Dr.

Nick Begich feane Manning

RETEAUAHAARP

Arma secreti a "Iluminafilor"

pentru controlul mental al maselor
gi manipularea climatericd
 AceastdcarteestededicatSsofieirneleshelly I. slabe,prietenilor
gi familiilor care au f5cut posibilS publicarea acesteicdrli. Dedic
aceastd cartegi ,,compilatorilor",in speciailui Harlan Girard'
Muilumiri speciale lui James Roderick, pentru grija acordati
editirii, gi sistenrului Bibliotecii Mtinicipale Anchorage, pentru
asistenta oferiti in cercetare'.
Despreautori
Dr. Nick Begich este fiul cel mare al regretatului congresman
arnerican de Alaska, Nick Begich Senior, 9i al activistei Pegge
Bcgich. El este bine cunoscut in Alaska pentru activitdfile sale
politice..A fost ales de doud ori Pregedinte al Federaliei Profesorilor
.1in Alrlsku gi al Consiliului Educa{iei din Anchorage. El a fdcut
cercetiri independente in domeniul qtiinfei gi politicii, in cea mai
n.rareparte a vielii de adult. Begich gi-a luat doctoratul in medicini
tradi[ionalS de la Universitatea Internalionald Deschisd pentru
Mc.dicina Complementard, in noiembrie 1994.
Este coautor al cirfii ,,Earth Rising - The Revolution: Toward a
Thousarrd Years of Peace", apXruti in ianuarie 2000, aldturi de James
Iloderick. Mai este editor al Earthpulse Flashpoints, o colecfie de cdrfi
despre ultimele descoperiri ale qtiinlei. Begich a publicat articole din
domeniul gtiinlei, politicii gi educa{iei gi este binecunoscut pentru
conferirrfeie {inute in SUA gi in alte nouisprezece fdri. El a fost
invitat ia mii de emisiuni radio, pentru a relata despre activitdfile
sale de cercetare, inclusiv cele legate de noile tehnologii, sdndtate
gi geogtiinte. A mai apirut in nenumdrate documentare televizate
gi in alte emisiuni, in toatX lumea, inclusiv la BBC-TV CBC-TV
TeieMr-rndo gi altele.
Begich a apdrut ca orator gi martor expert in fala Parlamentului
European. El a vorbit pe diverse teme pentru grupuri reprezentAnd
interesc-cetd{eneqti,oameni de stat gi oficiali alegi, oameni de gtiinfd
qi ai{ii. Este editorul gi coproprietarul editurii Earthpulse Press gi are
contract ca ,,tribal planner" pentru Consiliul Chickaloon Village, un
trib amerindian recunoscut federal, al naliunii indiene Athabascan.
Dr. Begich este cisdtorit cu Shelah Begich-Slade gi are cinci
copii. El locuieqte la nord de Anchorage, in comunitatea Eagle River,
Alaska, SUA.
Jeane IV{anning este o jurnalistd de revisti cu experienfd,
reporterd de ziare qi fost editor al unui ziar al comunitdfii. Un
deceniu de cercetare in domeniul tehnologiilor neconvenlionale
pentnr oblinerea energiei electrice a culminat in cartea sa ,,The
coming energy Revolution" (Avery Publishing Group, NY 1996)' Ea
inai e-stecoautoare la O carte publicatd in1994 de Auckland Instifute
of Techr-roiogyPress, Noua Zeelandi, ,,Suppressed Inventions and
other Discoveries". Nascutd in Cordova, Alaska, ea a urmdrit cu
mult interes proiectul F{AAlLP. Acum. ea locuiegte in vancouver,
Canada.
CAPITOTT

PARTEA iruTAI'OAMENIISETREZESC CU HAARP

t. Uceniciivriiitorului. ........"..............22
l. De la Teslala RdzboiulStelelor ......30
llN.Cc sepetreceacolosus?... ".............38
iV. Skybuster-ele subsecretizare". '.......50
V. Srrspe cer......".".... -.--.--62
Vt. lradiereanordului ...----72
vll. in silbiticie.... ....'........78

PARTEA A DOUA:OAMENIIDE$TllNTASUNTiNCRUORATI
Vltl. Cine-lpoateopri pe ,,MareleBombardier"?......................".89
!X. Vremeaucenicilorlui Tesla ..........98
X. PresiuniasupraMameiTerra.......... 111
..............

PARTEA A TREIA:PICTURIILECTRICE PECER

Xl. Compilatorii ........."....... ............123
Xll. Cuvinterisucite,RizboiulStelelorgi PokerFlats...........126
Xlll. RizboiulStelelor-,,controlul companiei".....................
131
XlV. ,,Proiectul
nu a fostclasificat"... 137
..................
XV. Celedouisprezecebreveteale APTI - din punct
de vederetehnicale lui Tes|a........... ............142
Xvl. Cum si aprinziun miliardde wa(i ...............158
XVll. Curnsi excaveziun golf prin exploziinucleare..............160
XVllt. Armeletermonucleare 164
inlocuiteprin etectropuls............
 Aceasti ilustralie arati relafia ionosferei cu pimAntul'
mediului,
XlX. Omisiunea criticda ploii de particuleincircate..............169 Ilustra{ia a aparut in Declarafia de impact asupra
......................172 pentru HAAIiR la paginile 10-125 din volumul II'
XX. Vedereaincefogatia Armatei
XXl. intrecerea cu rugii ....................186
XXll. Creierantrenat,creierafectat?................ ....191
XXtll.Societateapsihocivilizati 9i CIA ..................199
XXIV.Bombardamentul
,,neletal"..... ......................216

PARTEA A PATRA:OPRITI,,MUZICX'
XXV. Cum secdntdla HAARPA..... ....244
XXVI. Vdnzareaprin recomandiri,Declaraliade lmpact
asupraMediuluiinconjuritor........................'...........'..246 f
XXVll.Cutia Pandoreigi mareatentalie....... ......'...250
XXVlll. Putereagi controlul- sfirgitulliberti{ii ....254
XXIX. O noti limpede...... .................260

...........27'l
I
Glosar
tlustrafii ........272 (rl
= r-l

ActualizdriHAARP....... ....286 rt Y\i r*a -

tJ
Ir.: 2
il 2
!#ft
z
r-
h a{

u r*
J4 ?!'1
|
ll

n
Y 4*-=
7.I
7
2l
zl
't

z
n
Jz
E9 *4
o. '1
3t'r1
\, 4':'
E

?
a

CRONOLOGIE
PENTRU MAMA TERRA$l COP|lt SAi
NECAZURT
P R INU N D E L EE L E C T ROMACNETICE.
scuRTArsroRrrA EVENIMENTTLOR
$l
DESCOPERIRILOR
1886-1888: Nikola Tesla inventeaz; sistemul cle generatoare gi
sistemul de transmisie la distantd a curentuiui alternativ (CA). Pe
mlsurd ce refeiele energetice de CA, cu 60 de impulsuri pc'secundi
(Hertzi) se rdspAndesc pe suprafala pimAntului, Mama Terra va
ajunge sd danseze probabil la un moment dat pe un alt ritm decAt
pe frecvenla obiqnuiti de 7-8 Hertzi.
1900: Teslasolicitd brevetul pentru un dispozitiv care,,transmite
energia electricd prin mediile naturale".
1,905: Este emis brevetul SUA t 787.472, pentru dispozitivul
menlionat anterior.
1924: Se confirmd faptul ci undele radio revia djn ionosferdl
(stratul inc5rcat electric incepAnd la altitudinea de 50 km.)
1938: Uir om de gtiin{d propune si se ilurnineze cerul noaptea
prin incdlzirea cu ul1 girotron clectronic, de la un emifitor puternic.
1940: Tesla anunld inventarea ,,razei mortale".
1945: incep testdrile bombei atomice - urmeazi 40 000 de
impulsuri electromagnetice.
1952: W. O. Schuman identifici frecvenia de rezonantFrde7-83
Hertzi a PdmAntului.
1958: Sunt dc'scoperitecenturile de radia[ii Van Allen (zone de
particule incdrcate electric, refinute de cAmpul magnetic al planetei),
de la 3200 de km in sus. Au fost dislocate violent in acelagi an.
1958: Proiectul Argus: Marina SUA cieclangeazdtrei bombe
I Victor A. Schmidt, Planeta PdmAnt noua geogiiinld. Kendall/Hunt,Iowd'
9i
1986, p9.428.
AUAHAAryP
Van Allen'
l,,.'l*a'""in centura
1958: Consilierr"rl Casei Albe pe probleme meteo (legate de
afirrni cX Ministerul de Apdrare studiazd cdi
_"chimbareavremii)
cie pe pdmAnt qi din cer, afectand
rle a 'rsnipula sarcinile electrice,,
n5ii€.lrrrttmea".
1960: Incep dezastrele meteorologice2.
1961?: Sttnt desc6rcate in ionosferd ace de cupru, ca ,,scut
3.
r.rcnttu teiecomunicalii"
1961: Oameirii de gtiin{d propull experimente cu nori artificiali
'60,
clin ioni. in anii incepe descircarea de substan{e chimice (praf de
bariu etc.)din satelili/rachetea.
1961-19622 URSS gi SUA creeazd numeroase impulsuri
cl:ctromagnt.tice (EMP) in atmosferd; 300 de megatone de
dispozitive nucleare sirdcesc stratul de ozon cu aproximativ 4o/"5.
1962: Lansarea satelililor canaclieni gi inceputul stimuldrji
rczonantelor plasmatice de cdtre antenele din plasrna spafiald6.
1966: Gordon J. F. MacDonald publicd ideile armatei cu privire
la ingineria mediuiuiT.
Anii 1960: in Wisconsin, prin Proiectul Sanguine al Marinei
SUA sunt arnplasate antene de frecven{e cxtrem de joase (ELF).
19b8: Oamenii de gtiintd de la Moscova comunicd OccidenLrlui
ci au reuqit si indice cu precizie care dintre frecvenfele c6mpr-rrilor
magnetice pulsatorii sunt benefice gi care sunt nocive3 pentru
funcliile mentale gi fiziologice.
1972: Primele rapoarte cu privire la experimentele cu
,,incdlzitorul ionosferic", cu unde radio de inaltd frecven!5, la
' I'agirra
editorului,,,lVlodificareavremii", SaturdayReview21511977.
' Keesings
HistorischArchief,prin bunivoin{a lui Nigel Harle, Olanda.
' N{anircd
Scl.roler,,,Despre deplasareanorilor artificiali din ioni, in
magnetosferd",Planet Space Sci. 1970, vol. 18 pg.977-1004.Tipdrit ?n
lrlanda cleNorcl.
rrcademia Nationald de
$tiin!e, ,,Efectele pe termen lung ale exploziilor
nticlearcrn ul tiple,,,
1975 pg. 6_7.
J. Rycrott, ,,Expei.imente active iu plasmele spa{iale". Nature vol.
"\4ichael
zxz, 4 scf.t. 198r),pg..7.
I'ontc, Riclrea. prentice-Ifall, NJ, 1976, pg.166-767.
. lj'1:1,
()strarrder Lynn Schroeder Super Memoria: Revolu[ia. Carroll &
-"n:iLo Ei
t,raf,Ny, pg.3t)3.

Arecibo'. Un incilzitor de 100 megawafi din Norvegia,
construit
in a doua jurndtate a deceniului, poate schimba conductivitatea
i onosfelei auroralelo.
L973: Se confirmS prin documente faptul ci lar.rsareaSkylab a
fdcutsSfie,,injumdtSfitconlinutultotaldeelectronidinionosferi
timp de trei ore,, (clin cauza gazelor de evacuare ale.rachetei)t1't'.
1973: Recomanddrile de a se studia efectele biologice ale
Proiectului Sanguine, ignorate de Marindr3'
L974: Adunarea Generald a Nafiunilor Unite interzice rdzboiul
biologic.
L974 Experimentele de inaltd frecvenld de la Platesville,
Wales
Colorado; Arecibo, Puerto Rico 9i Armidale, Irlew South
]a'
incSlzesc,,partea inferioard a ionosferei"
1974: Experimente - iu urma lovirii atomilor de oxigen din
ionosferd cu electroni accelerafi apare o lumind difuzd a atmosferei'
1975: Profesorul Robert Helliu'ell, de la stanford, raporteaza
faptul cd frecvenla foarte joasd (vLF) de la liniile electrice modifici
ionosferal5.
L975: Senatorul american Gaylord Nelson fot\eazd Marina
de
sd publice cercetdrile care aratd cd emisiile de frecvent5 extrem
in compozifia chimicd a sAngelui
loasa lElf ;pot produce modificdri
umanlt'.
1975: Subcomitetul Pell din senat solicitd ca lucririle privind
t W E.G..d-t incdlzire de la Arecibo",
,t H.C. Carlson, ,,Experimentelcde
-7,
Radio Science,vol.9, nr.11,pg.1041 nov' 1974'
r0Michaei Rycroft, ,,Experimente active in plasmele spaliale" , Nature vol.
J.
287,sept.1980,P9.7.
de motorul de rachetdin ionosferS"'
" MichaeiT.nycr6ft, ,,Gauraprovocatd
Nature vo|.297,iunie 1982,Pg.537.
12Michael Mendiilo, Gerald3' Hawkins, John A' Klobuchar, ,,Disparifia
bruscd a regiunii F din ionosferd,datoratS lansdrii satelitului skylab",
Jor.rrnalof Giophysical Research,vol. 80 nr' 16,1 iunie 1975'pg' 2217' , - ,
it RobertO. Becker,Curen[ii transversali.JeremyTarcherLA 1990,pg'201-3'
ir G. Meltz, F.w. Perkins,,,Teoriareferitoarela modificareaionosferei:trecut,
prezentgi viitor", RadioScience, vol. 9, nr'11,nov'1974'
i' Lowell Ponte,Rdcirea.Prentice-Hall,NJ.1976,pg. 769'
'6Ibid.,pg. 168.
HAARP
gi climatice sdfie supervizate de o agenfie
modificdrile meteorologice
civild r5spunzd,toarein fala Congresului american. Solicitarea a fost
igr-rorata'
1975: Sovieticii incep sd emiti ,,Woodpecker", unde de
frecvenfd extrem de joasd (ELF), la ritmurile armonice ale curentilor
cerebrali.lTEugene, Oregon, este una dintre localiile in care oamenii
au fost foarte afectafi.
1976: Doctorii Susan Bawin & W. Ross Adey prezinti celule
lle.rvoaseafectate de cAmpurile ELF.18
1979: Lansarea celui de-al treilea Observator Astrofizic de
Mare Energie al NASA provoacd o sdrdcire artificiald a ionosferei,
pe scari largd. Apare o gauri in plasmi, provocatd de ,,procesele
chimice rapide" intre gazele de evacuare ale rachetei gi stratul de
ozon.re,,Ionosfera a fost epuizatd semnificativ pentru cAteva ore pe
o distan{i de 300 km pe orizontal6.."
1985: Bernard J. Eastlund solicitd brevetul,,Metoda gi aparatura
pentru modificarea unei regiuni din atmosfera, ionosfera gi/sau
magnetosfera PdmAntului" (primul dintre cele trei brevete Eastlund
acordate firmei ARCO Power Technologies Inc.).
1986: Proiectul Henhouse al Marinei SUA reproduce
experimentul Delgado (Madrid) - cAmpurile magnetice pulsatorii
cie frecven{5 foarte joas5, de intensitate foarte micd, dduneazd.
embrionilor de gdind.20
1980: in a doua jumdtate a deceniului, SUA incep re{eaua
turnurilor GWEN (Ground Wave Emergency Network - Re{eaua de
urge'nfd a undelor terestre), pentru ca acestea sd genereze unde de
frecventi foarte
ioasd (VLF) in scopuri de apdrare.
Snlta Ostrander Lynn Schroeder,Super Memoria: Revolufia.Carol &
9i
fu r a t
l ' t r b l i s h e rN
s ,y 1 9 9 1p, g . 2 9 9 .
Ilobert O. Becker,Curentii transversali:Pericoleleelectropoludrii;
,-ur.
r,,rumrstrr neaelectromedicinii,JeremyTarcherLA1990, pg. 233.
Lvtlchael Mendillo, Donaid Rote,PaulA. Bemhardf ,,Raportulpreliminar
-,
fl Siurii produse de HEAO (observatorastrofizic de mare energie)ir-r
rono-sferi",
American GeophysicalUnion, EOS,vol. 6'1,,nr.28,8 iulie 1980,
p8.529.
llt h
l(ob*.1 O. Becker. Curenfii transversali: Pericolele electropoluirii;
t',,.^t_t'
rom i sirrnea
electromedicinii, Jeremy Tarcher, L A,7g90.
 1987-T992: Alli oameni de gtiinld de la APTI (Arco
Power
baza brevetelor Eastlund
Technologies Incorporated) creeazi pe
pentru a dezvolta noi capacitifi de armament'
1994: Antreprenorul militar E-Systems cumpdrd APTI'
celui
defindtorul brevetelor Eastlund qi contracteazi executarea
mai mare incdlzitor ionosferic din lume, Programul de Cercetare
Aurorald Activi cie inaltd Frecvenfd (HAARP)'
1994: Congresul inghea!5 subvenlionarea HAARP pAnd cdnd
planificatorii vor putea pune accentul pe utiliziirile in tomografia
de penetrare a solului, pentru eforturile contra prolifer5rii nucleare'
1995:RaytheoncumpdrdbrevetelevechialeAPTIqiE-Systems.
Tehnologia este acum ascunsi printre miile de brevete dintr-unul
din cele mai mari portofolii de antreprenori ai apdririi'
1995: Congresul alocd din buget 10 milioane $ pentru eforturile
din\996 de ,,neproliferare nucleard" pentru proiectul HAARP'
L994-1996:Continud tcstarea echipamentului I IAARP la prima
etapd, cu toate cd finan{area a fost inghefatd'
L996: Planificatorii HAARP testeazd aplicafiile tomografiei de
penetrare a solului, prin modularea electrojehrlui la frecvenle ELF'
1998: Subcomitetul Parlamentului European pentru securitate
gi Dezarmare organizeazd o audiere cu privire la HAARP pe 5
februarie 1998.Coautorul Begich prezinta HAAI1P 9i noile iehnologii
de artnament.
z Perioacla proiectatX pentru operaliunile HAARP'
2O01r-2A1r7
in
Sistemul prototip de dezvoltare HAARP, pe deplin operativ
prima parte a acestei Perioade.
PREFATA
Actualiziri - Septembrie2001
in februarie 1998, depunAnd mirturie in fala Parlamentului
European, am ariiat c5 Statele Unite vor incilca tratatul referitor la
racheteie anti-balistice (ABM), incheiat cu fosta Uniune Sovieticd.
Am afirmat cd SUA vor susfine punctul de vedere conform cdruia,
intrucdt Uniunea Sovieticd s-a dizolvat, infelegerea n-u mai este
valabili. Asupra acesbui punct, membrii comitetului n-au fost
de acord cu noi, deoarece majoritatea credeau ca Statele Unite
vor respecta infelep;erea, recunoscAnd tratatul ca un document
de stabilizare pentru inkeaga lume. in mai pulin de zece luni de
la declaratia noastrd, Statele Unite au anun{at noua lor inigiativd
cu privire la un sistem de apirare antiracheti, in afara Tiatatului.
Senatorul american Ted Stevens a argumentat aceastd decizie aga
cum prevdzusem.
'fratatul
origi;-ral i\BM permitea existenfa doar a unui silgur
sistem de apdrare in ilecare {ard - Statele Unite qi Uniunea Sovieticd.
Argrrmentul nostru a iost acela ci HAARP reprezenta cercetdri
care puteau duce la o eventuald implementare a unui nou sistem
de apdrare antirachetd ih Alaska. Am mai aritat in mod clar ci
Statele Unite avansau cu noile tehnologii, in timp ce dddeau lumii
gi aliafilor nogtri impresia cI exista un efort real in curs pentru
reducerea armamentului. in realitate, gi timpul o va demonstra,
incepuse o noui cursd spre noua tehnologie.
Ce s-aintimplat de fapt cu Rizboiul Stelelor?
Vi mai amintiti de,,Rdzboiul Stelelor", conceptul care urma sd
mute in spatiu teatrul de rdzboi? in1995,s-a anunlat cd subvenfionarea
Rdzboiului Steielor a fost inghefatd cle Congresul SLrA. Cu toate
acestea,Rdzboiul Stelelor nu a luat sfArgit, ci - aga cum se intAmpls
cu numeroase programe nepopulare - a fost doar redenumit.
_ ,,r\nul acesta,Organizafia pentru Apdrarea impotriva rachetelor
balistice(numitd inainte Iniliativa pentru Apirare
Strategicd)a primit
3'7 miliarde
$. Suma a crescut fa!5 de Z8 miliarde g in 1995 qi se
 €t Dr. Nick
apropie mult de vArful cheltuielilor din timpul Rdzboiului Rece'"2r
Problema era cd SUA nu erau complet acoperite de sistemul unic
ABM, Alaska gi Hawaii rdmAnAnd fdrd proteclie. Alaska produce
cam 22"h din necesarul de petrol pentru SUA, define toate cele 33
de minerale strategice in cantitdli comerciale gi imense cantitali de
resursenaturale. Hawaii reprezinti un punct strategic pentru prezenla
in oceanul Pacific a armatei suA. Conform estimxrii conducdtorilor
militari, trebuia ca acestedoud zone si fie protejate. suntem congtienfi
cd este nevoie de un sistem care se protejeze Alaska qi Hawaii 9i
suntem de acord cd acesteregiuni trebuie si fie protejate. Credem insi
cd acestlucru ar putea fi realizat intr-un mod mai deschis qi mai onest,
mai ales cand aceastaii afecteazdpe alialii nogtri gi publicul american.
lnteresant este cd miliardele investite in sisteinele Rizboiului
Stelelor, aga cum au devenit acestea cunoscute, erau doar pentru
,,cercetare", conform declarafiilor armatei. Tehnologia se dezvoltd
in speranfa cd se va Putea pune la punct un sistem la inceputul
secolului urmdtor. Amenin{drile externe sunt acum caracterizate
drept ,,statebanditeqti 9i organizalii teroriste", care ar putea realiza
tehnologii de produclie a armelor nucleare. Ameninldrile sunt reale
gi trebuie sd li se rdspundd, dar nu este un gest responsabil acela
de a crea iocuri de cuvinte care pun capdt controverselor publice 9i
permit continuarea sistemeior aparent stoPate.
in altd ,,ramificalie a Inifiativei Strategice pentru Apdrare, din
adrninistra{ia Reagan", au fost construite lasere anti-satelit. La
sfArgitul anului \997 , a fost efectuatun test la mai pulin decAt puterea
maximd, pentru a demonstra abilitatea sistemului de a-gi lovi linta.
Demonstra[ia a fost un succes,iar acum mult-i sunt ingriiora[i cd
acest lucru ar putea provoca o cursd a inarmdrii in spa!iu.22
Adevenit astfel clar cd ceeace SUAIe spun cetdfenilor americani,
prietenilor gi adversarilor, tinde si fie mereu o variafiune a aceloragi
dezinformdri gi manipuldri ale faptelor.
21 Fox, Aclrienne. "Rdzboiul Stelelor: Forla nu este cu noi. SUA rdmAn
neprotejate in fala atacurilor cu rachete". Investor's Business Dally, 25
aug.1997.EPI150.
22Richter, Paul, "Laserul militar doboari satelitul", Anchorage Daily News,
27 oct.1997. EPI 426
HAARP
Aici a inceput povestea noastrS. HAARP - Proiectul de
- este un proiect
Cercetare Aurorald Activd de lnaltd Frecventd
comlrn al Forfelor Aeriene gi al Marinei SUA, cubaza in Alaska.
proicctul este un program de cercetare a ionosferei, cu scopul de a
elabora o noud tehnologie de armament.
Sistemul HAARP este proiectat pentru a manipula ionosfera, un
strat care incepe cam la 50 de km deasupra solului. Emitdtorul sau
dispozitivul HAARP de la sol, este un sistem de antene comandate
infaz.i - un cAmp mare de antene proiectate pentru a conlucra in
vedc.reafocalizdrii energiei de radiofrecvenld, pentru manipularea
ionosferei. Energia de radiofrecvenf5 poate fi pulsatS, modelatd gi
modificatd in moduri niciodatd posibile cu alte emifitoare sau la
nivelul de energie al acestui nou dispozitiv.
Dispozitivul va avea o putere efectivd a radiafiei de un miliard
de wafi la incheierea primei faze a proiectului. Va fi utilizat pentru
,,tomografia de penetrare a solului" (cdutarea prin straturile
pdn"rAntului pentru a localiza minerale sau instalalii subterane),
comunicarea cu submarinele, pentru a manipula comunicarea altora,
ca radar de suprafafd cu bdtaie peste orizont, pentru transferuri de
energie dintr-o parte intr-alta a lumii, pentru crearea unor straturi
sau a Lrnorzone (energetice)de plasmd artificiali in ionosferd, pentru
a modifica starea vremii gi ca armd anti-satelit. Istoria proiectului
HAARP gi a tehnologiei implicate este o parte din puzzle-ul unei
,,revolutii in domeniul militar", urmdrite de guvernul SUA, dar este
doar o micd parte.
,,Miiioane de dolari au plecat spre universitdfile din Alaska
pentru a valorifica energia aurorei boreale, energia electricd ce
pAlp6ie pe cerul nordic... Printre altele, s-au alocat fonduri gi
petrtru un (super-computer la nord de Cercul Arctic>, fdrd a
se numi Universitatea din Alaska Fairbanks ca beneficiar."z3La
inceputul proiectului HAARP, exista destuld confuzie in ce privegte
,,valorificarea energiei aurorei" (luminile nordice) in scopuri
militare. Adev5rata utilizare pare a fi pentru radarul cu bdtaie
---
-n
W " i n " t , T i m . , , U n i v e r s i t i [ i l ea t i n g buzunarele adAnci ale
Congresului"
/lnchorage
Daill, News, 24 aug. 1999.EPI 563.
 €+Dr.Nick
peste orizon! comunicafii gi cercetarea ABM cu privire la apirare'
Universitatea din Alaska este din nou beneficiarul unui super-
computer pentru cercetdri ,,academice". inci o dat6, realitatea este
cd Universitatea este folositi pentru efectuarea unor experimente
militare pentru sisteme avansate de armament, fdri dezbateri sau
dezvdluiri publice.
Materialul actualizat de mai sus este citat din cartea ,,Earth
Rising - The Revolution: Toward a thousand Years of Peace" de Nick
Begich gi James Roderick.
!-ansare imediati
Dr. Nick Begich, fondatorul editurii farthpulse Press9i coautoml
cdrlilor ,,I-a aceastd HAAITPA nu cAntd ingerii" 9i ,,Earth Rising -
The Revolution" a finut o conferinld cu privire la problemele din
zona arcticd gi la HAARP, la Bruxelles, in Parlamentul European, pe
5-7 rnai 7997,la cea de-a douisprezecea Adunare Generali Globe
Intemational. ln public s-au aflat gi cAfiva membri ai Dumei din
Rusia, inclusiv Vitali Sevastianor.i unul din delegalii menfiona{i
rnai jos. Cartea dr. Begich, un expozeu publicat in septembrie 1996,
a dat startul investigafiei intemalionale in chestiunile privind
HAARP.
Proiectulde armamentHAARPal SUA
ingriioreazi Duma din Rusia
Agenliade $tiri lnterfax - 9 august20O2
,,MOSCOVA (Interfax) - Duma de Stat din Rusia gi-a exprimat
ingrijorarea cu privire la programul SUA pentru dezvoltarea unui
nou tip de armament
Sub egida Programului de Cercetare Aurorald Activi de inaltd
Frecvenfd (HAARP) [adresa website : http://server5550.itd.nrl.navy.
mil/projects fhaarplf, SUA creeazi noi arme geofizice complete care
ar putea influenla mediul din apropierea Pim6ntului cu unde radio
de inalti frecvenfd, a afirmat Duma de Stat intr-'.m apel ficut joi, 8
august.
Semnificalia acestui salt calitativ ar putea fi comparatd
cu tranzilia de la olelul rece la armele de foc, sau de la armele
convenfionale la armele nucleare. Acest nou tip de armament diferd
de cele anterioare, prin faptul cd mediul din apropierea PdmAntului
devine dintr-o datd obiectul influenlei sale directe gi in acelaqi timp
un cornPonental s5u.
Aceste concluzii au fost trase de Comisia comitetelor de apdrare
qi relalii exteme de la Duma de Stat; iati declaratia: "Comitetele au
rapertat cd SUA planificd testarea a trei instalalii de acest fel. Una
dintre ele este localizatd pe terenul de testiri militare din Alaska, iar
testarea sa la scard mare urmeazi sd inceapd in prima parte a anului
2003" A doua se afl5 in Groenlanda, iar a treia in Norvegia. Cand
aceste capaciti$ vor fi lansate in spaiiu din Norvegia, Alaska gi
Groenlanda, se va crea un contur inchis, cu un potenlial integral de-a
dreptui fantastic de a influenla mediul din apropierea PdmAntului",
a declarat Duma de Stat.
SUA planificd sd efectueze experimente gtiinlifice pe scard
iarg6, prin programul HAARP, care, dacd nu vor fi controlate de
cornunitatea internationalS, vor crea arme capabile sd intrerupd ciile
de comunicare radio gi echipamentul instalat pe navete spafiale gi
pe rachete, vor provoca accidente grave in refelele de electricitate
;i in conductele de petrol qi de gaz, gi vor avea un impact negativ
asupra sdnitdlii mintale a populafiei din intreaga regiune, au spus
delegafii.
Acegtia au solicitat o interdicfie international5 asupra
experimentelor geofizice pe scard atAt de mare.
Apeluf semnat de 90 de delegali, a fost trimis pregedintelui
Vladimir Putin, Natiunilor Unite qi altor organizatii internafionale,
parlamentelor gi liderilor din
firile membre ONU, publicului
gtiintific emisarilor presei.
Ai
Printre semnatarii apelului se numdri Tatiana Astrahanina,
Nicolai Haritonor.i lgor Ligacev, Serghei Regulschi, Vitaiie
Sevastianov Victor Cerevcov Valentin Zorcaller, gi Alexei
Mitrofanov.,,
 INTRODUCERE
lumii
Cum se ridici acoPerigul
Un copil de patru ani,in cutia sa cu nisip,privegtedeasupra
lui, sprecerul albastru,cu ochii plini de incredere.Mama ii pune
pe capo pdldriuldde paie,ii intinde cremede protecliesolari pe
ndsucul cAm gi crede cd, odatd ce l-a protejat de razele UV, copilul
ei este la addpost de radialiile nocive. Aga si fie oare? AtAt planet4
cAt gi trupul lui, sunt strdbdtute de un amestec fdrd precedent de
radiatii provocate de om, iar acum armata SUA face planuri sd agite
gi mai mult acest amestec. De data aceasta, s-ar putea si meargd
prea departe.
Aceastd carte este despre oamenii care caute adev5rul despre
proiectul Pentagonului, care se dezvoltd negtiut intr-un avanpost
indepdrtat din Alaska. Proiectul de 30 de milioane $, denumit
eufemistic HAARP (Programul de Cercetare Aurorald Activd de
inaltd Frecvenld) este menit sd radieze mai mult de 7,7 gigawali
(miliard de wa!i) de energie in ionosferd - stratul ir:rcdrcatelectric
care se afld deasupra atmosferei terestre.
in termeni simpli, aparatul este un radiotelescop inversat, doar
ci emite in loc si recepteze, giva,,aduce la fierbere partea superioard
a atmosferel" .2aDupd perturbarea ionosferei, radialiile vor reveni la
sol sub formd de unde lungi, care vor pdtrunde in trupurile noastre,
in sol gi in oceane.
Oare invazia radialiilor ar putea sd afecteze plantele 9i viala
animald de pe PdmAnt? Un tehnician/cercetdtor a declarat postului
de radio KCHU, afiliat la Radioul Public Nalional: ,,Cu greu ag putea
gdsi un expert care sd gtie ceva in acest sens, deoarece toli lucteazd
pentru guvern, sau pentru o universitate imputerniciti de guvern,
deoarece fondurile sunt acordate fie prin contracte (subcontracte de
apdrare), fie prin subvenlii de la Ministerul de Apdrare."
,,A lucra pentru guvern" poate fi, desigur, o situafie onorabili'
Dar in cazul gtiinfei, aceastaimpiedicb obiectivitatea 9i curajul de a
2aTehnicianulelectronistEric Nashlund descriind HAARP pentru postul
nationalde radio KCHU, 27 apr.'1.994.
I*plo.u. De-a lungul acestuisecol,oamenii de gtiinfd au devenit tot
intreprinde cercetdri libere in afara specialitilii lor.
mai ezitanli in a
Sunt cu tolii mult prea congtienli de faptul cd un complex militar/
industrial/academic decide cine primegte subventia avantajoasd,
consultanfa sau rangul academic. Cu toate acestea, existd experli
independenfi cum sunt cei care au studiat HAARP. Ei vorbesc
deschisin paginile acestei cirfi.
Acegti cercetitori au aflat cd HAARP reprezinti o tehnologie care
ar putea conduce la o noud clasd de armament ce ar putea schimba
- un instrument militar multifunclional.
fundamental lumea
intrebuinlat gregit, acest instrument ar putea da vremea peste
cap. Ar putea fi folosit impotriva omenirii intr-un fel care ar putea
schimba ceea ce cred, gAndesc Ai simt oamenii. Ar putea fi folosit
tn scopuri bune sau rele, tot aga cum se poate interpreta la harpi
muzica lui Mozart sau un marq funebru.
Experimentele militare de genul HAARP ar putea atinge mai
multe ,,note" tehnologice. Ele ar putea:
. si manipuleze vremea pe glob
. sii deterioreze ecosistemele
. si distrugi comunicafiile electronice
. sd ne modifice dispozifia gi starea mintali.
Ultima mentiune ii va surprinde pe cercetitorii care au acordat
atentie numai posibilelor efecte asupra mediului inconjuritor, pe
care le pot avea tehnolop;iile de tipul HAARP. Cu toate acestea,
autorii considerd cd nicio persoand rationald nu doregte sd fie
manipulatd gi sd i se induci artificial dispozilii gi acfiuni, gi cd aceste
posibiliteF sunt reale. Dupi cum veti vedea in cercetdrile citate
in aceasti carte, factorii de decizie ai SUA
propun pentru prima
oard sd se combine resursele poliliei
civile gi militare sub drapelul
armamenfului
,,neletal", pentru controlul mullimii gi alte scopuri.
in aceastd carte se aratd ce se poate face cu radiofrecventele
modulate - adicd ceea
ce se folosegte in experimentele HAARp - gi
ce efecte asupra
mediului ar putea avea acesteexperimente.
Intentia acestei cdrti este aceea de inilia
. a un moratoriu in ce
p^rivegtefolosirea
incdlzitoarelor ionosferice de mare putere, pAnd
cAnd oamenii
de gtiin{d independenli qi alfi factori de decizie
 I Dr.Nick
nemilitari vor putea avea o viziune avizatd asupra a ceea ce ar pu'e.
cieclanga experimentele. Simplu spus, nimeni nu-i controleazd pe
biie{ii rnari care delin jucdriile mari gi portmoneele negre gi pline.
in ciuda termindrii Rdzboiului Rece, indemnizafiile lor suntincd
de invidiat. Chiar qi cu unele reduceri de cheltuieli, armata primegte nu areniciolegdturdcu instrumentele
ncestn muzicale
.,proiecttLl
rr(ai mult decAt celelalte sectoare. De exemplu, administralia ssucu auroranatwnld."
Clinton a planificat, in mai 1995, sd cheltuiasci cel pufin 15 miliarde Clare Zickuhr, fost contabil la ARCO
$ pe sisteme de ,,rachete de apdrare", in urmdtorii qapte ani.5 Noi qi cercetitor al proiectului HAARP
afirmdm cX este vremea ca publicul si ia la cunogtin!5 felul cum ss
foiosesc acegti bani. Se folosesc pentru a ridica acoperigui lumii.
Scopul autorilor nu este acela de a vd speria, ci de a vi informg
in legdturi cu chestiuni esenfiale, prea pulin cunoscute publicutui"
qi de a oferi surse pentru mai multe informa{ii: HAARP a fos!*
reprezentat fals, atAt de armatd/antreprenori, cAt qi de adversarii PARTEAINTAI
sdi. Este vremea sd deschidem dezbaterea pentru informarea
publicului. in aceste pagini vefi intAlni cAliva dintre oamenii - din
-
linutul Bush din Alaska (n. tr.: l3ush denumirea pentru zonele din CU HAARP
OAMENIISETREZESC
Alaska fdrd leg5turi cu releaua de drumuri a Americii de Nord;
majoritatea populaliilor native din Alaska locuiesc in acest finuf
zona este caracterizatd de pdduri gi de terenuri necultivate) p6ni
la laboratorul de qtiinfi de la Princeton - care au fdcut cercetfui
in aceastd problemd gi, in acest proceE au mobilizat numerogi al$
oameni.

6 Pilita Clark, ,,Australia, Tranzacliacu rachetepentru Rdzboiul Stelelorn",

Sydney Moming Herald, 19 mai1995.

pdreanfi un adeodrat
,,Tesla magicinn,aaknd...tslenttl de
a imbl1nzimisterionsele nttturale,
fenomene
gi riea le subordonn
aoin[eispecieiun1one."
Dr. Marc J. Seifer
CapitolulI
ucENrcilvRA,tToRULUl
Fulgerele scAnteiau, iar tunetele trosneau in aerul montan ca gi
cAnd s-ar fi aliniat ca sd deschidd simpozionul din 7986 alsocietitii
Internafionale Tesla. O femeie admira fulgerelein timp ce mergea
dinspre centrul oragului Colorado Springs inspre Coilege of the
Canyon.
Des/tisurarea de sunete Ei lumini pdrea sd aibd o vialii proprie Si te
ducea ut gandul la strahrile care protejeazd viala pe pdmdnt. straturile
p(rr enorm de groase unui om care priveSte in susde pe trotuar. Dar cele
cdteva sute de mile de addncime ale straturilor atmosferice sunt pentru
planetd ca stratul subyire de vopseope globul terestnt de pe biroul unui
student.26Cu toate acestea,spre deosebirede straturile de vopsea,voalurile
atmosJbricese rotesc, circtild qi interctclioneuzir.
Femeia se alina cu gdndul cd nimeni nu poate imbldnzi atmosfera
dinomicd a Piimdntului. Fdrd indoiald, nahtru se afld peste tot subasediu.
Inginerii indreaptd cursul rduriloa.forldndu-le sd curgd prin cctnale de
regttlarizare a viiturilor. Ei rad pddurile de pe./ityapamdntului qi dreneazd
mlustinile clezordonate.Dar cine este atiit de orogant sd spunti cii poate
tJominacerul'?
Dupd o sc'trrtdaversii, cortinafurtunii s-a deschis,descoperinrlun cer
tle un albastru electric, iar aenrl sciinteia de t,italitate. ,,Nu e de mirqre
cd Tbslaqi-a efectuat aici experimentelecele mai specta.uloase", reflecta
Jeane Manning.
in calitate de jttrnalist independent, ect a mers in Colorado pentru
a rlfla mai multe despre lucrdrile catorva ingineri nonconformisti Ei ale
Lugt., ,,Curgereaturbionardin naturi qi in tehnologie", pg. 150,
-' luT, I.
John \{iley and Sons,NY 192.
UAHAARP
-ttr,trltti
lr)t'.genittl in domeniul electricitdlii, l"likola Tbsla. Cercetdnd
rt'hno!ogiile neconvenlionale penh"u producerea energiei. ea gdsise
trrtti nrullc ciirli despre Tesla,Si s-a gandit cd este ciudat ccro asemenea
oficiale. in secolul
lietrrti i,slttricdsdfie ignoratd etecdr1ite de specialitate
trtttriisltrc:ece,el a brevetcttsistemtrl de cttrent alternativ (CA), utilizat in
prezenlpentru a genera Si a transntite energia electricd tnfiecare casd de-a
Ittngtrl mugistralei, infiecare clddire din campusul de acolo Si infabricile
Jin toatti ltttnea. insd geniul sdtt nu s-a oprit aici, Si inainte de moartea sa,
-
in 191-1.el a descoperit mai multe invenlii radicale separe cd mai multe
iaca! ptrteau accepto magnalii din primii ani ai secolului doudzeci.
,\,lunningera curioasii in ce priveSte cele ce se povesteau. Oare Tesla
u reuSit, intr-adevdr, sd transmitd electricitate lo mai mult de doudzeci
de ntile, /drci Jir? Mai era ;i legenda potrivit cdreia ksla a inventat un
..receptorde energiespaliald" Si a aclionat o masind Pierce-Arrow',pentru
u proba receptontl. Cu loate acestea,el a murit in sdrdcie in 1943.
Ea se astepta ca aceastd conferinld ,sd prezinte o imagine mai
tletaliatii u lui Tesla decat impresia pe care o avea ea despre acesta, ca
trscr-zisZeu al Fulgerelor, imagine care ii rdmdsese in minte dupd ce
virzuse.fitlograJiiale lui ksla cu sdgeli de lumind ieSinddin degetelesale.
in labortttor, infala unui public./brmat din elita culturald a New York-ului,
cl lii,soseca sute de mii de volyi sd treacd pe,stecorpul sdu, sd aprindd
ldnpi. sii tctpeascdmetalul s;i sd explodeze mici becuri electrice. Era o
scendgen ,,nu incerca{iasta acctsd",zveltul inventator.fiindpulverizat cu
c'urenlelet'tric care trosnea in tintp ce el stdtea ca uncocosldrc, in puntofi
izolatnri. Manning era fascinatd de imaginea elegantului Tesla ddndu-se
in spec'tctt'olpentru prietenii sdi cultivayi. in laboratorul sdu luminat de
trrtdelttntinoctseorbitoare, pulscttorii, in nuanle nepdmdntescde calde.2728
La t'olegiul unde se linea conferinla, ea a primit o legitima{ie de
.ittrnalist. upoi s-a aldturat celor aprorimativ doud sute de spectatori
ditt Arrditrtriul Armstrong. Pe scend,.fitlgerele artificiale sfardiau in aer,
desendnclzig-zaguri ce porneau de la un dispozitiv electric gigantic numit
,,Liol-'irrdcle it'rductie Dentru curenti alternatir.i de inalti frecventS"
-_-,
-' Lercetare
condusdde dr. Marc J. Seifer,pg. 1-33,LucrdrileSimpozionului
rrlterrrational 'Iesla
Tesladin 1988,disponibile Ia International Society,PO
ut't 5616,ColoradoSprings,CO 80931.
.inventii suprimate", editat; de Jon Eisen, Auckland Institute of
.,rechnology
Press,1994.
 €t Dr. Nick
(bobina Tesla), pe lingi care cei trei tc.hnicieni pareau piiici.
O fil,.,lu l-eslir afirmase
jr-rmini albastrb irasa o linie dr-a lungr_rlcXilor de acl.incins,
iar
nrembrii asistr.ntei gi-au act'lpr:rit urechilc' peniru a se proteja ds
zunrzetirl eiectric asurzitor.
P5reaun experiment letal, dar prezentatorul a explicat ci, clegi
Tesia folosea curc.t de inaltd tensiune, acesta era ile o frecven{i
atat dc inalia, incit, in ioc si-i clistrugd organeie interne, doar
dirnsa pesterpielt:a sa. t) persoani s-a aiiezat pe partea superioard
ir aparatului inaintc ca bobina de inducfie sd fie declangatd cu un
zgtxnot asurzitor, apoi ciin degetele sale au iagnit scarrtei alungiie.
in ceielalte s.lli, pretingi Zei ai Frrlgereior povesteau despre
cercetirile ior. Unul dintre aceJetiaera Rolrert Golka, trn bdrbat
robrrst, ialrlog ca un averlturier singuratic. El sb m6ndrea cu fapful
cii putea producc frrlgere globulare prirr orice mijioace - driar qi de
Ia un ciisjunctor dc locomotivi, cancl schinrba brusc irr nrargarier.
Fulgerul glc,bular este o sfc'ri incandescentd format5 elin ceva cu
aslrect de gaz. Vclrbitorul spunea cd txp-rsdrngnteleiui Nikola Tesla
legate de ,,energia fdri iir" , de lAngd Colorado Springs, au produs
ir-r1899 fulgere globulare de miriinea une'i min;;i de golt, cu durata
de 30 de secunde.
De' ce ar vrc'a cinerra si se joace cu fulgerele, suh orice formd?
Colka explicS: tuigerul globular ar pr11[613 conline in el secretele
l'uziunii termontrcleare gi chiar ale ene.rgiei ieftine'. El inchiriase un
hangar gol la Wendove-r,in Uial"r- hangartrl de unde boilba atomicd
a fost incircati intr-un bombardier pentru debutlrl sju ucigaq
- 9i a construit o bobind Tesla (bobinb de inducfie pentru
curenf
alternativi de inalti frecvenffi), crr o lilime de 77 metri pentru
i:xperimenie. Golka a vrlrbit clespre voltaje de 15 miiioane de volti
g;idespre descircdri r.krctriceasemdndtt'rarefulgerelor, cu c lungime
de i2 rnetri. El a mai ardiat cd aceastXtehnoiogie putea fi tolositd ca
,,sursi de ultra-inaltd frecr.entS, de megavolti pentru armamentul
cLrfascicul de particule".
I\4anning se intreba ce clorea de' faprt inginerul derpe sce,n5* sX
trimit5 energie erlectrjci firi fir sau sd primeasch o subventie din
partea armatei. Sau gi una, gi alta. Ca ;i cum ar fi vn:t s5-i rdspundd,
i
(jolka a inceput s.l vorbeascd despre transmiterea ent.rgiei idri hr.
AARP 25
RETEAI]AH , v e
cd putea sd transmitd energie electricl fira
, f w
de inceputul secolului Llrrrr;tor, 9i ii vizuaiiza pe oame'ii
iir, inaintc
infigAnd L'aghete in pamAnt irentru a t'xtrage acea
tij* t.ati lumea
(,tlcrgie - gratr.rit.Tirfuqi, el nu a reuqit sa trimit5 etret:gieoamenilor.
-Icsla
Dtrpil ce a recunoscut in fata rnagnatului J. P. I\{organ ci
Islapd avea sd trjmiti
Ir' turl erperinental amplasat pe Long
c,nergie9i mesaje, cariera iui publicd a luat sfirgit. De;i a continuat
sii in..rentt:zt' gi sd inr.efe, el a fost scos din luminil re'flectoarelor.
\iogulii corporatigti care aveau interesul de a crea rronopoturi gi de
a contoriza errergia electrici i-au boicotat'
Cc'lka a vorbit despre propriul siu ,,Proit'ct Tesia", care
presu!-runeactlnstruirea unui turn rc'zonant cu inSllimea de 37 metri,
sus in murrti. \,{anning a itrcercat sd in{eleagf, ce vroia el sd spuna
prin efotttirile sale de a prinde ,,rttzonanla Fimintului". Ea putea
si-;i irnagineze rezonanla mai familiari in cazul instrumentelor
nrtrzicale, iar aceasta a ajutat-o sd-gi imagineze' PimArrtul vibrAnd
ca qi cr-rmal fi fost atinsl nota sa. Daci cineva iovt'gte o clapd de
pian pe aceeagi iniillime a sunetului ca qi a unei coarde a viorii
ciin apropierc, de exemprlq, coarcla va vibra. inaltinrea unt'i irote
inseamni numirul de vibrafii pe secundi ale sunetului. In moci
asemilritor, I'inrAntul ar putea avea o frecven{i rezonantd; daci
oscilaiiile r:ict:trice lovesc Pim6ntul ctr o anumiti frecven{i de.stul
de mult timp, un mic impuls aplicat periodic ar putea provoca L)
i'ibrafr' mare. C)are crrr:rogtinfelelui Tesla cr-rprivire la rezonan{d
puteau li utilizate pentru tehnologiile avansate?
,,Pierdem in fa!a japonezilor", insista Golka. ,,Averr"rtehnologia
5 i t a r a g a n a r nk r c r u r i l e . , ,
Un ait orator energic, profesor de inginerie, afinrra cd existi
',clovezi evidente cI Nikola Tesla a excitat cavitatea Schumann
in 1.999,,.(Aceastd cavitate este zona dintre pbmint gi ionosfera
incircati de electricitate).
Un bdrbat din Albr-rquerqu€.,Nerv Mexico, a readus di*scutia
'd ructlrrl ntai...
pimintene, prezentind o piesd turtiti, numiti
tjscilakrrr.rl Tesla
pentru Cutrernure. MingAindu-9i barbiqonul
tngrijit' el i-at
asigurat pe spectatori cd osciiatorui nu va fi cuplat la
Parlilri Pe Lrarcursul demonstratiei si de aceeanu va provoca vrelur
cutrenllrr. Dispozitirrr-ri nrcc.-lllic avea un piston iari frt'cart itrtr-s
cal'casAgrea.,,Act'stoscilatorlovegtepiurAntul qi ii impliml vibraliile
ritmice alc unor frt:cvenlecontrolabiie", sputreael. Vibratiiie sonore
vor sEriin;rinte qi inapcli ,,intr-un rnodel sinretr:iccarr:produce noduri,
sarl supraF)Lrneride unde stationare, care se comportd ca nigte lentile,
spre a Lrr()pagaundeie ce stabiksc o stare de rt'zonarrf5."
lJin nor-rapirea cuvAntul ,,rezonanti". lnginerii eiectricieni au
vorbit de.sprc dezvoltarea dc electe qi mai putetnice. {'robabil cd
Manning arlta foarte nr.durlcriti, deoarecr.un birrbat s-a intors citre
ea qi s-a oferit sa-i explice rczonan{a mai pe iarg. I-a dat exemplul
lrnui copil eare impiugc o persoana mai urarc intr-un icagdn.
Impulsurile lnici, aplicater la momentui potrir,ii, mdresc clistanla
.iEi
prrin care leaginr-rl maregte rziteza. Cu alte c:nvinte, irr:rpulsurile
mici, aplicatc-'la inten'ale regulate, pot avea efecte mari. ilezonanfa
s-ar dovecli a fi un concept inrportant, folosit deiilrer:atsarr necugetat
de oarnenii care incearci si imblAnzeasci cerlrl, iar in ace'stproces
interferd accidental cu vremea, sdnitatea gi mintea noastr5.
Dar Manning nu avea si intAlneascd conceptul de ,,Skybuster"
(bombardeazi-cerul) decAt cinci ani mai tirziu.
in alti saiS de corrft'rirrte,un absolvent de la Montana State
University, Kvle Klickerr,vorbea despre'ipotczarlui tVilliam F{opper,
care a clat noi interpretiri teorieri rnagnetismuiui. Pe la inceputul
'70,
arriitrr llcsaper arlta c.l nu toate cAmptrr:ile'electrice sunt la
fel. Ceea ce ei nlrmea ,,cAmp electric in migcare" e.ra diferit de
Lrilecunoscu tele cAmpuri r:lectrostatice; cin-rpul electric in migcare
produce o lclr{ii care trece prin plumtr. Cu alte cuvinte, ur.r existd
proteclic imp'rotriva acestui fel de cimp.
Eleciricitate de o calitate diferitd? Mannirrg nll era pregdtitd
pentru act'asta; ea ir-rci studia cirti pentru incepitori, cu privire la
clectricitateastandard, de fiecare datd cAnclmersea Ia bibliotecd. In
ultimii ciiiva ani, ea igi ddduse seama cd nu prrease gdsr:atrjurnaliqti
care si se ()clrpe de ac'est strbiect. Conferinfele de inginerie erau
cer.a foarte inclcpartat de studiile ei universitare ca asistent social
9i cle exprcrierrtae1elucru ca reporter, dar privea inapoi citre aceasti
corrferin!. din 1986gi la nrai bine de o duzirri de alte conferin{e care
an unrral, pe terna enr:rgiei, ca la o introducerc a ei pe aceasti scen6'
domeuittl clestudii ce c-'ttnogtea
9 dezr.oltarc'
.ilstea o introduceauin
tehnologii pL'ntru energii neconventionale". Chiar
rapici), nrtnit,,
patentui William Hopper urma sd apard din nou in viala ei mai
intr-un document ,,Skybuster" de naturd si ii
iArrirr, fiind citat
de qtiinfi, altfei imperturbabili.
sper.ieprennii oameni
La conferinta din 1986, ins5, ea a incercat si restrAngi ceea ce
irr'ite. pr:rrtrtta da arlsamblr.rlni un sens.Istoria: putea sd infeleagi
isttlria. Urmltorul in prr1rg13*nfi'eslaa fost un barlrat cu
cr-rrrSrrrirrta
ciriprrridur gi !inr-rtarigicii a unui ofiler rnilitar'.flr. Biil Jotresclin Los
Arrg,ejeser;r u!'r iiziciau, ofiter narrai la pensie 5i fost pikrt lop Cttn,
clcs;rrelocr-riin istorit'al iui Nikola Tesla.Din fericire,
..,,.,;-,1,p1'L-.it
'irrtr-Lttr
forrcsi'olbc.r ritnr mi-rlt rnai incet decat viteza unui N4ach2,
litc.e.ii,r .-.rrl piit)taseel avioane tie lupti. Acest fizicjan a explicat cd
r-1ort:4ttca Ti:sl.tseifie reinstalatiarloc de cinstein istorie. De eremplu,
spLureirlones, l)uglie;no Marcorri Ei-a primit rt'cttntlaqtereapr-:trtri-t
iiar Terl;rprt-zerttaseo lrarci tclecotrlattclatila N{adisotrSquare
r.rcli,r.
(l.rrr-lcr',
iir ciiiva anj inainte dc anutrtul lui NJarconi.l)r. Jrlnr'sa mai
vorbii iitsprc cr,'enirnentepr1s611*tlomentui clin 1911, cAnd T'eslar
it iiescris irLrrl poate functiona raclartrl.'Ibsla sc afla ci-rprea mult
inaintea timprlllli scill,peutnl a fi auzit. $asc ani mai tArziti,'I'csla
oft'rist'invr.niia sa, o arnri cir fascicui de partictrle, Mii-tisterr-riuic1e
liiztloi ai SijA si l'r-isese expediat in ]rohote dt ris, Din r"rou,era L)rea
tlt:r'rc.r,tsii fic crczut, in secoltrlsiu.
Cu obicr:ilrl reprrlrtericescde a lua rroti{e, lv{anning qi-a notat
iutr-un caurctel cuvjntele vorhitoru|.rj: ,,Ce gtirn noi cle fapt clespre
nlagneti"rrn?... C-ie
Stit'r cteiapt c-lespreelectrostatir.:i?"
ilr. joncs a vorlrit,,lesprt ct:v;rclt-scrisca trrr ,,potentiai trrergt titt
tlratliiestai pritr tctrsiune, gi nu neaplrat in prezeuta lrasei".
Unii ct'rcetatori au consickrrat acest potenfial cnergetic ca fiind
,,clct-trutni:canic;r st:a1ar5".Clt'rcetdttrrijclin curentul principal eziti
sit atceptt: acc$trriclei
nr-li,trvolutionare, spllnea dr. Jones, clar iilt,ile
frritmit o tcirnoItlgir. pentrn energie,cr-rratd.
In r.rltinra zi a conferintei, in timp ce lumea se re-,,irsa cliu
attditoriu, o
*'s, nrul(irne de oanrcni se inghesuia in jurul unui birbat
zveit .i ntusculos,
cam de 35-40 rle ani, c[r o voce puternici gi asprd,
co putca fi
auziti ir-rcelilajt capit al s5lii.

