu normele OMC, un capitol care să conțină clauze împotriva infracțiunilor fiscale,
a spălării banilor și a planificării fiscale agresive, precum și clauze de cooperare între
administrațiile fiscale.

ECO/510 – EESC-2020-00997-00-01-AS-TRA (EN) 5/16

2. Context

2.1 Amploarea fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale, precum și a
spălării banilor este, din punct de vedere macroeconomic, foarte semnificativă în Europa și în
lume. Dimensiunea transnațională a acestora este evidentă. Paradisurile fiscale joacă un
rol-cheie în aceste procese, găzduind și canalizând capitaluri provenite de la mari întreprinderi
și averi personale ai căror proprietari au omis sau au evitat plata impozitelor, împreună cu cele
care provin din fapte de corupție politică și economică și de la organizații din economia ilicită.

2.2 Nu există o definiție a paradisului fiscal care să fie unanim acceptată, deși în toate paradisurile
fiscale cota de impunere este zero sau foarte mică și, de regulă, nu există transparență în ceea ce
privește clienții și fluxurile financiare. Ele sunt identificate prin intermediul unor liste, care
definesc caracterul lor necooperant din cauza refuzului lor de a furniza informații autorităților
fiscale și de a coopera cu autoritățile judiciare. Listele recunoscute sunt lista OCDE 4 și cele
două ale UE: cea privind spălarea banilor și finanțarea terorismului și cea privind evaziunea
fiscală și evitarea obligațiilor fiscale 5. Monografia F&D (Finance and Development, FMI)
estimează că averile private din centrele financiare offshore au o valoare cuprinsă între 7 000 și
8 700 de miliarde USD6 (între 8 % și 10 % din PIB-ul mondial).

2.3 FMI estimează că evaziunea fiscală costă guvernele aproximativ 3 000 de miliarde USD pe an7.
Parlamentul European estimează că în UE, cifra se ridică la 825 de miliarde EUR8, iar deficitul
de încasare a TVA, în cea mai mare parte din cauza fraudei, se ridică la aproximativ
147 de miliarde EUR anual, din care 50 de miliarde EUR reprezintă „frauda de tip carusel” la
nivel transfrontalier9.

2.4 Evitarea obligațiilor fiscale nu presupune întotdeauna o încălcare a literei legii, ci o încălcare a
spiritului acesteia. Paradisurile fiscale încasează anual aproximativ 600 de miliarde USD
rezultate din evitarea obligațiilor fiscale de către întreprinderi 10. Pierderile suferite de UE se
situează între 160 de miliarde EUR și 190 de miliarde EUR anual11. Evitarea obligațiilor fiscale
în șase state membre reduce cu 42,8 miliarde EUR veniturile fiscale ale celorlalte 22 de state 12.
F&D (FMI) afirmă că 40 % din investițiile străine directe la nivel mondial, aproximativ
15 000 de miliarde USD, sunt direcționate către societăți de tip „cutie poștală” (fără activitate

4
Pe lista GAFI a jurisdicțiilor cu risc ridicat sunt incluse numai două state (Coreea de Nord și Iran). Pe lista GAFI a jurisdicțiilor
care fac obiectul unei monitorizări sporite sunt incluse 18 țări. Ambele documente au fost actualizate la 21 februarie 2020.
5
Pe lista inclusă în Regulamentul delegat al Comisiei din 7 mai 2020 figurează 20 de teritorii cu risc ridicat în ceea ce privește
spălarea banilor și finanțarea terorismului. Lista revizuită a jurisdicțiilor necooperante în ceea ce privește evaziunea și evitarea
obligațiilor fiscale include 12 țări, la care se adaugă alte 20 care fac obiectul supravegherii.
6
Lipton, D.: Shining a Light, p. 4; și Shaxson, N.: Tackling Tax Havens, p. 7, conform Zucman G. (2017). FMI, F&D,
septembrie 2019.
7
Bhatt, G.: Editor’s Letter. FMI. Ibidem, p. 2.
8
Rezoluția PE din 26 martie 2019 referitoare la infracțiunile financiare, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale, punctul 24.
9
PE: ibid., punctele 142 și 143.
10
Shaxson, N. Tackling Tax Havens (Abordarea paradisurilor fiscale). IMF: ibidem p. 7.
11
PE: ibidem, punctul 19.
12
PE: ibidem, punctul.

ECO/510 – EESC-2020-00997-00-01-AS-TRA (EN) 6/16

 economică), frecvent sub forma unor societăți holding care regrupează filialele operaționale.
Majoritatea acestora sunt întreprinderi stabilite în cinci țări europene 13.

2.5 Conform ONU, spălarea banilor are o amploare de o valoare cuprinsă între 2 % și 5 % din
PIB-ul mondial14. Cauzele recente, precum Danske Bank (cu o estimare inițială de aproximativ
200 de miliarde EUR)15 sau Swedbank (37 de miliarde EUR)16 arată deficiențele în domeniul
combaterii spălării banilor, în pofida directivelor și a activității autorităților de supraveghere.

