Comisia Europeană și activitatea sa în dezvoltarea sportului în Uniunea Europeană

27 noiembrie 2019 a fost ziua în care, după o lungă procedură de examinare a echipei de
comisari, Parlamentul European a validat în plen Comisia Europeană (colegiul comisarilor),1 vot
urmat de prezentare a echipei și programului de către președinta aleasă pentru mandatul 2019-
2024.2A fost garantată astfel legitimitatea democratică a organului executiv al Uniunii Europene
(UE), condiție necesară pentru a acționa în folosul cetățenilor, a proteja și deservi interesul
general al UE. Un set de obiective ambițioase au fost prezentate pentru viitorul Europei și pentru
a răspunde așteptărilor propriilor săi cetățeni, obiective care se vor concretiza în politici la
nivelul UE. O parte din aceste politici se adresează și domeniului sportului din Uniunea
Europeană, un domeniu pe care UE a început să-l dezvolte mai mult, în urmă cu câțiva ani.

Ce este Comisia Europeana și care sunt rolurile și competențele pe care le are în cadrul UE?
Cum este organizată și care sunt atribuțiile pe care le are de îndeplinit? Cum este reglementat
domeniul sportiv in Uniunea Europeană? Care este activitatea Comisiei în domeniul sportului?

Pornind de la aceste intrebări, voi prezenta organizarea, funcționarea, rolul și atribuțiile

Comisiei Europene, reglementările Uniunii Europene în domeniul sportiv și voi analiza
activitatea Comisiei de-a lungul timpului în domeniul sportului, politicile si recomandările
emise.

1
TUE, articolul 17 alineatul (7): „Ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European și după ce a procedat la
consultările necesare, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un
candidat la funcția de președinte al Comisiei. Acest candidat este ales de Parlamentul European cu majoritatea
membrilor care îl compun. În cazul în care acest candidat nu întrunește majoritatea, Consiliul European, hotărând cu
majoritate calificată, propune, în termen de o lună, un nou candidat, care este ales de Parlamentul European în
conformitate cu aceeași procedură.”
2
https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/nomination-process-2019/, accesat la 25.01.2021, „La 2 iulie 2019,
Consiliul European a adoptat decizia prin care Ursula von der Leyen a fost propusă Parlamentului European drept
candidat la funcția de președinte al Comisiei Europene. Candidatul propus a fost ales de Parlamentul European la 16
iulie 2019.
La 10 septembrie 2019, Consiliul, de comun acord cu președinta aleasă, Ursula von der Leyen, a adoptat lista
celorlalte persoane pe care le-a propus pentru a fi numite membri ai Comisiei pentru perioada care se încheie la 31
octombrie 2024. Acestea au fost selectate pe baza propunerilor făcute de statele membre.
La 25 noiembrie 2019, Consiliul, de comun acord cu președinta aleasă, Ursula von der Leyen, a adoptat o nouă listă
a persoanelor pe care le propune pentru a fi numite membri ai Comisiei până la 31 octombrie 2024.
La 27 noiembrie 2019, Parlamentul European a votat pentru aprobarea Comisiei Von der Lyen. La 28 noiembrie,
Consiliul European a numit noua Comisie, prin procedură scrisă, pentru perioada 1 decembrie 2019–
31 octombrie 2024.”

1
 Comisia Europeană este „cea mai originală și supranațională instituție a Uniunii
Europene”3. A fost concepută inițial ca un organ creat să acționeze independent de statele
membre, care se bucura de o autonomie considerabiă ceea ce a stârnit îndoieli din partea
statelelor membre Comunității Economice Europene (CEE) și a dus la o distribuire echilibrată a
competențelor în domenii, între Comisie și Consiliu.4 Deși are monopolul inițiativelor legislative,
al competențelor executive în domenii importante, este principalul organ executiv al UE,
controlează punerea în aplicare a dreptului uniunii și respectarea tratatelor de către statele
membre și conduce comitetele5, activitatea Comisiei este mai puțin vizibilă publicului larg.
Acesta nu are acces la întrunirile Comisiei, la datele și locațiile întrunirilor iar publicațiile emise,
chiar dacă sunt publicate pe internet, sunt doar în atenția experților iar faptul că responsabilitatea
punerii în practică a propunerilor adoptate de către Consiliu este la latitudinea statelor membre o
face să pare mai puțin activă.6

