Capitolul III.

Motorul

Orice mașină care transformă oarecare formă de energie (chimică, electrică) în lucru
mecanic transmis prin intermediul unui organ al său (arbore motor) se numește motor.
Motorul cu ardere internă este agregatul mecanic în interiorul căruia se produce arderea
combustibilului. Lucrul mecanic este obținut prin intermediul căldurii rezultate în urma
arderii.

Fig.3.1.Motor MAN 4 cilindri.

Motorul cu ardere internă are următoarele sisteme sau componente principale:

 mecanismul mobil (piston, bielă, arbore cotit)
 piesele fixe (blocul motor, chiulasa, baia de ulei)
 sistemul de admisie al aerului (galerie admisie, turbo compresor, filtru)
 sistemul de evacuare (galerie de evacuare, amortizor de zgomot)
 sistemele de distribuție a gazelor (arbori cu came, supape)
 sistemele de alimentare cu combustibil (pompă, injector, filtru)
 sistemul de ungere cu lubrifiant (pompă, filtru)
 sistemul de aprindere la benzină (bobină de inducție, bujii)
 sistemul electric (demaror, alternator)
 sisteme auxiliare (racire, aer condiționat)

3.1.Clasificarea motoarelor termice.

  Motoarele se pot clasifica după mai multe criterii. Un prim criteriu ar fi după modul de
aprindere al amestecului carburant:
 motoare cu aprindere prin scânteie (MAS sau Otto), amestecul carburant fiind
compus din benzină și aer
 motoare cu aprindere prin comprimare (MAC sau Diesel), amestecul carburant
fiind compus din motorină și aer

1
    După modul de realizare al ciclului sau numărul de rotații ale arborelui cotit în care se
realizează ciclul motor, deosebim:
 motoare în patru timpi
 motoare în doi timpi
    După numărul de combustibili utilizați:
 motor monocarburant (utilizează pentru efectuarea ciclului motor un singur
carburant)
 motor policarburant (poate utiliza mai multe tipuri de carburanți pentru efectuarea
ciclului motor) – aceste motoare se mai numesc și flex-fuel
După procedeul de formare a amestecului carburant:
 motor cu carburator*
 motor cu injecție
    După modul de răcire al motorului:
 motor cu răcire cu aer*
 motor cu răcire cu lichid
    După modul de dispunere al cilindrilor:
 motor în linie
 motor în V
 motor în W
    După numărul de cilindrii:
 motor cu 2 cilindrii
 motor cu 3 cilindrii
 motor cu 4 cilindrii
 motor cu 5 cilindrii
 motor cu 6 cilindrii
 motor cu 8 cilindrii
 motor cu 10 cilindrii
 motor cu 12 cilindrii
 motor cu 16 cilindrii

3.2.Părțile fixe ale mecanismului motor.

3.2.1 Blocul motor

Blocul motor constituie elementul structural al motorului, pe careşi în care se fixează

şi se amplasează celelalte piese şi mecanisme ale motorului. El este o piesă complexă cu o
pondere mare în masă(aproximativ 25-30% din masa totală) şi volumul motorului. Blocul
motor conţine cilindrii motorului şi cămăşile de răcire a acestora, susţine prin intermediul
lagărelor palier arborele cotit, iar în partea superioară prin intermediul prezoanelor susţine
chiulasa. De la aceste elemente preia forţele date de presiunea gazelor, solicitările termice ce
apar, forţele de inerţie şi momentele acestora.Toate aceste solicitări sunt variabile în timp şi în
spaţiu. La blocul motor se disting mai multe zone:-blocul cilindrilor; carterul superior si
carterul inferior. Carterul superior este zona cuprinsă între partea inferioară a blocului
cilindrilor şi planul care trece prin axul arborelui cotit. Carterul inferior este partea motorului
cuprinsă între planul care trece prin axul arborelui cotit şi partea inferioară a motorului.
Carterul inferior este constituit în totalitate de baia de ulei.