2.6 Pe lângă sectorul financiar, există și alte canale de spălare a banilor: piețe de artă, diamante și
metale prețioase; porturi libere, antrepozite vamale și zone economice speciale etc.
Schimbările tehnologice rapide oferă noi modalități prin intermediul activelor virtuale și al
lanțurilor de blocuri (blockchain). Același lucru este valabil și pentru procedurile de evaziune și
de evitare a obligațiilor fiscale: evaziune fiscală cu dividende și cupoane pentru tranzacții de
tipul cum-ex (55,2 miliarde EUR), planificarea fiscală agresivă; acorduri secrete între state și
întreprinderi multinaționale care își reduc în mod substanțial obligațiile fiscale sau regimuri
pentru acordarea cetățeniei sau a dreptului de ședere străinilor în schimbul investițiilor.
Comerțul electronic, economia platformelor și economia digitală prezintă, în general, noi riscuri
în ce privește facilitarea infracțiunilor fiscale și evitarea obligațiilor fiscale, dar și noi
oportunități de urmărire și control.

2.7 Comisia Juncker a desfășurat o activitate foarte intensă pentru combaterea infracțiunilor fiscale
și a evitării obligațiilor fiscale: 26 de inițiative legislative și 57 de inițiative de alte tipuri. Se
disting în special două directive împotriva spălării banilor și finanțării terorismului: a patra și a
cincea Directivă privind combaterea spălării banilor (2015 și, respectiv, 2018). Transpunerea
celei din urmă s-a încheiat în ianuarie 2020 și aduce îmbunătățiri în ceea ce privește
identificarea beneficiarilor, schimbul de informații și colaborarea între FIU, precum și în ceea ce
privește extinderea domeniului de aplicare pentru entitățile obligate, introducând totodată
controlul monedelor virtuale. Rezultatele practice nu sunt satisfăcătoare: continuă să existe
numeroase deficiențe și lacune, deși Comisia este foarte activă în limitele competențelor sale
(evaluarea din 2019)17. Foarte recent, Curtea de Conturi Europeană a inițiat un audit pentru a
evalua eficacitatea măsurilor de combatere a spălării banilor în sectorul bancar 18, iar CE a
acționat în justiție trei state membre în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CEJ) pentru
încălcări în ceea ce privește deplina punere în aplicare a celei de a 4-a directive privind
combaterea spălării banilor19.

13
Damgaard, J., Elkjaer, T. Johannesen, N. The Rise of Phantom Investments, p. 11-13. FMI, F&D, septembrie 2019.
14
UN: UNODC Money Laundering and Globalization (Biroul ONU pentru Droguri și Criminalitate: Spălarea banilor și globalizarea).
15
PE: ibid., punctele 236 și 237.
16
PE: ibid., punctul 235. Financial Times, 23 martie 2020.
17
COM(2019)360 final, 370 final, 371 final și 372 final, 24 iulie 2019. Un interes deosebit îl prezintă COM(2019) 373 – Raport
privind evaluarea unor presupuse cazuri recente de spălare de bani care implică instituții de credit din UE.
18
La 11 iunie 2020: https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=53979
19
La 2 iulie 2020: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/IP_20_1228

ECO/510 – EESC-2020-00997-00-01-AS-TRA (EN) 7/16

2.8 CE a prezentat (la 7 mai 2020) un nou plan de acțiune pentru o politică amplă a Uniunii în
materie de prevenire a spălării banilor și a finanțării terorismului 20, cu șase obiective principale:
aplicarea mai eficientă a normelor UE, un cod de reglementare unic, instituirea unei
monitorizări la nivel european și a unui mecanism de coordonare și de sprijin pentru FIU,
aplicarea dreptului penal al UE și acțiunea comună în cadrul instituțiilor internaționale, în
special în cadrul OCDE. Împreună cu planul a fost propusă o nouă metodologie pentru
identificarea țărilor terțe cu risc ridicat și a fost publicată o listă actualizată.

2.9 Al doilea mare domeniu de acțiune al CE a fost cel al evitării obligațiilor fiscale, legat de
inițiativele referitoare la impozitarea economiei digitale și la baza fiscală a societăților.
Strategia acesteia a urmărit obținerea unei „fiscalități eficiente”, care să determine
întreprinderile multinaționale să își plătească impozitele corespunzătoare acolo unde generează
valoare, în conformitate cu Planul de acțiune al OCDE privind erodarea bazei impozabile și
transferul profiturilor (BEPS), în special prin limitarea erodării bazei de impozitare a societăților
prin deduceri ale dobânzilor, ale redevențelor și ale altor beneficii financiare. Principalul
standard în acest sens a fost Directiva ATAD (2016), modificată în 2017 pentru a include
tratamentul neuniform al elementelor hibride (ATAD 2) 21. Încă nu este posibilă efectuarea unei
evaluări a rezultatelor acestora. De asemenea, au fost adoptate acte legislative pentru facilitarea
soluționării litigiilor generate de dubla impunere 22. Un nou Regulament privind controlul
numerarului care intră sau iese din Uniune a fost adoptat în 2018 23.