Comisia are sediul la Bruxelles și este compusă din 27 de membri numiți comisari europeni,
fiecare comisar fiind propus de către un stat membru. 7 Comisarii lucrează independent de statele
membre reprezentând interesul general al UE, depun un jurământ de independență în momentul
instalării, sunt avizați de Consiliu și supuși aprobării PE. Ei sunt aleși pentru un mandat de cinci
ani care poate fi reînoit (conform Tratatului de la Maastricht) și au responsabilități personale și
colective.8 Adoptarea deciziilor și propunerilor către Consiliu și PE trebuie să respecte principiul

3
De Zwaan J.W. Rolul Comisiei Europene de-a lungul timpului, Kellermann, A.E., Uniunea Europeana un proces
de integrare continua, 2011, p.86.
4
Wallace, H., Pollack, M. A. și Young, A. R. (2010), pag,60.
5
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/25/comisia-europeana, accesat la 26.01.2021, ora 16.43.
6
De Zwaan J.W. Rolul Comisiei Europene de-a lungul timpului, Kellermann, A.E., Uniunea Europeana un proces
de integrare continua, 2011, p.86.
7
Ibidem,”O perioadă îndelungată, Comisia a fost alcătuită din cel puțin un comisar, dar nu mai mult de doi comisari
pentru fiecare stat membru. Inițial, Tratatul de la Lisabona prevedea un număr de membri ai Comisiei egal cu două
treimi din numărul statelor membre, începând cu 1 noiembrie 2014. În paralel, a fost introdus un element de
flexibilitate care permite Consiliului European să stabilească numărul de membri ai Comisiei [articolul 17
alineatul (5) din TUE]. În 2009, Consiliul European a hotărât ca Comisia să fie alcătuită în continuare dintr-un
număr de membri egal cu numărul de state membre.”
8
Ibidem, 1. Responsabilitatea personală: Membrii Comisiei își exercită funcțiile în deplină independență, în
interesul general al Uniunii; în special, aceștia nu pot cere sau primi instrucțiuni de la niciun guvern sau alt organism
extern; nu pot să exercite nicio altă activitate profesională, remunerată sau nu. Comisarii pot fi destituiți de Curtea
de Justiție, la cererea Consiliului sau a Comisiei, în caz de încălcare a obligațiilor sau dacă au comis o abatere gravă.
Responsabilitate colectivă: Comisia este responsabilă colectiv în fața Parlamentului. Dacă Parlamentul adoptă o
moțiune de cenzură împotriva Comisiei, toți membrii acesteia trebuie să demisioneze, inclusiv Înaltul Reprezentant
al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, care trebuie să demisioneze din funcțiile pe care le exercită
în cadrul Comisiei.

2
colegialității „reflectat în special prin adoptarea hotărârilor sub forma unui colectiv”, 9 acestea
fiind luate în cursul reuniunilor săptămânale prin vot cu majoritate simplă.

Comisia este condusă de un președinte care este ales de Consiliul European prin vot cu
majoritate calificată (VMC) și supus votului de aprobare al PE, astfel, pentru desemnarea
candidatului la funcția de președinte se au în vedere rezultatele alegerilor pentru PE, urmărindu-
se în acest fel o politizare mai intensă a comisiei. 10 Președintele este membru în Consiliul
European și deține în cadrul Comisiei o poziție foarte puternică, nu doar poziția de primus inter
pares (primul dintre egali) ”încât adoptă directivele în temeiul cărora Comisia își exercită
atribuțiile și care adoptă deciziile referitoare la organizarea internă a Comisiei.”11

Comisarii formează un colegiu de unde și denumirea Comisiei de colegiul comisarilor,

după a cărui aprobare, președintele alege vicepreședinții în număr de cinci. Înaltul Reprezentant
al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate are tot funcția de vicepreședinte, pentru
alegerea sa este nevoie doar de majoritate calificată în Consiliul European.12 Vicepreședinții sunt
reprezentanții președintelui și acționează în numele acestuia, coordonând și gestionând
activitatea mai multor comisari în funcție de domeniul lor de competență. Astfel, ei formează
„echipe de proiect responsabile pentru unul dintre următoarele domenii politice: 1. uniunea
energetică cu o politică orientată către viitor pentru protecția climatică; 2. locuri de muncă,
dezvoltare, investiții și competitivitate; 3. piața internă digitală; 4. moneda euro și dialogul
social; 5. buget și salariați.” (ABC-ul dreptului Uniunii Europene)