.,Obiectez fatd Ce aceasti iucercare de a construi un cult pent1l
-I'esla-
in legittrrd cu lucruri pt: care el niciodatX uu le-a inventat sau
spl-ls,?<cagtiin{d a hij Tesla"l"
Agitatorul ave'aun efect negativ asupra celor care ?l contraziceau
cu privire la invenfiile pentru fcscalizareaenergieri.Ei pir:ea si guste
clin plin enervarea ior. i\4ai tArziri ilr cursul acelei clupi-amiezi,
.intr-o
ktanning a iegit Cin nou din sala de conferinfe, pauzd, cu
capul v3jAind de nofiuni noi. Acelaqi bhrbat slr vocea puiernic5, pe
care-l r.om nurni firegory ]ones, vorbea ctt un altui, iar cci cioi au
atras-o in discufie. Grege'rryar.ea atituclinea umri om care cauti atAt
un prilej derrfrs, cAt gi un pr:iiej de disput5. intrebat de ce ii insulti
pc Nikola Tcsla,intr-un ,impoziotr dt'sprc lesla, cl a rdsptrns' ,,imi
placc' si darim i,loliil"
Acest iconoclast era un cercetdtor cu normS- intreaga tn
clomeniul ft c€!€crce spunea cd este o energie dinamicb subtili,
puiernicS dar prrea pulin cunoscuti, care rezicl5 in atmosfer5
gi aprroape orittnde. El spunea cd tur trum6r de experimente au
demonstrat cE in toate fornrele de viatd exist5 o energie dinamicS,
israteriaid.
'zi atdtea noliuni
Ltri Manning ii ei'ari de ajuns pentru o siirgurd
rreobignuite. Cr-r toate ac€-stea,in sinea ei igi d5dea seama cE este
arlerrirat. Oamt'nii, animalele, planteie 9i chiar atmosfera par sd
itadieze un tipr de electricitate sau de vitalitate, ahlnci cind nu sunt
afectate cle boli sau de poiuare. Oare era posibil ca gtiinla oficiali
chiar sI nlr Stie prea rrrulte rJespre ceva at6t de irnp-rortant,doar
pentru cd inci nu au fclst inveniate instrumentele de nr5suraret cate
l-ar puteradetecta?
Gregrtrv mai atirma cd fc'rma brutd de eilectricitate folosita trt
tel-nalogia secole'lor nouisprezece gi doudzeci este iritant6 pentru
forma prim.ard de energie din aer. Conform cu aceasti vizitine a s&
fi
<1ac5Tesla ar fi putut trimite electricitate fdri fir in toati lumea ar
f,)st ur.tdt'zartru c'ct.tlugic.
.,Oarnenii. Specia pe care eu o inclrhgesc cel nrai putin!" strrga
de
Gregory urm6nd-o pe j-urrr,alistajenaiX spre-'uga ce dhriea in sah
conferinfe. ,,$tii, era cAt pe ce sd fiti dat afarS de la inirunire cf,nd
rrr-ail dlls spre vorbitt-rr; ai auzit ce spunea?"
RP 29
BE'TEAI]AHAA
-lrr"f"r.,rul
de inE;inerie electricd, cu titlul de doctor, pe care il
a fi foarte respectat de audienia. Omul
rrt)nletllsL,Cregorl', pirea
mai rnulte experimente' in scopul de a repeta
llc ltiirrti facr-rse'Iesla
cu privire 1a elelctricitateafiri fir. El vorbise
experimentele lui
a face sd ,,rezoneze cavitatea Scirumann". Dar
.l".rpr,, clorinla de
prea rerspecta- titluriiel unir.ersitare; se pare chiar cd el
Gregorr, nu
provocase alti agita{ie pe culoar, infrunt.lndu-l pe profescJr',,}-am
prorroca cel mai
.p,.,, ca riacl incearcd sI fie un nou Tesla, ar putela
nrare clezastru ecc'logic din toate iimpurile'"
in opinia lui Gregory', faptui cb turnul lui Tesia, pe Long Island
- menit sd transmitd energie in toatd lumea - nu fusese tinalizat
fusese un ir{,roc pentru planet5. Dupd ce bancherui J.P. Morgan
qi-a retras sponsorizarea, niciun alt finanlist nu s-a mai interesat de
proiec-t.Era r:umai bine; proiectul era nebunesc, insista Gregory. Fie
ci energia electricd s-ar fi transmis prin aer, he prin pimAnt, spunea
el, acegti oameni de giiinld s-ar juca pur gi simplu cu planeta noastrd.
,,$i ce-a spus prcrfesilrul?"
,,A splrrs:"Ei bi:'ie, \,orn incerca qi vom vedeao."
Auzind aceasta, L4anning a rimas f5rd cuvinte. Grija lui Gregory
pentru sistemele naturale ale planetei pdrea sincer5. El i-a cerut
cartea de vizit6. Spre surprinderea ei, el i-a telefonat periodic timp
de gaseani, gi s-a dovedit a fi un om extraordinar de inteligent, gi cel
mai asiduu cdutdtor de informalii pe care avea s5-1mai intAh:reascd
in anii ce au urmat, de cdldtorii intreprinse pentru a participa la
conf-erinte ale unor inventatori gi cercetdtori din domeniul energiei.
Ea avea griji s5-i tra.nsmiti doar informalii neconfidenliale care
tuseserddeja publicate, fdrd sd aibd o'incredere cieplin5'rn Gregory,
din cauza extremismului acest.ria.Dar a apreciat mult convorbirile
la distan!5 ciin anii urmdtori, care a1l instruit-o in ceea ce ei numea
.,gtiintanebur-rX,,.

,,Dacd,ngacum a ardtatechipade la Stanford,efectele rezonan[ei
studiatede Teslspot produceenergiiimense, prin mici semnale
declangatoare,atunci...cu o aroganfddezei,intr-o zi
s-arputeasd?ndrumdm steleledepecer."2e
Frederic Juenemary 1974.
Capitolulll
DE LA TESLALA RAZBOIULSTELELOR
Dupd ce s-a intors acasd in Vancouver, Canada, Manning i-a
povestit cele auzite unui prieten care era interesat de conferinfa
despre Tesla. Acesta era John Hutchison, un inventator care
descoperise un efect ,,antigravitafionai" anormal, cAliva ani mai
devreme, pe cAnd recondifiona echipamente electrice foarte vechi qi
construia bobine Tesia (bobine de indr,rctiepc.ntru curenli alternativi
de inaltd frecventd). in anii preceden{i, laboratorul sdu fusese vizitat
de nigte delegatii neoficiale din partea armatt'i Canadei gi SUA, care
doreau si vadd ,,efectul Hutchison". Acum lucra singur; se pare
cd vizitatorii aflaserd tot ce doreau si gtie. CAnd a solicitat copiile
filmdrilor pe care ei le efectuaserd in laboratorul siu, i s-a rdspuns:
,,Ne pare rdu, am distrus toate aceste filme., deoarece nu era nimic
pe ele." El nu crezuse acest lucru.
John Hutchison i-a povestit lui Manning despre uneleintorsdturi
amuzante in cdutdrile sale de rapoarte cu privire la experienlele sale.
,,Am sunat la Pentagon gi am intrebat de "John South', deoarece aga
se recomandase unul dintre tipii care au venit la laborator. Am avut
noroc Ai un secretar mi-a fdcut lc.gdtura cu omul pe care l-am descris,
care s-a dovedit cd se numea de fapt coJ.John Alexander."
Acestnume avea si reapard maibine de cinci ani, cAnd Maruring
a allat treptat ce alte lucruri se pot face cu aiutorul ,,tehnologiei
Tesla" - aga-numitul armament neletal. John Hutchison il descria
pe col. Alexander ca pe un bdrbat chipeg, o companie plicuti in
2eFrederic
Jueneman, ,,AgendX inovatoare", Industrial Research magazine'
februarie 1974.
AHAARP 31
RE'IEAU
din laboratorul dtn t ' I I r I I '
fr.,Ic e^perimentelor,,antigravitafionale"
V.t rlt'trUV('f'
Hutchison avea timp liber pentru a sta de vorbd cu Manning
intr-un laborator care acum
era linigtit. I-a impdrtdgit cunogtinlele
gi i-a spus ci Uniunea
salc cu privire la armamentul de focalizare
So',,icticdfXcea experienle secrete cu semnale de radiofrecvente,
ftrcalizinclu-lei n s p r e A m e r i c a d e N o r d . i n c e p A n dp e l a s f A r g i t u ll u i
1976,el fusese unul dintre numeroqii radioamatori care au inceput
si receptioneze frecvenle de pAnd la 10 Hertzi (cicluri, ,,be$i"
satr impulsuri pe secundi) pe receptoarele radio. Radioamatorii
numeau aceste semnale ,,Ciocdnitoarea Sovieticilor", din cauza
ciocdniturilor pdtrunzdtoare pe care le auzeau de la undele de
frecventd extrem de joasd (ELF). Unii cercetdtori au speculat cd
sernnalul Ciocdnitorii era o armd de tip Tesla, pentru controlul
mintii, deoarece era la o frecven!5 care putea rezona cu neuronii
din creierul umary iar transmisia putea fi o undd purtitoare care
era modulatd (varia in amplitudine, frecvenld sau fazd) pentru a
purta un efect ascuns.
,,Fantomatic", a glumit ea, respingAnd ceea ce pdrea a fi o
speculafie paranoicd.
Manning a aflat mai multe lucruri despre Tesla doi ani mai
tdrziu, dupd alt simpozion la Colorado Springs. Una dintre lucrdrile
prezentatein cadrul aceleiintruniri era scrisi de un istoric Aiprofesor
de psihologie, dr. Marc Seifer. Ea gi-a amintit de aceasta cAtiva ani
mai tArziu, cAnd a auzit despre experienfele nepublicate, care aveau
ca obiect iluminarea pdrfii superioare a atmosferei.
Seifer ii acorda lui Tesla credit pentru inventarea luminii
fluorescente, aga cum respectaful thomas Edison este inventatorul
becului incandescent. Biograful noteazd cd Tesla qi Edison au intrat
in dezacord la insistenfa lui Edison
ce tara ar trebui sd rimAnd
la tehnologiile sale
de curent continuu (CC) pentru iluminatul
etectric qi clistribulia
de energie. Sistemul CA al lui Tesla era mai
lun, deoat..ce electricitatea CA poate cdldtori sute de kilometri prin
l:--.. -
rurrr(rlectricL,
Ia voltaj inalt, in timp ce un CC transmis prin fire n-ar
putea se aprindd
becuri la o distantd de un kilometru cle la statia
Seneratoare.
 In mod straniu, Edison a fost cel transformat in vedetd in cdrtile
de istorie americand. Una dintre istoriile povestite gi repovestite, ds
exenplu, este cea in care el qi-a trirnis oamenii pe Amazon pentru a
cduta materiale pentru cel rnai bun filament de bec. Perseverenfa lqi
Edison este foarte ldudatX. Cu toate acestea,astizi cei mai mulfi nu
gtiu ci de'monstra{iile lui Tesla au ardtat cd filamentul este de prisos
pentru lumina electricd. Folosind frecvente foarte inalte (vibratiile
crescute ale curentului electrlc), el a ardtat cd actiunea aerului era
mai importanth decAt filamenturl. Astfel, el a fost mai Edison decAt
Edison insugi, spunea dr. Seifer.
Seifer a pus cap la cap pdr{i ciin 53 de lucriri de referintd, in
prezentarea sa ,,Nikola Tesia - Istoria laserului gi a armei cu fascicul
de particule'/30. Pentru o mostrd a cercetirilor iui Tesla, doi fra$,
ambii oameni de giiinf5, au mers la Muzeul Tesla din iugoslavia gi
au citit materiale care nu se gdseau irr Arnerica de Nord. in acestea
se sugera cd opera lui Tesla privind fasciculul de particule a inceput
de la experienfele sale de pionierat cu raze X, ca qi de la ideea sa
de a lurnina cerul cu ,,emitdtorul ampiificator", focaliz|nd energia
electricd in sus spre stratosferi (un nivel al atmosferei aflat deasupra
norilor, cam de la7 pind la 50 de km deasupra solului).
,,Asta da iluminarel", s-a gAndit Manning, in timp ce citea
articolul. Totugi, ea se intreba dacd era intelept sd tratezi partea
superioari a atmosferei ca gi cum ar fi vorba doar de gazele dintr-un
uriaq bec fluorescent.
Ea a tresdrit cAnd a citit o list5 de utilizdri militare pentru
numeroasele inventii ale lui Tesla: dispozitive pentru provocarea
cutremurelor, radarul universal, armele cu fascicul de particule qi
manipularea undelor cerebrale. ,,Unul sau mai multe emildtoare
ar.plificatoare ar putea, teoretic, si transmitd impulsuri distructive
in toati lumea, spre orice locatie", spunea Seifer. ,,De exemplu, un
goc de mai multe milioane de volli ar putea, teoretic, sd distrugi
reteaua de comunicafii a oricdrui orag.,'
Seifer fusese intrigat de unele chestiuni apdrute in cursul
cercetdrilor sale:
3{rDr. Marc
J. Seifea ,,Nikola Tesla: Istoria laserelor gi a armelor cu fascicul
cie particule", Lucririle simpsTisnului Interna{ional resla din 19gg.
- Armamentul cu fascicul de particule era confiden{ial la un
ni'ei at6t de irralt, incAt pregedintelui Jimmy Carter, de exe'mplu,
proiectele tehnice vitale, de cdtre birocratia CIA gi
,,i s-.rr,rascuns
DIA" (conform afirma{iilor lui George Keegan, fost qef al Air Force
lntt'lligence);
- Era mcntionati baza aeriani Wright - Patterson din Dayton,
Llhio, in legiturl cu angajarea de tinere genii care sd utilizezebaza
aeriani pentru a incerca perfectionarea tehnologiei Tesla.
BazAndu-se pe dosarele FBl, ca gi pe alte documente, Seifer
a concluzionat: ,,Muite lucruri conduc la ipoteza cd lucrdrile gi
documentele lui Tesla au fost ascunse sistemafic publicului, pentru
a se pierde urma acestui proiect confidenfial in cel mai inalt grad,
carcazi este cunoscut sub numele de Rizboiul Stelelor".
Era un paraCox. Numele lui Nikola Tesla era intr-adevlr
invocat ir-r legiturd cu tehnologiile propuse care sutrt in aceeagi
mdsurd purificatoare pentru planet5, cAt qi generatoare nepoluante
de t'ne.rgieliber5. Pe de alti parte, el a fost creditat pentru inventarea
armr.lor care puteau fi utilizate pentru Inifiativa Strategicd de
Apdrare (SDI) - cnnoscutd publicului ca Rizboiul Stelelor. Iar
experientele sale tehnologice pentru ,,energia ffud fir,, ar fi putut
conclucela un dezastru in Siberia, a aflat Ntanning mai tArziu de la
omul de gtiinf5 oliver Nichelson. pasiunea lui resla pentru naturd
pdreasd fie in contradictie cu dorinta sa de a o manipula cu aroganta
- dc a iiumina
cerul. in urmdtorii noud ani, ea a avut caterraocazii
de a reflecta mai mult la adAnca frustrare din ochii lui
Gregory, la
conferinla despre Tesla,in timp ce descria
atitudinea acelui prctfesor
de: ,,Ei bine, vom incerca vom vedea,,.
si
;'
in acest timp, un aqa-zis zeu al elementelor nu triga deloc.
Un
tt'xan, dr. Bernard
Eastlund, gi-a ridicat privirile sus de tot, cEtre
ionosferS. in 1990,
Gregory i-a trimis lui Manning o copie dupi un
brevr:t din 1987,
care il mentiona pe Nikola Tesla la capitolul ,,artd
de avangarcl5".
El i-a sugerat si solicite caseta audio cu un interviu
acordatde
Eastlund Radioului public National.
M a n n i n g a f o s t u i m i t i c A n d a c i t i t b r e v e t u li n t i t u l a t , , M e t o d a
.. gi
aparatura
pentru modificarea unei regiuni din atmosfera, ionosfera
vt magnetosfera
Pim6ntului". Din orice unghi ar fi privit, focalizarea
 .-fr^TI| HAARP 5J
-Our"
de mare putere a energiei de radiofrecvenfe in partea superioard a in via[a reald ar putea avea loc un asemenea dezastru?
atmosferei pdrea un proiect nebunesc. De exemplu, brevetul afirma recitit introducerea la ,,The Lost Millenium"' Acolo
Manning a
cd aceastd tehnoktgie ar putea manipula vremea la nivel global. Walter Richmond cerceta electricitatea atmosfericd
scrla cd in 7962,
ce frafii Richmond au numit ,,robinetul
Gregory ii trimisese articole care ardtau cd forfele electrice afecteazd .i ,. d"zroltut teoria a ceea
- sursd de energie de la curentul electric care
vremea, deci nu era nimic surprinzdtor aici' .ni.-,." o abundenti
incd qi mai groaznic, ea gi-a amintit de ceea ce scrisese un intre sol gi ionosferd. ,,Fizica este exacte. Existd
existd ca ,,potenfial"
strdlucit fizician pe nume Walter Richmond, cu privire la o posibild energie ce Poate fi caPtatd'"
tehnologie care semdna mult cu conceptul lui Eastlund. Regretatul lceste cantitdfi enorme de energie ar fi distribuite prin
ci este posibil, inainte
walter Richmond gi antropologul Leigh Richmond scriseseri o transmisie, ,,ceea ce Nikola Tesla a dovedit
considerau ci automobilele, fabricile qi
carte intitulati ,,Mileniul pierdut", folosind forma de roman pentru d.e 1911',.Cei doi savanli
aparatele
a transmite lumii ideile lor. o tehnologie dezastruoasa descrisi in casele puteau fi acordate la energia transmisd, aqa cum
pe anumite frecvenfe. Vestea rea era cd, daci
carte ca ,,robinet solar" sembna izbitor cu unele aspecte din breveful radio sunt acordate
nu se proced eaz6,cu atenfie, energia transmisi ar putea sd rezoneze
lui Eastlund.3l
Cu toate cd inc5lzitoarele ionosferice radiazd energie de la cu structura din otel a cladirilor, intr-un mod distructiv, spunea
antenele de pe sol spre ionosferd, iar conceptul lui Richmond de Richmond.
,,robinet solar,, rrrmeazd cealalti direclie, ambele implicd conectarea Lui Nlanning i-a atras atenlia Povestea vielii celor doi savanti'
pdmAntului cu ionosfera. Romanul descria un ,,robinet solar" care in 1963, fratii Richmond au prezentat documentele cu cercetdrile
nu s-a mai inchis. Totul incepea de la o tehnologie de la sol, din lor referitoare la ,,robinetul solar", consilierului pe teme de gtiinld
care inginerii trasau in sus o traiectorie Pe care sd revind o Parte al preqedintelui de atunci, john F. Kennedy. Ei igi propuseser6 de
din electricitatea ionosfericS. Acest scurtcircuit planetar exploda de asemeneasd prezinte documentele qi in fala Comitetului Consultativ
obicei intr-o fracfiune cie secundd, dar intr-o zi, inginerii fictivi au pentru $tiintd al Naliunilor Unite. Dar in loc de aceasta,ei au primit
ficut o gregealdfatali. Ei au linut deschis un,,robinet solar", in timp o veste gocantd din partea guvernului.
-
ce o eruplie solard se scurgea in ionosferd, apoi pe sol, pe traiectoria ,,HArtiile noastre au fost etichetate cu .Secret' (Secrecy Act
Legea Secretizdrii) gi ni s-a oferit un contract cu guvernul pentru
ionizatd a jetului de la robinet.
O cercetare,pe care l-am refuzat. Acesta ne-ar fi plasat sub Sindromul
,,lar scurgerea energiei cle la robinet s-a lransformat in avalanSd'
Secretizirii, la care noi refuzam de ani de zile si ludm parte, scria
avalan$d la pot, in ptanul vertical al cdtnpului magnetic al planetei' unde
de Leigh. Ni s-a spus sd stdm la locul nostru gi sd ne linem gura, in
vdtturile magnetice nu se ridicau spre a o stinge. O mie cle miliarde
t e r m e n if 6 r a e c h i v o c " .
wali pe secundd de energie qi-au tlezldnlttit furia asupra calotei polare
de Imaginea robinetului solar fictiv a rdmasin mintea lui Manning.
in prima explozie... Chiar clacd se descdrca, ionosfera se reincdrca
care Cartea descria un experiment nereugit, care declangd o avalangd
la cttptorttl solar. Primu explozie a devenit o pttternicd bubttiturd,
prin scurlcircuitul nestdviliti de electroni. Un personaj din carte spunea ,,Energia
revdrsa un torent ntai mare, actrm stabil ..- cle energie,
e acolo. Destuld pentru a arunca PdmAntul in aer dacd este greqit
ucum stabilizat. Kilometru rlupd kilometru pdtrat de deSert ingheyat'
rnereu' folositd.,,
.fierbea. Watt dupd watt rJe energie' intr-o avalan'Sdcare sporea
Oare acesteasunt lucrurile pe care le cunogtea regretatul Walter
lumina calotapolard cu o strdlucire nicioclatdvitzutit..."
Richmond, gi care au fost secretizate? Dacd energia electricd a
31Walter Sciences tonosferei s-ar
9i Leigh Richmond. Mileniul oierdut. Interdimensional revArsa asupra PlmAntului intr-o continui avalangd,
Inc., Lakemont, Georgia 1967.
36
splrnea personaiul din carte, aceasta ,,ar transforma intr-un iad de
ioc locul uncle ar atinge PdmAntul. Ar goli condensatorul (electric)
numit ionosferd gi s-ar alimenta direct de la vAntul solar. PdmAnlul
este un fel de motor electric... Atunci cAnd motorui n-ar mai avea
nicio opreliqte, viteza sa de rota[ie ar creqte...' in cele din urmi,
PdmAntul ar exploda din cauza tensiunii mirite cauzate de for{a
centrifrrgd."
Manning a citit ceea ce in roman era descris ca distrugere
a planetei, in zgomot, aburi qi fl5cdri. ,,O undi de goc, cdl5torind
cu viteza luminii... punAnd la pimAnt oraqe mari .'." Distrugerea
a continuat timp de zile intregi, iar planeta ,,se rotea in iurul axei
sale, parcd sub tortura". Romanul fra{ilor Richrnond ridica iretrebdri
serioase, cum ar fi aceea dacd este infelept s6 se emiti intr-un mod
puisatoriu un fascicul de unde radio care putea sd creeze un canal
ionizat (gi deci, conducitor de electricitate) intre pdmAnt gi ionosferi.
Chiar dacX nu exista pericolul de a ,,gduri" centrala energeticd
ionosfericX gi de fi prdiili in schimb, insigi ruperea violenti a
echilibrului unei pdr{i din atmosfera superioard era un experiment
periculos, a aflat ea ulterior de la savanfi independenfi32'
incilzitoarele ionosferice nu erau ceva nou, aflase Manning din
articoleie trimise de Gregory. Cu toate acestea,invenfia lui Eastlund
ardta c6 este posibil sX se perforeze atmosfera cu un fascicul mult
mai puternic qi mai concentrat.
CAliva ani mai tdrziu, Gregory a sunat-o qi i-a spus, cu o voce
sugrumatd: ,,Nebunii dgtia chiar au de gAnd sd o fac5. in Alaska'"
Se pSrea cd For{ele Aeriene qi Marina SUA urmau sd pldteascd
un antreprenor, firma Arco Power Technologies Inc., Pentnr a
construi un incdlzitor ionosferic super-puternic - o refea de antene
- in Jinutul Bush din Alaska, in apropierea oragului Ancllorage' ln
urmdtorul an, Gregory i-a trimis articole cu privire la furcSlzitoarele
ionosferice gi la alte aspecte corelate, gdsite in revistele gtiin$fice
pAnd in anli 7970. El i-a dat numirul de telefon al unui anume Chre
Zickthr, din Anchorage. Gregory era tot mai supirat 9i pesimist
tot
in ce priveqte sindtatea planetei, iar in cele din urmd i-a trimis
32Dr. Ilichard Williams: Fizica gi societatea, qi un interviu cs flzicianul
Adam Trombly.
A']A TiAARP
care-l alcituise cu privire la incdlzitoareleioncsferice.
ffit'r"
'R.,..,'.t,
arn scristuturor oarne.nilorla carem-am putut gAndi.Eqti
t u c c v a c u t t l a t ea s t e a " '
i u r r r a l i *af ; f i ; i
(lirvintelt' lui 9i gSndul la ceea ce el numea ,,qtiinta nebuni
nu-i dideau pace, dar ea era din nou angajata
clt, l.r. ccrul nostru"
ziar din oragul British Columbia, qi nu mai ave'a
ca r.'porter la un
vreo campanie. Intr-o zi, ea a fotocopiat extrase
tirnp sir porneasci
qi a preclat pachetui
dir.r ciosar, a scris o pagind de introducere,
<iirectorr_rlr-ii acelui ziar. El l-a trimis editorialishrlui din Ottawa
cle la acciasi ziar, dar omul acela nu a publicat un cuvAnt despre
expe'rien{eie i onosferice'
l-c la inceprutul anultri 7994, ea i-a telefonat unui rePorter
de la ziarui din Anchorage; Gregory ii spusese cd omul acela
scria Lln ;rrticcll cu privire la proiectul care urma sX emiti atAta
energic' spre ionosferi, pentru experimente militare. Pe un ton
de-"ctrrajat,reporterul i-a spus ci editorul sdu nu era interesat de
vreo inr.estigafie de profunzime in acest sens; punctul de vedere al
ziarului era ci investilia ot-eritEde armatd asigura locuri de muncd.
Manning a iotocopiat dosarul sdu care era acum tot mai gros cu
privirc la incllzitoarele ionosferice gi la electricitatea atmosfericd 9i
l-a trimis tof.rgi reporterului.
Urmdtortrl ei apel a fost cdtre Clare Zickuhr. Un an mai tArziu, ea
se afla in Alaska, intervievAndu-l pe el gi pe al1ii care erau ingrijorafi
din cauza ,,Skvbtrster-ului", aga cum numise dr. Richard Williams
de la Princeton incdlzitorul super-puternic proiectat. Succesiunea
de cvenimente care au dus-o la Anchorage a inceput atunci cAnd
Dennis Specht, un activist anti-nuclear care locuia pe atunci in
Alaska, a trimis o qtire unei reviste australiene.

,,(HAARP)ar trebuisdfie studintar atenliedemarigrupuri
decercetdtoriindependenti..."
Dr. patrick Flanagan
Capitolullll
CESEPETRECE
ACOTOSUS?
Nu pofi sd-i pui o etichetd lui Nick Begich doar pentru pdrul
lung, pe care-l poartd prins in coadd de cal, gi pentru aspecful
juvenil; gi-a inceput prima afacere in 7974, la vArsta de 16 ani, gi a
lucrat in minerit, in construcfii, in afaceri iriobiliare gi, mai recent,
intr-un post de conducere de nivel mediu, la Circumscriplia $colard
Anchorage.
Serviciul prestat in politica statului Alaska, cit gi organizarca
sindicatului, i-au adus premii pentru serviciul public, cAtevanumiri
in Consiliul Statului Alaska pentru Studii Economice qi doui
mandate ca preqedinte al Federafiei Profesorilor din Alaska (AFT).
Dar numai interesul s5u de duratd pentru gtiinle i-a adus lui Begich
titlul neoficial de ,,eclecticin evolu[ie".
Viafa lui a luat o altd intorsdturd cAnd, rdsfoind numdrul din
aprilie 7994 al unei reviste australiene pe care i-o sugerase Patrick
Flanagan, i-a sdrit in ochi numele ziarului din oragul sdu. ,,Ciudat,
Nexus sd publice un articol din Anchorage Daily News", i-a spus el
soliei sale Shelah.
Confinutul articolului l-a fdcut sd tresari - guvernul federal
era pe punctul de a amplasa o instalatiebizard. chiar in curtea lor/
metaforic vorbind. Nick a copiat datele gi s-aindreptat spre Biblioteca
Municipald din Anchorage, pentru a gdsi povestea originald, o
scrisoare citre Anchorage Daily News de la Eric Nashlund, din
20 noiembrie 1994. Se vorbea despre un proiect subvenfionat de
armatd, numit HAARP - Programul de Cercetare AuroralS Activd
de inaltl Frecvenfi - care avea menirea de a ,,perturba" ionosfera
pentru experimentele Ministerului de Apdrare.
Scrisoarea lui Nashlund spunea:
39
,,Au ieqit la lumind niqte revelafii uimitoare, cu ocazia unor
aveau ca obiect un proiect sponsorizat de armati, care
cercetirrice
construclie in Cakona ... Instalalia HAARP va fi utilizatd
este in
gi a controla procesele ionosferice
rre'tru a in[elege, a stimula
.ur,, ot putea modifica eficienla comunica{iilor gi a sistemelor de
unei fige informative cu privire la HAARP.
supravegirere, conform
Declara{ia de impact asupra mediului, pentru proiectul HAARP,
prctiirde ci impactul ionosferic este neglijabil 9i cd nu existd impact
asupra climei, stdrii vremii sau stratului de ozon.
O companie ARCO a cAgtigat licitatia pentru contractul de
construire arlFIAARP: ARCO Power Technologies Inc. APTI deline
un brevet (# 4.686.605,Metoda gi aparatura pentru modificarea unei
regiuni din atmosfera, ionosfera gi/sau magnetosfera PdmAntului,
inventator: Bernard J. Eastlund; cesionar: APTI Inc., Los Angeles),
care se potrivegte foarte bine cu ceea ce igi propune HAARP in
leghturl cu transmiterea de cantitdli extrem de mari de energie de
radiofrecvenle in ionosferd. Este evident cd HAARP va testa, cel
pu{in, dac5 nu va pune in aplicare pe deplin, capacitdlile brevetului.
Brevetul # 4.686.605afirmd cd acesta are urmStoarele utilizXri:
<a provoca... intreruperea totald a comunicaliilor pe o porfiune
foarte mare de pe PdmAnt...intreruperea nu numai a comunicafiilor
terestre, dar gi a comunicatiilor aeriene qi maritime (atAt cele de
suprafati, cAt gi cele submarine)... confuzia, devierea sau distrugerea
rachetelor sau aeronavelor... schimbarea vrenii... prin modificarea
absorbtiei solare... concentra{iile de azot, ozon etc. ar putea fi mdrite
in mod .rrtificial>.,,
Indiferent dacd APTI a utilizat sau nu acest brevet special
Pentru HAARP, Begich a pus la indoiali intelepciunea intregului
erort. ,,Daci aceastd tehnologie
funcfioneazd, este oare in interesul
omenirii ca o birocratie
secretoasdsd controleze ceva care ar putea
opri toate comunica{iile
electronice sau ar putea modifica clima la
nivcl plarretar?,,
Biblioteca avea brevetul sub formd de microfise. Rezumatul sdu
suna astfel:
',Metoda gi aparatura pentru modificarea
_ cel pufin a unei
regiuni selectate,
care existd in mod normal deasupra suprafetei
40 €t Dr. Nick
plmAntului. Regiunea este excitatd prin incdlzirea cu rezonante de
ciclotron de electroni pentru a-i cregte astfel densitatea de particule
incSrcate. intr-o varianti de realizare, radialia electromagnetici
polarizatl circular este transmisi ascendent intr-o directie paraleli
cu o Iinie de for!5 a cAmpului qi de-a lungul acesteia,care se extinde
prin regiunea plasmatici ce urmeazd a fi modificat5. Radiafia
este transmisd la o frecventd care excitd rezonanta dc ciclotron de
electroni pentru a incilzi gi a accelera particulele incircate. Aceastd
cregterede energie poate provoca ionizarea particulelor treutre, care
sunt apoi absorbite, ca parte a regiunii, sporind astfel densitatea de
particule incdrcate din regiune."
CAnd Begich a examinat secfiunea de brevet intitulat5 ,,stadiul
tehnicii", a fost surprins sd vadd trimiteri la drticole despre Nikola
Tesla. Desenele lui Eastlund pdreau a fi similare brevetelor de
invenlie eliberate lui Nikola Tesla la sfArgitul secolului 19 giinceputul
secolului 20!
Numele lui Tesla fusese asociat cu nigte planuri fantastice, iar
Begich a vrut si afle de ce pretingii ingineri planetari il citau incd
.Iesla
pe inventatorul decedat. Begich gtia cI era creditat pextru _
cd putea sd provoace un cutremur, sd genereze ,,rr.ingi de enelgie
electromagneticd" gi alte minuni. Spre sfArpitul vielii sale, Tesla
pretindea cd define cheile pentru crearea unui scut in atmosJ.era"-
superioard, care ar putea sd distrugd orice aeronavd care ar veni.
Un fior rece l-a trecut pe Begich dupd ce a citit articolele
citate. Primul a fost in New York Times din 8 decembrie 1915:
,,Nikola Tesla, inventatorul, a depus cereri de brevet pentru
pdr{ile esenfiale ale unei magini, posibilitdfi care pun la incercare
imaginafia unui profan qi promii o paraleld la felul cum Thor arunca
din cer trdsnetele ca sd-i pedepseascd pe cei care ii supdraserd pe
zei... Este suficient si spunem ci invenfia va merge prin spaqiu cu
c.rvitezi de 500 km pe secundd, o navd fdrd echipaj, fird aripi sau
motor de propulsie, trimisd prin energie electricd in orice punct de
pe glob, intr-o misiune de distrugere, in cazul in care distrugerea
estc'ceea ce-gi doregte manipulatorul."
Nu este momentul, a declarat dr. Tesla ieri, .sd se intre in
amdnunte cu privire la acest lucru. El se bazeazd pe un principiu
EAI]A HAARP
lucruri mari Pe timP de pacegi poatefi folosit pentm
1... inseamnd
Dar repet, nu este momentul sd vorbim
lr"rcrurin-rari rizboi'
in
.lt':preastfelde lucrttri'"
,,Estc perfect posibil sd se transmitd energie electrici fdrd fir
gi *i se producS efecte distrugtive la distanfd. Eu am construit deja
un emi{itor fdri fir care face posibil acest lucru, 9i l-am descris in
nublica{iiie mele tc'hnice, printre care menlionez brevetul meu ctt
lr. 7.i19.732. acor:dat recen-t.Cu emildtoare de acest fel putenr sd
proiectdm energie electrici in orice cantitate, la orice distan{d gi si o
folosim in nenumdrate scopuri, atAt in rdzboi, cAt 9i pe timp de pace.
prin adoptare'auniversald a acestui sistem, vor fi realizate condi{iile
ideale pentru rnenlinerea iegii qi a ordinii publice, pentru cd atunci
cnergia necesard pentru punerea in aplicare a dreptului gi justifiei
va fi in mod normal productivi, degi potenfiald gi disponibild in
orice moment, atat pentru atac cAt qi pentru apdrare. Energia
transrnisd nu trebuie sd fie neapdrat distructivd, deoarece, daci
distanfa ajunge sd depindd de ea, retragerca sau furnizarea ei va
aduce aproximativ aceleagi rezultate ca gi cele realizate acum prin
forla armelor."
Begich a observat cd urmdtorul articoi menfionat in brevet era
tot din New York Times, 22 septembrie 1940 gi a citit:
,,Nikola Tesla, unul dintre inverrtatorii cu adevdrat mari, care
qi-asdrbXtorit a optzecea aniversare pe 10 iulie, ii spune reporterului
ca este gata sd divulge Guvernului SUA secretul sale
"teleforfei'
care/ splrnea el, ar putea topi motoarele avioanelor aflate pe o
distanli de 400 km, constituind astfel un invizibil Zid Chinezesc al
Apdrdrii in jurul
fdrii...,,
,,Aceast5
"teleforti", a spus el, se bazeazd. pe un principiu
complet nou al fizicii, la care .nimeni nu a visat vreodatd>, diferit
de principiul cuprins in inventiile sale precedente referitoare la
rransmiterea energiei
electrice de la distanfd, pentru care el a primit
o serie de brevete
de baz5. Acest nou tip de forfd, a declarat dl. Tesla,
ar opera printr-un
fascicul cu un diametru de a suta-milionime
dintr-un centimetru
pdtrat, gi ar putea fi generat de o instala{ie
speciald, a
clrei constructie ar dura cel mult trei luni. costr-rrile
realizirii fiind
de aproximativ 2 milioane de clolari.,,
42 nne Ma I Dr. Nick
,,Fasciculul, declara el, implicd patru noi invenfii, dintre care
doui deja au fost testate. Una dintre acestea cuprinde metoda gi
aparatLlra pentru producerea de raze gi de "alte manifestdri de
energie" in aer liber, eliminAnd nevoia de vid inaintat; a doua
cuprinde metoda gi procedeul pentru producerea unei (forte
electrice foarte mari"; a treia este o metodd de amplificare q
acestei forle, iar a patra este o noud metodd pentru producerea
<unei extraordinare forle electrice de respingere". Aceasta ar
fi proiectorul sau arma sistemului. Tensiunea electrici pentru
propulsarea fasciculului in directia obiectivului sdu, conform
afirmaliilor inventatorului, va atinge 50 milioane de vol1i."
,,Cu aceast5 tensiune euormd, a spus el, se vor catapulta
particule electrice microscopice de matbrie, intr-o misiune de
distrugere a defensivei. El a addugat cd lucra de mulfi ani la aceasth
invenlie qi cd fdcuse recent o serie de imbundtdliri."
Mai exista o a treia menliune, aparent scrisd de Tesla, pe care
Begich nu a ptrtut-o obfine. Ideile lui Tesla din aceste articole au
ridicat mai multe intrebdri in mintea lui Begich in legdturd cu
versiunea unei ,,legi gi ordini" care ar putea apdrea din partea
oricdrei organizalii militare ce ar controla o asemenea tehnologie. El
credea c5, dacd aceasti tehnologie ar fi pusdin aplicare undeva, acest
lucru ar trebui sd fie ficut in mod deschis qi sincer, gi numai atunci
cAnd ea poate sd fie sigurd 9i utild pentru imbundtdfirea condifiei
umane. Ideea declangdrii unei asemeneaenergii in ionosfera planetei
il tulbura profund.
Begich a dat telefoane, a citit mai multe lucrdri qi a auzit reac{ia
cAtorva oameni de gtiin{d independenti fald de proiectul finanfat
de armatd in legdturd cu cerul. Cererea lor fald de armatd ar putea
suna rdspicat, cam aga, ,,inapoi, Charlie, planeta aceasta este 9i a
noastrd."
Mai era un aspect care-l ingrijora, in afard de efectul pe care
HAARP putea sd-l aibd asupra vremii sau al comunicaliilor de
urgen!6 din Jinutul Bush din Alaska. De-a lungul anilor, elvdzuse
studii impresionante care aretau cX pAnd gi nivelurile reduse de
impulsuri pe frecvenle radio puteau diuna hziologiei, minlii 9i
dispoziliei omului. El a decis si afle mai mult, mult mai mult, din
+)
Ar fi fost o prostie si apesebutonul de alarmdrn
ililr"rp".tabile.
HAARP' fdri a fi sigur'
legiturd cu
O preocupare a fost in mod clar speculativd. Unul dintre
HAARP33 afirma: ,,Au fost detectate tulburdri ale
clocumentele
au fost puse pe Seama cutremurelor, cum ar fi
iorrosferei, care
din data de 28 martie 1964." El s-a intrebat
cutrenurul din Alaska
fi adevdratd ipoteza inversa - anume, dacd tulburdrile
dacdn-ar putea
lezona cu materiale din
ionosferice provocate deliberat ar putea
trimAnt gi si declanqezeun cutremur'
Chestiunea cutremurului era doar una dintre cele care-i sAcAiau
De cercetetorii independenli. Begich nu gtia aceasta la momentul
respectiv, dar cercetlrile urmau sd ii concentreze energiile intr-un
.nod .u." avea sd atragdoameni ce gAndeau ca el. in cele din urmd,
energiile lor direcfionate aveau sd ,,tulbure" ceva mai mare decAt ei
ingigi. Poate cd viala lui il condusese la acest lucru.
Nick Begich ]r. a crescut intr-o famiiie politicd in care,,a schimba
Iucrurile" era un mod de via{d. Tat5l sdu, Nick Begich Sr., a deservit
ca senator al statului, iar mai tArziu ca reprezentant in Congresul
Statelor Unite, iar mama sa, Pegge, a fost activd politic in Alaska
timp de mai mult de 30 de ani.
Dupd disparitia avionului in care se aflau tatil sdu qi Hale
Boggs, liderul majoritdlii din Camera Reprezentanlilor a SUA, in
7972, ciLnd Nick Jr. era adolescent, viala lui s-a schimbat in mod
irevocabil. Cu toate acestea, ideea de baz6. pe care i-au insuflat-o
pirinfii s5i a fost cea de serviciu gi perseveren{d. El gi cei cinci frafi
ai sdi au adunat o experien{d politicd de o via{d intreagd.
Dar un fir la fel de puternic in viala lui Nick a fost interesul
Pentru gtiin{i. Ca urmare a cercetSrilor sale timpurii, el a fost
invitat la conferinta Asociatiei lnternationale pentru Cercetarea
Bioritmului, de la Atlanta,
ca tAndr ,,arnator", prirr,r" cincizeci de
savanti consacrali
veni{i din intreaga lume. Cei mai mul}i erau
specialigtiin gtiinlele
viefii. TAnXrul cercetdtor a prezentat o lrrcrare
srmpl5,,ideea
principald fiind aceeacd cercetdtorii super-specializafi
:-r------
Na fionald pentru Telecomunica{iigi Informafii, Evaluare
r^^'"'t'ttrdra
",ll:l-"tt:t"fiaa tnstrumentului de cercetdriionosfericeefectuatede Forlele
r\etlene,etapa
a doua, 1 oct.1993.
 45
& Dr. Nick 'G UAHAARP
44
^devirat cd acest lucru poate provoca confuzie,
din lara sagi echipelemultidisciplinare puteau si faci mari progrese
sau chiarintreruperea completd a sistemelorde ghidare
in qtiinfd. Asocierile sale din experienlele timpurii au dus la un interferentd
gi de cele mai sofisticate avioane gi rachete."3s
interes de duratd in electrofiziologie 9i gtiinlele vietii. Studiile sale uirrrru* chiar
utiliza gi de a transmite pe arii foarte largi de
au devenit pentru el o supapd creatoarein perioada cAnd lucra la ,,Capaatatea de a
de diferite frecvenle ... oferd
locurilesalede muncdadministrativS, lumeascd' .o pamart ... undele electromagnetice
de a interfera cu toate modurile de comunicare''
Aceste cunoqtinle l-au ajutat sd pund in ordine documentele | .upu.itat" unici
gi/sau aeriene, in acelaqi ti^P'"*
tehnice privitoare la proiectul HAARP 9i sd inleleagi implicafiile terestre, maritime
posibilitatea de a plasa cantitdli de
interferenfei ionosferice a acestuia. Dupi cum vedea eI, guvernul ,,... aceasti invenlie oferd
Pamantului, in locafii strategice,
infelesese riscurile. Ca qi Clare Zickuht, tot din Alaska, dar ca qi energie f5r5 precedent in atmosfera
ceilalfi, el a trimis ,,teancuri de dosare" prietenilor din intreaga nivelul injectdrii de energie, in special dacd se
6 de a menline
mod mult mai precis 9i
lume, qi a fost coplegit de informaliile primite ca rdspuns' folo."r. impulsurile neregulate, intr-un
in stadiul anterior al
in ,rara anului 7994, Begtrch a scris un articol despre HAARP, rnai bine controlat decAt pAnd acum, realizat
pentru revista Nexus, ca sd poatd publica povestea' El menfiona tehnicii, prin detonarea de dispozitive nucleare"""37
comunica{iile strdine
brevetrrl Eastlund, dar recunoqtea ci existau controverse' ,,... ceea ce se foloseqte pentru a perturba
invenfii,
,,Armata SUAneagi cd proiectul HAARP ar avea ceva
de-a face poate fi folosit in acelagi timp, de un cunoscdtor al acestei
cu aceste brevete. Cu toate acestea, o analizd atentd a docrrmentelor ca relea de comunicare. in plus, odatd ce este stabilitd o refea proprie
grvemului, ce au condus la contractul cu APTI, duce la concluzia de ccrmunicare, efectele acestei invenlii ar putea fi folosite pentru a
cd... armata incearcd si inducd in eroare in mod deliberat'" recepliona comunic;rfile str5ine, pentru spionaj'"38
,,Degi este adevdrat cd dispozitivul in construclie nu va ,,Eastlund a explicat pas flr pas alte posibile evolufii ale super-
produce toate efectele descrise in brevet este un Pas necesar incilzitorului siu pe cer: <... ar putea duce la distrugerea, devierea
pentru a dovedi eficacitatea tehnologiei, inaintea unei relele mai sau conlqzia rachetelor Sau aeronavelor, in special atunci cAld sunt
mari de antene..." folosite particule relativiste>."
,,,.. brevetul cu numdrul 4.686-605,eliberat pe 11 august1987 ,,De asemenea, mari regiuni din atmosferi ar putea fi ridicate la
... este unul dintre cele trei brevete din aceeaqi serie, ale aceluiaqi o altitudine neagteptat de mare, incAt rachetele sd intAlneascd forle
de
inventator, dintre care unul a fost pus sub cheie, printr-un Ordin de antrenare ... neagteptate ... avAnd ca rezuitat distrugerea sau
Siguranfd
- Na{ionali al Marinei, la sfArEitul anilor 1980'" devierea..."3e
in articolul sdu pentru Nexus, Begich a spus cd brevetele ,,schimbarea vremii este posibil5, de exemplu, prin modificarea
Eastlund depigesc cererile visate de Tesla. Brevetul Eastlund afirma vAntuiui din atmosfera superioari, prin formarea unuia sau mai
ci oarnenii de gtiinli incercau inca din anii anteriori sd invele despre multor nori din particule atmosferice, care vor ac{iona ca o lentil5
centurile de ioni gi electrorri captali de deasupra pimAntului, Pentru sau un dispozitiv de focalizare."a0
a controla gi folosi benefic fenomenele: --
1960' * Ibid,
,,De exemplu, la sfArgitul anilor 1950 9i inceputul anilor 36
..' lbid.
atat suA cet si URSS au detonat o serie de dispozitive nucleare v Brevetul
emis pe 11 august1987.
SUA cu nr. 4.686.605,
pentru a gelrera un numdr mare <ie particule incdrcate la diverse orevetulSUA cu nr. 4.686.605,
emis pe 11 august1987.
altitudini...."3a " Ibid.
40
Ibid.
v BrevetulSUA cu nr. 4.686.605,
emis pe 11 augr'rst1987'