2.10 În inițiativele sale legislative referitoare la impozitarea economiei digitale și la baza de

impozitare a societăților, CE a avut în vedere evitarea obligațiilor fiscale. În 2018, Comisia a
propus două directive: Directiva privind impozitul pe profit al societăților în cazul unei prezențe
digitale substanțiale și Directiva privind impozitarea veniturilor marilor întreprinderi digitale.
În 2016, a propus alte două directive: Directiva privind o bază fiscală comună a societăților,
CCTB, și Directiva privind o bază fiscală consolidată comună a societăților, CCCTB. Aceasta
din urmă este foarte importantă pentru combaterea evitării obligațiilor fiscale. Dezbaterile
simultane de la nivelul OCDE și opoziția unora dintre statele membre au întârziat adoptarea
acestor directive. Având în vedere această situație, CE a prezentat o comunicare (în 2019), prin
care se propune inițierea unei dezbateri, astfel încât deciziile în domeniul fiscal să fie adoptate
cu majoritate calificată.

2.11 Cooperarea dintre autoritățile fiscale și alte instituții ale statelor membre, prin schimbul automat
de informații fiscale (AEOI)24, și transparența sunt esențiale. Au fost aprobate șase directive
privind cooperarea administrativă. De la prima, 2011/12/UE, până la ultima, (UE) 2018/822,
a fost extinsă treptat obligația de a dezvălui informații cu privire la beneficiarii reali ai
conturilor, la activele financiare și la tranzacții, precum și la toate produsele, inclusiv la
asigurări și la dividende. S-au înregistrat progrese în ceea ce privește cerințele pentru schimbul

20
C(2020) 2800
21
Directiva (UE) 2016/1164 (ATAD) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020 în statele membre care nu dispuneau de o legislație proprie
(și va intra în vigoare în 2024 în celelalte state). Directiva (UE) 2017/952 (ATAD 2) va intra în vigoare la 1 ianuarie 2022.
22
Directiva (UE) 2017/1852.
23
Regulamentul (UE) 2018/1672.
24
În limba engleză: Automatic exchange of information – AEOI.

ECO/510 – EESC-2020-00997-00-01-AS-TRA (EN) 8/16

 automat de informații privind deciziile fiscale (tax rulings) și de informații financiare ale
marilor întreprinderi, pentru fiecare țară în parte (raportare pentru fiecare țară în parte sau
CBCR25). Utilizarea informațiilor financiare și de altă natură pentru urmărirea penală a
infracțiunilor a fost reglementată în Directiva (UE) 2019/1153.

2.12 Comisia Juncker s-a confruntat cu problema acordurilor secrete ale anumitor state membre cu
întreprinderi multinaționale, care le permit acestora să plătească impozite foarte reduse în aceste
țări. De asemenea, a reușit să introducă indicatori fiscali în semestrul european.
Ultimele recomandări specifice fiecărei țări indică faptul că, în unele state, legislația nu este
aplicată în mod satisfăcător în ceea ce privește planificarea fiscală agresivă sau identificarea
beneficiarilor reali. Cooperarea dintre statele membre poate fi mult îmbunătățită. În pofida
faptului că au fost înregistrate unele progrese, nu se observă o diminuare generalizată a
nivelurilor fraudei, spălării banilor și evitării obligațiilor fiscale care cresc în unele cazuri, cum
ar fi fluxurile de capital către întreprinderile de tip „cutie poștală”.

2.13 În ultimii cinci ani, CESE a adoptat 25 de avize cu privire la aceste aspecte. În general,
Comitetul a sprijinit măsurile propuse de Comisie. În unele cazuri, CESE a formulat cerințe
suplimentare, în conformitate cu poziția PE.

3. Observații generale și recomandări

3.1 Criza provocată de pandemia de coronavirus, cea mai gravă criză de la sfârșitul celui de Al
Doilea Război Mondial, trebuie să fie în centrul oricărui proces de reflecție și al tuturor
propunerilor cu caracter economic și social. În legătură cu prezentul aviz, pare evident că o
reducere drastică a volumului economic al infracțiunilor fiscale și al evitării obligațiilor fiscale
ar oferi statelor și Uniunii în sine o parte din resursele financiare necesare pentru a face față
impactului sanitar, economic și social al pandemiei. CESE consideră că implicarea instituțiilor
europene, a guvernelor naționale și a societății civile în adoptarea tuturor măsurilor necesare
pentru realizarea unei acțiuni permanente și eficiente de combatere a infracțiunilor fiscale și a
evitării obligațiilor fiscale este, în prezent, mai mult decât oricând, un imperativ politic și moral
esențial și o chestiune urgentă.

3.2 Prezentul aviz urmărește, în principal, formularea unor propuneri care să contribuie la o
combatere mai eficientă a acestor infracțiuni, pe baza unei imagini de ansamblu și a opiniilor
exprimate în avizele anterioare ale CESE. Este necesar să se țină seama de relațiile existente
între diferitele infracțiuni fiscale și de relația acestora cu evitarea obligațiilor fiscale, prin
intermediul unor canale comune care conduc spre paradisurile fiscale.