Din punct de vedere organizatoric, comisia este o instituție mică, are un Secretariat
General cu 33 de direcții generale (DG), 20 de departamente specializate, 6 agenții executive
9
TFUE, articolul 250 primul alineat.
10
ABC-ul dreptului Uniunii Europene,”La numirea lui Jean-Claude Juncker, Parlamentul European a impus chiar
propunerea de către Consiliul European către Parlamentul European în scop de alegere a candidatului desemnat de
către grupul politic majoritar în Parlamentul European (PPE). În acest scop, Parlamentul European a aplicat regula
conform căreia, în cazul respingerii de către Parlamentul European a candidatului pentru funcția de președinte,
Consiliul European are obligația de a propune în termen de o lună de la adoptarea deciziei Parlamentului European,
cu majoritate calificată, un nou candidat care va fi desemnat în baza aceleiași proceduri. În acest mod, desemnarea
„candidaților de top” de către partide pentru alegerile pentru Parlamentul European a dobândit o importanță mult
mai ridicată, iar pentru cetățean a fost evidențiată mai puternic semnificația participării sale la alegerile pentru
Parlamentul European deoarece, prin votul exprimat, decide în mod indirect și în privința președintelui Comisiei
Europene. Parlamentul European alege candidatul propus cu votul majorității membrilor.”, pag.81.
11
TUE, articolul 17 alineatul (6) literele (a) și (b).
12
ABC-ul dreptului Uniunii Europene, ” Este necesar să se ajungă la un consens cu privire la candidați între
Consiliul European și președintele ales al Comisiei. Pentru numirea Înaltului Reprezentant, este necesar chiar
acordul explicit al președintelui desemnat al Comisiei. În condițiile exprimării unui drept de veto al președintelui
ales al Comisiei, nu este permisă numirea celorlalți membri ai Comisiei.”

3
care au personalitate proprie iar fiecare comisar are birou personal sau cabinet. (TFUE, art.250)
Directiile Generale sunt denumite după principalele domenii de activitate ale politicilor,
cunoscute în trecut după numerotarea lor, iar în cadrul lor sunt angajați funcționari publici
recrutați din statele membre, experți naționali detașați și personal temporar.13

În funcție de domeniile de politici Comisia are competențe care variază mult; astfel, prin
prisma competențelor sale în unele domenii „aplică norme în mod direct”, în altele ”elaborează
proiecte legislative”. Dar în numeroase domenii nu are un rol central datorită incapacității de „a
exploata resursele ce îi sunt disponibile”.14

Odată cu ratificarea Tratatului de la Lisabona au fost ratificate și modificările aduse

instituțiilor UE, stabilindu-se rolurile fiecăreia. Astfel, putem evidenția cele mai semnificative
roluri ale Comisiei: a)”inițiator” (drept influențat de apariția Consiliului European în 1974) 15 –
prezintă Consiliului propuneri și proiecte de acte legislative, b)”Gardian al Tratatelor” (rol
îndeplinit prin ”procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor” statelor membre) -
”responsabilitatea de a se asigura că legislația UE se aplică în mod adecvat în toate statele
membre” (Comisia Europeana, manuscris, 2007, 21), rol împărțit cu Curtea de Justiție, c)”executor – ia
decizii implementând decizii cadru anterioare ale Consiliului și/sau Parlamentului European”,
gestionarea Fondurilor Structurale și al Bugetului anual al UE, d) ”reprezentant – în forurile
extern și negocieri”16

„Sportul se înscrie în din sfera de aplicare a acquis-ului comunitar” 17, Comisia