46 leanneManning & Dr. Nick Begich
,,De asemenea ... poate avea loc modificarea moleculard
din atmosferd, astfel incAt se pot obline efecte pozitive asupra
mediului. Pe lAngd schimbarea compozifiei moleculare a unei
regiuni atmosferice, poate fi aleasd o anumitd moleculd sau mai
multe, pentru prezen{a sporit6. De exemplu, concentrafiile din
atmosferd ale ozonului, azotului etc. ar putea fi mdrite artificial. in
mod similar, ameliorarea mediului inconjurdtor se poate realiza
prin provocarea dezagregdrii diferitelor entitdli chimice, cum ar fi
dioxidul de carbon, monoxidul de carbon, oxizii de azot etc. ... ,,41
Begich a subliniat pentru cititorii lui Nexus cd dispozitivul
HAARP construit la acea vreme nu era suficient de mare pentru
a testa toate ideile lui Eastlund. Dar cu siguranfi armata pdrea
interesatd de brevetele sale. Begich avea experien{d in ,,achizitlr"-
termenul birocratic pentru oblinerea contractelor cu guvernul - qi
lucrase odatd in inima ldrii antreprenorului de apdrare pentru
Texas.Faptele din acest caz ii sdreau in ochi.
in data de 3 noiemb rie 7993,Forlele Aerie'ne ale SUA au anuntat
cd primul antreprenor in prima faz6, a proiectului HAARP va fi
ARCO Power Technologies Inc (APTI). in mt mentulin care proiectul
a fost scos la licitafie, APTI era o filiald a Atlantic Richfield Oil
Company (ARCO) qi delinea drepturile de brevet pentru planurile
de modificare a ionosferei, ale lui Eastlund. Begich a cdutat APTI
in lista de corpora{ii{2 a Dun & Bradstreet qi a aflat ci APTI avea
un pregedinte in Los Angeles gi un personal de 25 de angajali din
Washington DC, cu vdnzdri de doar 5 milioane dolari pe an.
Cum a oblinut o filiald micd un contract militar pentru un
proiect atAt de mare? Potrivit inregistrdrii, a cAgtigat dreptul de a
construi proiectul prin scutiri in procesul de achizilie militard.
Contractul HAARP cu APTI a fost de peste cinci ori mai mare decAt
vAnz5rile anuale ale APTI. Aga cum vedea Begich problema, singura
cale prin care o companie practic necunoscuti pe scena achizifiiior
militare ar putea primi un astfel de contract este in cazul in care ar
dispune de informatiile necesitate de proiect. Cdrarea ducea inapoi
la brevetele Eastlund.
41Ibid.
a2America's
Corporate Families 7993, l, pg.756.
A'7
RETEAIL{HAARP a/
Begich cita numirul din mai-iunie 7994 al revistei Microwave
News, unde Eastlund descria un ,,scut complet, la nivel global"
alcdtuit din electroni accelera{i,creafi cu emi{dtoare de radiofrecven{e
(RF). Proiectul HAARP,,in mod evident, aratd ca un prim Pas spre
ace.stlucru", i-a spus Eastlund editorului. Cu toate acestea, el a
remarcat faptul cd utilizdrile Pe care el le-a descris ar avea nevoie de
un dispozitiv mult mai puternic, cu o anteni rnult mai mare decAt
reteaua HAARP.
in timp ce controversa Eastlund continua, Begich a scris cd un
document din 1990 de la Marind gi de la Forlele Aerienea3preciza
ci obiectivul proiectului este de a invdla cum si se manipuleze
icnosfera la o scard mai mare decAt putea face Uniunea Sovieticd
pe atunci, cu instalaliile sale similare. HAARP ar fi cel mai mare
incdlzitor ionosferic din lume, situat la o latitudine foarte potrivitd
pentru punerea in practicd a invenliei lui Eastlund. Obiectivul
proiectului HAARP nu era studierea aurorei boreale. Begich cita din
,,ROD (Record of decision - inregistrare de decizie), Programul de
CercetareAurorald Activd de inaltd Frecvenfd (HAARP), Declarafia
finald cu privire la impactul asuPra mediului" din 18 octombrie 1993:
,,Datele obfinute din cercetarea propusd ar fi utilizate pentru
a arraliza proprietdlile de bazd ale ionosferei gi pentru a evalua
potentialul de dezvoltare al tehnologiei de amplificare a ionosferei
pentru comunicalii gi sisteme de supraveghere... O posibild aplica{ie
a cercetdrii, pentru Ministerul Apdrdrii al SUA (DoD), este de a oferi
comunicatii submarinelor scufundate. Este de agteptat ca acestea
9i mr-rltealte aplicalii de cercetare sd sporeasci foarte mult actuala
tc'hnologie DoD."
,,Fortele Aeriene gi Marina propun sd se construiascd qi si
se utilizeze cea mai versatild gi capabil5 instalalie de cercetare
ionosfericd din lume. Guvernul intenlioneazd sd utilizeze locafia
nefolositi a ,.radarului de imprdqtiere retrogradd cu bdtaie peste
orizont" de lAngd Gakona, Alaska, pentru acestprogram ... Cerinlele
cercetdrii stipulau ci locul ales trebuie sd fie intre latitudinea de 61
qi cea de 65 de grade, nord sau sud. Limitele locafiei ardtau cd locul
trebtrie sd fie: pe teritoriul SUA, in zona DoD, ca intindere maxim5."
---
.',,1'larrr,rrile
februariei 990.
gi activitdlileserviciilorasociate",
4B JeanneManning {s Dr.NiekBegich RETEAIIAIIAARP 49
Reactia la articolul din Nexus a aritat cd erau interesate de in timp ce el se afla in Finlanda, singurui eveniment nelinigtitor
HAARP mai multe persoane decAt s-ar fi aqteptat iniFal cercetitorii a fost ci dosarele in legdturi cu HAARF pe care i le trimisese lui
dinAlaska. Begich a observatcdmulli dintre cercetitorii independenli Reijo Makela dispiruserd in mod misterios din biroul lui Reijo. Cei
se temeau sX se identifice gi ,,sd lupte impotriva guvemului". Un doi bdrbali au discutat totugi despre proiect 9i au concluzionat cd
grup de indivizi la care Begich - respect6nd dorinla lor de a rirnAne FIAARP era un afront la adresa bunului-simf gi o ameninfare la
anonimi - a inceput si se refere ca la ,,biielii din Jinutul Bush" i-a adresa siguranfei. Aceastd concluzie se baza pe proftrnda intelegere
trimis grimezi de dosare pe care le vedeau ca avAnd o legituri cu pe care Makela o avea referitor la efecteie produse de undele radio
HAARP. Cdrfi, documente, tdieturi din ziare gi articole de pe Internet asupra oamenilor.
soseau in fiecare sdptdmAnd, ca qi inregistrdrile guvernamentale La Anchorage, la inceputul anului 1995, familia Begich i-a
ocazionale. El dddea mai pufind atenfie articolelor de pe Internet, cu trimis un bilet de avion lui Jeane Manning iar fiul lor de noud ani
exceplia cazului in care se menfionau cdrfi, articole sau brevete pe s-a mutat in dormitorul surorilor sale pentm doud sbptirnAni, cAnd
care el le putea verifica direct de la surs5. Tntr-o zi, acasi la familia a sosit ea. Nick gi-a luat iiber de la serviciu gi au imprdqtiat dosarele
Begich a sosit un pachet de aproximativ 50 crn grosime cu dosare despre HAARP pe covor, pe o suprafa!5 de 6 metri, in biroul sdu, in
noi. timp ce scriau la calculatorul lui gi la un laptop imprumutat. Shelah
Cam in acelaqi timp, Sir Anton Jayasuriya de la Universitatea i-a insotit intr-o vizitd la activistul NO HAARP Ciare Zickuhr qi la
Internationald Deschisd pentru Medicind Complementari l-a invitat sofia acestuia gi au condus ore intregi prin linutul Bush pentru a
pe Begich sd prezinte o lucrare la Congresul Mondial de Medicind discuta gi cu alfi activigti. Dar cele mai revelatoare interviuri au fost
Alternativd, ca sd primeascd o diplomd de doctorat in medicina cele telefonice. tn timp ce se afla in Alaska, |eane a sunat la Houston,
tradilional5. Onoarea a fost cu totul neagteptat5, iar el qi-a fdcut Texas, gi a intervievat un om care se pdrea ci fusese eliminat din
bagajele pentru cdldtorie. DupX cum s-a dovedit, circumstanlele nu-i cercul iniliafilor ce proiectau incilzitoare de gigawafi. Oare pentru
permiteau si cdldtoreascd in Sri Lanka, aga c5, in schimb, a planificat ci vorbea prea mult cu presa?
o excursie in Finlanda. in Finlanda, cel pufin, igi putea vedea vechiul
prieten (de la conferinla dtr. 1978 qi din coresponden!5) dr. Reijo
Makela, in scopul de a vorbi despre promovarea descoperirilor
qtiinlifice ale lui Makela in electrofiziologie.
intre timp, unul dintre cercetdtori HAARP din Canada i-a scris
ca sd-i mullumeascd pentru articolul din Nexus. Jeane Manning
era o scriitoare care tocmai finalizase un manuscris, ,,The Coming
Energy Evolution". Ea a sugerat sd colaboreze la un articol pentru o
publicalie americand. Begich a rispuns telefon6ndu-i la Vancouver.
Ei au inteles ci fiecare avea prea multe in{ormafii presante in dosare,
ca sd le poat5 comprima intr-un articol. Era nevoie de o carte.
in timpul escalei din aeroportul Seattle, inainte de zborul spre
Finlanda, Begich s-a intAlnit cu Manning timp de cAteva ore qi au
constatat cd aveau preocupdri comune. Ei au hotirAt si incerce o
colaborare de la distantd, ca autori.

jucdrii. Aceastae o iucdriemaregi binerenlizstd."*
,,saasntiiconstruiesc
Dr. Bernard Eastlund, vorbind despre HAARP
fel nr puteaproaoca
de acest
,,Experimentele dauneireaersibile'4s
Dr. Richard Williams' 1988
CapitolullV
SUBSECRTTIZARE
SKYBUSTER-ELE
Dr. Bemard Eastlund rAdea pe infundate povestind despre
momentul cAnd "s-a aprins beculetul" intre mintea lui 9i a dr' Simon
Rarno. ,,E o mare figurd in qtiinla militard",'i-a explicat Eastlund
iui Manning, in cursul unui interviu telefonic. ,,A fost fondatorul
TRW gi al marilor companii de genul dsta, mari antreprenori
de apdrare. La acea vreme, el era membru al consiliului ARCO
(Atlantic Richfield oil Company)." CAnd Eastlund a intrat in sala
de gedinla in acea zi din anii 1980, pentru a face o prezentare, el era
congtient de prezenla cercetdtorilor consacrali. Eastlund pregdtise
o serie de folii transparente pentru ilustrarea noului sdu concept de
focalizare a unui fascicul puternic de joasd frecvenfi sau de energie
de microunde asupra ionosferei. Avea cAteva motive pentru a se
agtepta sd primeascd aprobarea. Unul era cd oricine ar fi aprins
generatoarele electrice pentru a acfiona emi{dtorul gigant pe care-l
propunea el, ar fi fost un client mare pentru cAmpurile de gaze
naturale ale ARCO, de pe Versantul Nordic din Alaska'
,,Mi-am adus diapozitivele", igi aminteqte Eastlund' ,,Am
prezentat unul cu locafia de pe Versantul Nordic din Alaska. Acolo
unde se afld cAmpui magnetic al PdmAntului, unde se afld Rusia 9i
aqa mai departe. Apoi, pe o altd folie, am ardtat cum se ia gazul, se
pune o antend gi se focalizeazd in sus."
N-a mai fost nevoie ca Eastlund sd prezinte urmdtoarea folie'
Ideea a prins, iar antreprenorul militar pdrea cd vrea sI se gAndeascd
aaInterviul luat de JeaneManning doctorului Bemard Eastlundpe 20 feb.
7995.
asDr. Richard Wiiliams, ,,Ameninlareaatmosfericd",Physicsand Society,
apr. 1988.
HAAKP
un minut la ea. ,,Practig (Ramo) mi-a spus sd tac din gurd; stdteaacolo
gi spunea idee grozavd!". N-a trebuit sd mai prezint alte detalii,,,
"Ce
a spus Eastlund cu o mandrie evidentd. ,,E genul dsta de concept. De
fapt, avand de-a face cu oameni bine informafi, n-a trebuit niciodatd
si trec de a treia folie. Apoi incepeau si inventeze chiar ei.,, savantul
consacrat pe care I-a impresionat Eastlund este un inventator care
define brevete pentru tehnologia microundelor, optica electronicd
gi rachetele ghidate. f;.amo este coautor al cdrlii ,,CAmpuri gi unde
in radioul modern" dn 1944, gi in general el este un inginer foarte
capabil. Eastlund a fost descris ca o persoand cu voceajoasd, fizician
de inaltd reputafie, preqedinte al unei companii tehnologice din
Houston. ,,Eastlund nu este unul dintre fizicienii aceia trdsniti, cu
pdrul valvoi, s-a spus odatd in revista omnia6, amintind titlurile
obtinute de el de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts gi
de la Universitatea Columbia. De exemplu, lucrand vreme de opt
ani la programul de fuziune al Comisiei pentru Energia Atomicd, la
inceputul anilor 7970, el a inventat o ,,flacdrd de fuziune,,, care avea
sd utilizeze resturile de plasmd de la reactoarc'le termonucleare,
recicland degeurile solide. La ceva vreme dupd intrunirea la care
Ramo a auzit ideile lui Eastlund cu privire la focalizarea unui
fascicul (de electroni), cei doi au lucrat impreund la un brevet
pe
care l-au inregistrat la inceputul anului 19g5.
,,Metoda gi aparatura
pentru crearea unui ciclotron artificial de electroni pentru incdlzirea
unei regiuni a plasmei" a fost al doilea dintr-o serie de brevete
pe care Eastlund le-a cedat unei filiale a companiei ARCO -
Arco
Povser Technologies Inc. (AprI). Contribufia lui Ramo la concept
a
fost ideea de a se utiliza o bobind supraconductoare mare pe
sol
pentru a schimba campul magnetic al pimantului ra o artitudine
tnare/ spunea Eastlund. Fuseserd vremuri bune pentru
Eastlund.
Controversa cu privire la ,,brevetele Eastlund,, nu incepuse
incd.
Niciun fizician incd nu avertizase ci experimentarea brevetelor
sale
s-ar putea transforma intr-un ,,act de vandalism global,,.
EastlundfuseseangajatdeARCo pe postde consultant,pentru a
gasiidei pentru utilizareamiliardelor de metri cubi de gazenaturale,
din rezerveleARCo de pe versantul Nordic din Alaska. problema
1oBill
Lawren, ,,Redescoperindul pe Tesla,,,revista Omni, martie 19gg.
 Mann I Dr.Nick
companiei ARCO era locafia indepirtatd a gazului Construirea
unei conducte qi derivarea gazului spre centrele industriale, nu era
o solufie; acel megaproiect de conducti fusese pe agenda industriei
petroliere de mai bine de doudzeci de ani, firl sd fi progresat.
Compania ar fi obfinut maximum de profit dacd se descoperea"o
utilizare a produsului sdu, chiar acolo, pe Versantul Nordic. In acea
zonl, abia populatd, de proprietifi imobiliare blocate de ghefari,
care puteau fi clientii pentru mari cantitdfi de energie? Studiind
problema, in ideea de a folosi gazul la fala locului pentru a alimenta
un generator uriag gi pentru a produce electricitate4 Eastlund gi-a
dat searna cd era vorba de miiiarde de wali de electricitate, nu doar
de milioaneie de wati produse de o centrald electricd de megawati
dintr-un oraq. Ce ar putea face qeful s5u cu cAliva gigawati?
El a respins orice idee care presupunea cantitdfi mai mici de
energie. in cele din urm5, Eastlund a venit cu un plan remarcabil
- si se u|rlizeze toatd energia, pentru a alimenta cel mai nrqlg
,}ncdlzitor ionosferic" din lume. Instalafia de la sol ar urma si
focalizeze energie concentratd in direcfia ionosferei, iar acolo
undele de radiofrecvenfe (RF) radiate ar interacfiona puternic cu -r
particulele incircate care sunt intotdeauna captate acolo. E-{gc-#l t
de incdlzire al fasciculului concentrat ar impinge cu putere sPr.e :
exterior o mare zond aionosferei. Dupd cum s-a dovedit mai tArziu,
marele incilzitor ionosferic din Alaska avea sd fie situat departe de
cAmpurile de gaze de pe Versantul Nordic. Dar provocarea fusese I
scAnteiapentru inventivitatea lui Eastlund.
Cineva din afara complexului militar-industrial-academic,
care ar urmiri cercetdrile lui Eastlund din istoria ir:rcilzitoarelor
atmosferice,s-ar putea intreba: de ce ar vrea cineva si incilzeascd9i
sd ridice o parte din atmosferasuperioari? Oare scopul era acelade
a permite fdrii sale si facdun salt pentru depigirea Uniunii Sovietice,
care experimenta tehnologii similare? Doar ei o gtiu cu siguranfi. p*
parte din cercetdrile lui Eastlund au fost sprijinite de Agenfia Pentru
proiectede cercetareavansatda apdrdrii (DARPA)a? cu titlul de proiect
,,Scutulelectric antiracheti de pe Versantul Nordic din Alaska".
a7Cb"t actul DARPA nr. DAAHDT-86-C-0420
,,Scutulelectricantiracheti
pentru versanful nordic din Alaska"
AIIAHAARP
StateleUnite aveau deia antene mici in cAtevalocafii, pentru
legate de reflectarea undelor radio inapoi din
cxpcrimentele
unui instrument mai mare decAt al celorlalfi,
ionosferd. Cu ajutorul
de a concentra fasciculul acestuia, armata SUA ar
si crr capacitatea
putca si ,,prijeascd" rachetele apirute, sd intrerupi comunicatiile
ia nivel rnondial, sd modifice compozitia chimicd a atmosferei
superioare qi chiar sd faci inginerie climatici, prin redirecf,onarea
vAnrririlor de altitr-rdine foarte mare (curen!i-jet).
Alte artificii inlesnite de invenfia sa aveau sd fie dezbdtute
cAfva ani rnai tArziu. ,,Tomografia de penetrare a pimAntului"
- ir esenfd,
(scanarea pdmAntului cu radiat-ii reflectate din cer
radiografierea solului in cdutarea de tuneluri gi depozite secrete)
este o aplicafie care urma si apard in Actul de Autorizare Pentru
Apdrarea Nalionald, pgntru anul 1995. $i existd utilizf,6 posibiie
care sunt mai futuriste decAt tomografia.
Cu toate acestea, in anii 1980 nu era ugor de vAndut ceva cdtre
oficiul de brevete. CAnd el a solicitat primul din cele cAteva brevete
ale invenliei sale, incdlzitorul ionosferic, examinatorul de la brevete
i-a spus lui Eastlund cd invenfia sa era pur SF. Eastlund a rdspuns
ci tehnologia era cunoscuti in intregime. Pas ru pas, el qi-a susfinut
pretentiile cu documente care dovedeau ci tehnologia era posibild.
Apoi, oficialii guvemamentali au fost impresiona$. Dar inainte ca
documentul si ajungd la cunoqtinfa publicului in 1991, Marina a pus
mai intAi un Ordin de Secretizare (Secrery Order) asupra brevehrlui
sau SUA, cu nr. 5.038.664, pentru un an. Acest brevet ardta cum se
poate face un ,,inveliq de particule relativiste" sus pe cer. Particulele
,,relativiste" cilitoresc aproape cu viteza luminii.
CAnd Eastlund a atras atenfia Armatei, Pentagonul gi-a deschis
agenda qi a cheituit
sute de mii de dolari cu studiul inifial al
afirmaFilor sale.
Eastlund a declarat intr-un interviu la radio in 1988
cd Ministerul
Apirdrii al SUA a lucrat foarte mult la proiectele sale,
t5 nu are libertatea de a da detalii. El i-a spus mai tirziu lui
::t
Manning cd clupd
ce a lucrat pentru ARCO timp cle un an gi a solicitat
orevetele,
DARP,A (Defense Advanced Research project Agency -
pentru proiecte de cercetare avansati in domeniul apdririi)
:9:Il!"
exarninase
amdnunlit teoriile sale, apoi emisese un contract care
54 leanneManning I Dr. Nick Begich
stipula ca el sd studieze modalitilile prin care se pot genera electroni
relativigti in ionosferd. Dupd 1,986,el a fost scos de pe statul de plati
al ARCO, inainte ca invenfia sd provoace prea multe atacuri din
presd. Primul val de publicitate de proporlii a apdrut in 1988, dupd
ce a fost publicat unul dintre brevetele sale, pentru sistemul prin
care sd se focalizeze imense cantitdfi de energie electromagneticd
irspre regiunile selectate din atmosfera superioard.as
Brevetul publicat era intitulat ooMetodagi aparatura pentru
modificarea unei regiuni din atmosfera, ionosfera gi/sau magnetosfera
PlmAntului". Eastlund i-a spus lui Alex Chadwick de la Radioul
Public Na{ional ci ar fi trebuit ca brevetul si fie plstrat sub secretul
guvernamental. El spunea cI a fost nemulfumit de faptul ci brevetul
a fost emis public, dar, dupi cum infelegea e[ ohciul de brevete nu
pistreazl sub secret ,rinformafiile fundamentalett de baz5. ,,Nu po{i
obfine un brevet daci nu descrii unei alte persoane,in detaliu, cum sl-l
rltilizeze", spunea el. Aplicafiile militare ale brevetului siiu riimin un
secret al definitorului, a adiugat el.
Intervievatorul de la radio, Chadwick, l-a confruntat pe Eastlund
cu aspectecare-l deranjau pe intervievator-in principal, enormitatea
a ceea ce inventatorul pretindea cI poate face invenfia sa. Efecte cum
ar fi modificarea atmosferei planetei sunau ca dintr-un roman de
Jules Verne. PIrAnd dupl voce mdndru de realizlrile sale, Eastlund
a rlspuns cI nimic din brevet nu era SF; se baza pe combinarea unor
tehnologii cunoscute. ,,Multe dintre aplica(iile de aici sunt proiectate
pentru efectebenefice.n'
Oare sunt benefice efectele petelor solare artificiale? Chadwick
ficea referire la pagina unsprezecea brevetului, unde Eastlund afirma
ci invenfia sa putea perturba comunicatiile din intreaga lume. Cu un
ris scurt, inventatorul gi-a recunoscut afirmafia. ,,$i evident, asta nu
suni prea benefic, apa ci imi contrazic rlspunsul la ultima afirma{ie.
Petele solare sau erupfiile .gg"!a{evor perturba grav comunicatiile.
Aceasta s-ar realizanin esenfi, prin acelagimecanism."
Entuziasmul lui Eastlund pentru ipgineria la scari planetari a
fost mirturisit la fel de clar gi intr-un interviu acordat revistei Omni.
a8Bill Lawren, "Redescoperindu-l pe Tesla", revista Omni, martie 1988.
IIAHAARP 55
Recunoscand ctr multe dintre utitiztrrile sale sunt rizboinice, el a
vorbit gi despre utilizirile ,,mai benigne". Ideea lui de benign inQludea
utilizarea tehnologiei pentru a redirija.curentul-iet de mare altitudine'
care are un rol important in modelarea climei la nivel mondial. un alt
mod de a controla clima cu ajutorul tehnologiei sale ar fi si se formeze
sau un
o,nori de particule atmosferice, care sii aclioneze ca o lentiH
ctispozitivde focalizare" pentru lumina soarelui, a declarat el pentru
omni. ctr ajutorul acesteia,cei care controleazl antenele ar putea finti
in aqa fel, incit fasciculul care se intoarce a,r lovi o anumiti parte a
pimffntului. Cu capacitateade incllzire, ei ar putea experimenta pflni
cind ar putea controla caracteristicile vintului intr-un anumit loc.
in articotul d inOmniseexplica: ,rAceastainseamniicI prin controlul
modelelor climatice locale, s-ar putea si se aduci ploaia in Etiopia
sau sI se modifice modelul furtunii de varii din caraibe. Dispozitivul
epuizat de ozon, si astupe gaura
ar putea chiar str-.legenereze-stratul
de ozon de deasupra Antarcticii sau s5 separe poluan{ii atmosferici
de origine industriali, cum ar fi monoxidul de carbon sau oxidul de
azot.ooNu tofi cercetitorii au implrtiqit dorinfa lui Eastlund de a face
experimente implicind ionosfera. Dr. Richard Williams' un fizician
de la Centrul de Cercetiiri David Sarnoff din Princeton, New Jersey'
a trimis unei reviste de ltiinti o scrisoare in care ?uertiza cI invenfia
lui Eastlund ar putea deveni o amenin{are serioasl pentru atmosfera
Pimintuluiae. Williams rezuma confinutul brevetului Eastlund/APTI
pentru modificarea atmosferei, ionosferei gilsau magnetosferei:
,,Ideeu invenliei este de s geners un fascicul de unde rsdio de o
intensitqte enormd gi de aJ direcliona spre atmosfera superioard- La
anumite sltitudini, incdlzires prin rezonan{a ciclotronului ur cauzu
o ionizare a particulelor neutrc din atmosferd. Printre utilizdrile
proiectate ale invenliei, msi este Si aceea de a ,,perturba transmisiile cu
tnicroande de Ia sateti{i" sau de a provoca ,,chiur intreruperea totuld a
comunicaliilor, pe o msre psrte a Pdmdntului". Alte utilizdri proiectute
inclatl modificdrite vremii, ridicareu unor mari regiuni ale atmosferei Si
interceptarea rachetelor care epar. "
---
1'Richard
Wiliiams,,,Ameninlareaatmosfericd",Physicsand Societyvol.17
nr.2 aprilie1988,pg.l6.
 leanne Manning I Dr. Nick Begich
Williams aducea o descriere concisd a conceptului, printr-un
singur cuvAnt: ,rskybusting" (bombardarea cerului). Acest concept
de ,,skybustingtt poate ci sunl ca un lucru greu de flcutr dar iatl
nivelurile de energie care vor fi utilizate (109' p6ni la l01l wafi)!
Aceasta ar echivala cu energia produsi de l0 pAnI la 100 de centrale
electrice. Experimentele de mare energie reprezinti un pericol
pentru atmosfera superioari, spunea Williams. Apoi' el s-a referit la
declarafia lui Eastlund din interviul la radio - cI exista deja un proiect
militar secret cu.gcopul de a studia qi a implementa invengia. Williams
a fiicut o avertizare deprimanti: ,,Experimentele de acestgen ar putea
provoca. daune ireversibile.l'
Williams le-a reamintit colegilor fizicieni cd gi modificiril3
giq in atmosfera superioarS, cum ar fi simplele urme de substanfe
create de om, pot avea un efect profund. Un exemplu ar.fi efectele
distructive asupra stratului de ozon, un strat protector din atmosfera
Pim6ntului, care absoarbe radiafiile ultraviolete nocive. Aretand
ci stratul de ozon gi ionosfera sunt separate, fizicienii mai spun
cd aceste straturi sunt qi interconectate. in ceea ce priveqte stratul
de ozon, Williams a spus: ,,Dupi iungi negocieri, guvernul federal
s-a aldturat unui tratat intemafional pentru prote;'area stratului de
ozon. CAteva testhri ale invenfiei lui Eastlund ar putea anula tot ce
am realizat prin tratat.'"
Efecteie din atmosfera superioard nu pot fi delimitate, remarca
Williams. Se pare ci publicitatea nu era agreati de ARCO Power
Technologies tnc. in august 1992, leane Manning se confruntase
cu pregedintele APTL dr. Ramy Shanny, dupd un seminar cu
privire la focalizarea de energie, la Conferin{a Intema$onald
pentru Ingineria Conversiei Energiei. Ea venise Ia IECEC pentru a
se mai instnri cu privire la energiile altemative, dar un punct din
proffam a indepdrtat-o pentru o diminea!5 intreagi de sesiunile
p_entru,,sisteme avansate gi inovatoare". Programul prevedea ci un
reprezentant al APTI va fine un discurs despre focalizare_a energiei,
iar ea vroia sd-l intrebe dacd APTI avea de gAnd sd pund in practici
inventia lui Eastlund. Manning s-a strecuratin sald fdrd si mai arate
legitimafia de jurnalist de pe sacou. Seminarul era de fapt o intrunire
destul de intimd, a unor colegi de la laboratoarele nafionale, de la
RETEAI/,AHAARP 57
departamentul federal pentru energie gi de la universitifi; in sala de
intrunire nu se aflau nici treizeci de persoane. Mai exista o femeie
acolo, tot cu un aspect grav, profesional, aga cum ii std bine unui
cercetdtor marcant de la un laborator nafional.
Discufia a sirit de la un subiect la altul ca gi cum participan{ii
s-ar fi grdbit si incheie intrunirea oficialh, ca sd poatd trece la o
reuniune neoiiciald. Canada era implicatd intr-un proiect de avion
experimental. care*in-L98/- zbura p6nd la o distanld de 230 km, cu
energie de microun4g, iradiatd de la sol, a aflat Manrring. Savanfii
de la ARCO Raytheon, |et Propulsion Laboratory qi cei iaponezi au
'
ficut istorie in focalizarea de energ[g de microunde" Aceste proiecte
de avioane sau de sateliti pot fi folosite pentru supraveghere,
se ldudau vorbitorii. Sau pentru a transmite energie in vederea
,,exploatirii resurselor naturale aflate la distan!6".
Un bdrbat bine imbrdcat s-a ridicat gi a cerut o cooperare intre
apdritorii fasciculelor laser gi susfinitorii fasciculului de microunde.
,, ...pentru a afla ce se poate face cu toate acestea. Haidefi sd formhm
o echipi gi sd cerem bani de la tipii g-uagende".
Un inginer proiectant de la Centrul pentru Energia Spafiald
al unei mari universitdfi a fost intrebat despre efectele pe care le
pot avea asupra mediului fasciculele de energie de microunde. El
a rdspuns cd cea mai mare provocare pentru oamenii din saii era
perceptia publicului cu privire la impactul asupra mediului. El a
subliniat ci in anii tOZQ_g!.j-!!Qs-au fdcut studii cu privire la energia
de microunde gi la cuptoarele cu microunde, dar de atunci, cea mai
mare parte a studiilor de mediu s-au axat pe liniile de transmisie
de 60 Hz. ,,Dar cred cd, cu datele existente, se poate demonstra cd
la densitdlile de energie folosite pentru operare, sigur nu vor exista
efecte termice, iar densitdfile de energie acolo unde oamenii vor fi
aproape de fascicul vor fi flrd probleme."
Spre surprinderea lui Manning, el a recunoscut ci: ,,Marea
intrebare este: <care sunt efectele - cAnd oamenii sunt expug-i la
focalizarea energiei de densitifi joase - pe termen lung?" Nu s-a
fdcut niciun fel de studiu in acest sens, iar acesta ar fi un studiu atAt
dc'intensiv gi detaliat, incAt nu va fi ficutin viitorul apropiat. Pentru
cd nu existd niciun mandat."
5B f eanneManning fi Dr. Nick Begich
Manning a bombinit incetigor in reportofon. ,,Atunci, de ce mai
cer bani ca sd-gi construiascd jucdriile inainte sd se facd studiul?"
Nu a intrebat cu voce tare, deoarece vroia sd audd cAt mai mult de
la urmdtorul vorbitor - pregedintele APTI. Poate avea sd afle cd
experimentul cu focalizarea inspre ionosferd a fost anulat.
Dr. Shanny era un bdrbat destul de oacheg gi masiv, imbrdcat
intr-un costum negru bine croit. Prezentarea lui a fost scurtd,
despre experimentul efectuat de ARCO in focalizarea de energie de
microunde, spre un avion in Canada, gi cAteva comentarii. Poate ci
prezenla lui acolo era mai importantd decAt un raport detaliat.
Dupd aceea, Manning l-a agteptat in curtea interioari scdldatd
de soare, lAngd uga silii de intruniri, gi l-a oprit pe Shanny la iegire.
I-a prezentat cartea ei de vizitd de la revista Explore!, apoi l-a intrebat
despre stadiul tehnologiei brevetate de Bernard Eastlund.
Shanny a dat inapoi, ardtAnd prin mimicd gi gesturi impresia lui
cd Eastlund este nebun, iar compania nu avea si se mai implice in
brevetul futuristic al lui Eastlund.
Asiguratd pentru mornent cd APTI nu va construi mega-
instrumentul, Manning l-a ldsat sd se aldture grupului sau, care
pornea spre restaurant. Apoi, gi-a reconstituit mental scena gi a
realizat cd el nu scosese o singurd propozitie completi pe care ea ar
fi putut sd o citeze. Mesajul - care dezaproba proiectul lui Eastlund
gi o asigura cd APTI nu va construi un asemenea proiect - fusese
exprimat in mod inteligent, incAt nu fusese nevoie ca Shanny sd
spund ceva. CAqiva ani mai tdrziu, gigantul antreprenor pentru
apirare E-Systems a cumpdrat APTI, compania lui Sharrry. Traseul
urmat de la planurile lui Eastlund a fost ingropat in 7995, dupi ce
corporalia Raytheon a cumpdrat contractul HAARP - gi totodati
brevetele APTI - de la E-Systems. Chiar dacd antreprenorii refuzau
categoric sd recunoascd brevetul controversat al lui Eastlund, cu
nr. 4.686.6A5, APTI era cesionarul unei duzini de alte brevete cu
tehnologii asemindtoare. APTI gi antreprenorii mai mari pentru
apirare, care au inghitit mai tArziu aceastd companie, impreund cu
brevetele sale, probabil au abandonats0 controversatele brevete ale
so Brevetul Eastlund/APTI #4.686.605
,,Metoda gi aparatura pentru
modificarea unei regiuni din atmosfera, ionosfera gi magnetosfera
IIAHAARP 59
lui Bernard Eastlund, pe cAnd ei accelerau tehnologia lor pentru
focalizareade energie. Pgr-rlrg.llgvetgle nepublcale - tot cesionate
cdtre APTI Inc. - pe care le-a descoperit Nick Begich, erau gi
urmetoarele:
t 5.068.669,,Sistemul de focalizarea energiei";
o 5.041.834,,OgIinda artificiald ionosfericd,compusddintr-un
stratde plasmi";
o 4.999.637,,Creareade nori de ionizare artificiali deasupra
pimAntului";
c 4.817.495,,Sistem de apdrare pentru a distinge intre obiectele
spafiu";
din
. 4.873.928,,Explozii de puterea celor nuc-le_Are fdri emisie de
radiafii".
in interviul acordat lui Manning Eastlund a explicat de ce
metoda lui de a crea un scut antiracheti de mare energie era o
imbundtdlire fafi de actualul tip de focalizare a particulelor de la
satelili, pentru a acceleraelectroni in ionosferi. La altitudini foarte
mari, efecteles-ar multiplica dacd s-ar utiliza un nivel suficient de
inalt de energie.
,,Amdus un operandcam de un milion defaze (creStere) de energie
t:ctres-arputeaelibera,sd spunem,la 100de km altitudine.L-am dusmult
dincolode ceeace era stadiultehniciila acel moment... Aceastaa deschis
perspective noLDupdcuminleleg,acestqesteunuldintrepuncteleatractive
dinpunct de vederecomercial,ale HAARP-dacdai aceastdenergie/putere
multmaimare,poliface mult mai multelucruri interesante. in esentd,ceea
('eamspusin brevete."
Oare este posibil ca cercetdtorii HAARp sd fi miniaturizat
tehnologiaastfel incAt sd nu mai aibd nevoie de o zond atat
de
mare gi de atAta energie electricd, aqacum se cereain brevetele lui
Eastlund?l-a intrebat Manning.
,,Estefoarte posibil", a rispuns el. ,,De ceva vreme, o multime
.
de ingrneribuni lucreazdla asta.Sperc6 au fdcut
imbundtdfiri.,,
s unur australlar care era preocupat
Pd.ant,,,l,riii rEp387Z?
,,Metoda pentru a produce un invelig de particule
'vo.uvlSt€",
brevet refinut timp de un an de un ordin de secretizaredin
partea Marinei; 9i # 4.7"t2.15S,,Metoda aparatura pentru crearea unui
L'Lrolron 9i
artificial de electroni".

de impactul proiectului HAARP asupra Noii Zeeiande qi asupra
Australiei, David 14rhite51. ,,Dupd cum am discutat, aceastdanteni
(HAARP) ar putea fi un prim pas pentru a stabili daci unele dintre
aplicafiile discutate in brevetele mele ar putea fi realizate. Cele mai
multe aplicafii militare necesitd ggnerarea.de electronr relativigti
in ionosferd. DupS cate iirgeleg eu, unul dintre scopurile antenei
HAARP esteacelade a studia generareade electroni relativigti."
Electronii accelerafiar urma sd cdldtoreascade-a lrog"l liniilor
de cAmp magnetic ale PimAntului 9i, fie ar ,,sdrt" pe o linie de forli
a cAmpului peste Australia 9i ar reveni spre nord, fie ,,s-arpierde 9i
ar cddeain atmosferi". ,,Nu vd panicafi", scria Eastlund, ,,aceastase
intAmpli foarte susin atmosferi".
,,Sunt ... ani in viitor pAni cAnd s-ar putea genera suficienfi
glectronipentru a meritaingrijorar.eain emisferasudicx,9i numai dacd
sepoate dovedi cd acegtielectrorj pot fi creali cu ajutorul antenei."
it tre timp, Easilund spunea: ,,de cAnd am oprit lucrul pentru
ARCO, am petrecut ceva timp cercetAndutilizdrile antenei, pentru
o posibili urnplere a gdurilor din ozon qi pentru dirijarea curenSlor-
jet in scopui modificirii c[imei."
,,Cend fasciculele ionizante creeazdozon printr-o dispersie in
atmosferi, ii spunea el ulterior lui Manninp se irrmultesc acolo 9i
compuSii azotici. Froblema este c5 trebuie multi energie pentru a
crea mult ozort." Cercetdtorul qi-a planificat s5-9icontinue lucrul la
aceasti problern-i.
Ei gi-ar dori recunoaqtereapentru partea lui din inventarea
incilzitorului ioncsferic avansat din proiectul HAARP' ,,Ei il au,
dar nu li se poate recunoaqtemeritul Pentru el", spunea eL',,M-am
supirat pentru ci "politica interni" este rnotivul pentru care ar4
fost eliminat. M-am dus la avocatul meu pentru brevete, iar el mi-a
spus .Ben, nu-fi face griji pentru asta. E o idee de milioane"' Daci
func$oneazi, guvernul SUA va spune cd tu ai inventat-o' F'i mt pot
si-!i ia asta!',"
Ca dovadi a faptului cd proiectul HAARP avea la bazi
teirnologialui Eastlund,spuneaef ,,in RFP-ul(cerereade propunere)
51 martie 1994, scrisoare trimis5 de Bemard Eastlund lui David White de
?6
la Production Technologies Inc., citata cu permisiunea doctorului Eastlund.
RETEAIIAHAAKP 61
de proiect, de exemplu, seafirma ci generareade electroni relativiqti
era ung.l dintre obiectivele programului."
Eastlund a prezentat o imagine vie despre cAt de energetici
sunt acegtielectroni. ,,Eleg!1onr{care atinge ecranul televizorului se
migci la 25 000 de electron-volfi."
Brevetul pe care el l-a scris impreun5 cu Simon Ramo se
referea la instrucfiunile elementare:,,Cum sd pomifi butoanele de
pe antene, sd focalizafi gi sd acfionafi". tntrucit cAmpul magnetic
al PimAntului abia daci este destul de putemic pentru a intoarce
acul unei busole, Ramo a adiugat conceptul de utilizare a unei
bobine supraconductoare foarte marl g$q7a."J1.:gl .pentru a
modi$ca valoarea cAmpului magnetic al PimAntului la o anurnili
altitudine, i-a spus Eastlund lui Manning. ,,Pentru a da pufin mai
multd capacitate dg a controla lucrurile... Ar da posibilitatea de a
facelucrurile mai eficient la altitudine mare."
Reporterul a intrebat ,,S-agAndit cineva ci lucrurile ar putea
scdpade sub control?"
Eastlund nu a p6iut si observeindignarea din spateleintrebdrii
ei gi i-a dat un entuziast rispuns tehnic. ,,Nu md gAndescia control
in acest sens", a spus el. ,,Si zicem ci vrei si incingi electronii.
Trimifi undele gi ei se incing, dar folosescdoar un procent din ce
trimiti... Deci trebuie si folosegti o antenduriagd...Controf adici sd
faci ceeace vrei."
Fizicianul a subliniat cd este in favoarea proiectului HAARP.
.,Daci zece procente din oricare dintre acestelucruri funcfioneazd,
I'a ti un lucru bine realizat."
Un numir tot mai mare de oameni nu sunt de acord. inainte de
a-i intAlrri pe Clare Zickuhr gi pe ,,tipii din finutul Bush", urmitorul
capitol va face o trecere in revistd a incercirilor de a face ,,lucruri
bine realizate" in atmosferasuperioari.
n[

