Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SPORTIV
Seminar – 50%
Participarea activa la cursuri si seminarii – 20%
Proiecte - Campanie de promovare – 30%
În documentul “Structura PROIECT (ZI) - Campanie de
promovare a unui sportiv” sunt detaliate etapele
proiectului.
MARKETING SPORTIV
Marketing Marketing
pentru sport prin sport
2. Consumatorul de sport
Marketing Marketing
pentru sport prin sport
Exemple:
O federaţie sportivă – juniori, seniori
Real Madrid – fotbal, baschet, handbal
Nike – încălţăminte, îmbrăcăminte şi accesorii
3. Strategiile de dezvoltare
Matricea Ansoff
Piaţă
Existentă Nouă
Produs
Existent Penetrarea pieţei Dezvoltarea pieţei
Nou Dezvoltarea produsului Diversificare
4. Strategiile generice ale
organizaţiei
a) Supremaţia generală prin costuri – presupune scăderea costurilor
de producţie şi distribuţie; acest tip de strategie este specifică
bunurilor sportive şi mai puţin serviciilor
Clienţii
Concurenţa
Compania
Climatul
Analiza SWOT:
(S) Puncte forte
(W) Puncte slabe
(O) Oportunităţi
(T) Ameninţări
Consumatorul de sport
În funcţie de modul în care participă la activităţile sportive
CLIENTUL
Persoane Persoane
juridice fizice
Participant Participant
pasiv activ
Spectatorul
Telespectatorul
Consumatorul de sport
În funcţie de motivele ce determină implicarea în sport
1
Legendă:
2
1. Cei cărora le place mişcarea, neavând
3
un sport preferat
4
2. Cei care sunt fani ai unui anumit sport
3. Cei care sunt fani ai unei echipe
4. Cei care sunt fanii unui sportiv
Consumatorul de sport
În funcţie de comportamentul afişat faţă de sport
A. Fanul temporar – interesul acestui individ faţă de sport este unul de scurtă durată.
B. Fanul local, spre deosebire de cel temporar, este condiţionat din punct de vedere al
spaţiului, astfel încât acesta afişează o atitudine pozitivă faţă de un sportiv sau o echipă
sportivă din aria geografică în care se regăseşte individul (de cele mai multe ori, cea natală).
C. Fanul devotat - iniţial acesta a pornit ca un fan temporar sau local, însă motivaţia şi
ataşamentul său faţă de obiectul sportiv (individ sau echipă) a crescut, depăşind limitele de
timp şi spaţiu.
D. Fanaticul utilizează statutul de fan pentru a se descrie în societate, însă, spre deosebire
de fanul devotat, pentru care faptul că este fan nu reprezintă cel mai important lucru din
viaţă, fanaticul poziţionează statutul său de fan ca unul dintre cel mai importante părţi din
viaţa sa.
E. Fanul disfuncţional utilizează faptul că este fan ca cel mai important element prin care
se descrie în societate. Acest tip de fan se poate implica foarte uşor în orice fel de eveniment
violent sub pretextul că aşa trebuie să se comporte un fan adevărat al unei echipe.
6. Obiectivele de marketing
Obiectivele de marketing trebuie să respecte cerinţele SMART:
cu termen de realizare – trebuie stabilit un termen limită până la care obiectivul
va fi îndeplinit, astfel încât persoanele responsabile să-şi poate doza eforturile şi
programa acţiunile
Obiectivele de marketing
Exemplu
Pentru Jocurile Olimpice de iarnă din 2010, ce au avut loc la Vancouver,
pot fi exemplificate următoarele obiective de marketing:
Venituri din vânzarea biletelor de peste 230 milioane dolari (prin desfăşurarea
unui proces corect şi transparent de vânzare şi distribuţie a biletelor, asigurându-
se utilizarea la maxim al sălilor sportive)
Geografice
Exemplu
Segmentarea consumatorilor de sport – Sport England:
- prezentare generală
- prezentare detaliată pentru primul segment
8. Poziţionarea
Poziţionarea – evidenţierea modului în care organizaţia poate satisface
aşteptările consumatorului, însă diferit faţă de ceea ce face concurenţa
produsele auxiliare (cele fără de care produsul de bază nu este posibil) – locul
în sală, luminozitatea şi sistemul de sunet;
Preţul în sport:
•preţul biletelor pentru meciuri, abonamentele anuale
•taxele pentru rezervarea locurilor în sală
•tariful pe care trebuie să îl plătească televiziunile pentru a avea dreptul de
transmitere a meciului
•preţul produselor promoţionale etc.