3.3 CESE recunoaște voința CE și a PE de a promova inițiativele care vizează combaterea

infracțiunilor fiscale, a evaziunii fiscale și a concurenței fiscale neloiale și regretă faptul că
unele dintre principalele inițiative, precum cele care privesc impozitul pe profit al societăților,
frauda legată de TVA și planificarea fiscală agresivă, sunt blocate sau pot fi restrânse de unele
state membre și de lipsa de cooperare între ele.

25
În limba engleză: Country by country reporting – CBCR.

ECO/510 – EESC-2020-00997-00-01-AS-TRA (EN) 9/16

3.4 CESE propune promovarea unui pact european pentru combaterea eficientă a fraudei și a
evaziunii fiscale, a evitării obligațiilor fiscale și a spălării banilor. Comitetul face apel la
Comisie să promoveze o inițiativă politică în care să fie implicate guvernele naționale și
celelalte instituții europene în vederea creării acestui pact. Cooperarea dintre statele membre
trebuie să fie unul dintre pilonii pactului.

3.5 Aplicarea eficientă a pactului ar trebui să le ofere UE și statelor sale membre resurse
suplimentare față de cele oferite de creșterea economică, în vederea finanțării planurilor de
redresare după criza provocată de pandemie, a transformării ecologice și digitale a economiilor
lor și a construirii unui Pilon european al drepturilor sociale solid. Comitetul solicită factorilor
de decizie politică ai UE și guvernelor naționale să ajungă, cu responsabilitatea și generozitatea
pe care le impun momentele tragice prin care trecem și cu respectarea suveranității fiscale a
statelor membre, la un consens privind conținutul pactului propus de CESE. În opinia CESE,
construirea unui consens privind realizarea unui pact european pentru combaterea infracțiunilor
fiscale, a evitării obligațiilor fiscale și a spălării banilor și a finanțării terorismului ar trebui să se
bazeze pe:

a) angajamentul statelor membre și al instituțiilor europene de a adopta toate măsurile

legislative și administrative suplimentare necesare pentru combaterea eficientă a acestor
infracțiuni și a practicilor incorecte;
b) consolidarea voinței politice de cooperare între statele membre și cu instituțiile UE, care să
conducă la instituirea unor proceduri eficiente de cooperare administrativă, polițienească și
judiciară pentru a atinge obiectivele pactului;
c) angajamentul statelor membre de a pune capăt concurenței fiscale neloiale și de a debloca
directivele aferente obiectivelor pactului; și
d) implicarea organizațiilor societății civile în realizarea pactului.

3.6 Participarea organizațiilor societății civile la acest acord și la crearea unei conștiințe sociale
avansate în materie fiscală este esențială. Cetățenii europeni așteaptă cu interes alocarea unor
resurse suficiente pentru servicii publice de calitate – în prezent, în special pentru sănătate și
cercetare – și pentru sisteme de protecție socială adecvate. Majoritatea antreprenorilor care își
respectă obligațiile fiscale doresc să pună capăt evaziunii fiscale și evitării obligațiilor fiscale
practicate de unele întreprinderi, care le fac concurență neloială.

3.7 CESE este de acord cu PE atunci când afirmă că „(...) impozitarea echitabilă și lupta hotărâtă
împotriva fraudei fiscale, a evaziunii fiscale, a planificării fiscale agresive și a spălării de bani
joacă un rol central în crearea unei societăți echitabile și a unei economii puternice, apărând în
același timp contractul social și statul de drept” 26. Prin urmare, este preocupat de amploarea
decalajului fiscal pe care aceste infracțiuni și practicile incorecte îl generează în veniturile
fiscale, precum și de evoluția recentă a fiscalității, care a transferat incidența fiscală asupra
veniturilor salariale și dinspre sectorul financiar către economia reală, în care IMM-urile se
confruntă cu o presiune fiscală mai accentuată decât întreprinderile multinaționalele.

3.8 Introducerea indicatorilor fiscali în rapoartele pentru fiecare țară în parte din cadrul semestrului
european a reprezentat un progres. Cu toate acestea, evaluarea rezultatelor acestora arată că
26
PE: ibidem, punctul.

ECO/510 – EESC-2020-00997-00-01-AS-TRA (EN) 10/16

 funcționarea FIU, schimbul automat de informații și cooperarea între autoritățile fiscale nu sunt
satisfăcătoare în unele state membre ale UE, atât în ceea ce privește spălarea banilor, cât și în
ceea ce privește evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale. CESE propune CE ca
indicatorii fiscali să aibă, în cadrul semestrului european, același grad ca ceilalți și să se
stabilească o procedură de evaluare a eficienței, echității, caracterului suficient și a funcționării
corespunzătoare a sistemelor fiscale.