Europeana primind competența să „desfăşoare acţiuni de sprijinire, de cooperare şi completare a
13
Wallace, H., Pollack, M. A. și Young, A. R. (2010), pag.61.
14
Ibidem, ”Printre resursele sale se numără: capacitatea de a-și crea o anumită expertiză, potențialul de a dezvolta
rețele și coaliții de politici, posibilitatea dobândirii unor clienți recunoscători și dependenți, precum și posibilitatea
de a ajuta statele membre să-și rezolve propriile dificultăți de politici.”
15
De Zwaan J.W. Rolul Comisiei Europene de-a lungul timpului, Kellermann, A.E., Uniunea Europeana un proces
de integrare continua, 2011: ”În contextul dreptului de inițiativă al Comisiei, este demn de menționat în continuare
că poziția puternică pe care o deține Comisia în procesul de luare al deciziilor, mai ales din pricina principiului
conform căruia propunerile sale pot fi amendate doar de către Consiliu prin decizie unanimă, este slăbită odată ce se
aplică procedura de co-decizie, în special când, în contextul așa-numitelor negocieri de la a doua citire între Consiliu
și Parlamentul european, se convoacă o întâlnire a comitetului de conciliere.Acest lucru se întâmplă din cauza
faptului că principiul Articolului 250(1) din Tratatul CE nu se mai aplică în această etapă. În acest caz prioritatea a
fost clar aceea de a întări rolul Parlamentului European în procesul legislativ european. Astfel, poziția instituțională
a Comisiei a fost sacrificată în favoarea unei creșteri în caracterul democratic al procesului de luare a deciziilor
Uniunii.”
16
Ibidem.
17
Cartea Alba privind sportul, 2007, pag.2.

4
măsurilor luate de statele membre, abordând aspectele economice, sociale, educationale si
culturale ale sportului”18.

În Tratatul de la Amsterdam din anul 1997 a fost inclusă Declarația cu privire la sport iar
în decembrie 2000, prin intermediul declaraţiei Consiliului European sportului îi este recunoscut
rolul important în societatea europeană. Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona,
în decembrie 2007,19 Uniunea Europeană dobândește responsabilități în domeniul sportului, ceea
ce aduce un aer de noutate deși sportul a fost dintotdeauna una dintre preocupările Comunității -
chiar dacă în Tratatul CE nu găsim o referire exactă cu privire la sport iar până în 2009 nu este
menționată nici o competență juridică specifică în acest domeniu.

În 2007 Comisia Europeană prezintă Cartea Alba a Sportului, „abordând pentru prima
dată într-un mod cuprinzător aspectele legate de sport” axându-se „pe rolul social al sportului, pe
dimensiunea economică a acestuia şi pe modul în care este organizat în Europa, precum şi pe
acţiunile de continuare a acestei iniţiative”.20 Pe lângă toate aceste demersuri, și competențele UE
în domeniul pieței unice au influențat mersul lucrurilor în acest domeniu 21, astfel,
„caracteristicile specifice ale sportului şi funcţia sa socială în Europa sunt elemente care trebuie
luate în considerare în punerea în aplicare a politicilor comune”.22

18
Strategie MTS, Programul Pierre de Coubertain „EDUCAȚIE PRIN SPORT – SELECȚIE, PREGĂTIRE ȘI
REALIZARE DE COMPETIȚII SPORTIVE: „Programul are ca obiectiv strategic sprijinirea şi dezvoltarea
programelor sportive propuse de federaţiile sportive naţionale pentru acţiuni de selecţie, pregătire şi realizare de
competiţii ale copiilor, juniorilor mici, precum şi ale persoanelor cu dizabilitaăţi, în vederea obţinerii de
performeri. Scopul acestui program este valorificarea aptitudinilor individuale într-un sistem organizat de selecţie,
pregătire şi competiţie a copiilor, juniorilor mici, precum şi a persoanelor cu dizabilităţi care să asigure formarea de
performeri, precum şi îmbunătăţirea stării de sănătate publică prin crearea unui cadru social şi organizatoric
favorizant.
19
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/143/sportul: „Odată cu Tratatul de la Lisabona, UE a
dobândit o competență specifică în domeniul sportului. Articolul 6 litera (e) din Tratatul privind funcționarea
Uniunii Europene (TFUE) conferă UE competența de a desfășura acțiuni de sprijinire sau completare a acțiunilor
statelor membre în domeniul sportului, în timp ce articolul 165 alineatul (1) din TFUE stabilește detaliile unei
politici în domeniul sportului, precizând că Uniunea „contribuie la promovarea obiectivelor europene ale sportului,
având în vedere totodată caracterul specific, structurile bazate pe voluntariat, precum și funcția socială și educativă a
sportului”. Articolul 165 alineatul (2) menționează că acțiunea Uniunii urmărește „să dezvolte dimensiunea
europeană a sportului, prin promovarea spiritului de echitate și de deschidere în competițiile sportive și a cooperării
între organizațiile cu responsabilități în domeniul sportului, precum și prin protejarea integrității fizice și morale a
sportivilor, îndeosebi a celor mai tineri dintre aceștia”.
20
Cartea Alba privind sportul, 2007, pag.3.
21
Ibidem, „De exemplu, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dezvoltat o jurisprudență importantă care a avut
consecințe importante pentru lumea sportului (cum ar fi cauza Bosman). În același timp, UE și-a exercitat
competențele sale „soft law” (instrument legislativ fără caracter obligatoriu) în domenii foarte apropiate, precum
educația, sănătatea și incluziunea socială, prin intermediul programelor sale de finanțare respective”.
22
Declarația de la Nissa.