2
 Există soluţii constructive la care carterul inferior este constituit din două părţi:-una
solidară cu carterul superior, turnată, ce constă din prelungirea carterului superior peste
nivelul axului arborelui cotit şi o altă parte detaşabilă care este în fapt baia de ulei a
motorului. La motoarele răcite cu lichid, cilindrii sunt grupaţi în blocul cilindrilor care face
corp comun cu carterul superior formând blocul motor.

Fig.3.2. Organe fixe ale mecanismului motor: 1-chiulasa; 2-camasi de cilindru; 3- garnitura de camasa;
4-alezaj pentru camasa;5-blocul cilindrilor;6- garnitura capac distributie;7-capac distributie;8-garnitura de
chiulasa;9-carter superior.

3.2.2.Chiulasa

Chiulasa reprezintă capacul cilindrilor motorului care etanşează incinta de evoluţie a

pistonului şi care conţine, parţial sau total, camera de ardere. Chiulasa e supusă solicitărilor
datorate presiunii gazelor, solicitărilor termice foarte importante şi solicitărilor de tip mecanic
datorate şuruburilor de fixare. Chiulasa trebuie să prezinte o rezistenţă mecanică şi termică
mare, o rigiditate ridicată, posibilităţi de montaj, intervenţie şi reglaj uşor al mecanismului de
distribuţie, în condiţiile unui cost şi ale unei mase cât mai scăzute. Cea mai simplă chiulasă
este la motoarele în doi timpi, răcite cu aer, la care se prezintă sub forma unui capac cu
aripioare ce conţine la interior o parte din camera de ardere. De asemenea, chiulasa
motoarelor în patru timpi, răcite cu lichid, dar cu supape laterale, este simplă, singurul
element suplimentar faţă de cazul anterior fiind pereţii dubli pentru a asigura răcirea. Chiulasa
poate fi câte una pentru fiecare cilindru –la motoarele răcite cu aer şi la motoarele mari- câte
una pentru un grup de cilindrii-sau una pentru toţi cilindrii motorului-la motoarele de mărime
mică şi mijlocie răcite cu lichid. Chiulasele se realizează din fonte cenuşii sau aliate, sau din
aliaje de aluminiu, deoarece sunt mai uşoare şi creează condiţii antidetonante ale camerelor de
ardere.La masa materialului de bază se presează ghidurile de supapă din oţel, precum şi
inelele de oţel termic ale sediilor de supapă. Datorită solicitărilor termice mari, chiulasele se
deforma şi, de obicei, fixarea lor pe blocul motor se face printr-un număr mare de şuruburi de
prezon care trebuie strânse în mod uniform, cu chei dinamometrice, iar strângerea se face

3
alternativ dinspre capete spre centru sau invers, dinspre centru spre capetele chiulasei.

3.2.3.Garnitura de chiulasă
Etanşarea dintre blocul motor şi chiulasă se realizează cu ajutorul unei garnituri
denumite garnitură de chiulasă.La motoarele răcite cu lichid este, de obicei, o singură
garnitură de chiulasă realizată din clingherit. In ultima perioada se construiesc pentru
motoarele termice garnituri de chulasa metalice. Garnitura prezintă decupeuri pentru trecerea
prezoanelor, a tijei împingătoare, a lichidului de răcire. De asemenea, în dreptul cilindrilor
prezintă decupaje protejate cu tablă subţire de cupru sau din tablă de oţel cositorit (fig.3.4,b).
La motoarele răcite cu aer, precum şi în cazul unor motoare răcite cu lichid, se folosesc
garnituri de chiulasă sub forma unei garnituri inelare (fig.3.4,c şi d) executată din tablă de
cupru sau aluminiu, sau chiar din cauciuc siliconic (fig.3.4,d). Garnitura de chiulasa din figura
3.4,e este cu protectie termica imbunatatita.
Este fabricata dintrun aliaj de Al-Cu-Si pentru o mai buna rezistenta mecanica.
Optimizarea zonelor de racire se face printr-o mai buna disipare a caldurii, prin canale inelare
noi in jurul scaunelor supapelor si de asemenea printr-un schimbator de caldura marit. Zonele
termice critice din jurul injectoarelor si supapelor de evacuare sunt descarcate, astfel incat se
obtine o scadere a tensiunilor si deformatiilor chiulasei.