,,AtuncicLndPdmhntula prins aiald,el a inceputsd-Ei
formezepropriamembrand,in scopuldeafltra
miraculoasd."sz
Cerulesteo realizare
Soarele...
Lewis Thomas,1973
CapitolulV
SUSPECER
Nenumdrafi sori din alte galaxii aruncd radiafii cosmice, in
toate direcfiile, continuu. Mai aproape de casi, soarelenostru emite
raze gamma, raze X gi lumind ultravioleti de lungimi de undd mai
mici. CAnd lovesc straturile exterioare ale atmosferei PdmAntului,
acesteradia{ii cosmicesunt absorbite de atomi, dar in acestproces,
electronii sunt scogi din atomi. De aceea,existd un flux constant
de electroni la aceasti altitudine, iar atomii se transformd in ioni
incircafi pozitiv.Acestprocesa dat numeleionosferei.Degiionizarea
are loc la indllimi intre 1000gi 50 de km deasuprapdmAntului, ionii
incdrcali pozitiv gi ionii negativi au densitateamaximd la altitudinile
de 80 pAndla 400 de km. Ionosferaincepe la o altitudine de aprox. 50
km gi cregtepAnd la aprox. 480 km sau mai mult.
Acest scutincdrcat de electricitatenaturald din jurul PdmAntului
filtreazi lungimile de undd nocive ale radiafiilor solare, protejAnd
suprafala Pim6ntului de un bombardament important'3.
Suflate de vAntul solar inspre PdmAnt, particulele incdrcate
electricurmdrescliniile cAmpuluide for{d al PdmAntului.De-alungul
cdilor de rezistenldminimi, particulele de mare energiemerg inspre
polii magnetici ai PimAntului, converg intr-un curent in direcfia
polului, numit electrojet gi sunt aruncate irspre pdmAnt. Uneori,
electrojetulsemicqoreazd,dar alteori o eruplie solardinundd sistemul
cu particule de mare energie, iar cerui se lumineazi in perdelele
aurorei,caredanseazdgi seschimbdnecontenit.La polul sud, aceasta
senumegteauroraaustralis,iar la polul rtord, auroraborealis.
s2Lewis Thomas,,,Ceamai mare membranddin lume, Viafa unei celule",
MassachusettsMedical Society,1.973.
53Robert W. Christopherson,Geosystems.Macmilian NY 1992.
De eoni, electrojetul s-a scurs sub forma unui curent electric
direct, in regiunile polare ale PdmAntului. Cine ar vrea si schimbe
electrojetul?
Calea spre un gigaproiect
intr-un fel, totul a inceput cu cAliva ascultdtori de radio
nedumeriti. in 1933,un bdrbat din Eindhovery Olimda, a incercat
si asculte un post de radio din Beromunster, Elvefia. Deodati, s-a
pomenit cd ascultd doud posturi. Puternicul Radio Luxemburg
n-ar fi trebuit sd emitd pe aceastdfrecventd; emitea la o frecvenfi
indepdrtatdpe cadran,dar aici se suprapuneapestepostul elvefian.
Efectul Luxemburg, aga cum a fost numit mai tArziu, nu a
rimas un mister prea mult timp. Omul de gtiinld olandez Tellegen
gi-adat seamaci intermodulatiasemnalelorradio era o interacfiune
a undelor provocatd de caracteristicilenelineare ale ionosfereisa.Ce
inseamni acestlucru pentru profani estecd reacfiile ionosferei sunt
imprevizibile. Ulterior, gi al{i cercetitori au rcalizat ci undele radio
de mare putere au modificat temperatura gi densitateaelectronilor
din ionosferd gi ci erau influenfate gi alte semnaleradio caretreceau
prin regiunea ,,modificatd". Ei au experimentat cu interacfiunea
undelor timp de treizeci de ani gi, in cele din urmd, au fost siguri
cd dirijarea undelor de mare putere inspre ionosferi producea
instabilitdfi. Dispozitivul utilizat de ei era un emifdtor - o retea
de antene - numit incdlzitor ionosferic. (Comunicatele de presd il
numescacum ,,Instrumentde cercetareionosferici,,,dar in aceastd
carte vom numi incdlzitorul, doar incilzitor). in ceamai mare parte,
incdlzitoarele ionosferice erau acfionate de universitdfi gi institute
de cercetare.Institutul de Cercetarestanford (sRI) Internalional a
dezvoltat o mare parte din programele pentru transmisiuni de inarti
frecvenfd,cu fonduri de la Agenqia Nucleard pentru Apdrare55.Cu
toate acestea, cel mai nou dispozitiv multifuncfional construit
pentru HAARP estecontrolatde la BazaAeriani phillips.
" RuyI LulneryJr.giAnthonyJ.Ferraro,,,programulde Cercetare Aurorald
Actrvd de Inaltd Frecven[5", publicaqiaproprie a universiti[ii l)ennsylvania
State.
nr
" Memorandum al Administrafiei Nalionale pentru Telecomunicafii gi
Informatii,
,,Evaluare preliminari a instrumentului de cercetdri ionosferice
etectuate de ForfeleAeriene", 1 oct.1993.
64 JeanneManning & Dr. NickBegich
PennState(Universitateade Statdin Pennsylvania),
ini{iatoareaincilzitoarelor
Dr. Anthony Ferraro este profesor de inginerie electricdla
Universitatea de Stat din Pennsylvania, universitate care a fost un
deschizitor cledrumuriin aceasti qtiinte. in 1966,inginerii electricieni
atr construit un incilzitor ionosferic de 500 de kw, intr-o localie din
apropierea campusului, cu o energie radiatd utiid de 14 megawafi.
Ferraro a dezvoltat o tehnicX de focalizare a energiei cu doud
emifdtoare in aceiagi timp, ca mod de testare. Un emildtor de mare
putere urma si incilzeasci o regiune din ionosfera inferioard, in timp
ce un emi!5tor mai slab emitea pulsatoriu. Astfel, experimentatorii
puteau studia interacfiunea undelors. Universitatea de Stat din
Pennsylvania a fost subvenfonatd permanerit pentru cercetlri de
modificiri ionosferice, timp de 30 de ani.
Degi det-inut un incdlzitor inainte de Alaska sau de Norvegia,
a
universitatea a trebuit sd renunle la operarea cu propriul dispozitiv,
dupd ce vecinii au fdcut reclamafii. De exemplu, pompierii din
nord-estul Canadei aveau radiouri de inalti frecvenld la bordul
avioanelor lor. Degi incdlzitorul ionosferic de la Penn State nu era Pe
aceeagifrecvenfd, el era atAt de putemic, incAt radiourile din avioane
,,cumva se irtrerupeau", igi amintegte Ferraro. ,,Noi am elaborat
tehnici de cooperare; inchideam de cAte ori ne cereau aceasta, dar
a devenit atat de dificil, ci a trebuit sd renunfdm. incilzitoarele au
plecat in zone indepirtate, ca Puerto Rico."s7
Primul mare incdlzitor ionosferic din SUA a fost construit la
Plattesville, Colorado, fur anii 1960. in 1983, emilitorul qi releaua de
antene au fost mutate de la Colorado'intr-o localie la 40 de km est de
Fairbanks, Alaska. Echipa de cercetdtori de la Perur State se numdra
printre cAgtigdtorii de contracte cu Marina, pentru experimente in care
se utiliza instala{ia de stimulare aurorald de inaltd frecvenld de acolo.
,,Ideea inifiald, fdrd legdturd cu munca mea, a fost aceea de a
crea o aurori boreali arf.hcial6", spunea Tony Ferraro. ,,Nu era
desfuld energie pentru a face aceasta."
s aparate misterioase - monitorizeazd ionosfera.
lnterviu cu John D. Matthews, departamentul de electrotehnicd,
universitatea Penn State,
s7Lnterviul luat de jeane Manning in mai L995 lui Tony Ferraro.
RETEAIIAIIAARP
De ce si se realizeze o aurori boreal5 artificiali? El a rispuns
cd specialigtii in fizica plasmei vroiau sd controleze aurora boreali
pentru a afla mai multe despre fizica ce se afli la originea acesteia. in
loc de aceasta, Ferraro a venit gi a utilizat instalafia pentru a modula
eleckojetul. ,,Aceqti curenfi pot fi modulafi de emifdtoare de mare
putere, ca sd se poatd comporta ca niqte mici antene." Ferraro'a
explicat cd fir stare naturald, curenf,i ionosferici sunt de curent
continuu (CC), cum este electricitatea bateriei. ,,Prin modularea
acelei regiuni atmosferice din aceste emildtoare de mare puterg
putem converti (curentul electrojet) intr-un volum mic, in curenfi
alternativi. Un fir prin care curge curent alternativ este o antend.
Acum, aceqti curenli nu curg in fire; ei curg in spaliu. Dar e acelagi
principiu. Putem crea o micd anteni."
Experimentatorii vroiau si genereze unde de frecvenfd foarte
ioasd (VLF) 9i de frecventi extrem de joasi (ELF), de la acea antend din
partea superioard a cerului, deoarece undele VLF gi ELF pot clldtori
aproape in toatd lumea, cu pierderi foarte mici. Ei au generat undele
,,... dar nu suficient de putemice pentru a fi de interes practic... Aceasta
a fdcut ca Marina gi Forlele Aeriene sd subvenfioneze un modificator
ionosferic Ai mai mare - HAARP." HAARP nu este proiectat doar
pentru a genera frecvenle joase care ar apdrea la un electrojet puternic,
spunea Ferraro. ,,Are o gami largd de utilizdri diverse."
Operatorii care se afli la consola de monitorizare a dispozitivului
HAARP au intr-adevdr la irdemAnd un instrument versatil. El
include un generator de semnale, capabil si trimitd o mare varietate
de semnale modulate la releaua de antene. Apoi, operatorii pot roti
fasciculul ingust de energie de radiofrecvente (RF) pe cer, dupd
voie. Un articol din publicafia Penn State spunea: ,,controlul relelei
permite rotirea fasciculului spre locafii arbitrare in conul aerian de
30 de grade, in zece microsecunde."
Afiqajele vizuale le aratd operatorilor cum progreseazd
experimentul, iar senzorii locali gi de la distanli - radarul cu
impriqtiere incoerenti, riometrele qi sondele ionosferice gi alte
Articolul din publicalia Penn State adaugd ci, dupd ce pirfile
importante din HAARP vor fi evaluate pe terery ,,se va efectua
66 JeanneManning I Dr. Nick Begich
o serie cuprinzitoare de teste, ca demonstratie a capacitdfii IRI
(Instrumentul pentru cercetdri ionosferice) pentru comunitatea
Obiectivele HAARP sunt ambifioase; capacitatea
utilizatorilor.
stadiului ne va permite sd realizim
tehnicii acest putemic
instrument de cercetare gtiinlificd, ce va sonda cerul de deasupra
statului Alaska."
Cu mult timp inainte de conceperea HAARP, fosta Uniune
Sovietici a construit incilzitoare mai puternice decAt cele ale
Occidentului (de un gigawatt la Zelenongradscaia, lAngi Moscova),
gi a implicat mai mulfi oameni de gtiinli ir:r experimentele de
modificare a ionosferei decAt Occidentul. Mai recent, Institutul Max
Planck din Cermania a construit un incilzitor]a Tromso, Norvegia.
in 1991, europenii i-au ajuns din urmd pe rugi, focalizAnd un
gigawatt de putere radiatd utila de la Tromso.
Limbajul unor documente sugereazd.cd o competifie gen,,piesa
mea e mai mare ca a ta" i-a stimulat pe americani sd construiascd o
instalafie de trei ori mai puternicd decAt orice au ruqii sau germanii.
Aici trebuie sd clarificdm: un incdlzitor ionosferic nu este judecat
dupi indlfime. Poate arita ca un cAmp de 2-4 ha, de cruci cu o
indlfime de 15 metri (denumirea tehnicd este ,,dipoli incrucigali")
intr-o dispunere pdtratd. Cu cAt este mai mare aria acoperitd de
antene, cu atAt dispozitivul este mai puternic.
Degi nu deline un incdlzitor ionosferig Penn State are totugi
un departament de o mirime respectabild, implicat in modificdrile
ionosferei -,,Cam zece studenti gi poate 20 de absolvenfi". Numit
anterior ,,laborator de cercetare ionosfericd", acesta a devenit
Departamentul de Comunicalii gi $tiinfe Spafiale.
,,Pe vremuri, era foarte mare gi interdisciplinar, cu
matematicieni, chimigti gi fizicieni. Acum se face in primul rAnd
inginerie electricd", spunea Ferraro.
John D. Matthews este un fizician care se afld la Departamentul
de inginerie electricd de la Penn State, ca urmare a fuziunii
departamentelor. Specialitatea lui este zona din ionosferd de la
altitudinea de 100 de km in jos. in cursul unui interviu telefonic,
el a remarcat faptul cd radarul principal (pentru experimentele de
incdlzire a ionosferei de inalti frecvenld) de la Arecibo, Puerto Rico,
RETEAIIAHAARP 67
poateincdlzi semnificativ ionosferainferioarS,cagi pe ceasuperioari.
incilzirea este rezultatul unui ,,instrument de diagnosticare" de
mare putere. Dispozitivul de la Arecibo estein prezent modemizat.
Cea mai mare parte a incdlzirii se face la altitudinea de
aproximativ 200 de km - numiti regiunea F inferioard a ionosferei
- deoareceestemai uqor sd seincilzeascd la maximum acearegiune
mai inalti.
Penn Stategi-a asigurat intAietateaasupra proiectului HAARP.
in L991,,cAteva departamente de la universitate - Laboratorul de
CercetareAplicati, Ingineria Computerelor gi Servicii de Proiectare
Electronicdgi Inginerie - gi-au combinat resurselepentru a urmiri
un contract dezirabil. Ele s-au numdrat printre cAgtigdtori. Penn
State,APTI gi Corporafia Raytheon au primit contracte individuale
pentru a studia modul de proiectare al instalafiei HAARP. Dupd
aceea,APTI a invitat Penn State sd i se aliture in echipd, impreund
cu SRI International gi Ahtna Inc., o corporafie din Alaska.
Biroul de Cercetdri Navale a ales echipa lor pentru a construi gi
proba puternicul incdlzitor ionosferic de lAngd Gakona, Alaska.
,,Capacitateava fi extinsd in continuare, pAnd la capacitateasa de
performantd finald, de talie mondiald, in1996."58
HAARP: Duete gi triouri secrete?
incdlzitoarele ionosferice sunt un domeniu foarte specializat
de cercetare. ,,Existi doud grupuri in Uniunea Sovietici, cAteva
persoanein Europa gi poate zecepersoanein StateleUnite. Cam asta
ar h", a declarat SachaKoustov un savant canadiano-russpecializat
in ionosferd, de la Universitatea Saskatchewan. Ca majoritatea
specialigtilor in atmosferd intervievafi, el nu prea cunogteastudiile
referitoare la HAARP.
Singurul mod prin cares-arputea produce amplificareaundelor
electromagnetice,odatd ce ele ajung la ionosferd, in opinia sa, ar
fi printr-un experiment special ir care s-ar utiliza doud emilitoare
focalizate in acelagi loc. Interacfiunile undelor radio pot provoca
amplificdri, a spus Koustov. Aceste reactii de mare energie pot crea
" HuyI. LunneryJr.giAnthony|. Ferraro,,,ProgramuldeCercetareAurorald
Activdde inalti Frecvenfi",publicafiapropriea univ.Pennsylvania
State.
68 leanneManninx €t Dt. NickBexich
chiar aga-numitele valuri de gravitafie, spunea el. Aceasta inseamni
intrarea intr-o zond avansatd a gtiintei, care depigeqte aceastd carte.
Coautor al cdrfii ,,Reteaua HAARP", dr. Nick Begich a
descoperit recent cd proiectantii HAARP intenfioneazi sd aprindi
mai multe incilzitoare ionosferice odatd gi si le faci sd acfioneze
impreund. Acest test urmeazd sd se desfigoare intre 11 septembrie
1995 9i 22 septembrie 1995, folosind insialafiile HIPAS 9i HAARP
reglate la micd putere. Ceea ce se va petrece chiar qi la aceste niveluri
scdzute de putere, nu se poate gti.
lstoria unei gtiin{enebune
Alaska, statul de origine al lui Begic[ a atras oameni de
gtiinli ambifiogi. Unul dintre ei poate cd avea acreditiri academice,
influenld gi farmec,ir mai mare mdsurd decAtbun-simt. Dr. Edward
Teller,cunoscut ca ,,Pdrintelebombei cu hidrogen", a mersin Alaska
in 1958,cu propunerea de a gtergede pe harti, prin explozie, o parte
din litoralul acestui stat. Ca reprezentant al institusei nucleare, el
dorea sd dovedeascdfaptul cd exploziile nucleare ar putea fi un
instrument pentru ingineria geografic5. Teller a fost adesea citat
spunAnd celor din Alaska: ,,Dacd muntele dvs. nu se afli in locul
potrivit apelafi la noi".
Colegii lui Teller de la Laboratorul de RadiaFi Lawrence au
venit cu Proiectul Chariot, ca o parte a Proiectului Plowshare.Planul
lor era sd detonezegasebombe termonucleare,sub pim6nt, la Cape
Thompson, Alaska, pentru a crea un port.
Tehnofilii lipsifi de spirit critic erau gata si accepteplanul.
Cartea ,,The Firecracker Boys", de Dan O'Neill, dezvdluie
subiectele recurente in istoria propunerilor avAnd ca obiect
megaproiecte discutabile. intr-unul din cazuri, inifiatorul igi
prezenta proiectul ca oportunitate de dezvoltare economicd- adici
locuri de muncd. Aceastd reclami a convins legislatorii, grupurile
de afaceri qi presa. Un alt susfinitor, ca gi in cazul HAARP, a fost
administra{ia Universitd{ii din Alaska. Din nou, atracfiile au fost
perspectivabanilor gi a locurilor de munci pentru cetdfenii stahrlui.
O'Neill subliniazd faptul ci in stadiul de planificare, oamenii
de gtiinld nu i-au luat in considerarepe eschimogiiinuifi care trdiau
RETEAIIAHAARP 69
aproape de locul propus pentru detondrile de bombe nucleare - 50
km de la centrul exploziei. intr-o recenzie a cdrfii ,,The Firecracker
Boys",sespunea:,,O'Neillincd semai mird de hotirArea eschimogilor
care au vizut ce se ascundea in spatele promisiunilor goale gi al
minciunilor sfruntate ale guvernului."se
in final, nu s-a mai realizat aceaexplozie ce urma sd perforeze
zona de coastd.Datodtd opozi.tieiferme a localrricilor gi a trei savanfi
curaiogicare s-au ridicat qi au spus cd esteo idee proastd,nu s-amai
intAmplat nimic.
Ca gi cum s-ar fi dorit si se dea un exemplu a ceea ce li se
petrececadrelor universitare care exprimi opinii independente, cei
trei savanfi curajogicares-au opus Proiectului Chariot gi-au pierdut
locurile de munci de la Universitate gi au fost eliminafi din mediul
academic.Unul dintre ei a fost nevoit sd pdrdseascdlara ca sd-gi
gdseascdde lucm. O'Neill ii spunea ulterior unui reporter de ziar
ci, atunci cAndfdceacercetdripentru carteasa,,,irrci mai erau multe
persoane in campus foarte sensibile in legiturd cu acest subiect gi
caren-au discutat despre acestade ani de zile sau chiar decenii."o
Distrugerea unei centuri de radialii
Printre momentele marcante din istoria qtiinlei arogante
se numdrd qi cele trei explozii ir spafiul cosmic, din Proiectul
Argul al armatei SUA, din 1958.Fiecare explozie amnca particule
atomice in cAmpul magnetic al Pemantului, unde ele erau captate gi
spiralate inainte qi inapoi, la viteze mari. ,,in esenti", se spunea in
New York Times,,,experimentele Argus au produs centuri artificiale
comparabile cu centura naturali de radia$i Van Allen (regiuni de
particuleincdrcate cu mare energie,in jurul PimAntului, la altitudini
cuprinse intre 3 000 9i 20 000 km). Astfel dupi fiecare explozie, o
perdea de radiafii - adici de particule cu o vitezi extrem de ridicatd
- s-a risp6ndit in jurul lumii."6r
s' MarileeEnge,,,Basmulnuclear,dat in vileag",AnchorageDaily News,
25dec.1994.
d) Marilee Enge,
,,Basmul nuclear, dat in vileag", Anchorage Daily News,
25 dec.1994.
"r Walter Sullivan, ,,Explozia ar putea distruge centura de radiatii", New
York Times,30 apr. 1952.
70 JeanneManningI Dr. Nick Begich
in opinia autorilor acestei cdrli, ar trebui sd fie invitali gi a urmerit evenimenteledin perioada postbelicXpAni in 1977,aLd1:.tri
psihiatri in grupurile consultative de experli unde se iau deciziile de de un geniu al fizicii, regretatul ei so!, Walter Richmond. Ea scria:
a,,modifica" unul dintre straturile de protecfie din jurul PdmAntului. ,,... c6nd armata a trimis o fAgiede mici fire de cupru in ionosferi
La scurt timp dupd ce dr. |ames A. Van Allen a descoperit cele pentru a orbita in jurul planetei, astfelincAt <sdreflecteundele radio
doud centuri de radiafie din jurul PdmAntului - in Anul Geofizic qi si facdmai clardreceptia>,s-aprodus cutremurul de 8,5gradedin
Internafional (IGY) din 1958, doi fizicieni de la Universitatea Alaska, iar Chile a pierdut o mare parte din coasti. AceastdfAgiede
Minnesota au propus sd se detoneze o bombi cu hidrogen in fire de cupru a interferat cu cAmpul magnetic planetar."
interiorul acelei centuri de radialii. Potrivit publicafiei New York Orice insensibilitate ecologicd a inginerilor din SUA a fost
Times,cei doi fizicieni scriau: ,,Ar putea fi amuzant sd se incheie intrecutd de ceaa colegilor lor din alte 1dri.Doar cd, deseori,oamenii
IGY prin distrugerea unei pdrfi din cAmpul de radialie descoperit de gtiinld din America de Nord au avut subvenlii mai mari 9i, prin
in timpul IGY." urmare, au putut Provoca daune mai mari. Potrivit relatdrilor,
fosta Uniune Sovietici se pregdtea sd schimbe climatul inainte de
Conductori de cupru pe cer anul 1970.Directorul serviciului Hidrometeorologic al acesteildri
Zicala populard,,Cine seamdndvAnt, culege furtund" se aplicd a descris unele propuneri de a face din Rusia un loc mai pldcut
la ceeace au fdcut experimentatorii cAnd au injectat ace de cupru pentru trai - cel pulin pAndla declinul ecologiccare l-ar fi putut lovi
intr-un curent-jet de altitudine joas6,precum gi in centura Van Allen. <iupi aceea. Propunerile includeau eliminarea banchizei arctice,
La inceputul anilor 1960,nigte persoane din armata americand au indiguirea StrAmtorii Bering gi redirectionareafluviilor siberiene.a
decit se pare, cd ionosfera trebuie sd fie inlocuitd, pentru ci este Dacd oamenii obignuifi, cu bun-sim!, ar fi invitafi in grupurile
imprevizibild(dinamicd,plind deviafd - danseazdcufluxulgirefluxul militare de experli pentru a vota asemeneaproiecte, ce le-ar spune
particulelor incdrcate). Au decretat cd ea trebuie sd fie controlatd. ei biiefilor mari cu jucdrii mari?
in conceptia lor, telecomunicafiile erau oare mai importante decAt
integritatea circuitului electric natural al Pdmantului?
Inginerii la scard planetard au incercat sd inlocuiasci o
suprafald de zece pe patruzeci de km din ionosferd cu un,,scut de
telecomunicafii" alcdtuit din 350 000 de ace de cupru aruncate pe
orbitd.62Armata americani nu gtia care va fi rezultatul la inceputul
anilor 1960,cAnd a planificat un asalt asupra cAmpului magnetic
al PdmAntului cu ace de cupru (fiecare cu lungimea de 2-4 cm).
Ei pldnuiau si creascdvolumul de ace aruncate in spaliu ,,dacd
proiectul se dovedegtea fi un succes".Se pare cd a fost un egec;a
fost muqamalizatgi ascunsde mass-media.
O altd cercetdtoareindependentd, Leigh Richmond Donahue63,
52Nigel Harle of Holland,
,,Vandalizarea centurilor Van Allen", iama 1988-
89, Earth Island journal pg. 11.
63 Comunicare particulard cu Leigh Richmond Donahue
de la Centric
Foundatiory Maggie Valley, North Carolina. 6aLowell Ponte,Ricirea. Prentice-Hall Inc, NJ, 1976.
 RETEAIIAHAARP 73
radiofrecvenfe -, urma si fie cel mai mare bombardier din lume!
,,Armataaredegdndsddeaun ghiont zdraadnionosferei
gi sdoaddcesepetrece." Chiar daci nu va depigi stadiul de megawatt (milioane de wafi),
Clare Zickuhr, din Anchorage, un astfel de emifitor sigur avea sd interfereze cu comunicafiile
Alaska, fondatorul NO HAARP din linutul ,,Bush". Oamenii din zonele indepdrtate din Alaska se
,,Suntca niEtebdie[andricaregdsescun urs adormit gi-l tmpung bazeazdperadio pentru apeluri de viafd qi de moarte, cum ar fi citre
tn fund cu un bd!asculit,sdaaddcesepetrece." un aparat de zbor Medivac pentru a salva viala unui copil.
Barbara Zickuhr ]im se intreba ce interferenfe electronice ar putea provoca
HAARP sistemelor de pe avioanele cu reacfie pe care le pilota. Clare
i-a ascultat mirturisindu-qi'ingrijorarea pentru aparatele de zbor
CapitolulVl care sunt controlate de la distanli, in loc sd aibi cirme acSonate
IRADIEREA
NORDULUI prin cabluri gi alte echipamente. Un asffel de aparat ar putea fi mai
sensibil la o explozie mare de energie ceirear putea si-l blochezepe
pozifie sau sd depigeascdcomanda de la distanfi. Asigurdrile venite
Cam pe la vArsta de cincizeci de ani, Ctu." Zi"n f,t gi-a rezervat
de la Administra$a Federali a Avia$ei, raportate in mass-media,nu
un timp pentru evaluare gi a fost multurnit uit6ndu-se in jurul siu,
puteau fi ultimul cuvAnt in ce-i privea pe pilo$.
pe la inceputul anilor 1990. El lucrase de-a lungul carierei sale in
it ac*a noapte, cAndZickuhr s-a aqezatin fala aparatului sdu 9i
posturi de gestionare a datelor, ajung6nd in postul de contabil la
a intrat in emisie, el i-a intrebat pe ceilalF radioamatori daci au auzit
o companie petroliferi multinaSonalS, care se ruunea ARCO. Una
gi ei despre emilitorul HAARP. Nu auziseri, dar woiau sd gtie mai
dintre bucuriile sale era si primeascd prieteni intr-o casi de270 m2,
multe despre cel mai mare ,,incdlzitor ionosferic" din lume. Ei au aflat
aflati pe faleza de la Anchorage, cu un perete de geam cu vedere
cd antenelesimilare din alte [5ri focalizau energie electromagneticd
spre Cook Inlet. De asemenea, ii plicea si priveasci balenele Beluga
in experimente la nivel inalt de ani de zile, dar HAARP avea si fie
zbenguindu-se in golfulef sau si contemple in ticere, impreund cu
cel mai puternic, bombard6nd atmosfera superioari cu un nivel
sofia sa, Barbara, un apus panoramic deasupra unui lan! mrmtos
de putere fdrd precedent de particule energetice.Ingineria asuPra
furdepirtat. Barbara era mulfumiti cu propria ei gamd de interese,
Mamei Naturi - mediul planetar - ar putea deveni un nou joc cu
de la colecfion€rea obiectelor de artd, p6nd la studiul antropologiei
mingea. Unii radioamatori trdiau in zonele in care cei de la Relafii cu
medicale. Era greu de crezut cd so$i Zickuhr ar putea deveni activigti
publicul, din cadrul proiectului HAARP, Sneaunigte gedinfe publice,
intr-un grup eclectic de ecologigti. Cu toate acestea, vizita unui vecin
iar acegtioperatori relatauin direct. Pentagonulcdutasesd cumpere
in octombrie 1993,Ie-a schimbat viala liniqtitd. |im, pilot la Alaska
o locafie, deoarece interferenlele radio ale instalafei HAARP aveau
Airlines, a venit la ei intr-o seari gi le-a povestit cd la o intrunire a
sd fie prea puternice pentru a fi amplasati lAngi ciidirile militare.
pilo$lor auzise despre un proiect guvemamental, numit HAARIT,
care se dezvolta in Jinutul ,,Bush" la nord-est de Anchorage. iim
,,Atunci, de ce cred ei cd noi vrem agacevain cur,tilenoastre?"
intrebau unele persoane ale ciror comuniti$ erau avute in vedere
gtia cd Clare era radioamator, ci petrecea cAteva nopfi pe sdptimAni
ca posibile locafii. Cdnd s-a alessi se construiasci lAngd Gakona,un
inchis cu echipamenhrl sdu de unde scurte gi coordona trei refele de
sdtuc la aproximativ 225 |,fi. nord de StrAmtoarea Prince William
amatori. fim i-a inmAnat un fluturag in care se spunea cd HAARP, un
Sound, o parte dintre posturile in emisie s-au intrerupt.
acronim ales de agenfiile militare ca nume al proiectului lor - care
Deoarecemai avea ceva timp si steain fafa focului din qemineul
urma sd includd o mare re,tea de antene pe sof focalizAnd in sus,
pentru o lecturd de plicere, Clare a terminat o carte intitulatd,,Miles
prin atmosfer5, un miliard de wafi de energie electromagneticl la
 f eanneManning {t Dr. Nick Begich
from Nowhete". Era vorba despre oamenii care trdiesc in ,,cele 48
de state de mai jos" in locuri unde se aflau mai pufin de doi oameni
pe km2. Armata, desigur, alesese astfel de zone pentru testdri
periculoase, cum ar fi exploziile nucleare.
,,Gakonaimi amintegte de subiectul din "Miles from Nowherer",
i-a spus el Barbarei. ,,Sunt prea pulini oameni acolo, ca sd reclame."
Degi ii compdtimea pe locuitorii din Jinutul Bush, ingrijorafi
de apropierea radialiilor electromagnetice provenite de la HAARP,
principala lui intrebare era mai mult de nivel mondial. ,,Cum va
influenla toati treaba aceastaatmosfera superioard?"
Foaia informativi pentru relalii publice, referitoare la HAARP,
descria proiectul ca fiind puri cercetare gtiin$ificd asupra aurorei
boreale gi cercetare a capacitilii ionosferei de a afecta comunicafiile.
For{ele Aeriene gi Marina SUA subvenlionau proiectuf dar afirmau
cd nu este un sistem de armament. Mai tdrziu, Clare Zickuhr avea
sd afle cd acea tehnologie ar putea fi cu siguranldutllizatdin scopuri
militare. El se intreba dacd nu cumva mai sunt gi alte lucruri in
legdturd cu HAARP, care nu li se spuneau contribuabililor.
Cunogtinfele lui de contabilitate l-au fdcut sd se intrebe despre
plefi qi echilibre, in situafia in care planificatorii HAARP ar regiza
experimente in inveliqul critic de particule incdrcate care inconjurau
planeta - adicd ionosfera, care-i protejeazd pe locuitorii PdmAntului,
ca o umbreld sfericd, de radiafiile cosmice. Ce oameni de gtiinfd
independenti -nesubvenlionafiin niciun fel de armati - monitofizau
acest proiect? El n-a reuqit sd gdseascd niciunul. Absenlele notabile
erau biologii gi specialigtii independenti in fizica atmosferei, in cazul
in care existd astfel de independenfi.
,,Practic", a concluzionat el, ,,armata are de gAnd sd dea un
ghiont zdravdn ionosferei gi sd vadd ce se petrece. Grija mea cea mai
mare este ce au de gAnd sd facd, perforAnd ionosfera, sau incdlzind-o.
Vor fi reactii pe care ei nu pot sd le prevadi. Uitd-te la trecut - ei au
declangat explozii nucleare in atmosferd, inainte sd-gi dea seama ce
de-aici or sd iasd probleme, gi au schimbat tiparele vAnturilor pentru
ani de zile." Barbara ii impdrtdqea punctul de vedere gi l-a exprimat
printr-o observalie cu bunul-simf de Alaska: ,,sunt ca niqte biiefandri
care gdsesc un urs adormit gi-l impung in fund cu un bd! ascutit, sd
RETEAIIAHAAKP /)
vadi cesepetrece."Clare a comandat o copie a Declarafiei de Impact
asupra Mediului (EIS)pentru HAARP, din care a luat numele altor
persoane care puseserd la indoiald proiectul HAARP. El a folosit
aceaprimi hsti de destinatari pentru a-i contactape cei carevroiau
sd gtie mai multe gi a incercat si formeze un grup care se meargd la
Anchorage. Spre sfArgitul anului 1993, solii Zickuhr au gdzduit o
serie de intruniri la ei acasd.La prima intrunire, cAnd cetdlenii din
Alaska qi-au exprimat opiniile, Barbara gi-a dat seamaci ea gi Clare
deschiseserdporfile pentru nigte oameni Pe care probabil nu i-ar fi
intAlnit ir:rnicio situafie sociald.
Era oarecumgocant.De la confortul unui cdmin de clasdmijlocie
superioari qi indepdrta{i de stilul de viald rural de subzistenfd,sau
alternativ urban, lumea solilor Zickuhr se schimbasedestul de lin.
Ea a glumit ci este o liberald slabi de inimd, iar Clare avea opinii
mai de centru. Cu toate acestea,oaspelii lor se aflau pe toatd gama
de extreme,de la ,,sd-iimpugcdm pe oamenii guvemului" ,la ,,aici
sunt implicafi strdinii." IJneori, ea se simlea ca intr-un roman slab,
de suspans. inainte de aceasta,niciunul dintre solii Zickuhr nu
ajunsesela vederi politice extreme despre,bundoard, ,,proiectelede
buget negru", despre carenu gtiu nici mdcar legislatorii.
Ulterior, Barbara reflecta: ,,pentru mine, a fost un exerci{iu
de diplomafie sociald, ceea ce nu-mi std in fire. Dar am ajuns sd-i
accept cu adevirat pe acegtioameni aga cum sunt gi am lucrat cu
ei. Gama de opinii a fost uluitor de bogatd, dar in final am i-nfeles
ci s-a realizat ceva." PAnd la urmdtoarea intrunire, s-au implicat
mai multe persoane in incercarea hotdrAtd de a obline rdspunsuri
despre HAARP. Cineva a subliniat cd,,Declaralia de Impact asupra
Mediului minimaliza reacliile din ionosferd". Altcineva de la
intrunire lua in considerare un posibil efect care ar fi mai vizlbll
pentru cei din Alaska, gi anume, pdsdrile de vAnat. Efectul asupra
pds5rilor de apd migratoare era de asemeneaminimalizat in EIS,
mentiona cineva, degi acordAnd credit cercetitorilor guvernului, se
admisesecd ,,de fapt, nu gtim care va fi efectul".
Prima listd de destinatari, cam de cincisprezece nume/ a
crescut la o sutd cincizeci, care au primit informalii actualizate
* fiqa informativd pentru HAARP, documentele de decizie de la
76 leanne Monning €t Dr.NickBegich
Forlele Aeriene, apoi, cele mai valoroase din punct de vedere al
informafiilor, documentele din Cererea de Ofertd. Cu experienfa sa
in contabilitate, Zckuhr putea si o infeleagi. Documentele HAARP
pe care ei le primeau la acea vreme limitau in general discutarea
planurilor militare la categoria ,,consolidarea sistemelor C3", ceea
ce pdrea si insemne depistarea submarinelor gi a ceea ce se poate
intAmpla intr-o lupti.
,,Pentru aceasta, se folosesc undele ELF", a subliniat Clare,
,,undele de frecventiextrem deioasi, pe carele-au combdtut oamenii
din cele patruzeci qi opt de state de mai jog din cauza riscurilor
pentru sdnitate, dar aici suntem la <miles from nowhere" (la mile
intregi depirtare de nicdieri) qi nimeni nu va reacliona la aceasta."
Dac6 nimeni altcineva nu avea de g6nd si reziste tehnologiei
intruzive, el va trebui si facd ceea ce poate. Cine altcineva se va
ridica? El s-a lovit de un zid de apatie:
Localnicii ajunseseri si vadd proiectul HAARP ca pe o ocazie
de a transporta pietrig sau o sursd a citorva locuri de munci pentru
intrefinerea locafiei.
Un reporter de la ziarul dinAnchorage a contribuit la,,biblioteca"
NO HAARP, transmifAnd informaliile pe care le prirnise. Cu toate
acestea, se pare ci qefii lui nu l-au sustinut in dorin{a de a scrie un
articol amplu cu privire la acest proiect.
Dupi ce Clare Zickuhr a ldsat un pachet de informagii la postul
TV al oragului, nu a primit niciun rdspuns.
Un grup ecologist ,,rlJral" s-a ardtat interesaf dar n-a ficut
nimic.
Dupi ce grupul NO HAARP a trimis informalii cu privire
la pisirile de api versus HAARP la sediul Societifii Auduboru
societatea nu a rispuns.
Sofii Zickuhr au cheltuit aproximativ 3.000 $ pe facturile de
telefon 9i pe poqti, fur actiunea lor de opozi$e fald de HAARP.
itttre tin p, unul dintre ,,tipii din linutul Bush" ii incuraia pe al$
activigti sd scrie cAteva mii de cuvinte despre HAARP, iar Clare a
incercat qi el. El a scris un articol intitulat ,,Monstrul din pustiu"
gi l-a trimis lui Gar Smith la San Francisco editor la Earth Island
Journal. Un consultant tehnic a spus ziarului ci tehnologia ar fi
RETEAIIAHAARP 77
imposibili. Acest lucm a blocat tipirirea articolului, pAnI cAnd
un alt colaborator neobosit, Remy Chevalier din Connecticut, l-a
convins pe Gar si reconsiderechestiunea.Clare a trimis mai multe
informafii, iar in cele din urmd articolul co-autorat publicat a fost
inclus pe lista cu,,Cele mai nepublicate gtiri din1994", pentru cartea'
,,Proiectcenzurat". s
Deoarecelucra pentru ARCO, iar filiala acesteia,APTI, definea
contractul pentru construirea HAARP, Clare a depus o declara$e
interni de conflict de interese,la inceputul anului 1994,astfel incAt
angajatorii sdi si gtie ci el lucreazd impotriva unui proiect la care
lucra o alte fliaH a companiei.
inci de la inceputul implicdrii sale,Clare a devenit frustrat ci nu
putea obfine ceea ce simlea cd ar fi rdspunsuri oneste de la guvem,
cu privire la HAARP. in cele din urmi, Barbara s-a descurajatgi ea.
,,Simt ci suntem ca nigte fAnfari care zumzdie, tratafi ca gi cum n-am
merita atenfle."
Dupi cum s-a dovedit, sacrificiile familiei Zickuhr au jucat
un rol major - anume, rnenfinerea in viald a rezistenlei p6ni c6nd
impulsul NO FIAAP-S a devenit mai putemic, in anul 1995,cAnd
mass-media a observat statutul s6u de ,,Proiect cenzurat". CAnd
Clare s-a retras din slujba sa de la ARCO, in timpul reducerilor de
personal din companie, iar el gi Barbara gi-au vAndut casapentru a
cilStori prin ,,cele48 de state de mai;'os", tipii din finutul Bush au
continuat. Era martie 1995.
r['
6 Proiect cenzurat, Four Walls Eight Window+ NY 1995.
 RETEAIIAHAARP 79
,,ProiectulHAARP esteaclionat de psihologiafricii - pregdtireaunui petrecute in caband le dideau localnicilor destul timp si asculte la
Armagedonnuclear.Aceastdcalenu oa ducespresecolulurmdtor." radio pe unde scurte gi sd citeascd,le-a spus el. Cu acesteagi,in plus,
David Yarrow6 cu Internetul, ei puteau deveni mai informafi decAt unii ordgeni.
Totuqi, el gisea ci nu toate gtirile sunt linigtitoare.
El umbla agitaf cu ciorapii lungi de lAnd, apoi le-a sugerat
CapitolulVll musafirilor sii si seurce in camionul shu cu tracliune integrali ca sd
iNrsAlsAncrE meargi pAnd la locafia HAARP de lAngd Gakona. Pe drum, puteau
sd-i punh intrebdri. Wally gi-aamintit cum diduse pestecontroversa
in legdturd cu HAARP. La cursurile de stingere a incendiilor
Casa de bArne se afli intr-o intindere defrigati dintr-una din
forestiere, el il cunoscusepe un alt protestatar din Bus[ pe nume
micile tundre cu arbugti care acoperd o mare parte din Alaska -
Ed. Wally. A recunoscut numele acelui om in scrisorile cdtre presa
suprafelele acoperite cu molid, in general linigtite, numite ,,Bush".
locali, CopperRiverJournalgi AnchorageDaily News.
Cdsufa se afla la o aruncdturd de bd1 de un drtrrn pavat, cu doud
Cea mai mare ingrijorare a acestoractivigti locali era in legdturd
benzi. in acea zi de februarie, cAnd au ajuns acolo Nick Begich gi
cu documenteleHAARP careindicau in mod clar cd acestproiect era
JeaneManning rdmdgifeleunui scheletde ren dominau aleea.
destinat pentru a afla cum s-ar putea exploata ionosfera ftr scopuri
UmblAnd ir:r jurul unui snowmobil parcat in fata casei,
militare, gi nu era vorba doar de o puri cercetarein legdturd cu
proprietarul, un birbat zdravdn,le-a strAnsmAna cu c5ldur5. Wally
aurora. Ei mai erau suspiciogigi in legdturi cu Declarafia de Impact
purta o gapcdde la Asociatia Nafionald a Trdgdtorilor, o cdmagddin
asupra Mediului pentru HAARR in care se afirma cd nu va exista
flanel ecosezpestepantalonii de trening, gogonidescheiafigi un mic
niciun impact asupra climei, stratului de ozon sau vremii.
zAmbet de bun-venit. PAni in acestmoment, cei doi scriitori il gtiau
in timp ce Wally vorbea despre ezitarea sa in a se implica ire
doar ca pe un om cu diverse aptitudini - de la camionaj pAndla flora
campaniaNO HAARP, feaneManning gi-aamintit de o scrisoaredin
gi fauna sdlbatici - 9i carecheltuia pAndla 500$ pe luni cu telefonul,
7994,primitd de la un colonist care conduceao afacerecu comenzi
pentru a se opune proiectului HAARP.
prin pogt6;ea purta scrisoareain buzunar, cu intenfia de a-i telefona
Odatd intrafi in casd, gi-au ldsat in bucdtdrie hanoracele gi
expeditorului, in timp ce se va afla in Nord. ,,Cei mai mulfi dintre
cizmele, apoi cei trei s-au mutat intr-o camerd mai mare. Pe masa
cetXlenii Alaskii sunt anti-ecologiqti", scria Howard. ,,Aceastaare
de lucru in jurul cdreia s-au agezat,se afla un computer Mac, cu
legdturd cu mentalitatea de frontierd gi cu faptul cd aproape tofi
modem gi imprimantd. in celdlalt capdt al camerei, un ecran mare
banii nogtri vin din industria petrolului gi a extracfiei de minereu."
de televizor domina o zond,de relaxare cu fafa la un cuptor in care
Apoi, el a lintit direct spre HAARP. ,,EIS gi diverse comunicate
ardeau lemne. Mai mulli bugteni cojifi de pini susfineau tavanul.
din presd din partea Departamentului pentru Forfele Aeriene au
inchizAnd televizorul, Wally a fdcut nigte comentarii despre
descris proiectul intr-un mod nesincer, ca pe un stragnic proiect
cum se schimbaseviala din Bush in doar doudzeci de ani. O antend
internafional de cercetare,in cadrul ciruia - cu detalii savuroase-
parabolici din curtea lui primea o lume intreagi de semnale ale
chiar gi elevii liceelor locale vor putea si utilizeze instalalia pentru
canalelor de comunicafii de pe cer. Adesea, el prindea gtiri de la
a efectua proiecte de cercetare gtiinfificd in legdturi cu aurora
un post de limbd englezd din Moscova gi asculta in mod regulat
borealX! Desigur, este vorba pur gi simplu de Rizboiul Stelelor gi
emisiunile radio din Australia gi Noua Zeelandi. Lunile de iamd
vizeazdmdrirea capacitilii de a intrerupe comunicaliile inamicului,
6 David Yarrow, autor al lucririi
,,intoarcerea Dragonului: Riscurile perturbAnd ionosfera."
magnetismului artificial" Albany, N.Y.
BO JeanneManningA Dt a:g!:B$rh
Doud grupuri principale se opuneau proiectului HAARP,
spunea el: pe de o parte, vAndtorii, minerii gi alfi oameni din Bush
care se bazeazd pe comunicaliile radio, deoarece nu au servicii de
telefonie, iar pe de altd parte, pilotii. ,,Sunt sigur cd proiectantii
militari, ca majoritatea americanilor, au considerat cd Alaska este
destul de nelocuitd, incAt un vAndtor ici gi colo sau vreo pasdre
ghinionistd vor avea o importanld minord, gi probabil au fost
surpringi de amploarea opozi{iei locale.67Wally gi Nick pdldvrigeau
in timp ce vehiculul inainta intr-un peisaj alb, pe un drum curdlat cu
plugul de zdpadd. Disculia a revenit la HAARP. Deoarece experienfa
sa includea computerele gi contractele cu guvernul, Wally incercase
si lucreze pentru APTI, societate care definea contractul pentru
construirea instalaliei HAARP la acel moment. Efortul de a gdsi de
lucru nu a dat niciun rezultat, dar Wally a aruncat o privire asupra
contractului HAARP.
,,Am vdzut cd locafia trebuia sd fie deschisd pentru inspecfii,
conform Tratatului pentru Forla Intermediard de Apirare Nucleari,
sau aga ceva. Am vdzut nigte lucruri printre clauzele contractuale...
Modulin care informafiile erau manevrate nu avea nicionormd. Totul
trebuia sd treacd pe la (John) Heckscher (directorul de proiect pentru
HAARP) din Massachusetts; oamenii de aici n-au gtiut nimic."
,,Cu cAt sipam mai mult, dupi ce am vdzut contractul, gtiam ci
este un proiect secret; se petrecea un hocus-pocus pe care guvernul
nu avea de gAnd sd-l dezvdluie. Unele clauze din contract mi-au
declangat semnalul de alarmS. <Antreprenorii nu pot dezvdlui daci
este ceva nocivo... clauze de genul acesta."
Wally spunea cd atunci a telefonat la doui persoane care se
opuneau in mod public proiectului I{AARP. Clare Zickuhr, care la
acel moment incd era contabil la ARCO in Anchorage, i-a spus lui
Wally cd, din motive ecologice, el doregte sd vadi acea localie inchisd.
Ed a fost de acord gi a addugat cd, in calitate de radioamator, se
ingrijorase in legdturd cu modul in care acea focalizare de unde radio
de mare putere ar putea interfera cu situaliile de viald qi de moarte
din Bush.
6?
,lfipii din Tinutul Bush" apar in carte sub pseudonim, la sugestia a trei
dintre ei, care au dorit sd-gi pdstreze anonimatul in comunitifile lor.
RETEAIIAHAARP 81
,,Ed m-a indemnat sd fac cdutdri pe hrternet - in Biblioteca
Congresului gi in diverse baze de date. Imediat ce am inceput si
caut informafii, asta a fost tot ce scria acolo. in cele din urmi, unii
dintre noi au format o re[ea."
Unele persoaneerauingrijoratein legiturd cu posibilele aplicafii
militare ale unei tehnologii care putea si scoati din competifie.
Intemetul, sau sd intrerupd refeaua energeticd.Mai la indem6nd,
giau inchipuit ei, ceeace urci trebuie si gi coboare,mai ales daci
radiafiile ricogeazdin atmosfer5.Wally s-a ingrijorat atunci cAnd a
auzit despre planul tehnicienilor HAARP de a instala filtre pe radio
gi pe anteneleparabolice de pe l6ngi fiecare casddin zond. Filtrele
aveau si sorteze interferenfa undelor radio primite, i s-a spus. El
s-a aliturat unui expert in electronic5, ce locuia la o fermd gi mai
indepdrtati, pentru a studia propunerea de focalizare de mare
putere. ingrijorali pentru sinitatea familiilor lor, ei au ajuns Ia o
concluzie: ,,Nu esteinofensiv."
Nu era inofensivd nici propusa invadare a sistemului electric
atmosferic al PdmAntului, sprmea el. ,,A!i citit despre o uriagi
coloand incins6, ce va ridica odat[ cu ea gi o parte din atmosfera
superioarS,gi ci aceastaar putea schimba stareavremii, iar efectele
pot fi intensificate. Apoi (reprezentantul HAARP) revine 9i spune
.nu vi facefi griji"."
Dar el igi ficea griji - pentru familia sa, care va primi radiafii
reflectatepe pemant apoi pentru lebede,ra!e,gAgtegi alte zburitoare
careputeau fi prijite in iradierea intensd de unde radio de deasupra
localiei proiectului. incilzitorul ionosferig curn au fost numite
anteneleHAARP, va focaliza ascendent,pe un coridor principal al
pdsdrilor migratoare de apd.
Un alt tip din Bush seingrijora ci somonul migrator gi-ar putea
pierde direcfi4 intrucAt el folosegte cAmpul geomagnetic ca pe o
Parte a hirfii sale de drum pentru a se intoarce in locurile pentru
depunereaicrelor. Magnetita, material sensibil magnetic, se gisegte
in somon, ca gi in creierul uman. De aceea,modificirile din cAmpul
magnetic ar putea crea confuzie, spunea el. Un incilzitor ionosferic
putemic, cum ar fi HAARP, ar putea creao furtund electromagnetici
artificiali deasupra pdmAntului.
82 JeanneManning & Dr. Nick Begich
,,Nu avem decAt comentariile lui John Heckscher, cd nu vor fi
mai multe perturbdri magnetice decAt cele care aparin mod natural",
spunea sceptic Wally.
Locuitorii din Bush gi consilierii lor qtiinlifici, pe de alti
parte, susfineau cd chiar gi perturbdrile apdrute in mod natural,
provocate de furtunile solare, distrug sistemele vii. Un psiholog
de la Universitatea din Alaska a fdcut un studiu, incercAnd sd faci
legdtura intre rata mare de sinucideri din Alaska qi perturbirile
provocate de furtunile geomagnetice, generate la rAndul lor, de
aurora boreald. 68
Iar articolele qtiinlifice despre sensibilitatea celulelor vii gi a
sistemelor nervoase afirmau cd nu numai cArnpurile magnetice
puternice le puteau afecta; chiar fluctuatiile unor cAmpuri foarte
slabe pot afecta grav via{a la nivel celular. Rezemat de geamul de pe
partea pasagerului, in camion, Nick a dat din cap aprobator la adresa
cercetdtorului NO HAARP. Anii sii de cercethri descoperiserd studii
care dovedeau acest lucru.
Pe cAnd autocamioneta se legdna in rafalele puternice ale
viscolului, Wally igi amintea de primele zile ale b;tdliei lor. ,,Am
incercat sd gdsim modalitdli de a aduce chestiunea in atenlia
publicului. Dar ziarele pur gi simplu ne-au blocat; nu vroiau sd aibd
de-a face cu aceasta.Credeam cX avem o relatie bunS (cu un mare ziar
din Alaska), dar reporterul mi-a spus cd povestea a fost indbugiti."
Re{eauanu prea inchegatd a activigtilor a incercat sd-gi pdstreze
avAntul, in ciuda lipsei de publicitate. ,,Ne lineam intrunirile prin
apel la conferinle. Se pdrea cd de fiecare dati cAnd ne intorceam,
mai aduceam nigte informa{ii noi... Joe gtia multe despre chestia asta
regizatl. pentru armament. Pe de altd parte, Ed cunogtea foarte bine
partea tehnicd. El a fdcut toate calculele, iar acesteanu se potriveau
cu rapoartele emise de Corpora{ia Mitre."
Wally a aruncat o privire ascultdtorilor sdi, ca sd vadd dacd sunt
atenli la partea aceasta.,,Corporatia Mitre face toatd munca pentru
NSA (Agenlia Nafionald pentru Securitate). Aceastd corporalie
este definut5, actionati, semnatd, gtampilatd gi livratd de NSA.
Corporalia Mitre este principalul antreprenor de comunicalii de
68Publicalia Vancouver Province,
,,Impulsul electric", 4 aprilie 1995.
RETEAI/"AHAARP 83
apdrare pentru guvernul SUA. S-a aprins un alt semnal de alarmd.
Despre ce vorbim aici? Despre comunicafii prin satelit, despre arma
(satelit) ASAT, sau ce?"
Membrii grupului rural NO HAARP au studiat diverse aspecte
alepuzzle-ului, fiecare pe o laturd diferitd. Ei nu s-au aqezat niciodati
impreund in aceeagiincdpere, dar au colaborat de la distan!5. Wally
l-a intAlnit pe Clare Zickuhr odatd in Anchorage gi a primit copiile
documentelor pe care Clare le gdsise la bibliotecd. CAnd Wally s-a
intors acasd, la computerul sdu, el a depus o ,,cerere speciald" de
mai multe informatii cu privire la HAARP.
,,Credeam cd o sd ajungd la Heckscher, dar a fost transmisd la
Baza Aeriani Kirtland. C6nd aceastas-a petrecut, mi-am amintit cd
Kirtland gdzduiegte Comandamentul Spafial al Fortelor Aeriene gi
cd are in depozit arme atomice. $i tot ei fac chestiile negre (bugetul
ascuns)pentru Los Alamos. A fost un adevdrat goc pentru mine faptul
cd cerereamea s-a intors de Ia Baza Aeriand Kirtland. Atunci am gtiut
cd acest proiect conline probabil o mulfime de chestii clasificate."
Wally s-a incruntat nelinigtit. ,,$i-!i faci un examen de congtiinfd:
<oare pun in pericol siguranla nafionald?" Ed gi cu mine am intors
asta pe toate fefele la telefon, punAnd mereu la indoiald ceea ce
facem."
in ciuda dorinfei lor de a fi patriofi, spunea el, simteau mereu
cd au dreptate sd se opund proiectului HAARP. Aga incAt n-au
precupetit nicio cheltuiald. Wally estima cd cele cAteva persoane au
cheltuit intre cinci gi zece mii de dolari cu fotocopierea gi expedierea
pachetelor de informalii.
.,Ultimul pachet pe care l-am f5cut noi, impreuni cu Clare,
a fost trimis unui scriitor din New York, care lucra la un serviciu
national pentru gtiri legate de mediu. Ne-am spus cd ar putea face
o treabd bund. Am condus pAnd in orag qi i-am trimis materiale prin
FedEx. Mda, e un drum cam de qapte-opt ore dus-intors. Cum sd
apreciezi costul timpului nostru?"
TrecAnd neatent prin valurile de zipadd care se migcau pe
gosea, Wally gi-a amintit de intAlnirea avuti de el qi Ed in oragul
Fairbanks, cu Paul Brodeur, autorul unor cdrfi cum ar fi ,,The
Zapping of America". ,,El ne-a povestit despre o situalie in care o
B4 leanne Manning fi Dr. Nick Begich
comunitate s-a impotrivit unui proiect propus, dar (protestul lor) a
eguat.Au obtinut chiar o hotdrArejudecdtoreascide suspendare,dar
Forlele Aeriene n-au renuntat. Era vorba despre un sistem similar,
progresiv...El ne-a spus despre riscurile implicate de HAARP."
Waliy a iegit abrupt de pe gosea,pe un drum curdfat cu plugul de
zdpadd.Camiomrl s-aoprit la o poartd incuiati, iar pe plasa de sArmd
erau agdlatesemnecare avertizau cd acolo esteo ,,Zond controlat5".
,,Esteilegalsi seintre in aceast:izonl frrI permisiuneaComandantului
Instalafiei. Sec.21 Internal SecurityAct (Actul de SecuritateInternii)
din 1950USC 797.At6ta timp cAt in zonl se affii acesteinstalatri, tot
personalulgi toate bunurile sunt supuseverificiirii." LAngduna dintre
avertizdri era agdfatun semnalnegru cu ,,Intrarea interzisi".
Cei trei au sdrit din camion pentru a cerc0ta locatia din care
antenele aveau si bombardeze cerul cu mai multd putere decAt
fusesein stare rasa umani pAndatunci. in spateleunui qir de molizi,
o clddire cu aspectde cutie, cam de mdrimea unui depozit industrial
sau a unui siloz de cereale,se contura intre acegtiaqi terenul acoperit
cu pietrig, pentru antene. Manning qi-a amintit ci Clare Zickuhr
propusese odatd un nume melodramatic pentru aceastdinstalalie
aparent inofensivi: Monstrul din Pustiu. Ea igi mai amintea cd un
om de gtiinfi din Princetory New ]ersey,dr. Richard Williams de la
laboratorul pentru cercetdriDavid Samoff, a inventat un nume mai
simplu pentru incdlzitoareleionosfericede tipul HAARP: Skybusters.
El spunea cd experimentele de mare putere reprezinti un pericol
pentru atmosferasuperioard gi ar putea provoca daune ireversibile
intr-o perioadi scurti de timp. Efecteles-ar putea extinde in intreaga
lume. ,,Ceea ce gtim", addugase fizicianul, ,,este ci secretizarea
intotdeauna coboardstandardelede responsabilitateecologicd."
in felul prudent al unui om de gtiint4 Williams iqi prezentase
preocupirile in revista ,,Fizica gi Societatea",in loc si se adreseze
mass-media. Un rispuns la fel de politicos publicat in numdrul
urmdtor a venit din partea Carolinei Herzenberg, de la Laboratorul
Nafional Argonne, care scria in calitate de persoani particulard, in
1988,apoi in aprilie 1994.8a avertiza cd tipul avansat de incdlzitor
ionosferic ar putea fi utilizat ca sistem de armament, iar aceastaar
fi o incdlcare a Convenliei pentru Modificarea Mediului ratificati
RETEAIIAIIAARP B5
de SUA in 7970. Atmosfera, ionosfera qi spafiul din apropierea
PemantuIui sunt incluse convenfiei. Herzenberg a apelat la
comunitatea fizicienilor pentru a studia critic tehnologia HAARP.
Aceasti analizd nu a fost realizati.
Manning a fdcut o fotografie cu Nick tremurAnd in vAntul de
februarie dar Wally nu a vrut sd fie fotografiat. Ei au glumit fird
tragere de inimd despre perspectiva de a urca pe gard gi de a fi
arestafi.Pirea o idee mai buni si seurce inapoi in cabinacamionetei.
Pe drumul de intoarcere, Wally a spus ci se i:rdoiegte de
beneficiile economiceetalate localnicilor, socotind dupi banii cheltuili
de antreprenorii care vin sd construiasci acolo. ,,E o afacere pe
termen scurt - o vard, doud gi locurile de munci in construcfii. Ne-au
promis mareacu sarea;spuneaucd vor fi o mulfime de foloasepentru
localnici preflrm gi oameni de gtiinli invitafi. Dar pe contract se
afirmi ci aceasti instaiafie este construitd pentru a fi acfionatd de la
distanfi. "Ac{ionati de la distan{d"?Singura persoandcareva profita
de aici va fi comerciantul de combustibil, din milioanele de galoane
de combustibilcarevor arde aici. Ne-au v6ndut o multime de aiureli."
9a lisat de cAtevaori o tdcerelungi pe drumul de intoarcere,ca
gi cum tofi trei ar fi reflectat la modul cum grijile prozaice ale viefii
din Jinutul Bush contrastau cu fasciculul multi-gigawatt care se va
ridica din acel loc pustiu. Focalizarea de mare energie ar putea avea
consecin{eglobale, potrivit cAtorva oameni de gtiinld independenfi.
Ca gi cum ar fi simlit ci tovarigilor sii de drum din camioneta
izbiti de v6nt le-ar fi prins bine o porfe de rAs, Nick le-a
povestit despre un telefon primit de la un reporter de la un ziar
mare care auzise cd Nick ficea cercetlri in legituri cu HAARP.
,,Reporterulspunea ci a vorbit cu cei de la E-Systems (corporafia
antreprenoare pentru apirare care a cumpirat APTI), iar ei auziserd
cd in Alaska se zvonea despre elicoptere negre gi extrateregtri qi
magini negire, care-i hdr,tuiau pe oameni... oameni betufl de nigte
birba$ imbrdcaS in negru! Eu i-am spus: e ciudat sd auzi
"$tii,
zvonuri din astea la Washington, D.C. c6nd eu n-am auzit nimic
de genul ista in Alaska. $i locuiesc aici." Am rAs de el; n-aveam de
gAnd sd-i dau apd la moard in povesteaasta."
Nick a lisat deoparte incercirile reporterului de a provoca un
 86 leanneManning & Dr.Nick Begich RETEAIIAHAARP 87
rispuns din paranoia rurald. ,,El fdcea un joc, imi dau seama acum,
dacd proiectul incd este controversat printre localnici. El a rdspuns
cd-mi amintesc de asta."
cd mulli dintre vecinii sdi imprdgtiali prin Copper River Valley
CAnd articolul reporterului a fost publicat, cercetitorii din
participaserdla intruniri publice. ,Xeneauunul dupd altul, spunAnd
Alaska s-au revoltat citind propoziliile de fond: ,,Pe Internet umbli
ci sunt ingrijorafi. Apoi (organizatorii HAARP) au iegit in fafd 9i I
zvonuri cd un experiment de hzicd al Pentagonului, de pe un
teritoriu din Alaska al Fortelor Aeriene ale SUA, dintr-o regiune
au spus ci deja au rdspuns tuturor preocuplrilor gi au inceput sd
ir
betute de v6nturi, ar avea un scop secret - sd gdseascd trupuri
de extrateregtri. Alt zvon spune cd oamenii in costume negre...
construiascdproiectul. Oamenii incd se simt neputinciogi."
Ei ascultau cu o ureche gi discufia lui Nick. Se pare cd editorul i{
local era impresionat de farmecul directorului HAARP gi al
sar dintr-o berlind neagri ca si-i batd pe adversarii din Alaska ai
asociafiloracestuia.
proiectului. Combaterea acestor speculalii ciudate nu este nimic
Wally a scotocitprin cdrlile de pe masd gi a gisit una scrisi in
neobignuit pentru Ramy Shanny..."6e
1993de jurnalistul de gtiin!6 Bill SweetmanT0, carte pe careo primise
Fdcea jocuri. Expresia s-a blocat in mintea lui Manning. Oare
de la unul dintre tipii din Bush. Wally a subliniat un paragraf despre
asta fac antreprenorii de apdrare gi tipii de la'relafii cu publicul, de
un manual ciudat, despre cum sd minfi, gi a citit cu voce tare:
la armatd? Tipul de la PR ii spune unui reporter cd nu, n-avem de
,,Credibilitatea Forfelor Aeriene ale SUA este in continuare
gAnd sd facem experimente ambitioase in atmosfera superioard.
subminatdde faptul cd Ministerul Apdrdrii al SUA (DoD) autorizeazl,
Doar nigte chestii de megawafi. Cu toate acestea, dacd reporterul
in mod explicit difuzarea de informaqii careinduc in eroare,pentru a
ar mai sdpa pufin, ar gisi o hArtie de la Penn State, de exemplu.
proteja programe clasificate.intr-un supliment al manualului pentru
Aceasta arati un grafic cu ierarhia pragurilor pe care implicarea
Programul Nalional pentru Siguranla Industriald, lansat sub formd
tot mai mare de putere de radiofrecvenle (RF) le face in ionosferh.
de proiect in martie 7992,DoD le spunea antreprenorilor cum sd
IntAi apare incilzirea, apoi ,,instabilitigi parametrice gi radialii
conceapdpovegti de acoperirecare sd fie credibile gi sd nu dezvdluie
electromagnetice stimulate". Mai pompali ceva energie RF gi veli
niciun fel de informalii cu privire la adevdratanaturd a contractului."
accelera electronii, pAnd c6nd aerul se lumineazd. Urmdtorul prag
Wally a subliniatcdurmdtorul paragrafconfineaun comentariu
este ,,frontul de goc Ai ionizare stimulatd". Experimentatorii de la
al lui Steven Aftergood de la Federalia Oamenilor de $tiinfd
Penn State spun flr mAndrie cd nu gtiu ce se va intAmpla atunci cAnd
Americani: ,,Dupd cevom gti cdDoD practicdacesttip de ingeldciune,
HAARP, noul instrument ionosferic superputernic, va impinge va fi tot mai greu si discernemintre ce esteadevdrat gi ce nq."zt
efectele dincolo de un nou Otut.
inchizAnd carteacu zgomof Wally a spuscddeja aveasuspiciuni
* * *
in legdturd cu anumite persoane care lasd mesaje pe figiere din
CAnd cei trei s-au intors acasd la Wally, sofia acestuia gedea
Internet, ca gi cum le-ar planta acolo pentru creduli, gi nu avea
pe canapea/ ardtAnd ca o profesoard care se odihnegte dupi o zi la
incredere in declaraliile PR de la Ministerul Apdrdrii. Comentariile
clasd. Trei adolescenfi i s-au aldturat gi au urmdrit cu tofii un buletin
lui Aftergood nu fdceaudecAtsi confirme ceeace simlea deja. in ce
de qtiri la televizor.
poatesd creaddun om?
CAnd Nick i-a telefonat editorului de la ziarul local pentru a
Dincolo de fereastrd,vAntul ciocdneain perelii de bArne.Nu a
cere o fotografie a locatiei HAARP, Jeane l-a intrebat pe Wally
durat mult si-gi ia rdmasbun.
u'Iohn Mintz,,,Pentagonulcombate
speculafiile cu privire la un scenariu t0 Bill
secretpentru anteneledin Alaska", Washinton post, 17 aprilie lgg1, A3. Sweetman. Aurora: Skyplane supersonic secret pentru Pentagon.
Motor BooksIntemational,WL 1993.
" Ibid.