3.9 CESE sprijină noul un plan de acțiune pentru o politică amplă a Uniunii în materie de prevenire
a spălării banilor și a finanțării terorismului și consideră că acesta ar trebui pus în aplicare de
urgență. Comitetul sprijină crearea unui organism european de supraveghere, cu competențe
directe de control al entităților care fac obiectul obligațiilor din toate domeniile și de investigare
cu privire la acestea și cu mijloace de personal și tehnologice suficiente pentru a se adapta la
evoluția constantă a infracțiunilor. Comitetul consideră necesar ca UE să adopte poziții comune
în forurile internaționale, cum ar fi GAFI (OCDE), G20 și ONU. CESE propune, de asemenea,
Comisiei Europene să studieze posibilitatea de a legifera prin intermediul unui regulament în
acest domeniu și oportunitatea creării unei agenții europene care să consolideze cooperarea între
statele membre pentru a combate infracțiunile fiscale, economice și financiare și spălarea
banilor și să monitorizeze respectarea legislației și eficiența acțiunilor administrative. Comitetul
consideră că CE ar trebui să ajute statele membre prin instituirea unor mecanisme de formare
precum Academia fiscală europeană, pe care a propus-o în avizul său privind programul Fiscalis
(10/2018)27.

3.10 Cadrul juridic împotriva spălării banilor trebuie să permită accesul la informații legate de
titularii de conturi, de întreprinderi și de fiducii, respectând normele privind protecția datelor.
Trebuie asigurată protecția specialiștilor care sunt obligați să denunțe practicile suspecte de
spălare a banilor pe care le detectează. CESE salută faptul că planul de acțiune propune un nou
regim de protecție a informatorilor și solicită ca acesta să nu fie amânat până în decembrie 2021.

3.11 Măsurile de supraveghere a statelor terțe incluse în a cincea Directivă privind combaterea
spălării banilor vor fi eficiente numai dacă va exista o listă realistă a țărilor cu risc ridicat. CESE
pledează pentru o metodologie transparentă și clară și pentru termene de evaluare mai scurte.
Comitetul consideră că noua listă, cu doar 20 de țări și teritorii, ar trebui să fie aprobată cât mai
curând posibil și să mai includă alte câteva țări, cum ar fi cele care au fost implicate în
scandaluri recente. Regretă obstacolele create de unele țări ale UE în ceea ce privește accesul la
informații cu privire la tranzacțiile către paradisurile fiscale.

3.12 Lista Ecofin (2017) a paradisurilor fiscale în ceea ce privește evaziunea fiscală și evitarea
obligațiilor fiscale a fost actualizată în februarie anul trecut. Spre deosebire de alte liste, aceasta
are avantajul de a cuprinde atât țările care nu acceptă un schimb automat de informații, cât și pe
cele care oferă regimuri fiscale speciale pentru întreprinderi. Este condamnabil faptul că lista
europeană exclude existența paradisurilor fiscale în UE. Totuși, în recomandările specifice
fiecărei țări din cadrul semestrului european, CE a menționat anumite state membre în legătură
cu subminarea bazelor de impozitare ale partenerilor lor din Uniune. Deși amenințarea de a se
afla pe lista neagră are un efect descurajator din punctul de vedere al reputației, sancțiunile nu
sunt suficient de eficiente.
27
Avizul ECO/470 pe tema „Fiscalis – 2021-2027”, JO C 62, 15.2.2019, p. 118.

ECO/510 – EESC-2020-00997-00-01-AS-TRA (EN) 11/16

3.13 Pentru ca jurisdicțiile aflate pe listă să întreprindă reformele necesare, CESE propune ca, după
următoarea evaluare, să fie reformat regulamentul, pentru a interzice realizarea de tranzacții
financiare cu UE celor care nu au adoptat măsurile necesare. Măsurile trebuie să vizeze, de
asemenea, întreprinderile care evită plata impozitelor. O măsură eficientă ar fi să nu se acorde
ajutoare publice pentru COVID-19 întreprinderilor care efectuează tranzacții nejustificate cu
jurisdicțiile enumerate în listă, astfel cum au aprobat unele state membre. CESE solicită, de
asemenea, să se ia în considerare excluderea respectivelor întreprinderi de la atribuirea
contractelor de achiziții publice.

3.14 Întreprinderile multinaționale funcționează la nivel mondial având o conducere comună, însă
normele fiscale se adoptă la nivel național, fără a se ține seama de interacțiunea acestora cu
regimurile altor țări sau de concurența fiscală loială cu acestea. Anumite jurisdicții aprobă
regimuri fiscale care subminează bazele de impozitare ale altor teritorii. Acest lucru, împreună
cu scăderea generalizată a cotelor, a determinat intrarea țărilor într-o cursă fiscală descendentă
pentru a atrage investițiile străine directe și a condus la lacune și necorelări juridice. Multe
întreprinderi multinaționale își restructurează activitățile pentru a-și reduce drastic factura
fiscală. În acest sens, ele apelează la anumite operațiuni în cadrul grupului pentru a transfera
artificial o mare parte din cheltuieli către teritoriile cu impozitare medie sau ridicată, în timp ce
profitul este declarat în jurisdicții cu impozitare redusă sau nulă, în care ajung la decizii fiscale
secrete (tax rulings) cu guvernele. Transferul profiturilor de către marile întreprinderi din
economia digitală este deosebit de simplu în acest context. CESE speră că punerea în aplicare a
normelor BEPS și a directivelor ATAD va permite schimbarea acestei situații. Este încă
devreme pentru a evalua rezultatele. Pentru ca acestea să fie eficiente, este esențială cooperarea
tuturor statelor membre, care reprezintă obiectivul principal al pactului european.