5
 Sportul este un fenomen social și economic, un domeniu de interes și atracție pentru
cetățenii UE care, practică activități sportive, majoritatea activităților desfășurându-se în cadrul
unor structuri non-profesioniste.23 Prin intermediul valorilor pe care le generează: spiritul de
echipă, solidaritatea, toleranţa şi fair play-ul, contribuie la dezvoltarea și împlinirea personală,
promovează contribuția activă a cetățenilor UE în societate sprijinind astfel cetățenia activă.24
Sportul profesionist are de asemenea un rol foarte important în îmbunătățirea gradului de
vizibilitate a domeniului sportiv, în sensibilizarea opiniei publice cu privire la necesitățile
specifice acestui domeniu și în menținerea relațiilor de colaborare cu țările non-UE.

Pentru că reprezintă un sector dinamic, „cu o dezvoltare rapidă şi un impact macro-

economic important, care poate contribui la atingerea obiectivelor stabilite în Tratatul de la
Lisabona, cu privire la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă” 25 Parlamentul
European a urmărit cu interes în ultimii ani provocările pe care le-a înfruntat sportul la nivel
european,26 Comisia pentru cultură și educație (CULT) din cadrul instituției ocupându-se de
dezvoltarea politicilor europene în acest domeniu. Astfel, avem Săptămâna sportului european
în urma raportului întocmit de CULT privind dimensiunea sportului european iar în diferitele
rezoluții ale Parlamentului au fost abordate probleme legate de egalitatea de gen, îmbătrânirea
activă și solidaritatea între generații, integrarea pe piața muncii și incluziunea socială a
refugiaților și combaterea aranjării meciurilor și a corupției în sport.27

23
Eurobarometru special, (2004), Cetățenii Uniunii Europene și sportul: „aproximativ 60% dintre cetăţenii europeni
participă în mod regulat la activităţi sportive organizate în cadrul sau în afara a circa 700 000 cluburi sportive care
fac parte, la rândul lor, dintr-o serie de asociaţii şi federaţii”.
24
Cartea Alba privind sportul, 2007.
25
Strategie MTS, Programul Pierre de Coubertain:„Studiile şi analizele conturilor bugetare naţionale, aspectele
economice implicate de evenimentele sportive de mare anvergură, conferă sportului o pondere mare în economie:
valoarea adaugată de 407 miliarde de euro, reprezentând 3,7% din PIB-ul UE şi oferind locuri de muncă pentru 15
milioane de persoane, adică 5,4% din forţa de muncă. Sportul severşte drept instrument de dezvoltare locală,
regională şi rurală pentru că poate da naştere la sinergii cu dezvoltarea turistică prin intermediul dezvoltării
infrastructurilor şi apariţia de parteneriate în vederea finanţării sportului şi activităţilor recreative”.
26
Cartea Alba privind sportul, 2007: „sportul se confruntă cu pericole şi provocări nou apărute în societatea
europeană, precum presiunea comercială, exploatarea tinerilor sportivi, dopajul, rasismul, violenţa, corupţia şi
spălarea banilor”.
27
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/143/sportul: „Parlamentul a fost foarte activ în combaterea
aranjării meciurilor și a corupției în sport, adoptând o rezoluție referitoare la acest subiect în martie 2013. Aceasta a
fost urmată de Rezoluția din 11 iunie 2015 referitoare la dezvăluirile recente privind cazurile de corupție la nivel
înalt din cadrul FIFA și de Rezoluția din 2 februarie 2017 referitoare la o abordare integrată a politicii în domeniul
sportului: bună guvernanță, accesibilitate și integritate. În ședință plenară, în iulie 2016, Comisia CULT a depus o
întrebare cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei privind aranjarea meciurilor, în care solicită un angajament
deplin în ceea ce privește ratificarea Convenției Consiliului Europei privind manipularea competițiilor sportive.
Răspunsul comisarului a subliniat sprijinul acordat de Comisie convenției ca un instrument valoros în lupta
împotriva aranjării meciurilor, deoarece reprezintă o bază solidă pentru asigurarea coordonării și cooperării