,,Credcd HAAKP ar puteaf un dezastru"
Dr" Phillip S. Callahan
PARTEAA DOUA
oAMENrrDESrnNrA SUNr /NGRTIORATT
Capirolulvlll
ctNE-t poATEoPRl PE BOMBARDTER"?
"MARILE
icer
""-"H,1".::::::
ilTffil:"!
William van Bise din Nevada este un om de gtiinfe O.uo*Ou,
de siguranfa copiilor gi a nepofilor sii gi nu poate inlelege de ce, se
pare, unii planificatori militari de nivelinalt nu simt la fei. ConJorm
documentelor cu privire la HAARP, lipsa de respect a militarilor
pentru sistemele naturale dinamice nu s-a schimbat prea mult de
cAnd bombele nucleare erau instrurnentul favorit de cercetare,
pentru studierea c6mpului geomagnetic al Piminhrlui.
Van Bise, inginer in electronicd gi biomedicind, spune fdrd
ocoliquri: ,,sunt sinucigagi!". El a ficut acest comentariu dupd ce
a citit despre HAARP, planul armatei de a pompa niveluri fdrd
precedent de unde radio prin atmosfera superioari pentru a i:rcdlzi
per,ti din imprevizibila ionosferi. El se ingrijoreazi de faptul cd
experimentatorii recunosc cd nu gtiu care ar putea fi consecinfele.z
in mod surprinzdtor, pufni oameni de gtiinfd au cunogtinli
despre incdlzitoarele ionosferice. ,,De ce naiba ar vrea cineva si
ftrcdlzeascdionosfera? E deja destul de fierbinte", spunea un gef al
Departamentului de Fizici al unei mari universitiS. Coautoarea
Manning l-a scosdin cauz6.,dar agacum s-a dovedit, nu era o glumd.
$i alF qefi de departamente ale universitdtilol, departamente de fizicd
atmosfericd de mdrime considerabild, auziserd despre incilzitoarele
ionosferice, dar au spus cd aveau cunoqtin,tevagr ire acestsens.
La departamentul de geofizicd al Universiti$i din Alaska,
se gtie ce este un instrument de cercetare ionosfericd, deoarece
universitatea este implicati direct in subven$onarea proiectului
HAARP. Degi implicarea in ,,cercetarea aurorei" a Universitdfii
din Alaska este exagerati in comunicatele de presi, documentele
interne ale proiectului HAARP #irmi ci scopul experimentelor este
acela de a controla procesele ionosferice ca si poati fi exploatate de
2 Discu!iletelefonice dintre William van Bise gi coautoarea cirlii ,,Refeaua
FIAARP", feane Manning rnat1995.
90 leanneManning& Dr. Nick Begich RETEATMHAARP 91
N{irristerul Apir5rii. Oamenii de gtiin{5 ingrijora[i, ca van Bise, sunt dar se incheia cu un avertisment ferm. PimAntul gi formele sale
cle doud ori descurajati, deoarece persoanele care vor sd controleze de via{i vibreazd gi rezoneazd in armonie, au observat ei; energia
ele'ctrojetulsau se provoace ,,explozii de dimensiuni nucleare"T3sau radiatd de Soare,materia gi vibraliile PimAntului sustin viafa. ,,Oare
un ,,ciclotron artificial"Tain atmosfera superioard sunt cel mai greu existd o simbiozd intre PdmAnt gi formele de viali care sdldgluiesc
de oprit. in mod tradifional, ei au avut in mAnd cea mai mare parte pe acesta?" Dupd menlionarea poludrii chimice gi radioactive a
din banii contribuabililor. Baza puterii lor ii include pe antreprenorii sistemelor de suslinere a vielii, ei au insuflat o ingrijorare mai pulin
ap.lr5rii din rnega-corpora{ii gi pe lobbyqtii acestora. Prea pufini mediatizati, ,,unele unde electromagnetice generate de om ar putea
fizicieni sunt dispugi si-gi rigte mijloacele de eristenfl (contractele avea un impact global..."
cu guvernul), contrazicAndu-i pe acegtia.
DITERIORAREA
IONOSFEREI
INFORMATORII Lucrarea trata despre sursele naturale de unde electromagnetice,
Elisabeth Rauscher are un doctorat gi o carierd iungi gi cum ar fi rotafia mecanicd a PimAntului, cutremurele gi activitdfile
impresionantd in fizica de mare energie, gi a'publicat in cdrli gi vulcanice, vAntul solar gi activitatea solard de ,,zgomot pe bandd
reviste gtiinlifice de prestigiu.Ts Totugi, atenfiondrile ei nu sunt, largd" . Sursele artificiale, spuneau cei doi experli, perturbd armonia.
se pare, luate in considerare. De exemplu, in 1984 ea a prezentat ,,Unele dintre aceste emisii pot provoca daune ireparabile pentru
nigte descoperiri gtiinfifice intr-o gedin!5 informativd la Pentagon gi ionosferd qi pentru pimAnt, daune care la rAndul lor amenintd insigi
a incercat sd-i abordeze pe colonei gi pe generali, in probleme de existenta noastre."
mediu. Ei au refuzat sd rdspundd la intrebarea ei direct5: ,,Nu vd Societdfile gi na{iunile trebuie sd examineze ceea ce facem gi
facefi griji pentru copiii gi nepofii dvs.?" si dezvolte o noue congtientizare, au avertizat cei doi oameni de
Acum qapte ani, Rauscher gi partenerul ei, William van Bise, qtiinfd, altfel va rezulta in mod inevitabil distrugerea vietii. Ca qi
au scris o lucrare75 in care se vorbea despre emanatiile cAmpului cum ar fi prevdzut obiectivele HAARP, ei au observat cd cele mai
rnagnetic al PdmAntului. Cartea era scrisd intr-un limbaj tehnic, recente tehnologii au avut ca scop protejarea oamenilor in fala
'3
Brevetul SUA nr. 4.873928 ,,Explozii fdrd radialii, de amploarea celor naturii - ,,de a o <cuceri> gi a o controla -, in timp ce proiecteazd
nucleare". sisteme de armament tot mai periculoase, cu care sd se elimine mai
71Brevetul SUA nr. 4.712.755
,,Metoda gi aparatura pentru crearea unui cficient toatd viafa de pe planetd."
ciclotron artificial de electroni", printre brevetele acordate APTI.
7' Printre publicafiile relevante se numdri: Rauscher gi van Bise incheiau lucrarea sugerAnd ca societatea
,,Aplicabilitatea fizicii soliton
la plasma MHD gi superconductivitatea BCS: Implicafiile teoretice pentru sd examineze de ce ne-am indreptat spre o motivafie atAt de
energia primard", raport pregdtit pentru Primary Energy Technology nebuneascd, apoi si avanseze spre a urmdri din nou echilibrul si
LA;,,CAmpurile electromagnetice inconjurbtoare ca posibili precursori
imbundtdfirea vielii tuturor oamenilor.
seisrnici qi vulcanici", de W.L. Van Bise gi E.A. Rauscher, in Fenomenele
electromagnetice asociate cu anticiparea cutremurelor, editati de M.
Hayakawa gi Y. Fujinawa, Terra Scientific Publishing Co. Tokyo; ,,Semndturi BALONULDE PARTICULE
TTECTRICE
ELF care igi au originea in perturbirile ionosferice produse de navele
in mai 7995, dr. Rauscher a fost invitati si comenteze in mod
spaliate", de E.A. Rauscher 9i W.L. Van Bise, lucrare nepublicatd de la
Electromap;neticSignal Laboratorv Golden Valley, N.V. special cu privire la HAARP. ,,Vbiveli pompa o energie extraordinard
7n intr-o configuratie moleculard extrem de delicatd, care alc5tuieqte
,,Modele fundamentale de excita[ie a PdmAntului gi a cavit6{ii rezonante
a ionosferei PimAntului" de dr. Elizabeth A. Rauscher gi William L. Van structura multistratificatd cu numele de ionosferd", a rdspuns ea.
Bise de la Technic Research Laboratories, Reno, Nevada, articol publicat in
Lucririle Simpozionului Internafional Tesla din 1988. Ionosfera este predispusd la reaclii catalizatoare, cu alte cuvinre,
92 IeanneManning I Dr.NickBegieh
a explicat ea, dacd este modificati o mici parte, poate avea loc o
schimbare majori in ionosferd.u
Descriind ionosfera ca pe un sistem cu un echilibru fragil, dr-
Rauscher a prezentat imaginea proprie despre aceasta: o sfer5 ca un
balon de sipun, care inconjoard atmosfera Pim6ntului, cu vArtejuri
pe suprafafa balonagului.
,,Daci afi privit vreodati cu atenfie un balon mare, se vid nigte
modele asemdndtoare curcubeului, curg6nd peste el. Apoi se vede o
patd neagrS" unde lungimile de undd ale luminii sunt atAt de mici,
incAt ele nu se pot vedea pe balon. Dar incd n-a explodat. Apoi se
formeazd o gaurd gi pocnegte."
Planificatorii proiectului, care experimenteazd cu ionosfera, nu
sunt de acord cu aceasid imagine asupra celor ce s-hr putea int6mpla,
a spus Rauscher. ,,Dar eu cred cu tdrie cd ionosfera funcfioneazi in
acest fel." Atunci cAnd activititile umane fac giuri mari in ionosfera
reali, giurile de la Polul Nord gi de la Polul Sud migreazd asemenea
formelor de pe balonul de sdpun. Aqa se explicd, de exemplu,
aparifia unei pierderi grave in stratul de ozon, deasupra Australiei.
Au existat avertismente de gduri in stratul de ozon gi deasupra unor
state ca Nevada, unde trdiesc Rauscher gi van Bise.
,,(Factorii de decizie) cunosc cauza - SST(transportul supersonic)
gi navetele spafiale gi echivalentul lor rusesc. Am raporhrl rusesc
in care se calculeazd de cAte navete spaFale va fi nevoie pentru a
distruge ionosfera."
intr-o situafie corespunzitoare, la o altitudine mai mici, in
timp ce orice om care a folosit vreodati un spray este ficut si se
simtd vinovat pentru giurile din stratul de ozon, oamenii de gtiinli
continud sd trimiti rachete gi si lanseze satelif pentm a studia
stratul de ozon! Fiecare ardere de combustibil de rachetd distruge
incd un procent din stratul de ozon.
UI:II SELAUDACU PERFONANIII
Revenind la altitudini mai mari, vedem cd revistele gtiin$fice
de la i'nceputul anilor 1980 relatau deschis despre perturharea
ionosfericd provocati chiar de oamenii de gtiinfi. Dar cAt de multe
z [nten'iul luat de
]eane Manr,ing ir mai 1995dr. ElizabethRauschergi lui
William van Bise.
RETEAIIAHAARP 93
persoane,in afara specialitdlii lor, citesc lucrdri pe teme cum ar fi:
,,Observatoareleastrofizice de mare energie perforeazdionosfera".Ts
De exemplu, lansarea unuia dintre observatoarele astrofizice de
mare energie ale NASA, pe 20 septembrie 1979,de pe o rachetd
Atlas-Centaur ,,a creat o extraordinari ocazie de a monitoriza o
sdrdcire pe scari largi, indusd artificial, a ionosferei PdmAntului",
triumfau oamenii de gtiinfd. Ei erau pHtifi pentru a studia impactul
activitdfii repetate de evacuare a gazelor de rachetd in ionosfer5.
Informatiile au aritat cd ,,Gaura HEAO a urmat dAra de la sol a
rachetei,intinsi pe cel pufu 2000de km - gi probabil3000 de km - la
est de Cape Canaveral. Esteintinderea nord-sud, mdsuratd la 600 -
1000km; astfel,regiunea perturbati a totalizat 1 - 3 milioane de km2
de suprafali efectivi". Timp de trei ore, zonaepuizatd s-a centrat pe
calearachetei,apoi s-adeplasatspre nord. in cAtevaore, urma giurii
a dispirut din ,,regiuneaafectatd".
FE!-IEREA IONOSFEREI
David Yarrow ciin Albany, New York, este un cercetitor cu
experienfdin electronici gi gi-a petrecut nenumdrate ore schimbAnd
idei cu fizicianul dr. Daniel Winter, in prezent din Waynesville,
Carolina de Nord. Yarrow exprimi intuifiile lui Winter in termeni
mai simpli: ,,Dan Winter... a explicat ci emisiile de frecvente inalte
ale HAARP pot cupla (heterodina,in termeni tehnici) cu impulsuri
de undi lungi (frewenfe joasesau ELF) pe care le folosegtereleaua
magnetici a PimAntului, pentru a distribui informafii sub formd de
vibratii, pentru a sincroniza dansul viefii din biosferd.Dan numeqte
aceastdacfiune geomagnetici <circuitul sanguin de informafii al
Pdm6ntului". in mod asemindtor, cuplarea HAARP HF (frecvenfe
inalte) cu ELF (frewenfe extrem de joase) naturale poate provoca
efectesecundarenebdnuite Eineplar,ificate."
Cu propriile sale cuvinte, David Yarrow a descris posibile
interac$uni ale radiafiilor HAARP cu ionosfera gi cu refeaua
magnetici a Pdm6ntului:
78Michael Mendilio,
Donald Rote gi Paul Bernhardt, ,,Raport preliminar
al gdurii produse de HEAO (observator astrofizic de mare energie) in
ionosferi", The American Geophysical Union, 1980.
 94 JeanneManning & Dr. Nick Begich
,,HAARP nu va <<gduri>ionos-fera.Acesta este un periculos adevdr
spus doar pe jumdtate despre ceea ce va face fasciculul urias de gigawali
al HAARP. Pdmdntul se rote$te tn raport cu invelisurile electrice subliri
ale membranei stratificate a ionosferei,care absorb Siprotejeazd suprofaya
Pdmdntului de radialiile solare intense, inclusiv de furtunile de particule
incdrcate, provocate de vdnturile solare. Rotalia pdmdntului va
face ca
HAARP, intr-o explozie care dureazd ceva mai mult de cdteva minute, sd
felieze ionosfera ca un culit de microunde. Aceasta produce, nu o <<gaurd>>,
ci o tdieturd alungitd - o incizie. "7e
,O problemd acutd aici este invelisul subsire de oxigen molecular
ionizat, din jurul Pdmdntului * stratul de ozon..."8o
CIUPIREABRUTALAA CORZITOR
,,Al doilea concept: in timpul rotaliei pdmdntului, HAARp va
felia peste fluxul geomagnetic... o bobind toroidald alcdtuitd din corzi
magnetice asemdndtoare meridianelor. poate cd HAAR? nu va <<tdia>
aceste corzi de pe mantia magneticd a Geei, dar va impulsiona
fiecare
fir cufrecvenle inalte, stridente. Aceste impulsuri zgomotoase vorface sd
vibreze liniile de flux geomagnetic, trimildnd vibralii prin toatd releaua
geomagneticd, asa cum fulgerele unei singure
furtuni emit impulsuri
receptate global de senzorii sensibili."81 ,,Aceasta evocd imaginea unui
pdianjen asezat pe plasa lui. o insectd aterizeazd, iar vibraliile plasei il
anunld pe pdianjen cu privire la posibila pradd. HAAR? vafi ca un deget
artifcial de microunde, care impunge releaua, chiar dacd nu o rupe,
Si
tr im it e semnal e confuzs. "ez
,,Efectele acestei interferenle cu simfoniile produse de harpa
geomagneticd a Geei sunt necunoscute si, bdnuiesc eu, nici mdcar luate
in calcul. Chiar dacd arf fost luate in considerare, intenlia (programului
HAARP) este de a lnvdla sd se exploateze orice efecte, nu de a cdnta tn
armonie cu simfoniile globale."83
7escrisoaretrimisd de David yarrow
lui Gar smith, Earth Island joumal, 1g
august 1995.
80Ibid.
8' Ibid.
82Ibid.
83Ibid.
RETEAIIAHAARP 95
CUVINTELE
,,CORECTE"
Care este starea ionosferei, dupd ce specialigtii in rachete au
strlbdtut-o timp de peste cincisprezece ani cu gaze de evacuare de
la rachete qi cu prima generalie a incdlzitoarelor ionosferice, firave
prin comparafie? Este deterioratd?
Manning a constatat cd oamenilor de gtiinld le displace cuvAntul
,,deteriorat"; e prea dur, a spus un specialist in fizicd ionosferici.
,,Noi spunem "deranjat>.... gtii cd-gi va reveni. Dacd-li pierzi
piciorul, asta este o deteriorare, dar dacd este doar r5nit, asta nu este
o deteriorare."
$eful departamentului sdu dddea tonul pentru aceastd atitudine.
Cu toate cd avea in echipd specialigti in ionosferd, el i-a spus lui
Manning ci nu are nici interesul, nici timpul sd se implice prea multin
subiectul incdlzitoarelor ionosferice. ,,De ce te intereseazi (HAARP)?"
Jumalista a rdspuns cd are nigte intrebdri in legiturd cu un efect
de multiplicare care a fost relatat, provenit de la noul instrument
ionosferic, iar tonul rdspunsului a fost amuzat gi dispretuitor. ,,Dacd
te ir:rgrijorezi ci dispare ionosfera deasupra oraqului Vancouver..."
,,Nu sunt o alarmisti..."
,,Aga a pdrut", a spus el.
Nu e de mirare cd mass-media nu aprofundeazd subiectele
ecologice, s-a g6ndit reportera.
ALARMISTUL
IMPENITENT
Acel gef de departament nu agrea opiniile lui Paul Schaefer,
care a tras un semnal de alarmd. Acesta din urmi este specializat
in inginerie electronicd gi a petrecut patru ani construind arme
nucleare. ,,Dar majoritatea teoriilor pe care le-am invdfat de la
oamenii de gtiinld par si se ndruie", spunea el. 8a
intr-o publicalie intitulatd ,,Energia gi planeta noastr5", el
sintetizeazd cercetdrile in legdturd cu dezechilibrele provocate de
era industriald gi atomici, in special prin iradierea de mari cantitdfi
de particule minuscule de mare vitez6,,,,ca nigte pendule giroscopice
foarte mici, in mediul nostru. Aceste particule de mare energie
radiazd in pim6nt gi in atmosferX, perturbAnd echilibrul natural,
naScrisoaretrimisd jeanei Manning de cdtre Paul Schaefer,feb.1.995.
 I Dt.Nick
IIAHAARP
intr-o reactie in lan! cdut6nd cu disperare un echilibru in mediur
inconjurdtor." Acesteparticure se acumureazi in regiunea porard ,,Ei aprind aurora boreali (artificial), dar cAnd o vor aprinde
in complet atunci sevor distruge strafurile ionosferice,unul dupd alhrl.,,
timpul iernii. ,,CAndvine primivara polard, efectul de respingere
a tntre timp armata construiegte cel mai mare incdlzitor ionosferic
energiei solarefaceca toati masade particule incircate negativ
si se de pani acum, pentru a creain mod deliberat mai murte instabilitig
migte inspre pdmAnt, creAndo gauri in strahrl de ozon."
Nivelurile nefiregti de migcarea particulelor de mare energiein intr-un strat uriaq de plasmi - ionosfera- gi pentru a mdri nivelul de
atmosferdgi in cordoanerede radiafii din jurul pdmantului corrrtitoi" energie al particulelor incircate.
geniul riu in perturbdrile vremii, potrivit acestuimodel care
descrie
un Pdmant ce-gidescarcdacurnulareade cildurd, se detensioneazd
gi recAgtigdun echilibru prin cutremure gi activitifi
vulcanice.s
Printre tehnologiile care produc nori de particure - cu incircdturd
nefuescde mare - senumdrd liniile de transmisie,sistemele
electrice
de rizboi, sistemele de comandd, control gi comunicare
pentru
zborurile spaliale gi testareasistemerorde armament din
Rizboiul
Stelelor.

pAT*AruTuL,,cUPRINs
DEFEBRA"
,,Starea energeticd anormald a pdm6ntului gi a atmosferei
s-ar putea compara cu cea a unei baterii de magini care
a devenit
supraincdrcati deoarece fluxul normal de energie
este blocat,
provocand puncte fierbinfi, arcuri electrice, fisuri fizice gi
turbulenfd
generald,iar energiaindbuqitd incearcdsd giseasci o
cale de iegire.,,
Intr-o a doua analogie,Schaeferspune:,,Daci nu dorim
moartea
planetei noastre, trebuie sd punem capit producerii
de particure
instabile, care genereazi febra pimAnfului. prima prioritate
pentru
a preveni dezastrur ar fi s5 inchidem toate uzinele
de energie
nucleardgi si punem capdttestdrilor de arme atomice,
de armament
electronic Ai
"Rizboiului Stelelorrr.,,
william van Bise gi Elisabeth Rauscher au observat
ce este
elogiat echipamentul solid orbital ca mod de a studia
stratul de
ozory dar de fiecare datd cand o navetd spafiald provoaci
arsuri in
calea sa spre cer, ea distruge un alt strat al ionosferei,
aga cum face
fiecare meteorit. Apoi, ca gi cum gazelede evacuare
de la racheti
n-ar fi fdcut destul, capsulerespafialeau emis substanle
chimice care
interactioneazdspectaculoscu particuleleincdrcate.
s hrformaEiide la Paul
Schaefer,
KansasCity,MO 4110.

,,Putem influenI a artifi cial aurora Pdmin t ului, ut ilizin d
o cantitatemicddeenergie,gi gtim cderup[iile
Iuminilornordicechiarmodificdtipareledeareme."
Gary Lockhart,
autor al The Weather Companion.e
,,Dacdionosferaesteputernicperturbatd,atmosferadededesubt
aafi gi enperturbatd, in consecinld."
Charles A. YosfT
CapitolullX
VREMEAUCENICITOR
tUI TESTA
Arhimede (287-272i.Hr.) a inifiat o i.,a"f.r.,gati tradilie a
inginerilor ambitioqi care doresc sd-gi lase amprenta asupra lumii.
,,Dafi-mi o pArghie destul de lungd qi un punct de sprijin, 9i voi
migca Pdmantul", a spus Arhimede. Din fericire, n-a gisit un
instrument atat de mare. Mai mult de doudzecide secolemaitirziu,
spiritul sdu continud sd trdiascdprin inginerii armatei. Ei ar dori sd
aibd cel pulin posibilitatea de a deplasa curentul-jet al atmosferei
superioare,modificAnd vremea globald in avantajul unei !dri.
Oare electromagnetismuleste acel instrument? Doi oameni de
gtiinli de la Laboratorul de $tiinle Radio al Universitdfii Stanford,
H.C. Chang gi U.S.Iman senumdrd printre experlii careoferd dovezi
a ceeace poate face tehnologia noastrd ca sd afectezecerul, fdcAnd
valuri pe pim6nt. Ei au publicat lucrdri despre precipitafia de
electronidin magnetosferd(centurileexterioarede particule incdrcate
care curg inspre polii magnetici ai PdmAntului),provocatd de unde
electromagnetice artificiale de frecven{d foarte joasd.88,,Aceste
e Gary Lockhart,
,,Radioamatoriide pe vremuri". The WeatherCompaniory
pg. 199,Wiley & SonsInc. NY.
87 Charles A. Yos!
,,Forfele electrice aplicate principalelor fenomene
meteorologice", lucrare prezentatd la Conferinfa intemalionali pentru
spafiul aerian gi terestru, cu privire la fulgere gi electricitatestatici, din1992
88 H.C.Chang
9i U.S.Imary ,,Precipitalia de electroni cvasi-relativigti
datorati interac{iunilor cu undele VLF coerentein magnetosferd,,,}oumal
of GeophysicalResearch,1 ian. 1983.
RETEAIIAHAARP 99
particule precipitate pot sd producd ionizarea secundari, sd emiti
razeX gi si provoaceperturbiri semnificativein ionosferainferioari."
inlgf4, dr. RobertHelliwell 9i john Katsufrakisde la Laboratorul
de $tiinfe Radio al Universitilii Stanford au ardtat cd undele radio de
frecvenfefoarte joasepot facesd vibreze magnetosfera.in Antarctica,
cu o antend de 20 de km gi cu un transmifdtor de 5 V,hz,ei au aflat
ci magnetosferapoate fi modulatd pentru a face particulele de mare
energie sd se reverse in atmosfera PdmAntului. DeschizAnd sau
inchizAndsemnalul,acegtiaar puteaopri fluxul de particuleenergetice.
CONTROLULVREMII
Avalangelede energie dislocate de astfel de unde radio ne-ar
putea lovi putemic. ,,Implicatia teoreticd sugerati de lucrarea lor
este cd se poate obfine controlul vremii globale prin trimiterea de
.semnale>relativ redusein centurile Van Allen (centurile de radiafii
din jurul PdmAntului) - ceva in genul unui efect super-tranzistor",
a spus Frederic Jueneman. Cronicarul revistei Industrial Research
speculain continuare: ,,Dacdefectelerezonan{eilui Tesl4 aga cum
le prezintd echipa de la Stanford, pot controla energii enorme prin
semnaleminuscule, atunci prin extensiaacestuiprincipiu ar trebui sd
fim in staresi afectdmchiar gi cAmpul magnetical stelelor de pe cer...
Cu aroganld divini, ir:rtr-ozi poate ci vom indruma stelelepe cer.-8e
intrebarea este daci acestecunogtinfe vor fi folosite de oamenii
de gtiinfi in interesul rdzboiului sau in interesul biosferei?
Un editorial din SaturdayReview,din1977, aveftiza cu privire
la rizboiul climatic Ai l-a numit problemd moral6, spunAnd: ,,Daci
lumea este pe cale si deterioreze vremea pentru o lungd perioadd,
atunci suntem nigte nebuni gi nigte mongtri dacd nu ne adundm
pentru a obline un rdspuns, ca gi cum viata noastrd ar depinde de
acesta- gi chiar agaeste."eo
O serie de dezastre naturale a inceput in \960, conform unui
raport CIA menlionat in editorial, dar la aceavreme climatologii nu
puteau sd priveascddrept inainte gi sd vadd cd perioadele de seceti,
inundatiile gi temperaturile anormale vor continua dincolo de acea
8eFredericJueneman,revistalndustrialResearctr,
feb.lgT4,citatdeMargaret
Cheney:Tesla- Omul caregi-adepdgitepoca,pg.287.
n ,,Modificareavremii",editorialnesemna!SaturdayReview2 5 77,pg.4.
1OO leanne Manning €+Dr. Nick Begich
decadi. Ca gi cum dezastrele naturale n-ar fi destul de rele, CIA a
raportat cd guvernele nafionale erau deja pregdtite si manipuleze
vremea in scopuri militare. Editorialistul a avut un gAnd obraznic:
,,E greu sd citegti raportul CIA fdri sd te intrebi dacd unele dintre
anomaliile climatice din ultimii ani n-au fost cumva parte din
programele de experimente militare."
Un editorial din1977 al revistei Saturday Revrewa folosit cuvinte
dure pentru a descrie desensibilizarea publicului gi a factorilor de
decizie - o diminuare a indigndrii moraie care apdrea la vederea
procesiunii nesfArqite de super-arme. Acel proces a fost descris ca
fiind o nebunie in masd. ,,in cazul in care congtiinfa colectivd nu
rdspunde acum/ atunci toati filosofi4 religia gi educalia noastrd au
fost abstracte, irelevante, inutile."
Cu toate acestea, congtiinla colectivd a ticut, iar in 1995 armata
avea deja 18 ani de lucru la metodele de rizboi climatic, pe care le
numeqte eufemistic ,,modificarea vremii". De exemplu, tehnologia de
provocare a ploii a fost testatd de cAteva ori in Vietr:ram. Ministerul
Apiririi a incercat nigte studii cu privire la manipularea fulgerului gi
a uraganului in Proiectul Skyfare qi Proiectul Stormfury. Ei au cdutat
tehnologii complicate care ar putea sd producd efecte mari. Lowell
Ponte, autorul cdrfii ,,The Cooling", spune cd armata a studiat atAt
laserele, cAt gi substanlele chimice despre care ei s-au gAndit cd ar
putea deteriora stratul de ozon de deasupra inamicului. Cercetarea
modalitdfilor de a provoca gi de a detecta cutremurele a constituit o
parte a unui proiect denumit Prime Argus, in urmd cu cAteva decenii.
Fondurile pentru acest proiect veneau de la Agenlia pentru Proiecie de
Cercetare Avansatd a Apdrdrii (DARPA, aflun cu acronimul ARPA).
in tggZ, $eful Statului Major al Forfelor Aeriene, generalul
Merrill McPeak a spus la o intmnire a Fundatiei Spafiale a SUA
ci cei care se opun unui rol mai mare al armatei in spafiu, trebuie
si-gi reconsidere punctul de vedere. El a subliniat cd lara trebuie si
dezvolte noi sisteme pentru a putea controla spafiul in viitor. El gi
alfi oficiali de la Forlele Aeriene nu vroiau sd spund ce intenfii au,
dar au afirmat ci noile sisteme sunt mai curAnd o chestiune potiticd
decAt o provocare tehnologici.el
e' Neff Hudson gi Andrew Lawler,
,,Comandantul USAF (Forfele Aeriene
ale SUA) solicitd modemiziri ale apdrdrii spafiului", SpaceNews 19-25apr.
KETEAIIAHAARP 101
in anul urmitor, Forlele Aeriene au dezvlluit ceva in plus,
Si anume, faphrl cd proiectul lor Spacecast2O2Oinclude controlul
vremii ca o posibili iniliativd de armament. DefenceNewsa publicai
un extras din raport. La ,,controlul vremii", articolul spunea cd
oamenii de gtiinfi au ficut experimente implicAnd controlul vremii
inci din anii 1940,dar Spacecast2020 observa ce ,,esteinterzis sX
se utilizeze tehnici de modificare a mediului pentru a distruge
deteriora sau leza un alt stat." Acesteafiind spuse, For,teleAeriene
susfineau cd progresele tehnologiei ,,obligi la o reexaminare a
acesteiteme sensibilegi potenfial riscante".e2
Ce-ar putea face noua tehnologie? Mai intai, forfeie militare ar
putea avea instrumentul pentru a impuqca o gauri printr-un nor
pentru a-gi depista inamicul. Ar putea fi costisitor gi riscant dar
,,beneficiile potenliale pentru siguranla nalionali ar putea fi chiar
maimari".
Oficialii de la Forfele Aeriene au spus cd secliunea despre
controlul vremii din raportul lor esteclasificati 9i nu va fi publicatS.
40 DE ANI DE BOMBARDAREA CERUTUI
inci din 1958,consilierul qefal CaseiAlbe pe teme de modificiri
ale vremii cdpitanul Howard T. Orvi[e spunea ci Ministerul
Apirdrii al SUA (DoD) studiazi ,,modalitifi de a manipula
incdrcdturile pim6nhrlui qi ale cerului pentru a influenfa vremea"
utilizAnd un fascicul electronic pentru a iorrjza sau deioniza
atmosfera deasupra unei anumite zone.e3
in 1966,Profesorul Gordon J. F. MacDonald, director asociat
al lnstituhrlui de Geofizicd gi Fizici Planetari de la Universitatea
din California, LosAngeles, era membru al Comitetului Consultativ
pentru $tiinte al Pregedintelui, apoi membru al Consiliului
Prezidenfial pentru Calitatea Mediului. El a publicat lucrdri cu
privire la utilizarea tehnologiilor de control al mediului, in scopuri
militare. M?cDonald a fdcut un comentariu revelator:
1993.
e2,,Masterplan-ulpentru spaliu ai Forlelor Aerienepreconizeazdcontrolul
vremii", DefenseNews,26sept.-2 oct.1994.
n3
,,intre doui epoci: rolul Americii in era tehnotronici", de Zbigniew
Brzezinski, Penguin Books, Mass. 1976.
1O2 JeanneManning I Dt. Nick Begich
,,Cheia pentru rdzboiul geofizic este identificarea instabilitdlilor
mediului, astfel incdt dacd s-ar adduga o cantitate micd de energie, s-ar
elibera cantitdli de energie mult mai mari.'ea
MacDonald avea o serie de idei pentru utilizarea mediului ca
pe un sistem de armament gi a contribuit la ceea ce, in acel momenf
era un vis futurist. CAnd a scris capitolul sdu ,,Cum si distrugem
mediul", din cartea ,,Unless Peace Comes"es, el nu glumea. in text, el
descrie manipularea vremii, modificarea climatului, dislocarea sau
topirea calotei polare, tehnicile de epuizare a ozonului, ingineria
cutremurelor, controlul valurilor oceanice gi manipularea undelor
cerebrale, prin utilizarea cAmpurilor de energie ale planetei. El
mai spunea cd aceste tipuri de arme vor fi dezvqltate gi, cAnd vor fi
lutilizate, vor fi practic nedetectabile de cdtre victimele lor. El nu era
vreun fanatic cu pirul vAlvoi, cAnd a fdcut aceste observalii in1966,
ci avea creditirile unui om de gtiinfd recunoscut pe plan mondial.
Ce au devenit conceptele sale futuriste, sunt lucrurile din care se
creeazd proiecte ca HAARP...
Audierile subcomitetului din Congresul SUA cu privire la
mediul oceanic Ai intemafional, au abordat modificdrile vremii gi
ale climei, de cdtre armat6, efectuate pe la inceputul anilor 1970. ,,A
apdrut o imagine coplegitoare de variate cercetiri gi experimente
efectuate de DoD pentru a deveni modalitdfi prin care manipularea
mediului ar putea fi folositd ca arme.", spunea Lowell Ponte.e6
Secretele dezvdluite i-au surprins pe legislatori. Oare o anchetd
a stadiului tehnic al manipulSrii electromagnetice i-ar surprinde
pe legiuitorii de astizi? Ei ar putea afla cd tehnologiile dezvoltate
din experimentele HAARP in Alaska s-ar putea ridica la inillimea
viziunii lui Gordon MacDonald, pentru cd savanfii de elitd descriu
vremea globald, nu numai fur termeni de presiune a aerului gi ca
sistem termic, dar gi ca un sistem electric.
ea
,,Dacd pacea nu vine. O anticipare gtiinfificd a noilor arme", de Nigel
Calder. ,,Rizboiul geohzic, sau cum sd te rizbuni pe mediu", de Gordon
J. F. MacDonald, pg. 1,81-205, 1968. (furnizat de Comitetul Internafional
pentru Conven{ia impotriva Armelor Ofensive cu Microunde).
e5lbid.
e6,,Rdcirea", de Lowell Ponte. Prentice-Hall inc. N] 1976.
RETEAUAHAARP 103
,,IMPULSMIC, EFECT
MARE"
O idee demni de re{inut ar fi aceeacd ionosfera este un scut
electric activ, care protejeazdplaneta de bombardamentul constant
de particule de mare energiedin spafiu. Aceasti plasmd conductoare,
impreund cu cAmpul magnetic al Pdm6ntului, capteazd plasma
electricd din spaflu qi o impiedicd sd ajungd direct cdtre suprafa{a
PdmAntului, spune Charles Yost, de la Dynamic Systems,Leicester,
Carolina de Nord. HAARP bombardeazd ionosfera acolo unde
aceastaesterelativ instabili.
,,Dacdionosfera estemult perturbatd, atmosferade mai jos este
gi ea perturb ate."e7
Este ralional sd te agtepfi ca atmosfera relativ subfire a
PdmAntului, de gaz izolant (vapori de apd) sd fie impinsl gi trasd
mecanic de forlele electrice inconjurdtoare, spune Yost. Curenlii
electrici din ionosferd sunt, se spune, de 100 de ori mai mari decAt
cei produqi mai jos, in orice moment de furtunile din intreaga
lume. Yost conchide cd forfele electrice ar trebui si fie incluse,
impreund cu termodinamica, undele gravitationale gi efectele
rotaliei PdmAntului, printre cauzele variafiilor vremii. Conform
experimentelor gi analizelor sale, curenlii ionosferici gi cAmpurile
magneticeschimbdtoaredin atmosferdtrebuie sdproducd ,,inclindri
oscilatorii globale" care coboardpAni la sol.
O corelafieintre vreme gi forlele electromagneticecreatede om
esterealizatdintr-o lucrare scrisl de Yost despre fulgere gi oscilaliile
PdmAntului. Interacliunea globald aparenti a furtunilor electricel-a
determinat pe Yost sd mai studieze o datd modulir:r careseformeazi
norii. El a descoperit cd forfele electrostaticepot influenla dinamica
norilor cumulus. Pe o copie a lucrdrii sale, pe care Yost i-a trimis-o
lui |eane Manning, el a scris: ,,omul poate crea artificial aceste
niveluri de for!d".
in stadiile incipiente, stratul de tranzifie al norului cumulo-
nimbus se afld intr-un echilibru fragil al presiunii, temperaturii
e7 Charles A. Yost, ,,Forlele electrice aplicate principalelor fenomene
meteorologice", lucrare prezentati la Conferinla Intemalionald pentru
spafiul aerian gi terestru, cu privire la fulgere gi electricitate staticd, din
7992. Atlantic City, 1992. Documentul este disponibil Ia Nat'l Technical
Information Service,Springfield, Yirginia, 22161,.
 RETEAIIAHAARP l0s
104 IeanneManning & Dr.NickBegich
qi confinutului de vapori de apa conform lui Yost, ,,astfel incAt o Ce face ca acestesemnale de radio sd devindirrmiit mai puternice?
Conform cercetdrilor lui Richards, semnalele adund energie de la
modificare minori declangeazi condensarea. O partic.uli de radiafie,
electronii din centurile de radiafie VanAllerL careinconjoari atmosfera
un cAmp electric tranzitoriu sau o ugoard perturbare termicd localS
PdmAntului. De fiecare datd cAnd unul dintre cele aproximativ
ar putea declanga schimbarea de stare", spunea Yost.
cincizeci de emifitoare VLF (3 p6nd la 30 de kHz) igi transmite
Primii doi factori ar putea aiuta la explicarea extremelor stranii
semnaluf curenfii de particule excitate din regiunile ultraperiferice ale
ale vremii din America de Nord, continent supraindustiahzat/
magnetosferei se revarsd fur atmosfera noastrd. ,,Chiar gi undele radio
electrificat/nuclearizat. Mai intAi, fluctuafiile electromagnetice
de frecvenfe joase (LF: 30-300 kHz) se scurg in straturile superioare,
nefuegti, de 60 Hz de la refeaua densd de linii electrice, au antrenat
provocAnd acelaqi fenomen. Trimiterea de semnale miciincenturile de
vibrafiile ionosferei in cAteva locuri. Din nou, fenomenul preferat
energie creeazd un fel de efect super-tranzistor, modificAnd migcarea
al lui Tesla - rezonanfa - explicd modul in care o forld relativ mici
electronilor liberi la mii de mile depdrtare de suprafafa Pimdntului.
poate avea efecte mari.
Acest amplificator Tesla al rezonanlei poate controla energii enonne
Dr. Robert O. Becker arati cum un efect electric artificial -
prin semnale minuscule de declangare." Ca 9i Nikola Tesla, Richards
rezonanla armonici in reteaua electricd - provohcd desprinderea de
lucreazd cu principiul rezonanfei.
particule incircate electric din centurile (de radiafie) Van Allen, gi
intr-un interviurecentlm, Richards a explicat efectul super-
cum cdderea ionilor produce cristale de gheafd (care precipitd norii
tranzistor pe care algi il descriu, de asemenea, ca pe o avalangd
de ploaie).e8
de electroni. La anurrite frecvenle gi la un anumit prag energetic,
Dar ce este HAARP? Energia trimisi in sus de la un incdlzitor
existd un mare transfer de energie intre nivelurile din atmosfera
ionosferic nu e m€re, comparatd cu totalul energiei din ionosferd,
superioari.
dar documentele HAARP admit cd se pot etbera in ionosferi
cantitifi inmiit mai mari decAt cele iniectate. Ca gi in cazul ,,cheii
rizboiului geofizic" al lui MacDonald, efectele,,neliniare" (descrise
EFECTETE
AfUNG rA SOL
CAt de departe in josul magnetosferei sau ionosferei, prin
in documentele despre incdlzitorul ionosferic) inseamnd impuls
atmosferd,poate veni o asemenea,,avalang6"?in mod surprinzitor,
iniFal mic Ai efect mare.
in diferite locafii, Richards a constatat cd efecteleajung la pnmAnt.
La o conferinti pe teme de qtiinfd din 1993, in Atlanta, una
Prima oard cAnd a vdzut acest fapt inregistrat cu instrumente
dintre prezentdri confinea indicii cu privire la obiectivul pe care-l
gtiinfifice, el locuia la 2500 m deasupra nivelului mirii in partea
aveau inginerii gi fizicienii cu acel ,,impuls initial mic/ efect mare".e
central-vesticd din New Mexico, unde aerul era limpede qi linigtit
E.E. Richards a vorbit despre experimentul menfionat mai sus al
din punct de vedere electromagnetic.in aceazi, in atmosferdexista
Universitilii Stanford, cu focalizarea de unde radio VLF inspre
o mare acumulare de energie electrici, foarte aproape de suprafafa
magnetosferd. Semnalele au urmat curbele cAmpului magnetic Ai
Pemantului, dar nu o stare de furtuni. i" ti*p ce starea electricd
s-au trtors pe PimAnt. Ele au fost detectate la jumitatea drumului
non-fulger traversa zona, Richards gi asociafii sdi au monitorizat
in jurul lumii, departe de originea lor din California. tn unele cazuri,
oscilafii (vibrafii) surprinzitor de mari pe refeaua de antene gi au
semnalele au fost amplificate de o mie de ori.
e8Robert O. Becker,,,Corpul electric", William Morrow NY, 1985..
aflat la ce frecvente vibreazi ugor atmosfera locali. Vibraliile au
e E.E. Richards, incdrcat condensatoareleelectrice(unitefi de stocarea energiei) la o
,,Funqtia spectrald a Pim5ntului", Lucrdrile celui de-al
doilea simpozion intemalional cu privire la tehnologia pentru energie tensiune destul de mare.
neconventionalS, pg. 135, Cadake Publishing, PO Box 1490, Claytorl
tm E.E. Richards, disculie cu
Georgia 30525 |eane Manning mai 1995.
 106 IeanneManning t+ Dn Nick Begich
intr-o zi linigtitd de martie, in timp ce monitorizau transmisiile
ELF ale rugilor qi ale americanilor,ei au incercat si ruleze pe pdmAnt
o relea de antene (conductor cablat) pe distanla de 1600 metri gi
au primit semnale neagteptat de puternice gi continue. Pe scurt,
constatdrile gi monitorizarea ulterioari au constituit o rampd de
lansare pentru descoperireade corelalii cu interacliunile armonice
dintre planete.Ei au mai aflat cum natura indrumd afluxul de energie
cosmicd inspre suprafafa PdmAntului prin vibrafiile aurorale.
Cercetdtorii au vdzut cum se pot stoca energiile in magnetosferd,
concluzionAnd ci ,,avem un mecanism care si confirme teoriile
lui Tesla, pentru atragerea acestei energii in cavitatea atmosferei
inferioare."
DTNTRE
|ONOSFIRA
,,cuPLAREA" $t VREME
in timp ce scopul lui Richards era acela de a descoperi o sursd
utilizabild de energie curati pentru locuitorii PimAntului, fizicienii
de la Universitatea Stanford lucrau la un proiect finanfat de guvem.
Ei voiau si amplifice undele din magnetosferd in scopul comunicirii
globale la frecvenle mai joase.101
Autorii acestei cdrli au un alt scop - acela de a ir:rgelege
ramificaliile experimentelor la nivel inalt. Ar putea acestea sd
afecteze vremea? Specialigtiii:r fizica atmosfericd cu care am discutat
noi au dat rdspunsuri vagi.
Lucrarea lui Richards oferd indicii importante. Dovezile
gtiinlifice recente sugereazd cd existi o cuplare electricd puternici
intre ionosferd gi atmosfera inferioard, spunea el. CAmpurile
electrice orizontale pe scard mare coboard din magnetosferi gi
ionosferi, cu pierderi mici de amplitudine, cam la zece km deasupra
pdmAntului, mai spunea el. ,,Tensiunea electricd potenfiali totald
scade in regiuni cum ar fi calotele polare gi ionosfera aurorali
poate fi o fracliune semnificativi a potenfialului ionosferic mediu
raportat la pimAnt..."
Pentru noi, acest lucru inseamni cd existd o puternici legdturi
electricdintre ionosferd qi partea din atmosf-erdunde apar fenomenele
meteo - atmosfera inferioard. Mai mult, teoriile gtiinlifice descriu
101
,,VLF:,,Excitareaparticulelor", ScienceNews, 18 gi 25 dec. 1982,pg.392.
RETEAIIAHAARP 107
modul in care nivelurile de energie electricd din atmosferi sunt in
legiturd cu proceselede formare a norilor.1o2
E.E.Richards a raportat urmdtoarele concluzii dupd ce a
cercetat literatura de specialitate. ,,Ionosfera conductoare poate
afecta instabilitatea prin scurtcircuitarea pdrtii electrostatice din
cAmpul electric al PimAntului, necesitAndastfel mai pufini energie
pentru a elibera incdrcdtura din straturile superioare.Aceste arcuri
aurorale dau naqtereaga-numifilor curenfi circulari, carese dezvoltd
de-a lungul liniilor de cAmpmagnetic, ce leagdcapitul magnetic de
ionosferd.Aceastaestesursaprincipald de energie pentru aurore..."
El explicd cum undele electrostatice stimuleazd ionosfera,
permilAnd radialiilor putemice descrise mai sus sd se scurgX din
spafiu. El adaugd cd observaliile din sateliqi 9i de la sol tind sd
confirme afirmafiile lui Nikola Tesla,cu privire la experimentele de
la Colorado Springs. ,,Cu ajutorul oscilatorului sdu, el a fost capabil
sd stimuleze ionosfera prin inaltd tensiune, iar apoi si permitd
revdrsareacurenlilor din stratul superior, stimulAnd astfel acfiunea
natural5 a aurorei gi a fulgerelor."
Tesla a fost unul dintre cei cAliva inventatori citali de E.E.
Richardscareau fost pe calede autlliza,,abundenta sursi de energie
care ne inconjoard in fiecare clipi". Omenirea trdiegtein interiorul
balonului stimulat cosmic, al magnetosferei,a spus ef gi deasupra
generatorului sferic care se rotegte, adicd PdmAntul. in spiritul
generafiilor anterioare de oameni de gtiinld numili filosofi ai naturii,
el este coplegit de frumuselea sistemului. Din experienfa noastrd,
aceastdaprecierea proceselordin univers le aparfine cercetitorilor
independenfi care-gi doresc si lucreze in armonie cu natura. Cu
alte cuvinte, rezonanta pare o modalitate mai blAndd de a transfera
energia decAtbombardamentul direct.
Vremea poate fi modificatd prin folosirea electrostaticii. O
descoperire care permite manipularea vremii a fost fdcuti la Elate
Intelligent Technologies,Incorporated, o companie micd ruseascd.
Ei au descoperit o modalitate de a regla fin modelele de vreme pe
o intindere de 320 km. ,,Sistemul consti in zeci de antene, fiecare
102Ralph Markson qi Michael Muir, ,,Cum controleazi vAntul solar cAmpul
electric al PdmAntului", Science,30 mai 1980,vol. 208 nr. 4447.
108 SDr.Nick
cu inil$mea de 8 metri, care descarci energie electrici in direcfie
ascendenti, pentru a reactiona cu ionii din aer'"1mAceste antene
sunt conectatela un sistem inforrnatic ai la o sursi de energie care se
afld sub controlul unui operator pentru a crea efecteledorite'
Lev Pohmelnik este fondatorul companiei 9i un fizician
respecta! specializat in ,,electrostatici". Pohmelnik a prezentat
sistemul unui reporter de la wall street Journal, an rezultate
uimitoare. El a folosit sistemul pentru a alunga norii, intr-o zi pAni
atunci mohorAti. Tehnologia sa ne arati cAt de pufin cunoagtem
despre astfel de efecte, cAt gi despre modul in care oamenii pot
manipula vremea.
Fruvilirurcn
Amai fost o descoperireneagteptati a unui fenomen atmosferic,
intgriga-1aa PdmAntrrtuiconfine
b,1223. S-a constatat ci-atmosfell
,,$gyli de vapori de api, care Pot rivaliza cu Amazonul in mirimea
fluxului."lu Reginald E. Newell de la hstitutul de Tehnologie din
Massachusettsa raportat cd acestefluvii de vapori sunt ryrecani,smul
prgrc-r.gql-pentru deplasarea apei din zonele ecuatoriale ale
PimAntului, inspre poli. Cu toate acestea,el nu seaqteptasd constate
ci vaporii de apd erau confinufi de benzile inguste de 420-480 de
mile litime qi de pAnd la 4800 de mile lungime. Aceste berui se afl5
la aproximativ 1,9 mile deasupra Pim6ntului qi au un flux de 165
milioane kg apd pe secundi. -olseryatorii au constatatci existd cinci
Emisfera
[g1'-1i atmosferice in Emisfera de \Iord 9i cinci fluvii in
S3rdicd,fiecare cu acestedebite tipice.
Speculim cd dacd HAARP ar fi amplasat la,locui potrivit el ar
putea fi utilizat pentru abaterea acestor fluxuri intr-un mod care sd
godifigg.ggdgtg.tg 4" vjemg. Aceastaeste o alti preo(rpare care ar
trebui sd fie luati in considerarein operareaHAARP - un fapt care
nu se cunogteainainte de planificarea HAARP.
ro3Adi Ignatius, ,,Du-te, ploaie-n lumea mare, s-o usuci la buzunare; o firmd
moscoo.iti oferi .vreme fdcuti la comand6o; omul nostru are nevoie de trei
zile", The Wall Street Joumal, 2 octombrie 1992' pg' ,A1 & A11.
rM Kathy Sawyer, ,,Climatologie: datele spafiale indic5 existenfa unor fluvii
in atmosferi", The Washington Post, Science Notebook, ?5 ian.1993.
RETEAIIAIIAARP 109
FocAuzARE
cu ARMArlrcrntcA A LUtrEstA
Cercetdtorii din domeniul armamentului, pe de alti parte, sunt
foarte interesafi de allg aspecte, mai invazive, ale qtiin,tei lui Tesla
decAtrezonanfa,cum ar h ,,canalizareaexploziviaaendgi" ,pe care,
se spune, el ar fi aflat-o cAnd injecta impulsuri succesivede energie
de-a lungul aceluiaqi canal. Conform dr. J.F.X.Daum,Ken Corum
qi dr. ]ames Corum, lesla a experimentat strdpungerea atmosferei.
in anii 193Q Tesla inventase un ,,fascicul c4lalkat compus dintr-o
explozie coerenti de particule materiale incircate electric", .car.e
circuld cu viteza luminii. Cei trei oameni de gtiinld au calculat ci
un astfel de fascicul de particule ar stripunge cu ugurinfi vehicule
blindate.los
OAREAR PUTEASASCUNTCTRCUITEZE
PATVIAruTUII
PimAntul ca sistem electric sferic este un model destul de bine
acceptat. Cu toate acestea, experimentatorii care doresc si faci
legdturi nefiregti de energie intre pdr,tile din acest sistem, poate cd
nu se gAndesc la consecinlele posibile. Generatoarele gi motoarele
electrice se pot destabiliza cAnd le sunt afectate circuitele. Oare
activitdfile umane ar putea determina o schimbare semnificativl in
circuitul sau in cAmpul electric al planetei? Un citat extras dintr-o
lucrare interminabili din respectata revistd Science se referi la
ionizarea artificiald produsd de materialul radioactiv dar ar putea fi
studiat gi cu gAndul la skybuster-ele de tipul HAARP:
,,De exemplu, tr timp ce schimbirile din cAmpul electric
al Pim6ntului, provocate de o eruplie solard, care moduleazi
conductivitatea, ar putea avea un efect abia detectabil asupra
meteorologiei, situatia poate fi diferitd in ce priveqte modificirile de
cAmp electric provocate de ionizarea artificial6..."1ft
Meteorologia este, desigur, studiul atmosferei gi al vremii.
Ionizarea este ceea ce se petrece cAnd un nivel mai mare de
energie este transnris forlat atomilor gi scoate electronii din atomi.
10s
,,Reflecfiiasupra fasciculului cu particule inventat de Tesla", prezentare
realizatd de dr. ].F.X. Daum, Ken Corum qi dr. james Corum pentru
Intemational TeslaSociety.
16Ralph Markson gi Michael Muir,
,,Cum controleazi vAntul solar cAmpul
electric al PimAntului", Science,30 mai 198Qvol. 208 nr. aA47,pg.989
110 leanne Manning I Dr.NickBegich
Particulele incdrcate ce rezultd sunt strAns legate de HAARP. ,,O
singuri examinare a vremii ar trebui sd ne arate cd suntem pe
drumul gregit", spune Paul Schaefer,inginer electrician,comentAnd
tehnologiile de tip HAARP. Un administrator de la Administralia
Nafionali Oceanicdgi Atmosferici a spus odatd: ,,Nu esteposibil sd
setrasezedemarcafii clareintre cercetareaqi dezvoltareatehnologici
in domeniul modificirii vremii in scopuri ostile gi neostile."
,,Pdmkntuldeaineoplanetdderanjatd,iar omulesteacelacareoderanjeazd."
,,Mediul nostruplanetardeuinetot mai energetic,cu
o actiaitateneobignuitd,
cum arfi uneleactiaitdfimisterioase,
precumdetectareainatmosferddeexploziideenergie,careimitd
undeleradioceurmeazdexploziiloratomice..."
Paul Schaefer,
inginer gi cercetitor, Kansas City MO.
Acres USA