3.15 UE este un spațiu vulnerabil în ce privește evitarea obligațiilor fiscale 28. Mobilitatea
capitalurilor, a bunurilor și a persoanelor pe piața internă contrastează cu lipsa de coordonare a
politicilor fiscale. După criza din 2008, progresele înregistrate în ceea ce privește guvernanța
economică au pus accentul pe controlul cheltuielilor. Situația s-a schimbat în ultimii ani, dar
coordonarea politicilor fiscale este încă insuficientă. Introducerea indicatorilor fiscali în
semestrul european constituie un progres care a permis semnalarea ca prejudiciabile a
sistemelor fiscale din anumite state membre.

3.16 În 2009, G20 a inițiat un proces de cooperare pentru combaterea evaziunii și a evitării
obligațiilor fiscale. OCDE a aprobat un nou standard global privind schimbul de informații,
standardul comun de raportare (SCR), bazat pe schimbul automat de informații (AEOI).
Majoritatea jurisdicțiilor din comunitatea internațională s-au angajat să îl pună în aplicare din
ianuarie 2018. O evaluare generală a respectării acestuia este în curs de efectuare.

3.17 În UE, schimbul automat de informații este reglementat prin Directiva privind cooperarea
administrativă (DAC), modificată de mai multe ori pentru a se alinia la standardul comun de
raportare. DAC a extins obligația schimbului automat de informații la persoanele fizice și
juridice și la principalele tipuri de venituri, însă există lacune care trebuie remediate.
Problema informațiilor referitoare la beneficiarul real al activelor și al fondurilor, la vehiculele
28
Cobham A. și Garcia-Bernardo J.; Time for the EU to close its own tax havens, Tax Justice Network, 4 aprilie 2020.

ECO/510 – EESC-2020-00997-00-01-AS-TRA (EN) 12/16

 intermediare opace (anumite fiducii sau trusturi, societăți de tip „cutie poștală”, fundații etc.)
rămâne nesoluționată, astfel cum a demonstrat scandalul „Panama Papers”. Nu a fost soluționată
nici problema anonimatului „acțiunilor la purtător”, al căror beneficiar nu este cunoscut public
și care sunt permise în anumite țări. Domeniul de aplicare al DAC ar trebui extins la operele de
artă și la alte bunuri de mare valoare aflate în porturi libere și în antrepozite vamale. Ar trebui,
de asemenea, rezolvată problema sistemelor instituite de 19 state membre pentru acordarea
cetățeniei și a dreptului de ședere în schimbul investițiilor și care, în numeroase cazuri, sunt
utilizate pentru săvârșirea de infracțiuni fiscale.

3.18 Planul de acțiune BEPS al OCDE este inițiativa globală de combatere a erodării bazei
impozabile și a transferului profiturilor. Rapoartele privind desfășurarea fiecăreia dintre cele
15 acțiuni ale sale au o natură juridică diferită. Unele privesc bunele practici, iar altele vizează
seria de standarde minime, având capacitatea de a obliga statele să includă conținutul lor în
legislația privind întreprinderile. Unele aspecte fundamentale, cum ar fi impozitarea economiei
digitale sau repartizarea drepturilor de impunere pe țări, sunt în curs de soluționare la nivel
global. Unele țări și organizații ale societății civile au criticat procesul BEPS și au solicitat ca
reformarea arhitecturii fiscale internaționale să fie transferată Comitetului de experți în
domeniul fiscal al ONU. CESE consideră că OCDE trebuie să își finalizeze activitatea și să
colaboreze cu Comitetul ONU, pentru a-și partaja și a-și universaliza concluziile.

3.19 Directivele ATAD sunt elementele centrale ale strategiei UE împotriva evitării obligațiilor
fiscale. Acestea garantează că statele membre pun în aplicare rapoartele BEPS în mod coordonat
și consolidează valoarea lor juridică, subordonând respectarea lor controlului din partea CJUE.
În unele cazuri, normele împotriva abuzurilor depășesc BEPS, astfel cum este cazul
„impozitelor la ieșire”, al normelor privind „întreprinderile străine controlate”, al normelor
pentru neutralizarea efectelor tratamentelor neuniforme ale elementelor hibride sau al instituirii
unei clauze generale împotriva abuzurilor. Cu toate acestea, clauzele privind investițiile nu au
fost incluse din cauza opoziției anumitor țări, deși Comisia și majoritatea statelor membre s-au
pronunțat în favoarea acestora.