6
 Datorită rolului și responsabilităților sale, Comisia Europeană este una din instituțiile
implicate activ în dezvoltarea domeniului sportiv în Uniunea Europeană iar prin noile
competențe specifice ratificate de Tratatul de la Lisabona are noi posibilitatăți de actiune în acest
28
domeniu. Una din cele mai importante realizări ale Comisiei este Cartea Albă care
are în spate prevederile din aquis-ul comunitar dar și rezultatele politicilor europene.

Prin rolul social atribuit sportului, aceasta (Cartea Albă) aduce în centrul atenției
importanța activităților sportive în menținerea stării de sănătate și elaborează strategii pentru
„adoptarea de acţiuni pro-active în vederea contracarării declinului înregistrat în privinţa
activităţilor fizice”.29 Cartea Albă a Comisiei „Strategie pentru Europa privind problemele de
sănătate legate de alimentaţie, excesul de greutate şi obezitate” trage un semnal de alarmă asupra
consecințelor lipsei de activitate: exces de greutate, obezitate, afecțiuni cronice. Toate acestea
produc efecte în plan personal afectând calitatea vieții, scurtând durata de viață, pun în pericol
viața persoanelor dar au efecte și la nivel de societate în plan economic și asupra bugetului alocat
sănătății.

Două problematici cu impact puternic la nivel social au fost în atenția Comisiei: dopajul
în sport și prevenirea și combaterea violenței și intoleranței. Recomandările Comisiei pentru
combaterea dopajului au vizat măsuri de combatere a traficului cu substanțe dopante și
sprijinirea rețelelor transnaționale de luptă împotriva dopajului iar pentru prevenirea si
combaterea violenței și intoleranței să acorde sprijin activităților de combatere a rasismului,
xenofobiei, homofobiei si intoleranței în sport.

paneuropene în combaterea aranjării meciurilor. Cu toate acestea, cooperarea între statele membre și instituții este
necesară pentru a garanta că convenția intră în vigoare în UE”.
28
Ibidem.:„UE depune eforturi pentru promovarea corectitudinii și deschiderii în competițiile sportive și o mai bună
protecție a integrității fizice și morale a sportivilor, ținând seama, în același timp, de caracterul specific al sportului.
În special, UE acoperă trei aspecte în sectorul sportului: (1) rolul sportului în societate, (2) dimensiunea sa
economică și (3) cadrul politic și juridic din sectorul sportului”.
29
Cartea Albă, 2007, „Ca instrument de sprijinire a activităţilor fizice menite să îmbunătăţească sănătatea,
mişcarea sportivă exercită o influenţă mai importantă decât oricare altă mişcare socială. Sportul reprezintă o
activitate atractivă pentru oameni şi beneficiază de o imagine pozitivă. Cu toate acestea, potenţialul recunoscut al
mişcării sportive de sprijinire a activităţilor fizice menite să îmbunătăţească sănătatea adesea nu este folosit pe
deplin şi trebuie să fie dezvoltat. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă cel puţin 30 de minute de
activitate fizică ce necesită un efort moderat (inclusiv activităţi sportive, dar nu numai) pe zi pentru adulţi şi 60 de
minute pentru copii. Autorităţile publice şi organizaţiile private din statele membre ar trebui să contribuie la
atingerea acestui obiectiv. Unele studii recente arată faptul că progresele înregistrate până în prezent în acest
domeniu nu sunt suficiente”.