Fig.3.4.Etansarea camasii cilindrului față de chiulasă

3.2.4.Baia de ulei.

4
 Baia de ulei, de cele mai multe ori, se identifică cu carterul inferior şi se prezintă sub
forma unei piese din tablă de oţel ambutisat-la motoarele de dimensiuni mici sau medii-sau
turnată din aliaje de aluminiu sau fontă-la MAC, sau la motoarele de dimensiuni mari. Ea se
fixează de blocul motor prin intermediul unei flanşe strânsă cu şuruburi şi prevăzută cu
garnituri din plută. Baia de ulei este rezervorul de ulei al motorului şi pentru a asigura răcirea
acestuia, uneori, baia este prevăzută cu aripioare de răcire.Ea este prevăzută la partea
inferioară cu un dop filetat pentru golire, iar uneori zona în care acesta esta înfiletat este
prevăzută cu o piuliţă magnetizată pentru reţinerea impurităţilor metalice din ulei. Băile de
ulei din tablă sunt mai uşoare, mai ieftine şi asigură o răcire mai bună.

Fig.3.5.Baia de ulei și garniturile de etansare

3.3. Părțile mobile ale mecanismului motor.

Părţile mobile ale mecanismului motor constituie aşa numitul ambielaj.Acest

ansamblu este constituit din următoarele elemente:piston, segmenţi, bielă, arbore cotit la care
se mai poate adăuga şi volantul(fig.3.6).

5
 Fig.3.6. Organele mobile ale mecanismului motor: a) 1- piston; 2,3,4- segmenti;5-bolt; 6-biela; 7-
cuzineti biela; 8,9-surub si piulita capac biela;b) 1- arbore cotit; 2-volant; 3,4,5- cuzineti palier; 6- cuzinet axial;
7- rulment [9].

3.3.1.Pistonul.
Pistonul reprezintă peretele mobil al camerei de ardere, elementul care face posibilă
destinderea gazelor arse şi preluarea forţei dezvoltate de acestea. În cadrul mecanismului
motor, pistonul îndeplineşte următoarele funcţiuni: -preia forţa dezvoltată de gazele arse şi o
transmite prin intermediul bolţului la bielă; -descarcă la pereţii cilindrului reacţiunea normală
Fn primită de la bielă;
-asigură etanşarea în dublu sens a camerei de ardere: într-un sens împiedică pierderea
presiunii gazelor din cilindru şi în sens invers împiedică pătrunderea uleiului în camera de
ardere;
-asigură preluarea unei părţi din căldura dezvoltată în cilindru în timpul ciclului
motor;
-asigură împreună cu segmenţii realizarea pe pereţii cilindrului a unei pelicule
continue şi uniforme de ulei. Pentru a face faţă acestor cerinţe, pistoanele trebuie să
îndeplinească o serie de calităţi:
-asigurarea unei rezistenţe statice şi dinamice la solicitările care apar în mecanismul
motor, atât la rece, cât şi la temperaturile dezvoltate în timpul funcţionării motorului;
-asigurarea unor coeficienţi de frecare mici, care să ducă la un randament mecanic
mare şi la uzuri ale pistonului mici, deci asigurarea unei fiabilităţi corespunzătoare a
motorului;
-realizarea din aliaje cu mase specifice mici în timpul funcţionării. Pistoanele se
realizează de obicei prin turnare şi mai rar prin matriţare din aliaje de aluminiu cu siliciu
numite siluminuri sau din aliaje cu cupru cunoscute sub denumirea de aliaje Y. Zonele
importante ale pistonului:calota (capul) pistonului, regiunea port segment; mantaua sau fusta
pistonului (fig.3.7).

Fig.3.7.Elementele pistonului.