3.20 Investigațiile efectuate de CE în legătură cu deciziile fiscale secrete semnate de unele

întreprinderi multinaționale mari și de guvernele unor state membre ale UE au evidențiat
importanța proceselor de evitare a obligațiilor fiscale facilitate: cote de impozitare cuprinse între
0,05 % și 2 % din profiturile transferate din alte țări europene. Ca răspuns, UE a modificat DAC
pentru a institui obligativitatea comunicării automate a oricărei decizii fiscale (tax ruling)
transfrontaliere semnate de un stat membru.

3.21 O reformă mai recentă a DAC a extins schimbul automat la informații de bază cu privire la
întreprinderile mari29, defalcate pentru fiecare țară (rapoarte CBCR 30), în conformitate cu
cerințele prevăzute în acțiunea 13 a BEPS. Însă, în continuare, accesul publicului la aceste
informații nu este permis. CE a propus reformarea Directivei 2013/34/UE în materie de
contabilitate, pentru a permite publicarea rapoartelor pentru fiecare țară în parte. CESE
consideră că ar trebui să se aplice cel puțin societăților care beneficiază de ajutoare publice.

29
Informații referitoare la locul în care se află angajații acestora, la vânzări, la profitul declarat și la impozitele plătite.
30
În limba engleză: Country by country reporting – CBCR.

ECO/510 – EESC-2020-00997-00-01-AS-TRA (EN) 13/16

3.22 O propunere foarte importantă a CE în domeniul impozitării întreprinderilor este cea referitoare
la armonizarea bazei fiscale a societăților. În prima sa etapă (CCTB), baza fiscală ar urma să fie
calculată în conformitate cu norme comune. În a doua etapă (CCCTB), profitul și pierderile pe
care diferitele filiale ale unei întreprinderi sau ale unui grup multinațional le-au avut în fiecare
stat membru ar fi consolidate în întreaga UE. Soldul net rezultat ar urma să fie distribuit între
diferitele țări în care întreprinderea își desfășoară activitatea, impozitul fiind plătit în fiecare
dintre acestea conform unei formule prestabilite (active, vânzări și locuri de muncă). Există
speranța că, odată cu consolidarea, ar înceta o mare parte a operațiunilor de planificare fiscală
agresivă. CESE este de acord ca impozitarea să se bazeze pe o formulă ponderată care să țină
seama de locul de vânzare, de ocuparea forței de muncă și de active. Valoarea drepturilor de
proprietate intelectuală, a datelor și a altor active necorporale trebuie să fie evaluată în mod
riguros.

3.23 Potrivit CE și OCDE, dificultatea pe care o întâmpină, în unele țări și în diferite situații, normele
fiscale în vigoare în ceea ce privește includerea veniturilor noilor modele de afaceri ale
economiei digitale a condus la o subimpozitare a întreprinderilor digitale în raport cu cele
tradiționale. CE a aprobat (în martie 2018) două propuneri de directivă pentru impozitarea
economiei digitale31, în conformitate cu lucrările OCDE care ar trebui să se încheie în 2020.
Una dintre acestea are în vedere o soluție provizorie, iar cealaltă, o soluție definitivă. Soluția
provizorie stabilește un impozit de 3 % pe vânzările de servicii digitale ale marilor întreprinderi
(și nu pe profit sau acolo unde se creează valoarea). Pentru moment, aceasta este blocată la
nivelul Consiliului. Comisia aderă acum la o soluție globală în cadrul lucrărilor OCDE, însă, în
cazul în care nu se ajunge la un acord înainte de sfârșitul anului 2020, își va relua inițiativa
privind impozitarea marilor întreprinderi digitalizate.

3.24 Atât CE, cât și CESE32 s-au pronunțat asupra necesității de a iniția o dezbatere și de a discuta
despre condițiile necesare pentru a trece treptat de la votul în unanimitate la votul cu majoritate
calificată în chestiunile fiscale. Termenele-limită pentru efectuarea acestei schimbări pot fi mai
scurte sau mai lungi, în funcție de importanța pe care chestiunile fiscale asupra cărora se dorește
să se intervină o au pentru statele membre.

3.25 CESE consideră că provocările enorme pe care le implică criza provocată de pandemia de
COVID-19 pentru UE și pentru toate statele sale membre sunt incompatibile cu orice tip de
relaxare legată de infracțiunile care aduc daune creșterii economice și finanțelor publice.
Comitetul susține, de asemenea, că este necesar să se consolideze cooperarea și solidaritatea
între statele membre, instituțiile UE și sectoarele societății civile europene.

4. Observații și recomandări individuale

4.1 Se recomandă extinderea soluției prevăzute în a cincea Directivă privind combaterea spălării
banilor la domeniul evaziunii fiscale, pentru a institui obligația țărilor de a înființa un registru

31
COM(2018) 147 final, Propunere de Directivă de stabilire a normelor de impozitare a societăților în cazul unei prezențe digitale
substanțiale; și COM(2018) 148 final, Propunere de Directivă privind un sistem comun de impozitare a serviciilor digitale pentru
veniturile rezultate din furnizarea anumitor servicii digitale.
32
COM(2019) 8, Către un proces decizional mai eficient și mai democratic în domeniul politicii fiscale a UE.