CapitolulX
PRESIUNI
ASUPRAMAMEITERRA

Cdldtoria irtreprinsd pentru intelegerea,,tehnologiei Tesla"

a purtat-o pe feane Manning la doui conferinfe qtiintifice, una
in Germania, in 1987 gi cealalti in Elvefia doi ani mai tArziu. La
ambele intruniri, ea l-a auzit pe un astrofizician american, Adam
Trombly, linAnd discursuri elocventepe teme de mediu. Un protejat
al regretatului Buckminster Fuller, Trombly, fondase proiectul
non-profit ,,Pemantul", in cadrul ciruia el a lucrat impreund cu
alfi oameni de qtiinfi pentru inlelegerea ecosistemelorglobale - o
imagine de ansamblu.
in iulie 1995, Manning i-a telefonat lui Trombly la Institutul
pentru Studii Avansate din Aspen, Colorado, ca si irtrebe despre
posibileleefectealeexperimentelorde tip HAARP, carear creafurtuni
electromagnetice artificiale deasupra pdmAntului, experimente
care ar ridica pdrfi din ionosferi gi ar extinde literalmente aceste
zone,in timp ce accelereazimai multe particule de mare energiein
atmosferadeja energizati.
HAARP ar adduga mai multi energie la un sistem global care
este deja intins, a rdspuns omul de gtiinld. Prin ,,intins", el vroia
sd spund hiperstimulat de fluxurile de particule de la Soare.Pentru
a avea o imagine de ansamblu, gAndili-vd la planeta noastrd ca la
un dinam oarecum instabil, migcAndu-sein jurul Soarelui. Soarele
nostru esteo steacareimbdtrAnegtegi devine tot mai nesiguri, ca si
112 leanne Manni"g I D!4i"klrgr"h
spunem doar atAt. Prin telescop,oamenii au tot vdzut petele solare
inci din vxemealui Galileo Galilei gi au aflat ci furtunile magnetice
de deasupra pimAntutui gi aurora boreali au o legiturd cu aceste
pete intunecate de pe Soare.in ultimele decenii, soarele nostru a
avut izbucniri majore, expulzAnd cantitili mai mari decAtde obicei
de particule de mare energie, inspre sistemeleplanetei noastre' O
parte din aceasti hiperactivitate a inceput inainte ca oamenii si
provoace explozii nucleare. Cu un efect similar erupfiilor solare,
radiafiile artificiale provocate de tehnologiile atomice se adaugd la
focurile incrucigate ale particulelor super-rapide,intre care trdim.
E greu de spus de cAt timp Soarele trece printr-un ciclu
hiperactiv, deoarece instrumentele gtiinfifice sensibile care sd
misoare ,,activitatea giurii coronare" de pe Soare sunt destul de
noi. Un studiu aprofundat a fost posibil doar i:r ultimele decenii
(corona estehaloul supra-incins de plasmd din jurul Soarelui).
JudecAnddupd creqterea,,zgomotului"geomagnetic(perturbdri
in cAmpul magnetic al PimAntului) auzit pe PimAnt, unii oameni
de gtiinfd speculeazd cd Soarele s-ar apropia de un moment de
schimbare.Indiferent dacd Soareleva trece sau nu printr-o perioadd
de spectaculoasevaluri de cildurd, in viitorul apropiat, qi va arunca
chiar mai multe particule pe PimAnf adevdrul estecd PimAntul este
afectatchiar acum.
pAtrlANruL
sEiNclNcE
,,Cu unsprezeceani in urmi, noi prevedeamincilzirea la sol", a
spus Trombly, ,,... de fapt, PimAntul se incinge inductiv."
(Pentru a infelege despre ce vorbea el, Manning a trebuit
si recurgd mai tArziu la un dicfionar de gtiinln. incdlzirea prin
induc$e inseamnd cXmaterialul conductor de electricitate- in acest
caz, materialele din pimAnt - se incinge ca rezultat al curentului
electric indus in ele de un cAmp magnetic altemativ, ca urmare a
interacfiunii cu Soarelegi chiar cu Luna). Ea a inceput si inleleagi
cum cAmpul magnetic al PdmAnhrlui ar putea fifuepericol de a intra
in colapsgi de a deschidecaleacitre inversareapolilor. Cildura este
un inamic pentru forla unui magnet. (Faptul ci PimAntul devine
tot mai fierbinte a fost relatatin New YorkTimes,in 1991.Articolul
RETEAIIAIIAARP 113
spuneaci gheafadin regiunea arctici a schzutcu2% intr-o perioadd
de doar noud ani.)ro7
Trombly spunea cd, inainte ca oamenii sd detoneze bombe
nucleare subterane, experimental, sau sd facd orice altd actiune in
forli invazivi fafd de starea de echilibru a sistemelor Pemantului
ne aflam deja pe o planeti instabild. CAnd va fi PdmAntul saturat.
electrodinamic de o ,,sarcini de energie" de la Soare?,,Sistemuleste
deja aproape de limita capaciti$i", a spus Trombly.
Apoi vine HAARP... ,,un proiect cear putea destabilizamai mult
planeta Pemant care este deja un mediu instabil", curn a formulat
Tiombly. GAndul la o planetd ale cirei sisteme sunt supraincdrcate
gi care ar putea ajunge curAnd in punctul in care nu va mai suporta
alte particule de mare energie era de naturd sd te dezmeticeascd.
Manning se g6ndea la atitudinea entuziasti a oamenilor de gtiinfd
gi a antreprenorilor militari pe care grupul NO HAARP ii numea
,,bdie$i mari cu jucdrii mari". Aceqti experimentatori aflafi in
culmea succesului recunosc ci nu gtiu ce se va petrece atunci cAnd
vor impinge experimentele de incilzire a ionosferei la urmdtorul
nivel de efecte. Ei par a fi entuziasmafi de aventura macho de a trece
pesteurmitorul ,,prag de efecte"ir ionosferi gi nu ezitd si pompeze
gigawaS de energie in acea direcfie, accelerAndin mod intenfionat
particulele din ionosferi la viteze ,,relativiste" - aproape de viteza
luminii. De ce ar fi ei atAt de iresponsabili?
Tiombly a rlspuns cu un cuvAnt - negarea.Factorii de decizie
nu sunt rduvoitori, spunea Tiombly; doar cd refuzd. si faci fafd
situafiei de fapt, adici fragilitiFi fesdturii viefii de pe PimAnt. ,,Noi
nu wem sd recunoa$tem cd suntemintr-o sifuafie precari, ctr procese
(planetare) graduale care sunt punctate de fenomene catastrofale."
Specialigtii au tendinfa si priveasci propriile experimente ca pe
nigte incidente izolate, firi si vadd efectele pe termen lung asupra
sistemelor mai mari, a remarcat Trombly. Cand Manningl-a auzit
vorbind despre lipsa de respect pentru sistemele PimAntului, ea s-a
gAndit la un profesor pe care-l intervievase in legituri cu HAARP.
Entuziasmul profesorului cuprindea posibilitatea ca HAARP si
1@,,Retragerea ghe{arilor din Marea Arcticd indici incdlzirea globalS" de
William K. Stevens, New York Times,4 iulie 1991, pg. A11.
114 JeanneMannins I Dr, I,lick !$ch
creeze o lumind difuzd noctumd i:r ionosferd gi posibilitatea de a
da doctoranzilor sdi nigte provocdri tehnice pentru ca ei si-gi poatd
primi doctoratul.
Oareexperimentelelor ar putea declangao catasdrof5? Cercetdrile
Institutului pentru Studii Avansate au in vedere astfel de intrebdri.
De exemplu, monitorizarea PdmAntului cu instrumente sensibile a
evidenfiat o legdturi intre testelenuclearesubterane9i cutremure.
in timp ce exploziile nucleare introduc forlat mai multe
particule de energie in mediul nostru globaf HAARP di o loviturd
puternicd ionosferei. Trombly esteingrijorat ir legdturd cu furtunile
atmosferice.,,Odatd ce creezi o diferenld de potenfial, punctiformi
... Ce va facefurce privegte separareaafluxului de particule, dinspre
magnetosferdin jos? ... deja avem probleme seri6asecu afluxul de
particule spre aceasti planetd, acum."
Inversareapolilor
Sovieticii au luat in considerare impactul ,,smogului"
electromagneticasupra organismelor vii. Ei au aiuns la concluzia cd,
deoareceorganismele vii au evoluat sub influenfa micropulsafiilor
PdmAntului in cAmpul magnetic, schimbdrile acestor pulsalii ar
putea modifica ritmurile fundamentale ale organismelor, inclusiv
rata de copiereaADN-ului. Din perspectivasovieticilor, impulsurile
electromagneticepot influenla totul, de la sdndtatela comportament.
Oamenii de gtiinfi rugi sunt de asemeneaingrijorali de faptul cd
cregtereacontinui a radiafiilor electromagneticear putea contribui
la o inversareprematurd gi cataclismicd,sau la schimbareade pozifie
a polilor Pim6ntului.lo8
Oamenii de gtiinld occidentali au remarcat faptul cd apar
modificiri chimice care pot explica unele efecte ale impulsurilor
electromagnetice asupra sistemelor vii. fames D. Hays, de la
Universitatea Columbia, a constatatextincfia unor microorganisme,
corespunzAndinversirii polilor. El considerd ci, intr-un fel, aceste
creaturi vii utilizau cAmpurile magnetice ale PimAntului. C6nd
cAmpurile au fost modificate prin inversare, aceste creaturi au
r08 Curenfii transversali: Pericolele electropoluirii; Promisiunea
electromedicinii, de dr. Robert O. Becker.
RETEAIIAHAARP 115
murit.r@Aceasti problemi a fost studiatd gi de unul dintre liderii
nafionali in bioelectricitate, Robert O. Becker, doctor in medicini.
Rezultatele cercetirilor sale au prezenta! de asemenea,constatdri
similare celor ale sovieticilor - extinclii animale.110
Posibilitatea ca poluarea electromagneticXsi aducd schimbdri
care ar putea provoca inversarea polilor este alarmanti. Cu toate'
acestea,relafa dintre migcarea Pim6ntului qi efectele atmosferice
a fost discutatd intr-un articol din 1991111. Este cunoscut faptul cd
PdmAntul incetinegte cam cu 1,4 milisecunde la fiecare secol, dar
oamenii de gtiinli au descoperit recent ci aceastapoate avea loc Ai
in salturi.
Ei gtiau deja ci forlele mareice provenind de la efectele
gravitationale ale Lunii, Soarelui gi altor corpuri ceregti contribuie
la incetinirea rotafiei PimAntului. Noua descoperireeste cd vAntul,
topirea ghefii polare, curenfii oceanici gi migcdrile din miezul topit
al PimAntului provoacd o incetinire mdritd. Forfele generate de
migcarea atmosferici au impactul cel mai semnificativ, fie asupra
acceleririi, fie asupra incetinirii vitezei de rotafie. in articol, dr. Jean
Dickey de la Laboratorul Jet Propulsion a spus c5: ,,Noudzeci la
sutd din acestevariafii sunt provocate de schimbdri ale vAntului",
descriind schimbdrile din masa atmosferici, cum ar fi cele asociate
cu El Nino (El Nino esteo schimbareperiodicd a curenlilor oceanici
care a modificat modelele de vreme). Dr. Dickey spunea: ,,Dac6.
atmosferaaccelereaz5,PimAntul incetinegte."
Migcareamasei atmosfericeadaugi tensiunein noi porfiuni ale
pim6ntului gi reduce tensiunea din alte pirfi. Aceasti schimbare
a presiunii sau a forlelor de pe planetd poate cregte frecventa
cutremurelor in toate zonele in care au loc schimbdri ale presiunii
atmosfericecreateartificial.
Acest lucru poate fi legat de tehnologiile HAARP, deoarece
modificarea echilibrului ionosferic ar putea schimba modelele de
vreme care contribuie deja la instabilitifile planetei. Cate tensiune
estenecesardsau creati de acesttip de experimentare,nu se qtie. Se
'D,,CAmpurile min!ii", deKathleenMcAuliffe,revistaOmni,februarie1985.
'10lbid.
r11,,Cu intermitenle, rotafia PdmAntuluiincetinegte",de john Noble Wilford,
The New York Timet 9 august L991.
116 JeanneManning I Dr. Nick Begich RETEAI//HAARP 1't7
gtie doar cd PdmAntul este un organism echilibrat care este tot mai Cenerarea de energie electricd qi utilizarea energiei in nord-
afectat de experimentele neglijente fie deliberat, fie din ignoranfd. estul SUA au crescut in mod constant in aceleagidoui decenii.
Ideea cd aceste tipuri de sisteme de armament ar putea fi Ar fi oare cu putinli ca efectele ,,in direcfia vAntului" ale vremii,
folosite pentru modificarea vremii, nu este noui. Adev6ratele descriseanterior, si influenfeze aceasti indlfime a valurilor? Oare
lucrdri care conduc in zona rdzboiului geofizic incep inci din 195& ajungem la un nou nivel unde instabilitdfile pot rdstuma vreun prag
cAnd consilierul gef de la Casa Albi pe teme de modificdri ale necunoscut provocAnd astfel reac$i fizice neagteptate?
vremii, cdpitanul Howard T. Orville, a spus ci Ministerul Apdrnrii
studiazd ,,moduri de a manipula schimbiri pe pimAnt gi in cer, gi de
PUNCTELEDE ACUPUNCTURA
a modifica astfel vremea", pnn utilizarea ,,unui fascicul electronic
Existd moduri mai simple de a privi sistemul electric natural al
pentru ionizarea sau deionizarea atmosferei pe o anunriti zor.e."112
Mamei Terra. De exemplu, Adam Trombly spunea cd este relevant
incd din 7977, oarrrerii de gtiinld au observat ci singurd localia
modelul acupuncturii. ,,Ce se intAmplX cAnd suprastimulezi un
grupurilor de uzine electrice ar putea sd afecteze vremea la fel
punct de acupuncturd? Pogi provoca foarte uqor unui om un atac
de mult ca gi injectarea intentionati de energrle in atmosferS. Ei
de inimd, printr-o stimulare de amplitudine foarte mic6... Apasd
au descoperit ci atunci c6nd uzinele electrice formeazi un grup,
unul din acestepuncte de acupuncturi ale ionosferei din matricea
ele modificd modeiele locale ale vremii. La 10 - 20 km in direcfia
dinamici a ionosferei ca un ghid de r:ndd - care va fi efectul?"
vAntului de la aceste instalafii, precipitafiile ar putea cregte pAni la 25
El provoacd oamenii de gtiin!5 ai HAARP si rispundd la o
de procente peste normal, iar precipitafile la distanfe mai mari s-ar
mare intrebare trainte de a trimite irnpulsuri de gigawafi pane in
putea diminua. Ei au concluzionat cd modificirile au fost o urmare a
ionosferd:,,Caresunt parametrii de saturalie pentru ionosferS?"
cdldurii eliberate.il3 Simpla energie termici eliberatd prin tehnologie
Manning l-a intrebat despre avertizarea sugeratd in cartea
poate avea un efect dezechilibrant asupra modelelor de weme!
,,Lost Millenirm", de Walter gi Leigh Richmond. in acel roman,
Echilibrul PimAntului trece prin alte schimbiri deconcertante.
tehnologia ,,avarrsatd"exploata ionosfera cu succes/pAni intr-o zi
Acest lucru aratd din nou kpsa noastrd de in,telegere a proceselor
cAnd momentul a fost nefericit ales. O erupfie solari a declangato
complexe aie planetei. Un articol din ^Mew York Times #irma ci
avalangi de neoprit de electroni, care au coborAtirapoi pe fasciculul
inil{imea valurilor din Atlanticul de nord-est a crescut cu pAnd
tehnicienilor gi au prdjit o planetd. Ar putea oamenii de gtiinli de
la doudzeci de procente din anii 1960. Studiul raportat a durat
astdzi,caremodificd ionosfera,sd faci o gregealdsimilard?
mai rnult de doud decenii, trcAt efectul nu putea fi explicat prin
,,Despreastavorbesc", a spus linigtit Trombly.
variafiile sezoniere.lla Articolul arita cd aceste schimbdri de indtlime
Din punct de vedere tehnic, el a explicat ce s-ar putea petrece
a valurilorar putea fi provocate de schimbirile sistemului meteo,
intr-o situafie de saturare electrodinamicd.Dacd o sursd naturali -
survenite la 1600 km depirtare. Modificdrile via HAARP vor
solard - hiperstimuleazi intregul sistem, ar putea provoca ,,migcdri
exagera doar aceste anomalii in atmosfera superioard gi vor putea
haotice disipative". Evenimentele din ionosferi ar putea atunci sd
declanga o reactie in lan!.
se intindd mult dincolo de limitele normale ale legilor fizicii, de
1i2
,,Rdcirea", de Lowell Ponte,1976, pg.169. conservare a energiei. ,,Aceasta nu inseamnd ci energia nu este
ttu
,,5-a descoperit cd un grup de uzine electrice poate modifica vremea",
conservatdin"cele din urmi; inseamni doar cd mediul initial este
The New York Times, 5iurtte1977.
rra
,,Oamenii de gtiinli descoperS, nedumeriti, cd valurile care ajung la pdtruns de mult mai multd energiedecAtam luat noi in considerare."
!5rmul Marii Britanii sunt tot mai mari", The New York Times, 19 aprilie Pentru a risipi aceastdenergig sedezvoltd o turbulenfi extraordinard
198&pg.C4. in ionosferd gi magnetosferi.
 118 feanneManning €t Dr. Nick Begich RETEAIIAHAARP 119
Manning a meditat la ceeace aflasela conferinlele New Energy sau celulele vii pe care le-a cercetat dr. Nick Begich. in ce privegte
Science.Oare gtiinfa de specialitate a secolului doudzeci are o sistemele globale, igeJd,gpgn-{-eltq_ g{n".fg_zonggd nu poate fi
imagine incompletd asupraa ceeaceseafld in ,,spafiul vid"? Ar putea negat5, spunea Trombly; ,,Am observat ce, atunci cAnd un sistem
fi interacfiunile cu marea de fond a radiafiilor electromagnetice- esteaproape de saturafie,4fr gtil c6nd se va depdgilimita."
poate de la steleleindepdrtate - ceeace licireqte prin tot spafiul? Ea
gi-aamintit de lucrdri din revistele gtiinlifice de prestigiu careardtau
ELECTROMAGNETICALA SCARAMARE
cd mai sunt multe de aflat despre natura energeticda spafiului care
116'117'118''t7e
Interdependenla dintre ionosferi qi litosferd (scoarla
ne inCOnjOare.lls'
PdmAntului) sau dintre ionosferd qi miezul PdmAntului este parfial
Trombly spunea cd de ani de zile oamenii de gtiinld rugi au
o relafie inductivd, a spus el. Ce vrea sd spund Trombly, folosind
documentat efecteneobignuite care contrazic agteptdrilefizicienilor
- ,,efecte nelineare, netermodinamice, care incalci entropia, i:r un termen electric cum este ,,induct-rv", in legdturd cu straturile
PimAntului? El admite cd ,,unii oameni care se autointituleazi
sistemul rezonant al atmosferei." in lumina acestor descoperiri de
geofizicieni ar fi pugi in incurciturd; ei n-ar inlelege despre ce
efecteenergeticeneagteptate,el a mai ridicat cAt'evaintrebdri pentru
vorbesc.Dar sunt mulli allii care snnt destul de buni in domeniul
experimentatorii de tip Skybusting ai HAARP:
sistemelor electromagneticepe o scari largd, care micar ar ezita
,,De unde provin aceleenergii? Spuneli-mi care estepunctul in
inainte sd facd ceva atAt de stupid ca trimiterea de impulsuri de
care ajungeti la instabilitate! Spunefi-mi care sunt punctele voastre
multigigawali in ionosferd.
critice de tensiune,inainte de a face asta!"
Deoarece este cunoscut faptul ce glltlg-m11lelgdetermini
Ionosfera existd la un anumit nivel de ,,ordine
ionosfera sd reaclioneze electromagnetic- Manning a intrebat
magnetoplasmodinamic|". La diferite niveluri de energie existi
dacd s-ar putea petrece gi invers - oare perturbirile din ionosferS,
anumite gaze sau elemente.Dacd nivelul de energie este schimbat
provocate de impulsuri, ar putea sd declangezecutremure?
radical, sistemul parcurge o tranzitie haotici inainte de a se
El a rispuns ce n-ar fi atAt de naiv incAt sd spuni ,,da, dacd se
reconstitui la un alt nivel de ordine. Laureatul premiului Nobel
stimuleazi ionosfera i1 aces!fel atunci se vor declangacutremure.
Ilia Prigogin a documentat acest proces auto-reglator din sistemul
Cu toate acestea,eu n-ag fi atAt de nesdbuit incAt sd spun cd daci se
chimic. De atunci, Trombly gi mulli alfii continud sd studieze
intAmpld ca ei sd stimuleze ionosfera intr-un moment cAnd aceasta
proceseleatmosfericein lumina acesteiinqelegeride fond.
este deja saturatd, sau aproape saturat5,nu s-ar putea declansaun
,Rezonanta- un fenomen legat de frecvenla naturald a fieclrei qveniment care sa provoace haos - moment in care ar putea apdrea
pirfi dintr-un sistem - joacd un rol important in tehnologia.Tesla,
un fel de furtund magneticd,aproape o ambalareacolo sus."
ca gi in interactiunile dintre electromagnetismgi proceselementale
in documentele pe care planificatorii HAARP le-au pus
lrs Daniel C. Cole gi Harold E. Puthoff,
,,Extragereaenergiei gi cdldurii din laolaltd in 1,990,se spune ci ei nu intenfionau s6.oblini un efect dg
vid", Physical Review E, vol. 48 nr.2, aug.1993.
116Bemard Haisctu Alfonso Rueda gi Harold Puthoff, ,,Dincolo de E=mc2,,, ,,instabilitate" in ionosferd.Acest efect era nou qi ar reprezenta un
The Sciences,noiembrie/decembrie1994,pg 25-31,. prag energeticcareincd nu a fost atins cu acestetipuri de instrumente
117Flarold Puthoff,
,,Starea fundamentald a hidrogenului, ca stare militare. in document sespunea cd:,,...1aenergiile celemaiinalte HF
determinatd de fluctuafia in jurul punctului zerc",Phys. Rev.D, vol. 33, nr.
10, 15 mai 1987,p93266-3269.
(de inaltd frecvenli) disponibile in Occident, instabilitilile frecvent
118Harold Puthoff, ,,Sursade energie electromagneticddin vid, la punctul studiate se apropie de capacitatealor maximd de disipalie a energiei
Zero", Phy srcalReview A, vol. 40,nr. 9, 1 nov. 1989,pg. 4857-4862. RF (radiofrecvenfe), dincolo de care proceseleplasmatice vor fi in
"e Puthoff, Harold, ,jlotul pentru nimic", New Scientist,23iulie 1990.
120 feanneManning I Dr. Nick Begich KETEAIIAHAAW 12'l
ambalare pAni c6nd se ajunge la urmdtorul factor limitator."l2o Ce consideraeforturile lor o pierdere de vreme in cazul in care oamenii
se va intAmpla atunci cAnd acest eveniment de instabilitate va avea cu portmonee mari n-ar aveade gAnd si facd cevaconstructiv pentru
loc? situafia mediului global.
Trombly a subliniat q simiiitudine intre decizia de a impulsiona ,,Sunt lucruri elementarepe care le-am putea face dacdvrem si
cAfiva gigawafi in ionosferd (HAARP), fdrd a se gti ce se va intAmpla, vindecim stratosfera.$tim deja ci acestelucruri vor fi eficiente..."
gi prirna testare a armei atomice. La ani de zile dupd acel test, Oare sumele mari vor continua sd susfind experimentele
fizi_cianu! Robert Oppenheimer a recunoscut cd oamenii de gtiinfd diqtructive, in locul celor constructive?
nu gtiuserd ce se va intAmpla, atunci cAnd vor declanga bomba -
daci reacfia in lanf avea sd se opreasci sau sd continue. ,,Guvemul
gtia cd oamenii de gtiinfi nu gtiu!"
Mai recenf analiza spectral5, in special in partea frecventelor
ultrajoase (ULF) a spectrului electromagnetic, a aritat in mod clar cAt
de nelineare erau efectele testirii nucleare subterane, a spus Trombly.
(Nelinear inseamnd sd ai un efect care nu este direct proporfional
<ruimpulsul. Cu alte cuvinte, neagteptat sau imprevizibil.) Oamenii
de gtiinfd au fost complet surpringi de aceste rezultate - acestea
reprezentau de mult mai multe ori efectul scontat.

HAARP:EXPERIMENT PERICULOS
Manning a comentatci dr. BernardEastlun4 inventatorulunei
tehnologii bazate pe un incdlzitor ionosferic, care ar putea fi un
precursor al HAARP, a6rm[ c[ abordarea incdlzitorului ionosferic
ar putea schimba chi:rria atmosfereiin mod benefic. Trombly ardta
cd existd moduri mai sigure de a spori confinutul de ozon.
-Reacfia mea spontand este inci aceeagi",spunea el. ,,Cu un
sistem atAtde aproape de saturare,dece l-aq crede.petipul ista cAnd
spune cd focalizAnd aceastain ionosferi vom putea si o vindecim?
Nu vreau nici si fiu dogmatic Aisd spun cd nu poate funcfion4 dacd
se faceir:rmod corespunzitor. Dar mie chiar nu mi se pare un lucru
i:rfelept gi prudent."
Trombly pirea descurajat.El gi colegii sdi de la Institutul non-
profit pentru Studii Avansate folosesc tofi banii pe care-i primesc
de la clienfi pentru a continua cercetdrile. Cu toate acestea,el ar
120HA ARP - Programul de Cercetare
Aurorald Activi de inaltd Frecven{d,
Planuri gi activititi comune, Laboratorul de Geofizicd al Forfelor Aeriene,
Biroul de cercetdri navale al Marinei. februarie 1990.
 CapitolulXl
COMPILATORII
,,Sdtncercia-i prindepe tipii dgtiae cagi cum
ai batein cuiejeleulpeperete."
Grupul NO HAARP n-a fost chiar un grup in sensul strict al
cuvAntului. Eforturile cercetdtorilor independenti curgeau mereu
spre ,,bibliotecd". Acesta era un set volant de documente, care a
depdgit numdrul de trei sute de elemente sursd. Biblioteca a fost
periodic copiatd gi trimisi la ,,compilatori" de incredere de pe tot
globul; de asemenea, a fost deplasatd de la o persoand la alt4 in
funcfie de cine dezvolta majoritatea datelor gi care avea cea mai
mare nevoie de informalii la indemAnd la un moment dat. S-ar
PARTEA
A TREIA: putea spune cd membrii NO HAARP, fiecare acfionAnd ca puncte
independente de colectare, constituiau un Intemet viu. Fiecare
persoand putea continua sd acfioneze chiar dacd unii cercetdtori
PICTURIELECTRICE
PECER abandonau proiectul.
Armata a reprezentat o provocare pentru cercetdtori, prin
modul in care manipuleazi documentele pentru proiectele de
dezvoltare a armamentului. De la inceputul dezvoltdrii informafiei,
pAnd la scrierea acestor cuvinte, datele despre HAARR adunate de
compilatori, au continuat sd sporeascd. Noi am recunoscut ci s-ar
putea descoperi informafii suplimentare gi dupd prima tipdrire
a acestei cdrfi, dar acestea ar putea fi addugate ulterior, deoarece
informaliile colectate reclami publicarea urgentd. A trebuit sd
incepem sd dezvdluim posibilitdlile acestui nou sistem de armament
qi riscurile asociate cu acesta.
A fost o adevdratd provocare sd se oblind informa{ii de la
armati, din cauza modului in care manipuleazd ei informafiile
legate de proiectele de armament. Armata SUA gi serviciile de
informafii lucreazi. cu anumite principii. Printre acestea se numdrd
,,compartimentarea" gi,,need-to-know" (,,trebuie sd qtie" - acordarea
de acces la informaiiile strict necesare, in interes de serviciu).
Compartimentarea este ideea de a lua un proiect mare, cu multe
aspecte, gi de aJ segmenta in pirfi componente care pot fi cercetate
qi dezvoltate independent de celelalte. Prin compartimentare se
dezvoltd conceptul de ,,need-to-know", in care doar partea de
124 leanne Manning €t Dr. Nick Begich RETEAIIAHAARP
D5
care trebuie sd fie congtient fiecare individ implicat este transmisi aceste ,,incllzitoare ionosferice,, sunt utilizatu
i" *oJlU,rffi
acelei persoane. Ceea ce aceste doud concepte permit armatei este aceasti parte se cerceteazi utilizarea radiofrecvenfelor
ca sistem de
,,containment" (restricfionarea), un al treilea principiuin serviciile de armament pentru manipularea minfii, ca gi
celelalte aplicafii DoD
informafii. Un serviciu de informatii menline proiectul in derulare, descrise in documentele FIAARp.
dar intr-un mod care mascheazd planul global (al guvernului). in sperim ci informaliile prezentate in aceastd carte
vor stimura
cazul proiectului
HAARP, Baza Aeriand Hanscom conduce efortul oamenii si abordeze proiectele guvernului lor
cu acelagi scepticjsm
public pentm program, Baza Aeriand Kirtland (centrul sistemeior sindtos dovedit de,,tipii din Bush,, gi de toti ceilalfi
care au co.,tribrrlt
de armament de inaltd tehnologie) conduce procesul de distribuire la acest efort de cercetare. Oamenii ale ciror
po'eqti au fost spuse
a informafiilor, Baza Aeriand Maxwell dezvoltd doctrina gi politica in prima parte a cdrtii sunt oameni de qtiinfa,
cercetdtori gi oameni
pentru sistemele de armamentneletaf iar Baza AerianS Brooks aduni foarte obiqnuifi care au al'ut vointa de a schimba
ceva in lume.
cercetdrile asupra efectelor biologice ale radialiilor de frecvenle Aceasti parte a cirfii este opera ,,compilatorilor,,
de a crea un
radio. UCLA, Universitatea StanJord, Penn State qi Universitatea din tablou din informafii dezvortate de-a ruog.rl unor
ani de efort din
Alaska, toate lucreazd la proiect. Sd nu uitdin, mai sunt contributii partea multor oameni. Aceasta este povestea
din spatele povegtii
din industrie, de la Atlantic Richfield Company (ARCO) prinARCO HAARP.
Power Technologies Incorporated (APTI), filiala acesteia. E-Systems
a cumpdrat APTI gi a format o noud filiald APTI. Aceastd companie
a fost apoi achizifionatd de Raytheon Corporation in cadrul unei
achizilii uria9e.121Existd multe alte organizafii implicate in proiect,
iar unele dintre ele apar in urmdtoarele capitole din aceastd carte.
Proiectul HAARP face parte
dintr-o lucrare mai mare a
tehnologiilor Inifiativei
Strategice pentru Apirare (,,Rdzboiul
Stelelor"), un program prezentat in timpul Administraliei Reagan.
Suntem siguri, de asemenea, cd mulli dintre cei asociati cu acest
proiect nu sunt congtienfi de alte modalitdli in care ar putea fi
utilizate emitdtoarele HAARP. Oamenii de gtiinld care lucreazd la
Institutul de Geofizicd din cadrul Universitdt-ii din Alaska Fairbanks
sunt specialigti gi lideri sclipitori in domeniile lor. Dar disciplinele
lor nu se intAlnesc cu gtiinfele biologiei suficient pentru a lua in
considerare efectele activit5lii lor asupra fiinfelor vii, iar activitatea
lor nici nu ia in considerare utilizdrile radiafiilor de frecven{e radio
avute in vedere de serviciile de informafii gi diversele agenlii ale
guvernului SUA.
_ Partea a treia ia in considerare riscurile pentru populatie, dacd
r2r The Wall Street
foumal, ,,Raytheon achizifioneazd E-Systemsia 64$
acfiunea,sau 2,3 miiiarde $, oferta-premiude ,11%la inchidereade vineri;
este improbabil sd se liciteze impotriva lor", de Steven Lipin 9i jeff Cole,
pagina 1 coloana2 gi A3 coloana1 gi A16 ccloana1, luni, 3 aprilie 1995.
 IMHAARP '127

CapitolulXll curent cu cele mai recentecercetdriir multe domenii. Iarna, timpul

trece greu gi noile tehnologii au adus uqurare gi stimulare pentru
cuvlNTEnAsuclft, RAZBOIUL STELETOR mintea multora din acestezone indepdrtate din America de Nord.
$r POKER FLATS oamenii dinAlaska tind, de asemenea,sd aibd spirite independente;
pentru cd au fost nevoiti sd-gifaci un addpost in condigii de mediu
si-i prinzi pe tipii dqtia e ca 9i cum aibatein cuiejeleul dintre cele mai dificile din lume, oamenii din Alaska sunt pufin
,,Siincerci
un membru HAARP"eforturile sceptici.
p" p"r"t"." in acest?ela descris "NO Pentru mulfi, intrunirile EIS au ridicat mai multe intrebdri
de relafii cu publicul al armatei in legdturi cu proiectul' decAt cele la cares-ardspuns.
Oficiului
n, urr"u mai nimic de-a face cu picturile electrice Guvernul pirea sd incerce a crea iluzia cd proiectul este
Proiectul HAARP
boreald' Numele proiectului era
naturale de pe cer, adici cu aurora independent, cAnd, de fapt, acesta era legat de o serie de alte
s-a ascuns armata, cand a cerut Universitilii din experimente gi sisteme.Proiectul necesitdalte echipamentepentru
masca sub care
de Geofizicd' si treacd in fruntea a se derula cu instalalia HAARP, iar unele din ele au fost descrise
Alaska, Fairbanks, prin Institutul
etalAndu-l propagandistic ca pe uh efort de cercetarece in documente ale armatei gi ale Universitdlii din Alaska, Fairbanks.
proiectului,
va contribui la dezvoltarea economicd' Poker Flat ResearchRangeesteinstalatia de cercetareamplasatd
Cele mai recenteadiugiri la cercetare au revelat dezinformarea pe cel mai mare teren din lume (2077ha12a) gi singurul poligon de
guvernului. Primul element nou a fost descoperit tragere a rachetelor aflat la mare latitudine, din sUA. Este singurul
din partea
inbibliotecalnstitutuluideGeofizicdl22giarevelatadevaratele poligon din lari administrat de o universitate. poker Flat Research
HAARP qi
domenii de aplicare planificate, pe termen lung' pentru Range a fost finanlatd in anii trecuti cu subvenfii NASA in valoare
tehnologiileutilizatedeacesta.Alteelementeinrportantedescoperite de 1,5 milioane $ pe an. Locatia a primit de asemeneao finan{are
cele doudsprezece alocate
recentau fost celenoud breveterdmasedin suplimentard de 30 milioane $, ca parte a unui proiect de lege pentru
Power Technologies Incorporated (APTI)1x' apdrare nationali, care a trecut prin Congres la inceputul anilor
inilial pentru ARCO,
urmd in portofoliul de brevete al
.ur" ut"u.l sd ajungd ir cele din 1990125, atunci cAnd dr. Syun-Ichi Akasofu a declarat: ,,pldnuim
Corporation, una dintre cele mai mari companii din lume' construirea celei mai mari instalafii din lume pentru cercetdri in
Raytheon
adunate de armati ca parte a domeniul atmosfereisuperioare."126
intrunirile gi in{ormaliile
(EIS)
procesului pentru Declaralia de Impact asupra Mediului Comunicirile PR despre HAARP, din cursul anilor 1993gir994,
cei mai mul1i, degi cAliva oameni erau destul negau faptul cd proiectul ar fi fost legat de poker Flat Research
pereuui,r r"gul6 pentru
debineinfornraficuprivirelaposibileleefectenocivealeradialiilor Range in mod oficial. in timpul anului 7992, Forlele Aeriene au
in cele mai multe zone ale lirii' acest nivel de subventionat,
de radiofrecvenld. printr-un program separat, lansareaunei rachete de
dar in ,ifinutul Bush"' Alaska' 7777
cunoagtere ar fi fost neobignuit, kg, purtAnd o sarcind utili de 803 kg. Rachetaspirit II a fost
legdtura
radioul este un mod cle viafd. $i mai multe persoane lin utilizatd pentru trimiterea unui telescop de inaltd tehnologie cam
a fi la
cu lumea prin antena satelit 9i conexiuneala Internet pentru la 325 km deasupra PdmAntului, pentru a mdsura emisiile de la
aurord. Institutul de Geofizicd a dezvdluit faptul cd
,,Cercetdtoriide
ffid"-;ltehnicPL/GPnr.195;,,PrezentdridelaSeminarul la BazaAeriand Hanscom din Massachusettspldnuiesc sd foloseascd
HAARPcuprivireladiagnozaincdlziriiiono-sferei,30aprilie-2mai.1'997'
ffrittips faUtratory (AFS6),HanscomAFB,MA' 01731-5000"; Editor'Maior
'2aGeophysical
DrewFisher,22 octombrie |991' Quarterly, vol. 10,nr. 1 & 2, Winter 1992,pg. L
123Brevetele SUAcu numerele4685605; 47:12155; 4817495;4873928; 4954709; ,j]$eopnysical Quarterly, vol. B, nr.1 & 2, Winter 1990,pgl2.
'"'Ibid.
4999637 : 5038664; 5041834; 5068669 ; 5202689 ; 521837 4; qi 5293176'