Stabilirea obiectivelor
modul în care organizaţia doreşte să facă distribuţia produselor sale (direct sau
prin intermediari)
amploarea distribuţiei (extensivă, selectivă, exclusivă)
gradul de participare şi control asupra distribuţiei (elemente aflate în legătură
directă cu decizia de a apela sau nu la intermediari pentru a distribui produsele
companiei)
flexibilitatea pe care doreşte să o impună strategiei de distribuţie
9. Mixul de marketing.
Promovarea
Promovarea în sport se face prin intermediul următoarelor tehnici:
•Publicitate
•Promovarea vânzărilor
•Relaţii publice
•Utilizarea forţelor de vânzare
•Sponsorizarea
Procesul de comunicare:
Cumpărarea de echipament
Instruirea voluntarilor
Dezvoltarea bugetului
Publicarea programului
Contactarea mass-mediei
Instrumente de măsurare:
•sondaje şi focus grupuri anuale
•formular de feedback online
•monitorizare media
•numărul de înregistrări pe site
•numărul de participanţi la evenimentele din cadrul campaniei etc.
Marketing Sportiv
POLITICA DE PRODUS
Evenimente sportive
Produs
sportiv
Servicii sportive
A. Fitness/divertisment
B. Coaching/antrenare
Echipe C. Transmisii TV
sportive
Categorii de produse
sportive
A. Bunuri sportive
A1. Echipament sportiv
A2. Merchandise
B. Servicii sportive
C. Sportivul / echipa
D. Evenimentul sportiv
A1. Echipament sportiv
îmbrăcămintea şi încălţămintea necesară pentru
practicarea sportului;
echipamentul de protecţie al sportivilor (ex: căştile);
Performanţă
Individul caută acele experienţe prin intermediul cărora se bucura de gra ție,
abilitate și arta de mișcare atletică.
Divertisment
Are în vedere dorinţa individului de stimulare intelectuală provocată de
incertitudinea rezultatului final al meciului, competiţia şi spectacolul sportiv.
Respect
Individul caută acele evenimente în cadrul cărora poate regăsi persoane demne de
respect, prin acţiunile pe care le întreprind.
Distracţie de la cotidian
Individul caută acele evenimente ce îi dau posibilitatea să scape de rutina zilnică.
D. Evenimentul sportiv
Evenimentele se împart în două categorii:
POLITICA DE PROMOVARE
CAMPANIA PUBLICITARĂ
Publicitatea
A. Obiectivele publicităţii
Publicitatea
B. Bugetul publicităţii
procent din vânzări – multe firme îşi stabilesc cheltuielile cu promovarea sub
forma unui procentaj specificat din vânzări (curente sau anticipate) sau sub forma
unui procentaj din preţul de vânzare
Concursuri şi loterii
Concursurile presupun ca participanţii să dovedească faptul că merită să câştige, pe când
loteriile lasă totul la voia întâmplării.
Oricare din cele două tehnici este folosită, pe lângă faptul că impulsionează vânzările, aduce şi
informaţii despre consumatori, permiţându-i companiei să-şi construiască o bază de date
solidă cu potenţiali clienţi.
Utilizarea forţelor de vânzare
Utilizarea forţelor de vânzare (sau vânzarea personală) se referă
la modul de comunicare directă între angajat şi client.
Ştiri – reprezintă una din principalele sarcini ale profesioniştilor în relaţii publice, aceştia
încercând să convingă mass media să accepte comunicatele de presă şi să participe la
conferinţele de presă
Activele cheie – sunt acele active pe care le doreşte orice companie, dar sunt
foarte costisitoare (cum ar fi Messi, Ronaldo, Real Madrid sau Manchester
United)
Eroul local – aceste active sunt relevante pentru o ţară anume, pentru că
reprezintă anumite valori pe care societatea le respectă şi admiră; pot fi la fel
de importante precum activele cheie şi, pentru că se asociază emoţional cu
individul, pot fi chiar mai puternice; au potenţial de a se dezvolta la nivel
global, dar nu este neapărat nevoie să se întâmple acest lucru
POLITICA DE PREȚ
Stabilirea
preţului
Evaluarea prețului
Cercetarea este una foarte interesantă pentru piaţa sportivă din Statele Unite,
unde piaţa secundară a biletelor la meciurile din campionatele importante
(MBA, NFL, MLB, NHL etc.) este una foarte dezvoltată.