ECO/510 – EESC-2020-00997-00-01-AS-TRA (EN) 14/16

 centralizat și public al beneficiarilor reali ai societăților și ai fiduciilor și stabilirea unei
proceduri adecvate pentru a identifica proprietarul efectiv atunci când acesta se află în spatele
unei întreprinderi situate în afara UE. Toate registrele trebuie să funcționeze într-un mod
adecvat și proporțional, pentru a facilita activitatea întreprinderilor care trebuie să îndeplinească
cerințele și, în special, a IMM-urilor, cărora ar trebui să li se acorde servicii de asistență.

4.2 Nevoia de a cunoaște beneficiarii reali ai tuturor societăților și fiduciilor ar trebui extinsă la
deținătorii acțiunilor la purtător. CESE solicită Comisiei să ia în considerare instituirea unei
proceduri care să permită acest lucru și, dacă nu este posibil, să procedeze la interzicerea lor
în UE.

4.3 Lacunele pe care le prezintă încă textul DAC trebuie să fie completate pentru a extinde
schimbul automat de informații la operele de artă și la alte bunuri de mare valoare aflate în
porturi libere, în antrepozite vamale și în zone economice speciale.

4.4 Statelor membre ar trebui să li se solicite să elimine treptat regimurile de acordare a cetățeniei
sau a dreptului de ședere în schimbul investițiilor, care facilitează infracțiunile fiscale. Aceasta
este poziția PE, împărtășită de CESE în avizul său SOC/618 33. Atât timp cât acestea se mențin,
trebuie luate măsurile de control necesare pentru a se asigura că investitorii își respectă
obligațiile fiscale.

4.5 Trebuie introduse măsuri convenite la nivelul OCDE și al Cadrului integrat pentru acordarea de
asistență tehnică în ceea ce privește alocarea de venituri fiscale către jurisdicții de piață precum
India și China. Directiva ATAD ar trebui modificată pentru a include norme privind tratamentul
fiscal în legătură cu jurisdicțiile cu nivel de impozitare redus și, în special, cu repatrierea
dividendelor sau a câștigurilor de capital provenite de la filialele externe, în cazul în care pentru
acestea nu s-a aplicat o cotă de impunere minimă în străinătate.

4.6 În conformitate cu solicitarea inclusă în Rezoluția PE din martie 201934, CESE invită CE și

statele membre să studieze conceptul de impozitare minimă efectivă a profiturilor
întreprinderilor și posibila aplicare a acesteia.

4.7 Trebuie intensificată cooperarea dintre organismele de supraveghere și autoritățile fiscale ale
statelor membre, în special în domeniul infracțiunilor fiscale și al spălării banilor, precum și să
se promoveze o cooperare mai strânsă între Europol și serviciile naționale de poliție.

4.8 FIU naționale trebuie să fie sprijinite financiar și tehnic pentru a le permite să își îndeplinească
sarcinile în mod eficient.

4.9 Volumul enorm de capital care circulă prin societățile de tip „cutie poștală” cu sediul în UE
necesită un răspuns ferm din partea factorilor de decizie politică. CESE solicită Comisiei să
realizeze un studiu privind rolul societăților de tip „cutie poștală” în frauda fiscală, evaziunea
fiscală și evitarea obligațiilor fiscale (după aplicarea ATAD 1 și 2), precum și în spălarea
33
Avizul CESE „Sisteme din Uniunea Europeană de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori”,
JO C 47, 11.2.2020, p. 81.
34
PE: ibid., punctele 78-85.

ECO/510 – EESC-2020-00997-00-01-AS-TRA (EN) 15/16

 banilor, și să adopte, în conformitate cu concluziile acestuia, toate măsurile necesare pentru a
împiedica săvârșirea, prin intermediul acestui tip de societăți, a infracțiunilor și a practicilor
incorecte menționate. Directivele ATAD, Directiva privind cerințele de capital și directiva
privind combaterea spălării banilor ar trebui modificate, după caz.

4.10 CESE propune ca, în cadrul viitoarelor acorduri comerciale, de investiții sau de asociere
economică ale UE ori în cadrul revizuirii celor aflate în vigoare, să se ia în considerare, în
conformitate cu principiile și cu normele OMC, introducerea unui capitol dedicat fiscalității,
care să includă rezultatele programului BEPS al OCDE, clauze pentru combaterea fraudei și a
evaziunii fiscale, a planificării fiscale agresive și a spălării banilor, precum și clauze de
cooperare între administrațiile fiscale.

Bruxelles, 20 iulie 2020

Stefano PALMIERI
Președintele Secțiunii pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială

_____________

ECO/510 – EESC-2020-00997-00-01-AS-TRA (EN) 16/16