misurdtorile ca parte dintr-un studiu mai mare al Organizapet
pentru initiativa Strategicd de Apirare (cunoscutd sub numele
de Rdzboiul Stelelor) cu privire la perturbirile atmosferice' Este
important sd se studieze lumina infrarogie, deoareceaceastapoate
impiedica unii satelifi ai Forlelor Aeriene sd depisteze linta al$
sateliti, sau ecourile parazitedin spatiu, la fel cum luminile oraqului
ii pot impiedica pe oameni si vadi stelele de pe cet."127 Publicafiile
Institutului de Geofizicd au raportat o serie de alte proiecte militare
care, degi erau finanlate separa! aduceau informagii esenfiale cu
privire la utilizirile planificate pentru HAARP- Multe dintre aceste
proiecte sunt revelatein aceastdcarte.
in acelagitimp in careincepea proiectul HAARP gi se finanlau
suplimentiri de buget la Poker Flat, Univettitatea a primif de
asemenea,din nou, prin finanlare separatX,din partea Congresului,
25 de milioane de $ pentm r:n Super-computer Cray, despre care
armata afirma cd nu este,nici el, legat,,in mod oficial" de HAARP.Ia
Cu toate acestea,dupd investigafii, s-a stabilit ci acestcalculator va
fi angajat in proporfie de 30% in utilizdri ale Ministerului Apdrbrii;
in timp ce armata se exprima in moduri care abdteau interesul de la
acestelucruri, inregistrdrile erau clare. Mai pufin clar era motivul
pentru careei nu spuneau pur gi simplu ci da, au de g6nd si utilizeze
toate acestesisteme, da, acestesisteme erau strAns legate de acest
echipament, in timp ce erau finanlate prin programe separatelT, aga
cum se ardta chiar pe documentele pentru planificarea lor. Pur gi
simplu n-aveanicio noimd; oricum, ce mare lucru?
intr-o scrisoare cdtre unul dintre legislatorii din Alaska, PR-ul
pentru Alaska, John Heckscher, #irma ci ,,programul HAARP nu
estelegat in mod oficial de Poker Flat ResearchRange,9i nici de noul
super-computer de la Universitatea din Alaska... Cu toate acestea,
capacitilile de cercetareasociatecu acesteinstala$i excelentevor
'27GeophysicalQuarterly, vol. LO nr. 1 & 2, Winter 1992,pg.1"
128
,,Rdsplatadin ceruri", AnchorageDaily News, WeAlaskan+ 15decembrie
1991,pg.9-14.
12eMemorandumul tehnic PL/GP ru. 195; ,,Prezentiri de la Seminarul
HAARP cu privire Ia diagnoza incilzirii ionosferei,30 aprilie - 2 rnat 199l,
Phillips Laboratory (AFSC) Hanscom AFB, MA. 01731-5000";Editor, Major
Drew Fisher.22 octombrie 1991.
RETEAIIAHAARP 129
h, fdr6, indoialS, spre interesul gi folosul oamenilor de gtiinfd ce ar
utiliza instalaf,a HAAI{P130." John Heckcscher a fost la sesiunile de
planificare militar6, care descriau fur mod clar utilizarea celorlalte
instalafii. Rezumatul acestor intruniri, in 1990 gi 1991, confinea
ur:mitoarele: radarul cu imprdqtiere incoerenti proiectat pentru
a completa noul incilzitor HF planificat este in prezent finanfat
printr-un program al Ministerului ApdrSrii (DoD) separat, ca parte a
unei suplimentdri la Poker Flat ResearchRange,in Alaska." in acelagi
timp s-a dovedit c6.30% din timpul cie utilizare al computerului era
destinat Ministerului Apdririi (DoD).
Atunci de ce dezinformarea? Ce s-ar putea cAgtiga din
ingelitorie, qi cAt de multe alte informalii mai erau ascunse in spatele
programelor de la Universitatea din Alaska? Rapoartele continud
sd descrie necesitdfile suplimentare de ,,instrumente purtate de
racheti", chestiure care a fost de asemenea eludatd in rdspunsurile
date de Heckscher oamenilor din Alaska, ce intrebau de acest
proiect. La o trecere in revistd a subvenfiilor unui singur an pentru
Universitatea din Alaska se observi zeci de proiecte fird o legdturd
,,directd sau oficiali" cu HAARP, dar care completeazi cercetirile
ce vor duce mai departe, firi indoiald, obiectivele programului.l3l
9a constatat ci programul PR al armatei era menit si minimalizeze
factori semnificativi in ce privegte tehnologia interactivitatea cu
alte proiecte gi adevlrahrl control, adevSrata direclie a proiectului.
Documentele ardtau cd HAARP ficea parte dintr-un efort de
cooper€re la nivel mondial care includea URSS, Canada, Japoni4
Groenlanda, Norvegia, Finlanda, Noua Zeelandi gi altele.132
Membrii
NO HAARP se intrebau cAt de mult din informalii se impirtigea
fbrilor neimplicate in proiect, av6nd in vedere ci toate ar putea fi
afectate in mod negativ de HAARP.
Is Departamentul pentru Fortele Aeriene, Phillips Laboratory,
]ohn
Heckschef. Director de program pentru HAARP, scrisoare citre
reprezentantul statului Alaska, ]eannette james, 12 noiembfie 1993.
131Universitatea din Alaska Fairbanks, Centralizator al subvenfiilor din
1993194pentru kstitutul de Geofizici.
ts2 Memorandumul tehnic PL/GP nr. 195;
,,Prezentdri de la Seminarul
FIAARP cu privire la diagnoza incdlzirii ionosferei, 30 aprilie - 2 r,:.ai1991,,
Phillips Laboratory (AFSC), Hanscom AFB, MA. 07731-5000"; Editor, Major
Drew Fisher,22 octombrie 1991.
130 leanne Manning €t Dt' Nick Begich
Universitatea din Alaska Fairbanks incepe sd-qi construiascd Capitolul
Xlll
o reputalie de lider in domeniul cercetdrii geofizice gi al modeldrii - CoNTRotUL,,coMPANIEI"
RAZBoIULsTEtELoR
sistemului planetar. Institutul de Geofizicd continud sd atragi
cercetdtori, dar cea mai mare sursd a lor de bani sunt agenliile
Companiile implicate in proiectul HAARP sunt atAt interesante,
guvernamentale federale, legate de armatd. Proiectul HAARP este
cAt gi misterioase. Evolutia contractului HAARP este in sine o poveste
in totalitate controlat de armatd, cu aceleagi semne de avertizare in
in poveste. Atlantic Richfield Company (ARCO) a creat o filiali
lurul instalaliei ca gi la celelalte instalalii militare din intreaga !ard.
numiti ARCO Power Technologies lncorporated (APTI), care avea
lnstala{ia HAARP este una militari. Se pare cd Universitatea este tot
sediul ir:r Washingtoru D.C. Compania raportase vAnzdri anuale de 5
mai ,,marginalizatd" in acest proiect.
milioane $ gi avea 25 de angajaliin1992.13a ARCO, compania-mamd,
in acest moment, HAARP este ,,Un efort iniliat de Congres,
este al doilea mare angajator privat din Alaska implicat in principal
HAARP este administrat de cdtre Forlele Aeriene gi Marind, in
in cAmpurile petrolifere de pe Versantul de Nord, unde controleazd
cooperare."r33HAARP nu este un proiect de cercetare universitard;
miliarde de metri cubi de gaze naturale gi miliarde de barili de petrol.
este un proiect pilot (proof-of-concept) pentrti armat6. Un proiect
Gazele naturale de pe Versantul Nordic au fost mai degrabd reinjectate
pilot este unul in care experimentele de cercetare avansatd sunt
in pdmAnt, decAt,,arse" sau exploatate in starea in care se afld, aga cum
proiectate pentru a testa la o scard redusd aplicafii specifice de
se procedeazd in cele mai multe pdrli ale lumii. Gazele naturale au
cercetare. Aceste testdri permit experimentatorilor sd extrapoleze
fost reinjectate spre a menline presiunea cAmpului petrolifer pentru
apoi rezultatele pentru a construi sisteme de implementare a
sporirea productiei, in timp ce se pompau pAnd la 2 milioane de barili
tehnologiei in mirime naturald. Cu alte cuvinte, aceasta este chiar
de fifei pe zi din pimAnt. in prezent, nu existd o piald pentru aceste
etapa dinainte de dezvoltarea completd a sistemelor de armament.
gaze naturale, degi o conducti de 20 de miliarde de dolari rimAne pe
Armata a ascuns cu grijd interacfiunea brevetelor acordate
plangetele de proiectare. Descoperirea unei piefe pentru gaze este in
inilial APTI gi utilizate pentru conceptualizarea HAARP. Aceste
interesul ARCO. Locatia unde a fost construit proiectul HAARP este
doudsprezece brevete sunt descrise intr-un alt capitol al acestei
aproape de un drept de trecere deja acordat pentru o viitoare Conductd
cdrli gi aratd modul in care sistemul HAARP va fi efectiv utilizat
de Gaze TransAlaska. S-au depigit toate obstacolele semnificative de
ca armd. Riscurile asociate sistemului sunt, de asemenea, discutate.
reglementare, pentru construirea conductei de gaz, in cazul cd s-ar gdsi
Documentul cel mai revelator a fost unul pe care guvemul il
piefe de desfacere.HAARP, in stadiul sdu actual, nu reprezintd un mare
pdstra confidenfial: Memorandumul Tehnic PL/GO nr. 195. Acest
consumator de energie, din punct de vedere al puterii de alimentare.
document care explicd aplicaliile militare ale proiectului urma sd
Primele doud faze ale proiectului ar putea si nu consume mai mult de
fie retugat inainte de lansarea publicd. Autorul a avut noroc sd
unul pAnd la zece megawafi de energie. Cu toate acestea,in viitor, dacd
gdseascd acest document care a ajuns din gregeald intr-o bibliotecd;
proiectul continud sd creascd aga cum doresc planificatorii de proiec!
acest lucru se discutd in alt capitol. Acest document demonstreazd
sau se extinde prin a implica alte instalafii, nevoile energetice ar creqte
foarte eficient dezinformarea PR" practicati de armat6.
brusc. hrifial, ARCO spera sd gdseascd un mare consumator pentru
gazele naturale in prezent necomercializabile. Aceastd cdutare de piafd
l-a adus pe dr. Eastlund la ARCO, pe la mijlocul anilor 1980, iar geniul
sdu inventiv a creat APTI.
13 Figa informativd HAARR Biroul de cercetdri navale, Phillips Laboratory
la
4 noiembrie 1993. ,,America'sCorporate Families", 1993,voLI, pg. 156.
132 JeanneManning €t Dr. Nick Begich
in cele din urmd, ARCO a fost capabil si adune doudsprezece
brevete care sd asigure baza pentru noi piele de desfacerepentru
gazele naturale de pe Versantul Nordic. Posibilitatea driar de a
nu trebui sd transporte gazele departe de sursi era irci gi mai
promifdtoare - o posibilitate care ar implica ARCO in afacerile cu
Rdzboiul Stelelor.Cum reuqegteo micd filiali ca APTI sd obf,ni un
contract cu armata pentru un astfel de proiect? Contractul cu APTI
depdgeade pestecinci ori vffnzlrile anualeproiectatede companie.ls
Noi nu credem cd singura modalitate prin care o companie practic
necunoscuti in domeniul contractirii militare ar putea obtine un
contract ca acesta,decAtin cazul in care ea define secretulcomercial
pentru proiect (adicd cele doudsprezecebrevete AP'rI). Acest fapt a
fost confirmat recent de cdtre dr. Eastlund care a fost intervievat de
JeaneManning. El a spus ci APTI s-a format la un an dupd ce el a
fdcut descoperirea,in timp ce avea contract cu ARCO pentru a gisi
o cale pentru utilizarea gazelor lor. Compania a fost formatd pentru
a dezvolta brevetul sdu, incurajAnd armata sd testeze gi evenfual sd
construiasci sistemul. Armata a continuat sd nege legitura dintre
Eastlund,APTI gi HAARP, pe parcursul proiectului. Cu toate acestea,
celetrei breveteEastlundau fost toate atribuite APTI.1%Celelaltenoui
brevete, conform inregistrdrilor de la Oficiul pentru Brevete, au fost
gi ele atribuite APTI de citre inventatorii lor. Acest lucm incepe sd
destramefesitura de dezinformaredin parteaplanificatorilor FIAARP
APTI a cAgtigat contractul pentru construirea HAARP, licitand
impotriva unui antreprenor experimentat al guvemului, cu succes
recunoscut- Raytheon.Raytheon aveanumdrul 52 de pe lista Fortune
500 pentru anul 1993gi esteunul dintre cei mai mari antreprenori de
apirare din lume. in licita;ia cu armata, singurul lucm in favoarea lui
APTI a fost un set de douisprezece brevete convingdtoare.
Cele doudsprezece brevete APTI sunt discutate in alt capitol.
Aceste brevete au fost utilizate in proiectul HAARP, iar cAf,va dintre
inventatorii lor au fost enumerafi ca ,,personal-cheie" in contracbl
HAARP cu APTI. De asemenea,conform contractului, dacd APTI
schimba vreuna dintre persoanele-cheie,putea pierde tot proiectul.
Dupi ce contractul a fost atribuit, APTI a fost vAnduti lui
E-Svstems din Dallas, Texas. VAnzarea din 10 iunie 1994 a fost
135Ibid.
rs BreveteleSUA cu numerele 4.86.605; 4.712.155;5.038.664.
REIF-ATIAHAARP r33
tranzagtionati in condifi confidentiale. APTI nu prezentase niciun
venit net, de la desdriderea sa pe la sfArgiflrl anilor 1980, c-eeace a ficut
vAnzarea deosebitde interesantd.l3TS-a raportat cdAPTI era implicatd
in cercetSri finanfate prin subventii guvemamentale. E-Systems a
schimbat numele companiei in APTI gi a preluat controlul breveteior
qi al proiectului HAARPI$ E-Systems raporta vAnzdri anuale de 7,9
miliarde $ avea 78-6f'2 angajaf,ls (1992) 9i este unul dintre cei mai
mari antreprenori din domeniul informafiilor, din SUA. Deci de ce
ar cumpdra E-Systems o companie cu niciun venit net gi fdrd active
importante in afard de cele douisprezece brevete APTI gi de faza
secundard a unui contract de constructie nefinantat? Singura valoare
real5 era contractul gi tehnologia din pachetul de brevete.
E-Systerns a constituit subiectul unui articol amplu din
lYashington Posl, scris de ziaristul John Mintz. Ei a dezvdluit faptul
ci tehnologiile E-Systems constituiau o ,,parte a sistemului nervos
central pentru comunitatea de informafii a nafiunii." 1,8 miliarde $
din ceie 2,1 miliarde $ din vAnziri erau pentru proiecte clasificate.
O mare parte a proiectelor venea de la Agenfia Nalionald pentru
Securitate (NSA) qi de la Agenfia Centrald de Informafii (CIA),
precum qi de la alte organisme de informafii. Mulli dintre angajafii
companiei sunt fogti angajafl de la NSA, CIA gi persoane retrase din
armati. Persoanele cu o inalti pregdtire tehnicd gi cu o experienld
de lucru in cercurile de informafii ale guvemului sunt angajate de
companie, aproape automat, potrivit articolului din WashingtonPost.
Amiralul de marini retras Wiliam Rabom, director CIAin timpul lui
Lyndon B. Johnson, a servit ani de zile in consiliul de administrafie.la
E-Systems a fost gi subiectul uneia dintre povestirile prezentate
la CBS, in emisiunea ,,60 Minutes", difuzati, pe 26 februarie 1995.
Raportul a repetat afirmaliile fdcute in articolul din WashingtonPost.
Compania a fost descrisd ca o organizafie care acfioneazdin,,lumea
neagri", o zond atAt de secretS, incAt angajafilor le este interzis prin
lege si discute cu cineva despre activitatea lor, cu excepfia persoanelor
137,,E-Systems cumpiri tehnologiile energeticeale ARCO", lhe New York
Times, 30 iunie 1994.
r38lbid.
r3
,,America's Corporate Families",199.3, vol. I, pg. 552.
'a0,,Secretul s-a aflahAcoperita societate E-Systems Inc. rAvnegte la vAnzdrile
comerciale", de |ohn Mintz, Washington Post, 24 octombrie1994, pg. 41,,
,A10.
134 leanneManning fi Dr. Nick Begich RETEAUAHAARP 135
clasificate oficial cu ,,trebuie si gtie". Din vAnzdrile anuale ale prin fax, apeluri telefonice, transferuri modem qi
transmise
companie, 85 de procente erau pentru lucrdri clasificate, cu o sumi
transmisii video pe un singur sistem de interceptar'e de cdtre
estimatd la 800 milioane $, implicatd in proiecte atAt de sensibile incAt
guvern. Tehnologiile lor Global Positioning System (GPS) (bazate
guvemul neagd insdqi existenta lor. Povestirea continua prin a realiza
pe satelit) pot localiza obiecte, oriunde in lume, pe distanfd de 30
imaginea unei organizalli care prosperd pebaza contractelor emise
cm de la localia reald a obiectului. Reutilarea aeronavelor pentru
de cdtre CIA, NSA gi serviciile de informafii ale armatei.lal
monitorizarea frontierelor gi in scopuri de apdrare se prezintd de
La CBS, in emisiunea ,,60 Minutes", relalia secretd cu guvernul
asemenea in raport. Activitdfile companiei sunt in cea mai mare
SUA a fost ilustrati prin descrierea unuia dintre procesele mai
parte ascunse, iar rapoartele anuale par a fi una dintre pulinele
mediatizate ale E-Systems. in cursul procesului, s-a emis o hotdrAre
surse de informafii cu privire la organizalie.1a
judecdtoreasci prin care se interzicea dezviluirea relafiei clasificate
La finalul scrierii acestei cdrfi, a avut loc o altd intorsiturd in
a E-Systems cu guvernul SUA. Cea mai neobignuitd parte a hotdrArii
incurcdtura corporativd. Corporafia Raytheon a cumpdrat E-Systems
era cd niciuna dintre pdrlile din proces nu putea si dezviluie chiar
cu 2,3 miliarde $.lasintregul comitet director de la E-Systems a fost
existenfa hotdrArii, sau faptul cd guvernul solicitase o asemenea
pdstrat pe posturi de consilier pe timp de cinci ani, cu plata integrald'
hotdrAre. Chiar mai revoltdtor in legdturd cu aceastd organizafie
Articolul continua prin a descrie activitdlile principale ale companiei
obscurd era faptul cd nimdnui nu i s-a permis sd primeascd o copie a
ca proiecte ultrasecrete aclionate din Pentagon. Profiturile Raytheon
documentului. Ei au putut sd o vadd doar timp de cAteva momente,
veneau in cea mai mare parte de la contractele cu guvernul, potrivit
la biroul Procurorului General al SUA. N-au avut voie sd ia notile
aceluiagi articol.
sau sd inregistreze cumva comentariile lor cu privire la hotdrAre gi
Deci cine este Raytheon, gi de ce ar achiziliona E-Systems? Ei
li s-a interzis chiar gi sd vorbeascd despre existenfa documentului,
sunt o organizafie de 10 miliarde $ pe an, clasatd pe locul52 in topul
sub ameninfarea inchisorii. HotdrArea era atat de secretd, incAt nici
Fortune 500, cu mai mult de 60 000 de angajali. Raytheon a mai fost
chiar judecdtorul nu a putut primi o copie gi putea si o vadi doar cu
gi unul dintre primii ofertanfi pentru proiectul HAARP, iar acum
o cerere speciald. Secretizarea documentului a fost atacati pAnd la
ei delin brevetele gi contractul pentru faza a doua a proiectului.
Curtea Supremd a SUA, unde a fost emisd o decizie judecitoreascd
Cumpdrarea E-systems va oferi lui Raytheon o cregtere semnificativd
care le permitea pdrfilor sd vorbeascd despre hotdrAre. Chiar gi
a vAnzirilor anuale gi va anula concurenta intr-un mediu de bugete
acum, nimeni nu poate obfine o copie a documentului in sine.1a2
pentru apdrare in scddere. Combinarea resurselor acestor doud
Conform raportului anual al E-Systems din 1994 pentru
organizalii va crea unul dintre cei mai putemici antreprenori de
aclionari, misiunea lor de afaceri este clar5. ,,Activitdtile noastre
informafii din lume. Sistemele Pe care le vor putea dezvolta acum
de afaceri continud sd se axeze pe informatii, recunoaqtere gi
. .. a aceste companii, ca o singurd organizafie, vor face ca vechile poveqti
supraveghere." In raport sunt descrise o serie din perspectivele lor '). ale lui Jules Verne sd arate ca Mama GAsci. Aceste frAnturi de
cele mai promildtoare pentru cregtereaprofiturilor. Se mai descrie gi ill
informafii cu privire Ia E-Systems, care apar in rapoartele lor anuale,
achizitionarea APTI de la ARCO, degi nu se indicd suma pl5tit5.143
vor inceta sd mai existe, deoarece existenfa lor este ingropatd in
Tehnologiile dezvoltate de cdtre E-Systems sunt uimitoare.
adAncurile identitdlii corporative a noului proprietar.
Ele includ sisteme de impunere a legii, care pot intercepta mesaje
Ial,,E-Systems", ,n4Ibid.
60 Minutes,CBSNews, N.Y.,N.Y.,26 februarie1995.
r42lbid. las t,3 miliarde $,
,,Raytheon achiziEioneazd E-Systems la 64$ acliunea, sau
ra3 oferta-premiu de 4l% la inchiderea de vineri; este improbabil si se liciteze
,,E-Systems, Inc. Raportul anual pentru aclionari, din 7994", 10 martie
1995. impotriva lor", de Steven Lipin 9i Jeff Cole, The Wall Street Joumal, 3 aprilie
1995, pg. .\1, A3 9i A16.
 136 feanne MnnninX & Dt. Nick&egich
APTf pe cAnd era definutd de ARCO, era relativ uqor de
urmdrif deoarece era o companie mici. inregistririle de brevete gi
datele din jurul proprietSlii puteau fi urmirite. Achizifionarea sa
de citre E-Systems a trezit mirare gi a inceput si mascheze activele
din spatele unei structuri corporative opace. Odati cu preluarea, se
pirea cd proiectul HAARP va ajunge in lumeaneagri a programelor
secrete. HAARP era acum pe tundul mdrii structurii corporative a
uneia dintre cele mai mari companii private din lume.
Fe lAngi contractul lor pentru HAARP, recent dob6ndit,
E-Systems dezvoltase gi o serie de alte tehnologii. Ei au dezvoltat
retele de calculatoare grupate (de tip cluster) cu numele de sisteme
EMAST care pot stoca cinci mii de miliarde de pagini de text - un
teanc cle fiqiere care ar putea ajunge la iniltimea de 230 km de ia
suprafala PdmAnfului, drept in ionosferd. Computerul lor poate sorta
date cu viteza fulgerului qi are aplicafii in industria petrolului pentru
depozitarea gi sortarea de informalii seismice.lfi Se controleazi de
asemenea echipamentele de teiedetectie, cAndva secrete, capabile
sd cartografieze formatiunile subterane ale P5lrrentului.laT Aceste
tehnologii, impreund cu ceea ce APTI a reunit in brevetele sale, au
format un incredibil pachet de tehnologie pentru unul dintre cele
mai profunde sisteme de armament concepute pAnd acum. Oare
mariajul tehnologiilor din aceste companii ar putea crea posibilitatea
ca aceste tipuri de utilizdri sd fie studiate in cercurile de inforn-ratii" ca
fiind necesare pentru controlul suprem al omenirii, prin rbzboi fird
l'drsare de sAnge gi prin manipularea funcfiondrii minfii? E-Systems
adunase enorme capacit5li pentru cele mai secrete organizafii din
lard 9i cAgtigase controiul tehnologiilor HAARp.
Acum, controlind acliunile E-Sysiems gi ApTt Raytheon
poate dezvolta chiar gi ideile cele mai bizare ale armatei gi ale
comunitdtilor de informafii. lntegrarea brevetelor" resurselor gi
capacitdfilor ir:r aceasti uriagd organiza{ie poate transfonna acurn
in realitate chiar gi visurile cele mai machiavelice are gAnditorilor
,,securitdtii nationale"...
lat
,,secretul s-a aflat: Acoperita societate E-systems Inc. rdvnegte la vinzirile
comerciale", de john Mintz, Washington Post, 24 octombriel994" pg. A1,
A10.
147
Ibid.
CapitolulXIV
NU ESTECLASIFICAT"
"PROTECTUL
Reprezentantii armatei susfin cd HAARP nu este clasificat
gi cd toate in{ormafile se pun la dispozi$a publicuiui. in aprilie
1995, Memorandumui Tehnic PL/GP nr. 195 a ajuns in mAinile
autorului, cu toate cI nu era destinat sd fie pus la dispozilia
publicului.ls Documentul era dezvoltat din notele de prezentare
qi din documentele trimise la Baza Aeriand Hanscom intre 30
aprilie gi 1 mai 1991 gi avea 613 pagini. La intrunire s-au dezvoltat
specificaliile HAARP gi s-au oferit nigte aspecte din speranfele
proiectanf,lor.
Armata a lirnitat difuzarea Memorandumului Tehnic PL/GP nr.
195. Pe pagina II a documentului, ,,Prefata" apare cu note:
,,Seria Memorandzrm khnic PL/GP este destinatd spre a face
disponibile rapid rezultatele eforturilor Stiinlifice interne ale PL
(Laboratorul Phillips) anumitor grupuri Si persoane despre cqre se Stie
cd ag an interes imediat pentru rezultatele oblinute... Un Memorandum
Tbhnic nu paatefi menlionqt tn literatura deschisd de specialitate; cu toate
aceslea, rezultotele prezentate acolo pol fi menlionate ca o <comunicare
privatd> cu consimldmdntul scris al biroului de origine."
Acest paragraf revelator explicd modul in care guvernul ar
putea spune, intr-un abil joc de cuvinte, ce nu existi nicio inregistrare
sau ce nu existd niciun document publicat, disponibil atunci cAnd
acestea erau solicitate. Ei considerau documentul ,,comunicare
privati" de gemrl care nu ar fi disponibil pe baza unei cereri in
temeiul Libertdtii de Informafie. in ,,CuvAnt inainte" (pagina III),
intentia de a ascunde acest document devine mai clard.
,,Raportul este destinat utilizdrii de cdtre participanlii la seminar,
PL (Laboratorul Phillips) qi ANR (Biroul pentru Cercetdri Navale)...
Conlinutul raportului nu esle la dispozilia publicului larg. Prin urmare,
aparilia oricdrui material din acesta nu constituie publicare."
ls Memorandumul tehnic PL/GP nr. 195; ,,Prezentdri de la Seminarul
HAARP cu privire la diagnoza incilzirii ionosferei, 30 aprilie - 2 mai 1991,
Plrillips Laboratory (AFSC), Hanscom AFB, MA. 01731-5000"; Editor, Major
Drew Fisher,22 octombrie 1991.
138 JeanneManning €t Dr. Nick Begich RETEAIIAHAARP r39
Cum sd tipiregti un teanc de documente gros de 613 pagini,
super-computerul gi instalafiile de lansare construite in apropiere de
gi sd spui cd ,,nu constituie publicare"? Materialul ,,nepublicat" nu
Fairbanks erau in realitate aspecte separate de HAARP, dar ar putea
existd, incAt el nu va fi prezentat, spre deosebire de un document
fi, cumva ca un fel de idee ulterioard, utile. Aceste instalafii nu erau
clasificat, despre care guvernul trebuie cel pufin sd recunoascd
doar suplimente la indemAnd; ele erau necesare pentru a face din
faptul ci nu este disponibil pentru publicare. insdgi existenfa acestui
proiecte un program complet gi au fost specificate de la bun inceput.
document ar putea fi negatd gi niciodati n-ar putea fi prezentat pe
Acest lucru este clar in Memorandumul Tehnic, dar armata l-a negatl
canalele obignuite. Devine evident, la citirea documentului, de ce nu
in documentelsl era descris un aspect esenfial - trei emifitoare
au vrut sd-l facd public. Acest document a creat cumva nigte fisuri in
de frecven{e radio au fost amplasate la citeva sute de km distan{tr,cu
tapajul fdcut de guvem in intrunirile publice ale planificatorilor de
energia axatii asupra aceluiagipunct din ionosfertr.Aceasta ar permite
program. $tim ci existd Memorandumuri Tehnice suplimentare pe
o cregtere semnificativi a densiti{ii energiei, cu mult peste ce era
proiect. Poate cd aceste documente vor iegi la lumind.
posibil, cu un singur emifitor. Conceptul de scut global previzut de
Dar ce descria Memorandumul Tehnic? Mai intAi, un sistem
Eastlund ainceput si capetemult mai mult sensofinAnd seamade aceste
de incdlzitoare ionosferice, care, dupd cum'sunt descrise aceste
sistemeutilizate impreuni. Dactr acesteemi{itoare ar putea fi reglate
emifdtoare radio de citre guverrL binuiau Begich qi Manning, ar
in rezonan{i intre ele, s-ar putea ob{ine un efect foarte mare. Daci
urma sd fie conectat intr-o relea de cooperare ce ar permite sd fie
cele pozi{ionate in jurul latitudinilor nordice ar fi pornite gi acordate
utilizate impreun5. Dacd aceste incdlzitoare ionosferice ar putea fi
intocmai, ele ar energiza o porfiune foarte mare din ionosferii, creind
utilizate in rezonanfd, s-ar putea realiza un efect semnificativ mai
multe dintre efectele descrise in brevete gi dorite de armati.
mare, concentrAndu-se energiile lor colective irtr-un punct sifuat
Utilizarea sistemului pentru generarea de semnale ELF era
cu mult deasupra PdmAntului. Acest Memorandum special a ardtat
de asemenea bine ilustratdls2. Era evident cd aceste semnale ELF
cd tocmai aceasta intentionase armata. Era de asemenea evident cd
vor fi trimise prin atmosferd gi litosferd (partea de la suprafala
armata lucrase atAt cu sistemele din URSS, cAt gi cu cele din Occident
PdmAntului) in vederea comunicdrii cu submarinele. Aceste semnale
in ultimii ani. Noi am descoperit cd hdrlile emise de directorii
ar trece prin fiecare creaturX vie din zonele iradiate, care ar acoperi
programului HAARP neglijau sd inregistreze o serie de localii de
cea mai mare parte din Alaska, Vestul Canadei gi eventual restul
emisie din intreaga lume, inclusiv sisteme din Groenlanda, Pacificul
lumii, odati ce este dezvoltat un scut complet din instalalii legate
de Sud, Japonia gi Europa (Eiscat) printre altele. Memorandumul
intre ele. Aceste tipuri de radiafii gi efectele lor asupra organismelor
Tehnic a ardtat cd aceste programe ar derula o serie de experimente
vii, inclusiv omul, sunt discutate intr-o altd secfiune a acestei cdrfi.
impreund cu aceste emildtoare gi instrumente de diagnosticare.
Aceste radialii ELF specifice sunt cele care au, potenfial, efectele cele
Documentele specificau nevoia de computere puternicetnt gi
mai devastatoare asupra oamenilor gi animalelor.
nevoia de instalalii pentru lansarea rachetelorls0. Reutildrile de
O alti secfiune interesantd din raport153discutd utilizarea satelililor
la Poker Flat Research Range au fost discutate pe larg, iar aceste controlati de ,,Echipa Blackbeard" de la Laboratorul Nalional Los
reutiliri au fost fdcute in cea mai mare parte prin finantare separatd. Alamos. ,,Blackbeard esteun experiment cu satelit RF,conceput pentru a
Armata a continuat chiar gi dupd aceasti conferinfd sd insiste cd studia distorsionarea gi discriminarea semnalelor VLF transionosferice
raeMemorandumul tehnic PL/GP nr. 195;
,,Prezentiri de la Seminarul cu originea la sol." Blackbeard este o parte a satelitului Alexis. Acesta
HAARP cu privire la diagnoza incdlzirii ionosferei,30 aprilie - 2 mai 1991, a fost un alt proiect foarte scump, finanlat separat de HAARP. Ar mai
Phillips Laboratory (AFSC),Hanscom AFB, MA. 01731-5000";Editor, Maior IsiIbid., pg.lA.
Drew Fisher,22 octombrie1991,pg.55. rs2Ibid.,pg.256-261.
rsoIbid.,pg.145-152.
r53Ibid,pg.352-355.
140 feanne llfianning tt Dt. Nick Begich KETEAIIAHAARP 141
fi de amintit cd Los Alamos este centrul cAtorva dintre cele mai secrete daci Eastlund a inleles ce raz6.de acfiune ar putea avea dispozitir..ul
sisteme de apdrare din lume, incluzAnd armele,,neletale" cu radiatii sdu, sau stadiul tehnologiilor pe care invenfia lui le-a aiutat sd se
RF, care sunt analizate in alt capitol al acestei cdrS. dezvolte. Pentru armati, dr. Eastlund era doar un strdin, necunoscut
Activitatea Echipei Blackbeard a fost descrisi par,tial intr-un planificatorilor militari, gi o persoand prea deschisd in privinfa
articol publicat in 19941s4.
Articolul descria,,fulgere de raze gamma", gtiinfei sale. Ei au luat ceea ce le-a fost Recesar,prin cercetitorii
provenind de la unele furtuni. Aceste firlgere erau neobiqnuite lor surogat de la APTI gi din cadrul centrelor de cercetare dih
prin faptul cd mergeau irr sus, spre ionosferi, spre deosebire de Universitate, qi au mers mai departe fdri acegtia.
majoritatea fulgerelor, care coboard spre sol. ,,Un satelit lansat
anul trecut pentru a testa modaliteF de monitorizare a exploziilor
nucleare a detectat fulgere radio de o microsecundi, aparent
legate de furLrni, care sunt de 10 000 de ori mai intense decAt
zgomotele radio pe care le genereazd, in mod normal, furtunile",
aga era descrisd in articol una din noile desc6periri. Aceste fulgere
nu pot fi explicate in termenii gtiinfei cunoscute. Ele au o duratd
extrem de scurti, motiv pentru care nu au fost detectate cu ani in
urmd. Chiar razele gamma se gdsesc la peste 30 - pAnn h 100 km
deasupra norilor. Aceste cunoqtinle au fost confirmate ulterior de
alte investigalii efectuate la Instituhrl de Geofizici al Universititii
din Alaska, Fairbanks.
Aceastd ultimi descoperire a fost neagteptati, gi demonstreazi
Iipsa generali de cunogtinfe despre atmosfera superioari. Este un
motiv in plus sd ne ingrijordm pentru manipularea suplimentari
planificatd de citre directorii HAARP.
intregul raport nepublicat, Memorandumul Tehnic PL/GP
nr. 795, scoate la iveali legdturile proiectului cu unele direcfii din
programul HAARP. Cercetdrile guvemului, care dateazd de mai
mulfi ani, au contribuit la perceperea necesitifii unui incilzitor
controlabil mai versatil. Dr. Bernard Eastlund de{inea veriga lipsi prin
intermediul brevetelor sale, care descriu qn sistem capabil si adune
densitifi de energie nemaiauzite in ionosferi, nil'eluri care ar putea
pqrf.orq scutul natural care ne protejeazd pe toli de bombardamentul
de radiafii cosmice aducitoare de moarte. Posibilitifle prezentatein
celelalte brevete controlate de APTI au transmis conceptul debazd
al lui Eastlund inspre aplicafii anticipate incd din 1950. Este incert

tv
,,Specialigtii in fizica atmosferei incearcd sd limureascd chestiunea
fulgerelor la mare altitudine", Science, vot.264,27 ma:.199{ pg.12SO-I2SL.
 RETEAUAHAARP 143
gi pe APTI.155Ordinul era o scrisoare standard, in care se specificau
CapitolulXV
dispozifiile din Actul pentru Securitatea Na{ional5, care p-ermiteau
CELEDOUASPNTZTCE BREVETE ALEAPTI- Ministerului Apdrdrii sd sigileze informaliile. Sancfiunile in caz de
D I N P U N C TD EV E D E RT
EE HNICALELUITESLA nesupunere erau specificate in acest document qi includeau amenzi
gi pedepse grele cu inchisoarea.
Inspectorul de brevete Salvatore Cangialosi de la Oficiul pentru
APTI delinea doudsprezecebrevete, toate legate de sistemele
Brevete SUA a respins cererea pe 28 noiembrie 1986. Conform
de apdrare tip Rdzboiul Stelelor.APTI era principalul antreprenor
Sumarului de Acfiune, ,,Cererile 1-38 sunt respinse prin 35 U.S.C.
la prima fazd. a proiectului HAARP. Aceste brevete reprezentau
101 deoarece invenfia, aga cum hgureazd, este inoperantd gi prin
tehnologii care erau in contradiclie cu activitSlile obignuite de la
urmare/ lipsitd de utilitate."
ARCQ organizafia-mamda luiAPTI. ln raportul anual aIARCO din
Pe 9 decembrie 7986, dr. Eastlund qi avocatul sdu s-au intAlnit
1994nu se gdseanicio mentiune cu privire la APTI sau Ia contractul
cu inspectorul de brevete pentru a discuta argumentele din
HAARP. Aparent, ARCO nu era implicatd in, tipul de afacere cu
spatele deciziei de respingere. Pe 14 ianuarie 7987, s-a depus un
tehnologie gi construclia militard sugeratd de aceastdtehnologie.
amendament care reducea numirul de cereri gi oferea documenta{ia
APTI era o filiald atipici a ARCO deoareceARCO nu aveaexpertiza
care sI dovedeascd faptul ci invenfia poate funcfiona. Notele din
reald,in afard de APTI, pentru dezvoltarea acestortipuri de brevete.
dosar arati cd a avut loc o revizuire la inceputul lui febntarie 1987.
AutorulconsiderdcdARCOnuavrutsiseimplicein dezvoltarea,
La sfArgitul lui martie, Ordinul de Secretizare a fost ridicat.
in cadrul industriei apdrdrii, a acestor brevete. La urma urmei, ei
Brevetul Eastlund era diferit de tehnologia incdlzitoarelor
erau doar in cdutareaunei piele pentru gazele naturale. Problema
ionosferice, deja in exploatare in intreaga lume. Prima diferenld
ARCO erau gazele de pe versantul Nordic din Alaska. Costurile
semnificativd era modul in care era concentratd radialia RF. Energia
unei conducte gi ale instalatiilor aferente necesare transportdrii
era focalizati intr-un punct din ionosferd, cubaza mare a energiei
gazelor cdtre sudul Alaskdi erau estimate la peste 20 miliarde $, iar
in locatia emif5torului. Modelele celorlalte antene exploatate in
preful gazelor ar face sdnu se mai gdseascdcumpdrdtori, incat APTI
intreaga lume iradiau RF in sens opus, ca un con cu vArful la emi!5tor
a dobAndit cele doudsprezecebrevete gi o piald cu potenlial lucrativ.
gi cu baza mare in ionosferd. Cu alte cuvinte, invenlia lui Eastlund
Breveteledelinute inifial de APTI sunt descrisemai jos:
concentra energia in ionosferd, pe cAnd celelalte o rispAndeau pe o
suprafatd din ce irr ce mai mare, pe mdsurd ce energia se indepirta
1) BrevetulSUA cu +.OSA.6O5
"r. de emildtor. Aceastd diferenld permitea o concentrare semnificativd
Eliberatpe: 11 augustl987
a energiei in ionosferd. Dispozitivul Eastlund ar permite o
Inventatorul: Bernard J. Eastlund
concentralie de un watt pe cm3, in comparafie cu altele, capabile si
Titlul: ,,Metoda gi aparatura pentru modificarea unei regiuni
elibereze doar aproximativ o milionime dintr-un watt.
din atmosfera,ionosfera gi/saumagnetosferaPdmAntului"
Aceasta era o diferen!5 uriagi, ,,suficienti pentru a provoca
Acestbrevet a fost depuspe 10 ianuarie1985.Pe11 aprilie 1986,
miqcarea unei regiuni plasmatice de-a lungul liniilor de cAmp
Biroul pentru Cercetiri Navale, cod 308 din Arlington, Virginia, a
magnetic divergente menlionate, spre o altitudine mai mare decAt
sigilat cerereade brevet cu un ,,Ordin de Secretizare"careinterzicea cea la care excitarea men{ionatd a fost ini{iat5."156Aceasta inseamnd
continuarealucrdrilor sau orice divulgare de informalii cu privire la 1ssRegistrul principal al Oficiului SUA pentru brevete 061690.333(SCl
brevet.Fdrdindoiald, acestlucru i-a fu:rgrijoratatAtpe dr. Eastlund,cAt numdr de ordine) pentru brevetul nr.4.686.605.
156Amendamentul din ianuarie L987,la aplicalia originali de brevet a lui
'144
leanne Manning tt Dt. NiekBegich
cd ionosfera ar fi ridicatd, iar calitateasa ar fi modificatd in modurile
necesarepentru a crea efecteledescrisein brevet.
Eastlund a explicatin continuare efectul de rezonanfi-ciclotron
in formarea densitdfii de energie pe o zond mare din ionosferi.
Armata avea sd utllizeze aceste cunogtinfe mai tArziu, descriind
,,pictarea" ionosferei, motiv pentru care ei doreau un sistem care
si scanezeo zoni destul de mare. Cu aceastdnoui tehnologie ei
ar putea concentra energia qi si acopere o suprafafd mare pentru
efectelelor.
Trei publicafii citate in brevet formau baza pentru cercetarea
tehnologiei. Aceste trimiteri au declangat ancheta inigiali care
a condus la aceastdcarte. Articolele referitoare la activitatea lui
Nikola Tesla pe la inceputul anilor 1900 gi articolele din New York
Timesdin 8 decembrie 1915 gi 22 septembrie 1940 au fost citate
mai inainte in aceasti carte. Ce valoare ar avea aceasti tehnologie
pentru ARCO? Profiturile pe care le-ar putea genera, transmiland
energie de la punctul de producfie la punctele de consum, fdr6,hte,
erau enonne. Prin transmisia obignuitd, prin linii electrice, acest
lucru nu era posibil, din cauza pierderilor de energie pe distanfe
mari. Ce le-ar putea oferi transferul fird fir de energie electric5,
prin echipamentul adecvat, ar putea fi uluitor. Gazele naturale ar
putea fi transformate in energie transferabili gi iradiate la modul
propriu in orice direcfie doriti. intre mai 1994gi aprilie 1995,nu
s-a gEsitniciun indiciu clar al acesteiaplicalii pentru HAARP, p6ni
c6nd nu s-au descoperit gi conectat celelalte brevete enumerate
in aceasti sectiune, precum gi lista ,,personalului-cheie" pentru
APTL LT arficolele menfionate de Eastlund i:r brevetul siu se afla
alt brevet Tesla (Brevetul SUA 1..1.19.732). Acest brevet conducea la
(787.412 gi
altele, care erau inrudite 685.956,printre altele). Unele
dintre acestenoi brevete APTI erau exact ceea ce se bdnuia - un
sistem de transmisie a energiei fdrd hr.
Brevetul cu numirul 4.686.605,eliberat pe 11 august 198|
pentru Bemard f. Eastlund gi atribuit APTI, este unul din cele trei
brevete asociate,ale aceluiagiinventator citat in acestcapitol. Aceste
brevete revizuiesc Ai depdgescaplicafiile tehnice prevdzute de Tesla.
Citdm din brevetul lui Eastlund:
Bemard Eastlund pentru brevetul emis ulterior, cu nr. 4.686.605.
RETEAIIAHAARP 145
,,in ultimii ani, s-au Jdcut eforturi substanliale pentru a se explica
.fenomenele implicate in centurile de ioni Si electroni captivi $i pentru a
explora posibilele modalitdgi de a controla Ei utiliza aceste fenomene in
scopuri benefice.De exemplu, la sfdrSitul anilor 1950 Si tnceputul anilor
1969, atdt SUA cdt {i URSS au detonat o serie de dispozitive nucleare de
randamente diferite, pentru a generq mari cantitdli de particule incdrcatg
la diferite altitudini, de exemplu 200 km sau mai mult."
,,Acest lucru poate genera confuzia sau interferen{a ori chiar
distrugerea completd a sistemelor de orientarefolosile chiar qi de cele mai
softsticate avioane Si rachete. Capacitatea de afolosi Si de a transmite pe
suprafepefoarte mari de pdmdnt o mullime de unde electromagnetice de
diferite frecvenle Si de q le schimba pe acestea arbitrar oferd o capacitate
unicd de a interfera cu toate modurile de comunicare, terestre, maritime
sau aeriene in acelasi timp. Datoritd juxtapunerii remarcabile a unei
surse utilizabile de combustibil la punctul tn care se intersecteazd liniile
de cdmp necesere cu suprafala Pdmdntului se pot obline tntr-o perioadd
de timp destul de scurtd o mare rdspdndire Si o interferenld completd a
comunicaliilor.. Astfel, invenlia oferd capacitatea de o transmite cantitdli
Jdrd precedent de energie in atmosfera Pdmdntului, tn localii strategice, Si
de a men{ine nivelul de injeclie deputere, mai ales dacd sefolosesc impulsuri
neregulate. tntr-o manierd mult mai precisd Si mai bine controlatd decdt cea
realizatd pdnd acum de stadiul tehnicii existente, in special prin detonarea
de dispozitive nucleare de diferite randamente, la dferite altitudini... in
p lus, prin cunoasterea frecvenlelor divers elor fasc icule electromagnet ice
utilizate tn practica qcestei invenfii, esteposibil nu numai sd se interfereze
cu comunicaliile unei terle pdrSi, dar Si sd se profite de unul sau mai multe
astfel defascicule, care ar putea realiza o r4ea de comunicalii, chiar dacd
sunt perturbate comunicaliile restului lumii. Cu alte cuvinte, ceea ce se
foloseStepentru a perturba comunicaliile strdine sepoatefolosi tn acelasi
timp de cdtre un cunoscdtor al acestei invenlii ca rEeo de comunicalii.
in plus, odatd ce este stabilitd propria reSeade comunicalii a unei pdrli,
efecteleprofunde ale ocestei invenlii ar puteafifolosite pentru a intercepta
semnalele strdine de comunicalii, in scopuri de spionaj. "
,,Aceastd inven{ie are o diversitatefenomenald de posibile ramificalii
Si posibile evolulii viitoare. ASa cum s-a menlionat mqi deweme, ar putea
rezulta confuzia, deviereq sau distrugerea avioanelor sau rachetelor, in