cei celor care au fost întrebaţi cu cât l-ar cumpăra au avut un preţ mediu de
55,39$
cei care au jucat rolul vânzătorului au avut un preţ mediu de 105,61$
Etapele
procesului
de
stabilire a
preţului
Strategia de preţ
Gradul de
Gradul de mobilitate
Nivelul preţului diversificare a
a preţului
preţului
a. Strategia preţului a. Strategia unei a. Strategia unei
înalt game de preţuri relative stabilităţi a
echivalentă gamei de preţurilor
b. Strategia preţului produse
mediu b. Strategia unei
b. Strategia unei modificări a preţului
c. Strategia preţului game de preţuri mai
scăzut restrânsă decât gama
de produse
Marketing Sportiv
POLITICA DE
DISTRIBUȚIE
Elemente definitorii
Magazine Magazine
clasice virtuale
Supermarketuri Magazine online
Centre comerciale Canalele şi programele TV de shopping
Magazine speciale de sport Ofertele de pe telefoanele mobile
Cluburi sportive Cataloagele de comandă
Centre de agrement Produse promoţionale prezentate în
cadrul evenimentelor sportive
televizate
Săli de sport
Magazine de desfacere al fabricii
Arenele sportive
C. Distribuţia produselor şi serviciilor
sportive pentru practicanţi
Serviciile sportive
Variabila Bunuri sportive
dependente de facilităţi
Lungimea canalului de Lung, de obicei având mulţi Scurt, de obicei conţinând doar
distribuţie intermediari producătorul (prestatorul de
servicii) şi consumatorul
Locul distribuţiei Multiple sedii (cu potenţial Arena sportivă
nelimitat)
Modul în care Consumatorul se deplasează de Consumatorul se deplasează la
consumatorul obicei la cel mai apropiat punct de arenă
accesează distribuţia distribuţie
Interacţiunea dintre Indirectă Directă
producător şi
consumator
Utilizarea tehnologiei Limitată, dar în creştere Intensiv utilizată, mai ales pentru
vânzarea biletelor
Strategia de distribuţie
Gradul de Gradul de
Dimensiunile Amploarea Gradul de
participare a control al
canalului distribuţiei flexibilitate
firmei firmei
a. Distribuţia a. Distribuţia a. Distribuţia a. Control total a. Flexibilitatea
directă extensivă prin aparat b. Control ridicată
b. Distribuţia b. Distribuţia propriu ridicat b. Flexibilitate
prin canale selectivă b. Distribuţia c. Control medie
scurte c. Distribuţia prin mediu c. Flexibilitate
c. Distribuţia exclusivă intermediari d. Control scăzută
prin canale c. Distribuţia scăzut
lungi prin aparat e. Control
propriu şi inexistent
intermediari
Marketing Sportiv
Activele cheie – sunt acele active pe care le doreşte orice companie, dar sunt
foarte costisitoare (cum ar fi Messi, Ronaldo, Real Madrid sau Manchester
United)
Eroul local – aceste active sunt relevante pentru o ţară anume, pentru că
reprezintă anumite valori pe care societatea le respectă şi admiră; pot fi la fel
de importante precum activele cheie şi, pentru că se asociază emoţional cu
individul, pot fi chiar mai puternice; au potenţial de a se dezvolta la nivel
global, dar nu este neapărat nevoie să se întâmple acest lucru
Fiecare alergător (Lelisa Desisa, Eliud Kipchoge and Zersenay Tadese) purta
noul model de încălțăminte pentru alergare – Zoom Vaporfly Elite
Kipchoge nu a doborât recordul, dar a obținut 2:00:25
Campania a generat 140,029 menționări în social media la momentul lansării
contractele de publicitate
împrumutarea numelui
1. Contractele de publicitate
VALOARE
NO SPORTIV BRAND TOTAL
ANUALĂ
Michael Share of revenue in “Nike Jordan”
1 NIKE $60m
Jordan shoe series
Lifetime contract ($30 million a year
2 LeBron James NIKE $30m
plus share in shoe sales)
$285m+ over 10 year deal (2014-
3 Kevin Durant NIKE $28.5m
24)
Cristiano
4 NIKE $21.7m $105m+ over 5 year deal (2014-19)
Ronaldo
5 Lionel Messi ADIDAS $20m $140m over 7 year deal
6 Tiger Woods NIKE $20m $100m over 5 year deal (2013-18)
7 Kobe Bryant NIKE $15m $75m over 5 year deal (2014-19)
8 Derrick Rose ADIDAS $14m $185m over 13 year deal (2012-25)
9 Roger Federer NIKE $12m $120m over 10 year deal (2008-17)
10 Neymar Jr NIKE $9.5m $105m over 11 year deal (2012-22)
Endorsement-ul în România -
2010
În alte domenii:
Ion Ţiriac – Ţiriac Holdings Ltd. – financiar-bancar (Banca Ţiriac, societatea de
asigurări Allianz-Ţiriac şi Ţiriac Leasing), cel auto (Auto Rom SRL), turistic (Ţiriac
Travel) şi imobiliar
Venus Williams – V Starr Interiors (design interior)