7
 Activitatea Comisiei s-a axat și pe „acţiuni de sprijinire, de cooperare şi completare a
măsurilor luate de statele membre”, astfel, prin programul Pierre de Coubertain „EDUCAȚIE
PRIN SPORT – SELECȚIE, PREGĂTIRE ȘI REALIZARE DE COMPETIȚII SPORTIVE vine
cu o serie de recomandări pentru a ajuta statele membre să valorifice aptitudinile individuale într-
un sistem organizat de selecţie, pregătire şi competiţie a copiilor, juniorilor mici, precum şi a
persoanelor cu dizabilităţi care să asigure formarea de performeri, precum şi îmbunătăţirea stării
de sănătate publică prin crearea unui cadru social şi organizatoric favorizant.30

Legat de dimensiunea economică atribuită sportului, acesta „contribuie într-o măsură

importantă la creștere și la ocuparea forței de muncă, depășind ratele de creștere medii în materie
de valoare adăugată și ocupare a forței de muncă”. 31 Recomandările vizează elaborarea de
politici bazate pe elemente concrete în domeniul sportului, finanțarea durabilă a sportului,
aplicarea la sport a normelor Uniunii Europene privind ajutoarele de stat și dezvoltarea regională
și capacitatea de inserție profesională.

În concluzie, Comisia Europeană este instituția Uniunii Europene, responsabilă cu

întocmirea propunerilor legislative, punerea în aplicare a deciziilor, respectarea tratatelor UE și
de gestionarea activității curente a UE. Organ executiv al UE, independent din punct de vedere
politic Comisia este responsabilă cu elaborarea de noi acte legislative și cu punerea în aplicare a
deciziilor Parlamentului European si ale Consiliului UE. Sportul este unul din sectoarele în care
Comisia a elaborat strategii și programe care au dus la dezvoltarea acestui sector în UE în ultimii
ani și a venit în sprijinul statelor membre cu recomandări menite să le sprijine în implementarea
politicilor UE.

BIBLIOGRAFIE:

30
COM, 2011, „Programul are ca obiectiv strategic sprijinirea şi dezvoltarea programelor sportive propuse de
federaţiile sportive naţionale pentru acţiuni de selecţie, pregătire şi realizare de competiţii ale copiilor, juniorilor
mici, precum şi ale persoanelor cu dizabilitaăţi, în vederea obţinerii de performeri”.
31
Ibidem, „Aproximativ 2% din PIB-ul mondial este generat de sectorul sportului7. Marile evenimente și competiții
sportive oferăatuuri potențiale pentru stimularea dezvoltării potențiale a turismului în Europa. Sportul este astfel, un
factor care contribuie la strategia Europa 2020.Este necesar să se dispună de date comparabile pentru elaborarea de
politici bazate pe elemente concrete. În ciuda importanței economice generale a sportului, vasta majoritate a
activităților sportive se înscriu în cadrul unor structuri non-profit bazate pe voluntariat. Durabilitatea finanțării
pentru aceste structuri poate constitui un motiv de îngrijorare și ar trebui să fie consolidată solidaritatea
financiarăîntre sportul profesional și cel de masă”.

8
Kellerman Alfred E.,Uniunea Europeana Un proces de integrare continua, CA Publishing, 2011.

Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul

Consiliului, privind un plan de lucru european pentru sport pentru perioada 2011-2014, 162, JO
C 162, 1.6.2011, p. 1.

Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul

Consiliului, din 21 mai 2014 privind Planul de lucru european pentru sport (2014-2017), JO C
183, 14.6.2014, p. 12.

Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul

Consiliului, privind Planul de lucru al Uniunii Europene pentru sport (1 iulie 2017 – 31
decembrie 2020), JO C 189, 15.6.2017, p. 5.

Strategie MTS, Programul Pierre de Coubertain, 2014-2020.

Wallace, H., Pollack, M. A. și Young, A. R. (2010) (red), Policy–Making in the European Union,
Sixth Edition was originally published in English in 2010. This translation is published by
arrangement with Oxford University Press.

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52011DC0012&from=EN,
accesat la 18.01.2021.

https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/143/sportul, accesat la 18.01.2021.

https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2009:271E:0051:0067:RO:PDF,
accesat la 18.01.2021.