special atunci cdnd sunt utilizate particule relativiste. De asemenea,mari
regiuni ale atmosfereiar puteafiridicate la o altitudine neasteptatde mare,
tncdt rachetelesdintdlneascdforle de antrenarenea$teptatesi neplanificate,
care le vor distruge sau abate din drum. Este posibild modificarea vremii,
de exempluprin modificarea tipurilor de curenyidin atmosfera superioard,
prin construirea unuia sau mai multor nori din particule atmosferice care
vor acliona ca o lentild squ cct dispozitiv de focalizare. Tbt asa cum s-a
menlionat mai devreme,pot avea loc modificdri moleculare ale atmosferei,
incdt sd se oblind efecte pozitive asupra mediului. Pe ldngd modificdrile
compoziliei moleculare a unei regiuni atmosferice, una sau mai multe
tipuri de moleculepotfi alesepentru a li se mdri concentralia. De exemplu,
concentraliile de ozon, azot etc.potf mdrite artificial. in mod similar, s-ar
putea imbundtdli mediul tnconjurdtor prin descdmpunereaunor entitdli
chimice diferite cum arfi dioxidul de carbon, monoxidul de carbon, oxizii
de azot Si altele asemenea."
Dispozitivul HAARP care se construiegte in prezent in Alaska
s-ar putea sd nu fie suficient de mare pentlu a crea toate aceste efecte,
dar el ar putea totugi sd testeze ideile exprimate de dr. Eastlund.
Armata neagd faptul cX ar folosi vreuna dintre ideile lui Eastlund;
cu toate acestea, examinarea atentd a materialelor duce la concluzia
ci armata induce publicul ir eroare. Mai mult, dr. Eastlund, intr-o
emisiune la radioul public nalional, in 1988, a raportat faptul cd
armata a testat deja cAteva dintre ideile prezentate fir brevete.
2) Brevetul SUAnr. 5.098.66;
Eliberat pe: 13 august 1991
brventator: Bernard J. Eastlund
Titlul: ,,Metoda pentru a produce un irvelig de particule
relativiste la o altitudine deasupra PimAntului"
Descriind condifiile invenliei sale dinbrevet, dr. Eastlund descrie
dezvoltarea de arme cu fascicul de particule pentru distrugerea
rachetelor ostile. Problema cu fasciculele de particule este cd au
nevoie de o orientare perfectd, incAt obiectivul sd poatd fi lovit qi
distrus. Noua invenlie elimina necesitatea preciziei, prin faptul ci se
crea literalmente un ,,inveliq" de particule care s-ar deplasa in jurul
planetei, distrugAnd componentele electrice ale obiectelor care trec
RETEAIIAHAARP 't47
prin ,,inveliq". Conform brevefului, ,,lnveligul astfel format poate fi
utilizat ca scut antirachetd. Particulele relativiste de mare energie,
carealcifuiescinvehgul, sevor ciocni cu orice rachetdcare treceprin
ele eliberAnd energia care,la r6ndul ei, va deteriora sau va distruge
racheta."
Nivelul de energie descris in brevet este extrem de mare,
iar efectele sale asupra mediului gi mai ales asupra vremii sunt
necunoscute.Se gtie doar cd acest tip de manipulare a energiei ar
destabilizain mod semnificativ sistemelenaturale ale ionosferei.
Un alt aspect important al acestei invenfii este ci necesiti
mari alimentiri cu energie, trebuind sd se afle aproape de zona in
care liniile magnetice de forli din jurul planetei intersecteazdcu
Pemantul. Versantul Nordic din Alaska este descris ca o locafie
ideald.
3) BrevetulSUAnr. 4.71,2J,5:
Emis pe: 8 decembrie 1987
Inventatori: Bemard J. Eastlund gi Simon Ramo
Titlul: ,,Metoda gi aparatura pentru creareaunui ciclotron de
electroni artificial pentru incdlzirea unei regiuni plasmatice"
Aceleagi articole citate anterior din New YorkTimes,cu.privire
la activitatea lui Tesla,au fost menlionate in acestbrevet cu acelagi
accent pe faptul ci Versantul Nordic din Alaska ar fi locul ideal.
Alaska define cantitatea potrivitd de gaze naturale gi este situath
in locul potrivit in raport cu liniile magnetice naturale de forfd.
Aceastdinvenfie ar putea h utilizatd in sistemelede comunicare gi
poate pentru transferurile de energie, prin ionosferd, spre puncte
indepdrtate.
Cele trei brevete ale lui Eastlund reprezintd progreselepe care
pe care s-au bazat planificatorii HAARP atunci c6nd au prezentat
proiectul.
4) BreveftrlSUAnr. 5.068.66;
Emis pe: 26 noiembrie199'1.
Inventatori: Peter Koert gi james T. Cha
Titlul ,,Sistemulde focalizare a energiei"
148 leanne Manning €t Dn Nick Begich RETEAIIAHAARP 149
Peter Koert se afla pe lista oamenilor-cheie din proiectul intr-un fascicul ingust. Sistemul HAARP oferi un mrjloc pentru
HAARP, din contractul guvernului cu APTI.157Focalizarea energiei transferul acestei energii cu maximd eficienfi. in cadrul brevetului,
era o tehnologie pe care Nikola Tesla o dezvoltase prin seria sa apare utilizarea termenului de ,,girotron". Acesta se referi la
de brevete, citatd in lucrarea lui Eastlund. Ideea ca Peter Koert si rezonanfa ciclotronicS, un concept gi o parte principali a brevetelor
devind o persoani-cheie in programul HAARP se explici, av6nd in Eastlund, preflrm gi un atribut al emifitorului HAARP, potrivit
vedere experienla sa in tehnologiile de concentrare a energiei. documentelor guvemului.
Tehnologia ,,Rdzboiul Stelelor" dezvoltati de ARCO Power Aceasti tehnologie a fost deja testati de APTI.
Technologies lncorporated a fost utilizatd la un avion actionat de
microunde. S-a raportat cd avionul putea si r5mAnd in aer pAnd la 5) Brevetul SUAnr. 5.21ffi7;
10.000 de ore, ia altitudini de 2.700 metri intr-o singurd misiune. Emis pe: 8 iunie 1993
Aparatul a fost conceput ca o platformd de supraveghere. Aparatul Inventatori: Peter Koert and James T. Cha
nu avea nevoie de realimentare, deoarece se focaliza energie asupra Titlul: ,,Sistem de focalizare a energiei" cu eiemente radiante cu
lui, iar aceasta era transformatd in energie elettricS, spre a hutrhzatd circuit imprimat, care au cavitdfi rezonante"
de avion. Au fost efectuate teste de zbor la Aeroportul Tyendinga Din nou, Peter Koert
era menSonat ca fiind una dintre
de lAngd Kingston, Ontarion, Canada, la inceputul anilor 1990.1s8 persoanele-cheie atribuite proiectului HAARP de citre APTI,
Aceasti testare efectuatd de APTI a implicat cei mai probabil acest con{orm contractului cu guvernul.ls Tot important de notat pentru
brevet qi brevetul cu nr. 5.218.374, care este descris in acest capitol. acest brevet gi pentru cel anterior este menfonarea raportului
Conform brevetului, ,,Invenfia de fald se referf in general, la NASA nr. CR 779558, i1 martie 1987, de citre William C. Brown
transferul de energie, prin intermediul undelor electromagnetice de la compania Raytheon. Raytheon a executat lucririle de bazd
pentru alimentarea unui dispozitiv aflat la distanfd - mai precis, care au condus la acest brevet. William C. Brown se afli acum la
invenf,a de fafd se referd la un sistem pentru .,focalizarea energiei> Universitatea din Alaska Fairbank+ unde el continud dezvoltarea
de la o sursd de frecvenle inalte gi conversia acestei energii intr-o acestor tehnologii. Proiectul s5u curent de la UAF se numeqte
sursd de curent continuu unui dispozitiv aflat la distanld". Brevetul SABE& adici acronimul pentru ,,Semi-Autonomous Beam Rider/
continua prin a descrie ircercirile ficute de-a lungul anilor pentru a vehicul semi-autonom ghidat cu fascicul"- Principiul este acela de
crea un dispozitiv ce putea fi folosit qi era practic. Secliunea de fundal a focaliza energie de radiofrecvenfe citre un elicopter, pentru a-l
afirmi: ,,... conceptul de propulsie a unui satelit sau a unei aeronave suspenda in aer, fdrd o sursi de combustibil la bord. Proiectul ,,este
in zbor liber prin focalizarea de energie a beneficiat de multd atentie. destinat sd promoveze interesul public, prefl.rm gi infelegerea fafd
Avantajele unui astfel de sistem sunt evidente; de exemplu, un de transmisia de energie de microunde."ln
avion ar putea fi menflnut pe stafie, la nesfArgit, pentru a acfiona ca Sistemul utilizat de Brownir transmisia fdrd fir a energiei pentru
o platformd de recunoagtere sau de comunicalii la costuri scdztJte." a propulsa nava va fi de la un fascicul de2,45 GHz. Acesta va finaliza
Ideea este de a converti microundelein curent continuu, ceea ce o serie de teste pe care el le-a inceput in 1965. Transmisia gi conversia
se poate face foarte eficient qi foarte convenabil cu ajutorul tipului acestei energii este acum posibil5 prin brevetele APTI gi prin HAARP.
potrivit de sistem de transmisie, capabil si concentreze energia r5eBiroul de cercetdri navale, contrach.rl cu nr. N0001+92-C-U10, ARCO
157Biroul de cercetdri navale, contractul cu nr. N00014-92-C-0210,ARCO Power Tectrnologies Incorporated in calitate de antreprenor, 16 septembrie
Power TechnologiesIncorporated in calitate de antreprenor, 16 septembrie 1992, cLtamendamentele de p6nd in 19 octombrie 193.
1992,ctt amendamentelede pAndin 19 octombrie 1993. 'o Copia din Intemet ob{inuti de la http://asgp.uafsoe.alaska.edu/saber.
ls Aviation Week, vol. 135,nr.22- html.
 r50 JeanneManning & Dr. Nick Begich
Raytheon, vechiul angajator al lui Brown gi noul posesor al
brevetelor APTI a fost unul dintre cei trei ofertanli pentru proiectul
HAARP. in cele din urmd, printr-o serie de preluiri de corporafii,
Raytheon avea sd ajungd sd delini toate brevetele descrisein acest
capitof preflrm gi contractele pentru faza a doua a construcfiei
HAARP.
in brevet seclarifica fapful ci aceastaera o ,,continuarein parte"
a brevetului anterior de citre Koert gi Cha. Acest brevet descrie
un sistem pentru convertirea radiafiilor de radiofrecvenfe (RF) in
curent continuu, prin folosirea unei ,,antenecu dipoli incrucigafi",
care urmeazd a h utilizati pentru a primi energia RF inainte de
conversiain curent continuu. Acest brevet duce mai departe ideile
de concentrare a energiei pAni la punctul in care acesteapot fi
utilizate. Anterior, astfel de sisteme erau impracticabile din cauza
limitirilor tehnice.
6) BrevetulSUAnr. 5.293.17:
Emis pe: 8 martie 1994
Inventator: Paul G. Elliot
Titlul: ,,Elementantend repliat, cu retea de dipoli incrucigafi"
Degi nu se gtie dacd acest brevet a fost folosit in programul
HAARP, se gtie cd inventatorul, Paul Elliot, fdcea parte din
echipa identificati in documentele guvernului. Evident, el a adus
proiectului un nivel ridicat de cunoaqterea refelelor de antene gi
a tehnologiei aferente.Nu se gtie dacd aceasti anteni era destinati
utilizirii pentru trimiterea energiei, primirea energiei sau pentru
ambele. Aceastd tehnologie este utild in sistemele de focalizare a
energiei, precum qi in aplicaliile descrisein alte brevete din acest
capitol.
Specullm cd aceastdanteni oferea un sistem mai eficient de
transfer al energiei pentru utilizarea in aplicafiile Eastlund. Este
posibil ca, prin factorul de amplificare al antenei realizate prin
acestproiect sd se poatd trimite o cantitate mai mare de energie h
ionosferd.Acest lucru ar fi posibil dintr-un cAmpde antenemult mai
mic decAtcel avut in vedere initial de Eastlund.
RETEAIIAHAAKP 151
{.**
7) Brevetul SUAnr. 5.202.689
Emis pe: 13 aprilie 1993
Inventatori: Robert W. Bussard qi Thomas H. Wallace
Tit1ul: ,,Reflector de focalizare, de greutate redusd, pentru
utilizarea in spafiu"
Reflectorul este destinat si completeze sistemelede focalizare
a energiei, descrise anterior in acest capitol. Conform brevetului,
,,reflectoarele mari au numeroase aplicafii importante in spafiu.
Reflectoarelepot fi folosite, de exemplu, pentru a reflecta lumina
solari cdtre un colectorsolar,sau pentru a redirecfiona un fasciculde
energiede microunde..." Sistemul de focalizarea energiei,descrisin
acestbrevet, a fost proiectat pentru a trimite 10 gigawali de energie.
Sistemul de transmitere, reflectare gi recepfie este masiv iar
costurile pentru construcfia gi utilizarea sa sunt enorme. Cu toate
acestea,conform brevefului:
,,Invenlia curentdpoatefi utilizatdpentru a transmiteenergiela costuri
mai mici decdtpentru utilizareq microundelor tn otmosferaPdmdntului.
Este de a$teptatca pe mdsurdce costulde amplasarea echipamentului
tn spaliu scade,costul de utilizare a invenliei curentepentru a transmite
energiasddevindmaimicdecdtcostultransmiteriideenergie prinutilizarea
liniilor convenlionalede transport. S-a efectuato analizd a costurilorl cu
ajutorul previziunilorpentru perioada 2000 - 2010.Aceastdanalizdde
cost sugereazdcd un factor limitator este efrcienlaSi costul surselor de
radiofrecvenle,nu costuldefabricare Si lansarea refectorului."
Emildtorul de radiofrecvente HAARP, utilizAnd un fascicul
concentraL se adreseazdin mare mdsurd factorilor limitatori ai
emilitorului, descrigiin brevet.
Breveful continud prin a descrieideea de a generaenergieacolo
unde aceastaesteieftind gi de a o focaliza spre zonele unde costurile
energiei sunt ridicate. Este prezentati viabilitatea economic5,
degi dimensiunea proiectului este destul de mare. Construcfia
conductei de gazenaturale TransAlaska a fost estimati la peste 20
de miliarde $, firn sd se ia in considerarecosturile navelor speciale,
ale instalaliilor de descircare qi apoi ale uzinelor generatoare de
energie,pe lAngi cosfurile de operare.Producereade energiela sursd
1s2 IeanneManning I Dr.NickBegich
gi redirecfionarea costurilor de capital ale sistemelor altemative la
sistemelede iradiere a energiei pare a h fezabll din punct de vedere
economic. Dar, ar exista un risc semnificativ pentru orice ar zbura
in calea fasciculului de 10 gigawaf, sau daci reflectorul ar fi deviat,
reflect6nd energia inspre locafia gregiti de destinafie, posibil irtr-o
zond populatd. Acest risc nu estetratat in mod adecvatin brevet.
8) Brevetul SUA nr. 5.041.$;
Emis pe: 20 august 1991
Inventator: Peter Koert
Titlul: ,,Oglinda ionosferici artificiali compusd dintr-un strat
de plasmi care poate fi inclinat"
Competenfa pe care Peter Koert a adus-o proiectului HAARP
este cAt se poate de evidenti in aceasti aplicafie. Aceastd aplica$e
era programati pentru testare in septembrie 1995. Aceasti testare
se va efectun stilizdnd emifdtoare HAARP gi HIPAS. Oglinda
Ionosfericd Artificiali, sau AIM, cum este numitl in inregistrdrile
guvemului, va fi foarte utild armatei. Acest brevet se mai referi qi la
doud din brevetele Eastlund.161
Aceasti inven$e creeazd o Oglinda Ionosfericd Artificiali
(AIM), prin crearea unui strat de plasmd in ionosferd, care va
permite unei sta$i de emisie sd reflecte energia de radiofrecvenle
din AIM pentru diverse utiliziri. Aceastd invenfie prevede radarul
,,cu bitaie peste orizont" gi capacitdfi de comunicare pentru armatd,
pe distanfe mari. Ea va permite armatei si trimitd comunicafii qi sd
localizeze obiectele care virl cu o eficienfi gi un control imbundtdfite
semnificativ. Lainceputul planificdrii, Oglinda Ionosferici Artificial5
(AIM) a fost una dintre zonele considerate foarte importante pentru
program gi a fost primiti de armatd cu mare entuziasm.
9) BrevetulSUAnr. 4.g99.$;
Emis pe: 12 martie 1991
Inventator: Ronald M. Bass
Titlul ,,Crearea de nori de ionizare artificiali deasupra
Pim6nhrlui"
16rBreveteleEastlund nr.4.686.505si 4.772.155.
RETEAIIAHAARP 153
Aceasti invenfie gi-a avut originea tot in brevetele Eastlund
care au fost citate in documentul brevetului eliberat. Ea este
aseminitoare cu invenfiile anterioarg dar utilizeazi doui sisteme de
antene care trimit energie citre acelagipunct, creAnd astfel printr-un
set complex de interacfiuni ionosferice, lln ,,nor de plasmi". Norul
poate fi creat gi cu o anteni. Norul este creat cu minimum de energie
gi permite un sistem radar de suprafali ,,cu bitaie peste orizont"
(OTH) mult imbuneteFt, in ceea ce priveqte detectarea de obiectg
atAtla distanfi, cAtgi aproape.
O parte interesanti a sistemului de radar OTH pe care HAARP
o reprezinti par,tial este cd emifitorul HAARP este amplasat pe
locul in construcfie incompleti al sistemului original de radar
OTH, finanlat de Congresul SUA. Loca$a era abandonati deoarece
armata a sugerat cd odatd ce Rizboiul Reces-a incheiat, nu mai era
necesard.
Rezultd ci motivul pentru care vechiul sistem OTH a fost
abandonat este acela cd era invechit - comparativ cu aceastdnoui
tehnologie. Proiectul de radar OTH nu a fost niciodatd incheiat
in aceastd locatie; a fost doar transformat intr-un instrument
multifuncfional mult mai versatil, emilitorul HAARP Un alt
considerent a fost acela ci a construi un sistem HAARP pentru
emisia de radiofrecvenfe, era un lucru mult mai rapid gi mai rentabil.
10)BrevetulSUAnr. 4.954.;
Emis pe: 4 septembrie1990
Inventatori: ArieZigle4 Yossef Elsen din Rishon Le ZorL Israel
Titlul: ,,Detectorde raze gamma direc,tionaf curezoluSeinaltd"
Acest dispozitl a fost proiectat sd funqtioneze impreund cu
unele din celelaltebrevete. El este destinat si distingi,,semndtura"
(caracteristicile unice ale obiectului, care permit ca el sd fie
identificat de la distanfi) unor obiecte aeriene care vin, pentru a
determina daci acestea transporti dispozitive nucleare, printre
altele. Dispozitivul permite operatorului si vadi direcfia din care
vin obiectele, eliminAnd direcliile care nu prezinti motive de
ingrijorare. in termenii brevetului:
162BreveteleEastlundnr. 4.686.505 gi 4.712.155.
154 leanneManning & Dr. Nick Begich
,,Aceastd invenlie se referd la detectarea tazelor gamma. Mai
precis, invenfia se referd la detectorii direclionali de greutate mici
pentru raze gamma, cu un grad inalt de rezolulie unghiulari, cu
randament ridicat, precum qi o capacitate de a discrimina taze
gamma de micd putere."
Inventia este capabili si acfioneze eficient in zonele care au un
,,mare numdr de raze gamma de fond de micd putere." Detectarea
razelor gamma de acest tip este necesard pentru a acfiona sistemul
din brevetul descris. Ea mai este utild in alte tehnologii descrise in
acest capitol. Detectarea razelor gamma ii spune mult operatorului,
in legdturd cu obiectul care vine, gi este deosebit de util5 pentru
identificarea obiectelor care transportd focoase nucleare.
11)BrevetulSUAnr. +.etZ.+lS
Emis pe: 4 aprilie 1989
Inventator: Adam T. Drobot
Titlul: ,,Sistem defensiv pentru discriminarea obiectelor in
spa!iu"
Acest brevet se referi la brevetul anterior al lui Eastlund cu nr.
4.686.605,precum gi la alte documente despre sistemelede ,,Arme
cu fascicul de particule" gi ,,Apdrare antirachetl, cubazain spatiu",
numite de obicei Rdzboiul Stelelor.Aceastd invenfie este destinatd
si lucreze cu detectoarede raze gamma gi a fost descrisdca:
,,Un sistemde apdrareSi o metoddde discriminareintre vehicule
purtdtoarede armamentSi cele netnarmatecare se afld la micd distanld
unele de celelalte. Vehiculeletnarmate Si cele neinarmatesunt scdldate
intr-un nor de electroni relativisti, semndturileobiectelorgrele, adicd ale
vehiculelor inarmate,fiind vizualizate direct. Detectorii simt localia Si
identitateavehiculelor inarmateSi transmit informalia la o platformd de
qrmament,pentru urmdrire Si interceptare."
Citind acestea,facem legitura cu celelalte brevete descrisein
acestcapitol, gi putem vedea cum acesteutilizdri variate ale ideilor
originale ale lui Eastlund vor avea efecte de anverguri asupra
felului in care se duc rdzboaiele.
Importanfa acestei invenlii pentru armatd este descrisd in
brevet:
RETEAIIAHAARP 155
,,In prezent, scenariul previzibil pentru orice atac cu rachete balistice
intercontinentale, pe scard mare, include desJdsurareaunui maye numdr de
capcane Si de mijloace auxiliare de penetrare intr-un <nor de ameninfare>
injurul uneia sau mai multor rachetepurtdtoare defocoase, tn tncercarea
de a perturba Si dezorienta orice sisteme de apdrare instituite pentru a
contracqra rachetele tncdrcate cu focoase... Deoarece numdrul total de
obiecte presupuse a se afla intr-un nor de ameninlare tipic poate depdsi
cu mult o sutd de mii, orice sistem de apdrare cu adevdrat efirient trebuie
sd includd un sistem capabil de a <interogo) toate obiectele din norul de
ameninlare Si de a discrimina rapid intre tncdrcdturile multiple letale Si
capcanele inofensive Si mijloace auxiliare de pdtrundere. "
De asemenea, in brevet se pune accentul pe valoarea unui sistem
cubaza la sol spre deosebire de alte sisteme tip Rizboiul Stelelor
care se bazeazd foarte mult pe echipament ce orbiteazd Pdmantul
din spaliu. Sistemele spafiale nu sunt atat de ugor de intrelinut gi
pot fi mai ugor incapacitate de cdtre inamic. Aceasti invenfie reduce
semnificativ nevoile de calcul ale sistemelor de apirare. Reducerea
numdrului de obiecte urmdrite doar la cele care prezintd o adevdratd
ameninlare permite ca resursele de direcfionare gi contramisurile sd
fie axate pe ele in mod special.
Locafia ideald pentru acest sistem este de asemenea identificatd
ca fiind pe Versantul Nordic din Alaska calea cea mai probabild
pentru rachetele nucleare de peste Polul Nord. Aceeagi locatie este
cea unde ar putea fi utilizate mari rezerve de gaze pentru a crea
sistemul necesar pentru emisia de radiafii de radiofrecvenfi. Sunt
mentionate aceleagi generatoare magnetohidrodinamice mentionate
de c6tre Eastlund, impreund cu acelagi tip de relele de antene.
Brevetul descrie conceptul in acelagi mod general ca gi Eastlund, dar
definegte modul in care componentele de apirare ar interacfiona cel
mai eficient cu sistemul.
Este descrisd o altd aplicafie a acestei tehnologii:
,,DeSiaceastdinvenlie afost descrisd ca discrimindnd tntre vehiculele
armqte Si cele netnarmate, tntr-un nor de ameninlare in timpul unui atac
iminent, ea poate fi folositd Si pentru a <interogaDsatelilii care orbiteazd
pentru q constata dacd vreunul dintre acegtia ar puteo transporta arme
nucleare, pentru o viitoare lansare. Din nou, un nor de electroni relativiSti
156 JeanneManning €t Dr.NickBegich
s-er crea tn jurul satelitului de interes, pentru a interacliona cu ocesta
qi a produce o semndturd a acestuia cqre, analizatd, ar revela naturq
materialelor con{imtte de satelit. "
Aceastd invenfie este demonstratS, in formi de prototip, de
proiectul HAARP HAARP poate fi folosit in acest fel gi este destinat
sX fie utilizat in acest scop.
:F * *
12) Brevetul SUAnr. 4.873.928
Emis pe: lToctombrie 1989
Inventator: Frank E. Lowther
Titlul: ,,Explozii fdri radia$i, de amploarea celor nucleare"
Acest dispozitiv a fost proiectat pentru,,Producerea de explozii
dintr-un arnestec de gaze explozive, care are un randament de Soc,
comparabil cu o explozie nucleard, dar care nu produce cdderi
radioactive."
Brevetul descria istoricul invent-iei:
,,intre anii 1945Si 1960,SUA au detonat dispozitive nucleare care au
avut un randament total echivalent cu aproximativ 200 de megatone (MT)
de trinitrotoluen (TliT). Tbstdrile efectuate de alte ldri tn aceastd perioadd
au adus randamentul total al exploziilor nucleare la aproximativ 400 MT.
S-a recunoscut repede cd astfel de testdri nu pot continua, deenrecefiecare
explozie nucleard producea radioactivitate care amenin{a grav mediul
tnconjurdtor. Pentru a protejo mediul de astfel de cdderi radioactive,
majoritatea puterilor nucleare ale lumii au semnat TTatatul de Interzicere
Tbtald a Experienyelor Nucleare tn 1963, core interzicea exploziile nucleare
tn atmosferd, ln apd Si in spaliu...
Interdiclia necesard impotriva testdrilor supraterane de explozivi
nucleari a creat, cu toate acestea, situa{ii tn care sunt necesare alternative
la acesle explozii. De exemplu, toate sistemele softsticate de comunicqre,
sistemele de apdrare, sistemele de armament etc., ce au fost proiectate $i
construite pentru qrmatd din 1963, n-au fost niciodatd testate tn mediile
lor de operare finald, adicd tn condi;ii de explozie nucleard. Dozele de
iradiere Si impulsurile electromagnetice care le simuleazd pe cele din
exploziile nucleare aufost produse tn laborqtoare protejate, dar energiile
extreme de qoc care potfiprevdzute dupd exploziile nucleare, de exemplu
de o kilotand (KT) sau mai mari, n-aufast reproduse tn mod satisJdcdtor..."
IIAHAAW 157
Astfel APTI a umplut un alt vid tehnologic pentru proiectanfii
militari, dezvoltAnd o modalitate de a testa efectele unei unde de
goc de dimensiuni nucleare asuPra pdr$i electronice a sistemelor
de apirare. Invenfia eludeazi tratatul cu privire la experimentele
nucleare in atmosferd, ceea ce permite armatei si-gi testeze
echipamentele flri a incdlca aceste acorduri internafionale. Aga curn
este cunoscut, aceasti invenfie speciali nu face parte din programul
HAARP, dar este ultimul dintre brevetele APTI.
Localia ideald a acestei invenfii, ca 9i a celorlaite, a fost
identificatd in brevet ca fiind versantul Nordic din Alaska.
,,De preferinld, gazul combustibil sdfie cel care se gdseStetn stare
naturald in mari cantitdli Eipoatef transpottat utor in condisii de siguranld
la locul de testare. De exemplu, mari cantitdli de gaze naturale, adicd
metan, se gdsescproductiv in cdteva zone geografice. Deosebit de atractive
sunt cantitdlile uriase de metan din zona Versantului Nordic din Alaska,
deoarece se gdsesc in apropiere zone adecvate pentru testdri- Metanul
poate fi extras Si transportat in siguranld la locul de testare printr-o
conductd obisnuitd. Cu toqte acestea, locul de testare nu trebuie sdfte tn
imediata apropiere a zonei unde se exploateazd metanul, deoarece metanul
poatefi colectat qi transportat tn siguranld, pe distanle mari, aqa cum se
face acum, frecvent, pentru furnizarea de energie, tn zone indepdrtate de
zona de exploatare. "
Ideea de a folosi Versantul Nordic pentru testarea armelor de
dimensiuni nucleare nu este noui. Existi un mit cd Versantul Nordic
este o mare zond pirisitd, potrivit[ doar ca si se creeze cratere cu
niqte dispozitive de dimensiuni nucleare. Aceasta este ciminul a
aproximativ 8.000 de localnici din Alaska' de mii de ani. Aceasti
zon5, de asemenea, sprijind in mod semnificativ via{a animalelor, pe
care SUA au decis sd o pistreze, reglementAnd cu griji dezvoltare4
dar echilibrul este fragil. in opinia autorilor, Versantul de Nord nu
este locul potrivit pentru explozii de mirimea celor avute in vedere
in acest brevet.
 RETTAIIAIIAARP 159
CapitolulXVI iradiati intr-o porfiune dinamici a atmosferei superioare a planetei,
CUM SANPRIIVZI
UN MILIARDDE WATI pentru a crea interacfiuni de mare energie controlate artificial. in
,
documentul cel mai eyaziv, speranfa viitoare a proiectanfilor era
prezentati ca fiind de ordinul a 100 de gigawali (100 de miliarde de
Instrumentul real HAARP, ,,incilzitorul ionosferic", aga cum
wa!i) de putere radiati uti1i.16sAcest lucru pare nerealist, deoarece
este descris de armatd, a fost conceput ca o unitate modulard ca
la aceastd localie nu existd surse care sd ofere energia necesatd
sd poatd fi crescut in dimensiuni, utilizAnd pe deplin toate piesele
pentru a obfine acest efect.
construite anterior. Cu alte cuvinte, ei ar putea sd-l facd din ce
Puterea radiati utili, intr-un fascicul concentrat, produsi de
in ce mai mare, fdri sd renunte la pdrfile deja instalate. Etapa de
HAARP, poate fi modulatd in diverse feluri, oferind operatorului o
prototip din program s-ar putea transforma cu ugurinfd intr-o etapi
armi incredibil de versatild. Versatilitatea sistemului este prezentati
de sistem complet de armament. in plus, intregul sistem ar putea fi
atat in brevetele APTI, cAt gi in alte documente ale guvernului.
relocat oriunde in lume, in cAtevaluni.
A existat intotdeauna o anumitii confuzie din partea mai multor
Acesta esteun factor important pentruextinderea sau relocarea
adversari ai HAARP, cu privire la energia folositl pentru ,,incilzitorul"
instalafiei. Prima fazd din construcfia incilzitorului HAARP
HAARP. Guvernul a explicat acest lucru ca ooodiferenfi intre <puterea
este incheiatd gi s-a inceput testarea,tr decembrie 7994,existAnd
radiattr totalb> 9i <<puterearadiati utilb (ERP). Diferen{a este dati
programdri pentru testiri pAndin 1995.Adoua etapd a contractului
de amplificarea antenei, care in cazul lui HAARP este un factor de
estestabiliti pentru cregtereapragurilor de energiealeincilzitorului,
aproape 1000 (la 10 MHz)."r66Aceastainseamni cii, pentru a ajunge la
de mai multe ori. Faza intAi a proiectului va produce o putere
un gigawatt de putere produsi este nevoie de un megawatt de energie
radiatd utild de un gigawatt, conform inregistririlor, iar a douafazd.
absorbitii, care poate fi eliberati de generatoarele de la fafa locului.
a proiectului ar avea o putere radiati utild de ,,cel putin 100 dbw",
Un alt mod de a spune aceastaar fi: un megawatt de energie absorbitii
ceeace echivaleazi 10 miliarde de wafi de energie.153 Acest concept
echivaleazl un milion de wa{i, inmutfifi cu o mie amplificarea antenei.
a fost ilustrat de fizicianul de la Princeton, New Jersey,dr. Richard
Aceasta ar produce un miliard de wa{i de putere radiattr utilii - un
Williams. ComentAndcu privire la proiectul HAARP, el spunea:
gigawatt.
,,Principala meaobiecliefayddeHAARPesteaceeacdseintenlioneazd
I megawatt x 1000 = I gigawatt: I miliard de wafi ERP.
sd se descarce radiasii electromagneticetn atmosfera superioard, la
niveluri foarte inalte de energie...Nivelul de putere radiatd se va situa
intre <90dbWSi 100dbVr... La un momentdat, ei sereferdla necesitatea
funcyiondrii la celpulin 100dbw: o modalitatede a vizualizaacestnivel de
energieestecd un generatorde l0 miliarde de wali, funcliondnd continuu
timp de o ord, ar elibera o cantitatede energieegald cu ceaa unei bombe 16sMemorandumul tehnic PL/GP nr. L95;
,,Prezentdri de la Seminarul
atomicede mdrimeaceleide la Hiroshima."l@ HAARP cu privire la diagnoza incilzirii ionosferei,30 aprilie - 2 mai 1991,
Aceastaesteo cantitatesemnificativddeenergie,atunci cAndeste Phillips Laboratory (AFSC),Hanscom AFB, MA. 01731-5000";Editor, Major
163HAARP Programul de Cercetare Drew Fisher,22 octombrie 1991.
Aurorali Activi de inaltd Frecven{d, tu6Scrisoarede la john Heckscher, Director de program pentru HAARR
Planuri gi activit5li comune, Laboratorul de Geofizicd al Forfelor Aeriene, Departamentul pentru Forlele Aeriene, Phillips Laboratory citre dr. Arther
Biroul de cercetdrinavale al Marinei. februarie 1990. Grey, secretar,Subcomitetul pentru planificarea spectrului, Administralia
@ scrisoarecdtre Ryan Ross,Nafural ResourcesNews
service din partea dr. nalionali de telecomunicalii gi informare, Ministerul comerfului al SUA" 17
Richard Williams, hzictan, Universitatea Princetory 7 noiembrie 1994. noiembrie 1994.

CapitolulXVll
CUM SA EXCAVEZI
UN GOLFPRINEXPLOZII
NUCLEARE
Universitatea din Alaska, Fairbanks, in zelul sdu pentru
a fi recunoscuti ca lider in geofizicd gi inginerie, are o istorie
agitati. ,,Proiectui Chariot" a fost un program propus ca parte a
,,Proiectului Plowshare", care a fost proiectat pentru a descoperi
utilizf,li pagnice pentru energia nucleari. Acest proiect a fost
cercetatde citre Dan O'Neill gi raportat in cartea acestuia din 1994,
,,The Firecracker Boys". Proiectul a fost promovat in Laboratorul
pentru Radiafii Lawrence, care planifica si detoneze subteran gase
bombe termonucleare pentru a crea prin excavareun port la Cape
Thompson, Alaska. Planul organizatorilor de proiect era acela ci
dacd aceastdaplicafie a tehnologiei nucleare ar putea fi testatd pe
teritoriul SUA, aceastdtehnologie ar putea fi ugor de promovat in
alte liri prietene. Acest lucru ar permite, de exemplu, excavarea
ugoari a unui nou Canal de Suez sau Panama, care se aflau in
mintea programatorilor. Proiectul Plowshare era o altd poveste
JulesVeme, dar care era prea reald.
Ideea ci o mAni de activigti ar putea opri aceste tipuri
de experimente, chiar in perioada de vArf a Rizboiului Rece,
era uluitoare. La fel de remarcabile sunt eforturile in curs de
desfdgurareale membrilor NO HAARP pentru incetinirea gi poate
chiar prevenireavandalizirii mediului, avutd in vedere de acegtinoi
planificatori militari.
Oare proiectul FIAARPeste o altd eroare de judecati a armatei,
utilizAnd Universitatea, precum gi alte pdrfi din Alaska? Se joacd
ei oare cu acelaqiincredibil nivel de putere pe care Edward Teller
a incercat si-l v6ndi Alaskdi in trecut, prin proiectul Plowshare?
Dr. Teller s-a intors in Alaska in7987 pentru a promova inifiativa
pentru apdrare Rizboiul Stelelor. El propunea si se instaleze o
armi tip laser pe Versantul Nordic din Alaska. Detaliile acestui
nou sistem n-au fost discutate deschis, deoarece sistemele
Rdzboiul Stelelor sunt clasificate.Cu toate aceste4 din tonul gi din
RETEAIIAHAARP 161
confinutul prezentirilor sale, deducem cd ceea ce el promova in
1987ar h putut fi un nou gi complex sistem de armament, proiectul
HAARP
CAnd dr. Bemard Eastlund, inventatorul tehnologiei HAARP,
atAt de inovatoare, gi-a descris ideile, ele semdnau foarte mult cu
Rizboiul Stelelor. El spunea cd inventia lui ar permite multe din
aceleagiefecte care sunt realizate cu sisteme instalate prin satelif
dar de la sol. Folosirea solului, mai degrabi decAt sistemele prin
satelit, a fost explicati de citre Eastlund intr-un interviu recent,
cAnd el a spus: ,,Cu alte cuvinte, se focalizeazi energia verticaf
in aga fel incAt se accelereazdelectronii, fdrd a se folosi acolo un
dispozitiv. Acesta este avantajul."l6TAcestlucru permite dirijarea,
concentrarea,modularea gi alte manipuliri la voinfa operatorului,
cu condifia ca operatorul sd cunoasci frecvenlelegi formele de undi
necesarepentru a modifica structura electromagneticda condiliilor
gi substanfelor chimice ale ionosferei. Capacitatea de a manipula
ionosfera este esen$aldpentru un scut planetar, care constifuia una
dintre aplicafiile definite de dr. Eastlund gi menfionate in brevetele
sale,precum gi in celelaltebrevete atribuite APTI.
Avantajul unui sistem cu baza la sol este vulnerabilitatea sa
limitati la atacuri. Pozifionareaunui sistem de tip Rdzboiul Stelelor
cubaza la sol, in interiorul SUA, ar insemna cd o fari care doreqte
sd-l distrugi ar trebui sd intre pe teritoriul SUA" ceeace ar constitui
un act fd[ig de rdzboi. Utilizarea acestui sistem va avea posibile
ramificafii in intreaga lume. Unii au raportat cd emitdtoarele aflate
deja in functiune ar aveaefectenegative dincolo de granifele ldrilor
carele utilizeazd,.l6'16e
Cu toate ci pomirea acestornoi incdlzitoare ar
incdlca intereselemajoritilii oamenilor de pe planeti, av6nd efecte
asupraunor spafii libere recunoscutela nivel internafional, proiectul
avanseazi in interesul ,,gtiinfei" gi al securitdfii ,,nafionale" a unei
singure !iri. Pe cheltuielile cui gi sub al cui control este vandalizat
scuhrl natural al lumii - ionosfera?
t67Interviu luat dr. Eastlund de cdtre
JeaneManning, 20 februarie 1995.
'*
,,Pemantul pArjolit Asaltul armatei asupra meJiului inconjuritor", de
William Thomas,New SocietyPublishers,capitolul 11.
t6e,,Super-memoria: Revolulia", de SheilaOstrander gi Lynn Schroeder,pg.
292-3M.
162 IeanneManning & Dr. Nick Begich
RETEAIIAHAAKP 163
Eastlund a continuat prin a vorbi desprebrevetelesalegi despre
Brevetul emis lui Koert a fost unul dintre celecAtevabrevete ale sale
ceeace prevdzuse el prin transmiterea in ionosferd a unei cantitdli
utile proiectului HAARR toate fiind atribuite APTI, dupd.cum se
atAtde mari de energie.El a discutat creareaunei ,,oglinzi" gi despre
arati chiar in inregistririle guvernului SUA.
reflectareadin ea a undelor radio pentru a obline o serie de efecte.
ln februarie 1995, scutul antirachetd Rdzboiul Stelelor ar fi
Acestea sunt aceleagiefecte descrise in documentul HAARP din
trebuit si fie inactiv. Camera Reprezentanfilor din SUA a votat cu
februarie 7990170 emis de armatd gi intr-un raport ulterior, drr.7991,
218 voturi la 2'1,2pentru a inchide programul.lTsTotugi, HAARP'
ingropat de acegtia.171in acestedoud rapoarte sedivulga dezvoltarea
continui, in timp ce scopurile armatei sunt ascunselumii.
unei ,,Oglinzi Artificiale Ionosferice (AIM)". De fapt, la o citire
io tg6Z, Proiectul Plowshare a fost oprit, deoarece a fost
atentd a brevetelor Eastlund gi a celorlalte noud brevete descoperite
consideratprea riscant gi inutil. El a fost intrerupt deoareceoamenii
in cercetirile noastre, pe de o parte, gi a documentelor HAARP, pe
de gtiinfd au putut si-qi efectuezeexperimentele,,pilot" in Nevada
de altd parte, constatim cd ele aratd ca gi cum ar fi fost scrise de
(unde populafia nu a obiectat, iar prejudiciile n-au fost dezvbluite
aceeagimAnd. Dupi cum spunea Eastlund: ,,daci citifi brevetul
de guvern, decAt cAtevadecenii mai tArziu). S-a admis in cele din
meu, unul din lucrurile pe care le fac este si provoc o explozie gi sd
urmi de cdtre guvem cd acesteutilizdri erau periculoasegi trebuiau
creez oglinda, gi existXo modalitate de a face o mullime de lucruri
abandonate, fur cele din urmd, dupi cum s-a stabilit in cursul
cu ajutorul unui sistem cubaza la sol. La aceavreme, SDI (Inifiativa
negocierilor pentru dezarmarea intemafionald, din anii 1960-1970.
Strategicd pentru Apirare, Rdzboiul Stelelor) era un program
Aga s-ai:rcheiat conceptul de excavarenucleari gi utilizare ,,sigar6"
foarte mare. Toatd lumea dorea sd plasezeobiecte in spafiu pentru
a energiei nucleare,suslinute de citre dr. Teller.PoatecI estetimpul
a face acestelucruri, pe cAnd aceastaa fost o adevdratd abordare
sd ne uitdm mai criticinspre HAARP?
alternativd, un sistem bazatla so1."172
Sistemul dr. Eastlund era Rizboiul Stelelorfiri vulnerabilitatea
satelifilor, dar cu o mullime de alte implicafii. in august 1991,lui
Peter Koert i s-a acordat brevetul pentru un sistem care putea
produce o Oglindd Ionosfericd Artificiali, compusi dintr-un strat
de plasmi ce putea fi inclinat. in brevetul sdu, el citeazl,lucrarea
anterioard a dr. Eastlund.173Koert a fost, de asemenea,printre
membrii,,personalului-cheie" identificat in contracteledintre APTI
gi armata SUA pentru construirea emifdtorului HAARP.174 Sistemul
HAARP oferd un prototip pentru demonstrarea acesteitehnologii.
170HAARP Programul de Cercetare Aurorald
Activd de inaltd Frecvenfd,
Planuri gi activitifi comune, Laboratorul de Geofizici al Forfelor Aeriene,
Biroul de cercetdri navale al Marinei, februarie 1990.
r7r Memorandumul tehnic PL/GP nr. 195; ,,Prezentdri de la Seminarul
HAARP cu privire la diagnoza incilzirii ionosferei, 30 aprilie - 2 mai 1991,
Philf ips Laboratory (AFSC), HanscomAFB, MA. 01731-5000"; Editor, Major
Drew Fisher, 22 octombrie 1991.
172Interviu luat dr. Eastlund de cdtre
Jeane Manning 20 februarie 1995. 't5Reutilarea armatei de citre GOP (Partidul Republican) se poticnegtede
173Brevet SUA nr. 5.041.834.
174Biroul de cercetdri navale, contractul cu nr. N00014-92-C-0210. ,,Rizboiul Stelelor", de David Hess, Knight-Ridder Newspapers, relatat in
AnchorageDaily News, 16 februarie 1995,pg. A3.

CapitolulxVill
ARMELE
TERMON UCTEARE
iruIOCUIrr
PRINELECTROPULS
Brevetul otm.4.686.605, emis pe 11 august 1982 pentru Bernard
J. Eastlund gi atribuit APTI, este unul dintre cele trei brevete din
aceeagi serie, apartin6nd aceluiagi inventator. Principalul brevet,
odatd ce s-a demonstrat eficienta lui, mulqumindu-l pe inspectorul de
brer,'ete, a fost sigilat printr-un Ordin pentru Securitatea Nafionald,
timp de un an, la sfArgitul anilor 1980. Brevetul este citat dupd cum
urmeazd:
,,in ultimii ani, s-au Jdcut eforturi sub'stanpiale pentru a explica
fenomenele implicate tn centurile de ioni Si electroni captivi Si pentru a
explora posibilele modalitdli de a controla si utiliza aceste fenomene tn
scopuri benefice. De exemplu, la sfdrSitul anilor 1950 Ei inceputul anilor
1960, atdt SUA cdt qi URSS au detonat o serie de dispozitive nucleare de
randamente diferite, pentru a genera mari cantitdli de particule incdrcate
la diferite altitudini, de ex. 200 de km sau mai muh. "176
Tehnologia brevetatd de Eastlund inlocuia eficient efectele
pulsului electromagnetic, efecte care anterior erau create de
exploziile termonucleare atmosferice. Aceastd aplicafie speciatl
Eastlund pentru incllzitorul ionosferic a dus conceptul la un nou
nivel de control gi manipulare, care nu era posibil anterior. Obfnerea
capacitdfii de a ,,controla" procesele cu o tehnologie neradioactivd,
apare extrem de favorabild pentru planificatorii militari. Radiafiile
de radiofrecvenld (RFR) pot produceefecte negative asupra sinitifi,
mecanismul prin care apar aceste efecte nu este suficient de bine
inleles, fapt suficient pentru a ridica i:rgrijorarea la acelaqi nivel cum
o fSceau cdderile radioactive (termonucleare) la un moment dat. Cu
toate acestea, efectele RFR pot avea urmdri grave asupra senititii,
dupi cum se aratd in numeroase studii efectuate de armati. Aceste
efecte asupra sdndtdfii nu au fost niciodatd dezviluite in mod
adecvat publicului american sau comunitdlii intemafionale, de citre
proiectanfii HAARP.
176
Brevetul SUA #4.686.605.
RETEAIIAHAARP 165
Brevetul Eastlund continua astfel:
,,Acest lucru poate genera confuzia sau interferenla. ori chiar
distrugerea completd a sistemelor de orientare folosite chiar Si de cele mai
sofsticate avioane Si rachete. Capacitatea de a folosi Si de a transmite pe
suprafelefoarte mari ale Pdmdntului o multitudine de unde electromagnetice
de diferite frecvenle Si de a le schimba pe acestea dupd dorinld, oferd'o
capacitate unicd de a interfera cu toate modurile de comunicare, terestre,
maritime sau aeriene tn acelasi timp. Datoritd juxtapunerii remarcabile a
uneisurse utilizabile de combustibil la punctul tn care se intersecteazdliniile
de cdmp magnetic necesarecu suprafaya Pdmdntului, sepoate obyine tntr-o
perioadd de timp destul de scurtd o interferenld completd a comunicaliilor
pe distanle mari... Astfel, invenlia oferd capacitatea de a transmite cantitdli
fird precedent de energie in atmosfera Pdmdntului, in localii strategice, Si de
a menline nivelul de injeclie de putere, tn special dacd seJblosesc impulsuri
neregulare,tntr-o manierd mult mai precisd Si mai bine controlatd decdt cea
realizatd pdnd acum prin stadiul tehnicii anterior, in special prin detonarea
de dispozitive nucleare de randamente diferite, la diferite altitudini... in
plus, prin cunoasterea frecve nleI or diver selor fas cicule electromagnetice
utilizate tn practica acestei invenfii, esteposibil nu numai sd se interfereze
cu comunicaliile unei terle pdrfi, dar Si sd se profite de unul sau mai multe
astfel defascicule, care ar putea realiza o relea de comunicafii, chiar dacd
sunt perturbate comunicaliile din restul lumii. Cu alte cuvinte, ceea ce se
foloseSte pentru a perturba comunicaliile strdine se poate folosi de cdtre
un cunoscdtor al acestei inven[ii ca relea de comunicare in acela;i timp.
in plus, odatd ce este stabilitd propria relea de comunicare a unei pdrli,
efecteleprofunde ale acestei invenlii ar puteafifolosite pentru a intercepta
semnalelede comunicalii strdine, in scopuri de spionaj."lT
.,Aceastdinvenlie are o diversitatefenomenald de posibile ramificalii
qi posibile evolulii viitoare. Aqa cum s-a menlionat mai devreme,ar putea
rezulta confuzia, devierea sau distugerea avioanelor sau rachetelo4
tn special atunci aind sunt utilizate particule relativiste. De asemenea,
mari regiuni ale atmosferei ar putea fi ridicate la o altitudine nea;teptot
de mare, incdt rachetele sd tntdlneascd forpe de antrenare neo;teptate
Si neplanfficate, care le vor distruge sau abate din drum. Este posibild
moddrcarea vremii, de exemplu prin modifcarea traseelor curentilor de
'' 8.""""r1 SUA #4.686.605.

166 feanneManning I Dr. Nick Bexich
aer din atmosferasuperioard,prin construireaunuia sau mai multor nori
departicule atmosfericecare vor acliona ca o lentild sau un dispozitivde
focalizare. "178
Ar trebui sd se precizeze cd dispozitivul inventat de Eastlund
urma si fie folosit in mod ideal acolo unde se aflau mari resurse
de gazenaturale gi cd el trebuia sd fie construit la cele mai nordice
latitudini posibile, pentru a se profita de locafia unde liniile de
forfd magnetice naturale ale PdmAntului intersecteazl,planeta. in
brevete, el recomanda Versanful Nordic din Alaska, unde se gisesc
cele mai mari rezerve de gaze naturale din SUA gi unde acestelinii
intersecteazdplaneta. in plus, Atlantic Richfield Company (ARCO)
era compania-mami a lui APTI, proprietarul cdruia i s-au acordat
brevetele APTI, brevetele Eastlund gi distribuitorul a miliarde
de metri cubi de gaze naturale de pe Versantul Nordic.lTeAPTI a
devenit antreprenorul inifial pentru HAARP.
in 1987, dr. Edward Teller a descris o noui componentd a
tehnologiei Rdzboiul Stelelor,o armd asemdnitoarelaserului, pentru
Versantul Nordic din Alaska. Oare HAARP putea face parte din
sistemul de armament Rizboiul Stelelor promovat in 1987de cdtre
dr. Teller? Noi credem cd aga stau lucrurile gi ci ceeace reprezinti
HAARP este o experimentare pe prototip care, daci se dovedegte
valabild, se va extinde la un program militar pe deplin dezvoltat.
Ideea unui scut cu bazala sol fafd de unul bazat pe satelifi este un
aspect important, deoarece satelifii sunt mult mai vulnerabili gi
costisitor de reparat odatd lansaqipe orbiti. in plus, oprirea unui
sistem bazatla sol al SUA ar implica un atac terorist sau o invazie.
Acesta ar fi un act fdlig de rdzboi din partea inamicului. Dacd este
desfdguratde la locafiile de la sol din SUAsau din interiorul limitelor
teritoriale ale alialilor nogtri, scutul prezinti avantajemilitare clare.
Degi sistemul HAARP construit in prezent, ca gi viitoarea sa
extindere planificatd, s-ar putea sd nu fie suficient de mare pentru a
creatoate efecteleEastlund, el estesuficient de mare pentru testarea
a numeroase idei din brevete.lm Reprezentanlii armatei neagd
17Elbid.
lD Brevetul SUAnr. 4.686.605emis pe 11 august 1987pe numele
lui Bemard
]. Eastlund gi acordat APTI, Inc.
re Interviul luat dr. Eastlund de cdtre
JeaneManning, 20 februarie 1995.
'167
RETEAIIAHAARP
faptul ci ar folosi vreuna dintre ideile lui Eastlund; cu toate acestea,
revizuirea atentd a materialelor duce la concluzia inevitabild ci
armata induce publicul din nou in eroare. Mai mult, dr. Eastlund
a relatat intr-o emisiune de Ia Radioul Public Nafionaf in 1988181 ci
armata testase cAteva dintre ideile din brevete, inainte de a retrage
ordinele de secretizare. intr-un interviu mai recent, acest fapt a fost
din nou confirmat de dr. Eastlund.182O analizd a celorlalte noud
brevete definute inilial de APTL comparatd cu planurile armatei,
ajuti cercetdtorii si inleleagd cd este vorba de un experiment al
unui nou sistem de armament - combitAnd in mod clar declaratiile
publice din partea armatei.
incd din 1984, maiorul Norman H. Ruotaneru din Forfele
Aeriene ale SUA, a scris o lucrare care a devenit un capitol
dintr-o publicafie extrem de interesantd: ,,Rdzboiul nuclear gi
electromagnetic i:r conflictele de micd intensitate". Capitolul lua in
considerare utilizarea de arme nucleare pentru crearea de impulsuri
electromagnetice (EMP), pentru a dezactiva sistemele electronice
ale inamicului. Maiorul continua prin a discuta o metodd mai pulin
intruzivi gi poate o metodi care ar putea fi mai bine controlatd. El
descrie sistemul:
,,Dispozitive le nucleare EMP nu constituie singura modalitate de a crea
impulsuri electromagnetice nocive. Tehnologiile de alimentare cu energie
electricd, de condilionarea energiei Si cele cu dispoziti,r:e generatoare de
microunde - au avansat pdnd la punctul tn care se pot genera impulsuri
electromagnetice in regim de radiofrecvenle, prin mijloace convenlionale,
care sunt suficient de puternice pentru a perturba, deteriora sau distruge
sistemelecare utilizeazd componenteelectrice exlrem de sensibile."l83
,,O armd EMP convenlionald ar semdna oarecum cu un sistem
radar foarte puternic. Ea ar putea fi amplasatd pe o platfurmd spasiald,
la bordul unei aeronave,pe un camion sau pe o navd. Spre deosebire de
dispozitivele EMP nucleare, care iradiazd zone tntinse cu EW nocive,
sistemul convenlional ar urma sdfiefolosit tmpotriva unor anumitepuncte
181Interviul luat dr. Eastlund de cdtre postul nafional de radio, 1988.
r82Interviul luat dr. Eastlund de cdtre
JeaneManning, 20 februarie 1995.
183
,,Conflictul de mici intensitate gi tehnologia modemd", lt. col. David j.
Dean USAR editor, Air University Presg Center for AerospaceDoctrine,
Research,and EducatiorLMaxwell Air ForceBase,Alabam4 iunie 1986.
168 leanneManning E Dr.NickBegich
lintd. La distanle mai mari, EMP ar putea perturba sistemele electrice
lintd. La micd distanld, componentele electrice ale lintei ar fi orse Si
deteriorate definititt. Atdt agresorul, cdt Si apdrdtorul, tn conflictul de
micd intensitate, ar avea la dispozilie multe utilizdri pentru aceste arme
EMP convenlionale. Acest tip de rdzboi electromagnetic este unul Jdrd
vdrsare de sdnge Si de aceea estefoarte avantajos atunci cdnd sunt luate
tn considerare opiniile internafionale... DeSi acest rdzboi electromagnetic
este o.formd de luptd relativ benignd, cqre ucide in general sistemele, nu
oamenii, se iau in considerare tn prezent Si unele aplicalii anti-personal,
cum ar fi utilizarea dispozitivelor de microunde, foarte puternice, pentru
a dentta, a incapacita sau chiar de a ucide inamicul. Se speculeazd chiar
utilizarea acestor tehnologii avansate pentru colectarea de informalii,
p entru dezinform area Si in terogare a in amicu la i... "18a
Planificatorii gi strategii militari de la inceputul 9i pAnd
la mijlocul anilor 1980 erau convinqi de posibilitilile trdelung
anticipate ale sistemelor de arme cu radialii de radiofrecvenfe. Dat
fiind acest intereg devine evident de ce armata s-a grdbit atAt de
mult sd dezvolte tehnologia Eastlund. Ideile acestuia constituiau
veriga lipsd care a stimulat seria celorlalte brevete necesare
programului HAARP. Sistemul HAARP, cu colecfia sa de realiziri
tehnologice, ar oferi un instrument pentru indeplinirea misiunilor
sale perturbatoare pe o arie geograficd largd qi poate, in cele din
urmd, pe intreaga planetd.
in mod evidenf aceste concepte erau deja bine inlelese de
armatd in 1984. Sistemul HAARP este cel mai mare sistem ,,p7lot"
construit vreodatd de armatd pentru aceasti tehnologie. Despre
folosirea HAARP pentru aceste aplicalii se discutd in documentele
guvernului, excluz6nd utilizirile impotriva oamenilor. Aici
informarea gi dezinformarea militard devin confuze. Ceea ce este
clar este cd HAARP poate fi utilizat in aceste scopuri. intte ti*p,
este inci prezentat fals de cdtre armati ca fiind doar un instrument
de cercetare gtiinfificd.
184lbid.p9.245-246.
CapitolulXIX
oMrsruNEA n ploll or
cRtTtcA
PARTTCUTT
iruCAnCnrr
Un articol din Science News, in 1982, anunla cd o cercetare
efectuati ir comun de cdtre oamenii de gtiinld de la Laboratorul
pentru $tiinte Spafiale Lockheed din Palo Alto, Califomia gi de la
Universitatea Stanford a dat la iveald faptul cX emilItoarele de
frecvenle foarte joase (HAARP va produce emisii in aceste game
in unele aplicaFi) produc fluxuri de particule dinspre regiunile
inalte ale atmosferei. Cercetirile au fost finanlate de cdtre Biroul
pentru Cercetdri Navale (unul dintre inspectorii de proiect pentru
HAARP). Experimentele au confirmat faptul cd ,,chiar qi undele
radio de joasd frecven!5 pdtrund in magnetosferd, provocAnd acest
fenomen. Acolo, semnalele radio sunt amplificate de o mie de ori,
modific6nd migcarea electronilor liberi, la mii de km depdrtare in
spatiu".rss Degi unul dintre oamenii de gtiinfd implicali in HAARP,
dr. Amran Iman, era citat in articol, niciuna dintre aceste informafii
nu se gisea in Declarafia de Impact asupra Mediului, cu privire la
HAARP. Implicarea acestor oameni de gtiinfd in proiectul curent
a fost confirmatd de cdtre John Heckscher, Director de Program la
HAARP, intr-o scrisoare care rdspundea unei cereri de informagii.l86
Dr. Iman, pe vremea cercetirilor de laUniversitatea Stanford, avdzut
acest lucru ca pe o oportunitate de a utiliza liniile magnetice de forfd,
in atmosfera superioarE, pentru a imbundtdfi comunicafiile gi pentru
a putea efectua experimente controlate in ionosferd (care a devenit
ulterior o zone de interes recunoscuti pentru programul HAARP).
Dupi cum s-a menlionat in Capitolul Di activitatea Universitdfii
Stanford dateazd chiar de mai demult, de la cercetdrile lui Robert
Helliwell care a dezvdluit in 1975 cd noi deia modificim in mod
necugetat ionosfera cu unde radio, de Frecvenfe Foarte Joase (VLF)
provenind de la liniile electrice. in timp ce lucra in Antarctica, el a
tts
,,VLF:,,Excitareaparticulelor",ScienceNews, 18 gi 25 dec. 7982,pg.392.
'e Scrisoare ile la
|ohn Heckscher, Director de program HAARP,
Departamenful pentru ForfeleAeriene, Phillips Laboratory,cdtre dr. Arther
Grey, secretar,Subcomitetul pentru planifi carea spectrului, Administraf ia
rtafionaldde telecomunicafii9i informare, Ministerul comerfului al SUA, t7
noiembrie 1994.

170 JeanneMon in&9 2r.l,ll!! l$ch
descoperit cd acestesemnale de energie puteau fi multiplicate de
pAndla o mie de ori printr-o interacfiune coerentdcu particulele din
centurile de radialie.Acesteunde radio provoacS,,oploaie electronicd
in ionosferd,iar acestlucru modificd inevitabil tiparele climatice din
atmosfera inferioard."187S-a dovedit cd Ministerul Apdrdrii (DoD)
lucra la acestconceptdinainte de 1976.188 Folosireade ,,VLFcoerente"
a fost de asemeneadiscutati cu John Heckscher,Manager de Proiect
pentru HAARP18e,referitor la sondarea geofizicd pentru aplicaliile
HAARP in tomografia de penetrare a PdmAntului. in aceadiscufie,
el n-a menfionat acest factor de multiplicare (care se manifesti
atunci cAnd semnalul din intervalul VLF ajungein ionosferd).Acest
factor de multiplicare de 1000 de ori creeazdo uriagd intrebare, o
gaurd mare in Declaralia de Impact adupra Mediului gi, poate,
perturbiri ale tiparelor climatice normale. Acest ,,semnal coerent"
este de asemeneamentionat intr-un comunicat din partea lui Paul
C. RoosaJr., Pregedinteal Departamentului pentru Comer! al SUA,
al Administrafiei Nafionale pentru Telecomunicaf,i gi Informafii,
al Comitetului Consultativ Interdepartamental pentru Radio, al
Comitetului de Planificare Spectrald,care supravegheazdatribuirea
benzilor de frecvenld qi analizeazdinteracfiunile emifStoarelor.
Acest factor de multiplicare, fie a fost ignorat de grupul lui
Roosa,fie acegtianu aveau cunogtinfelegate de aceasti interactiune
din atmosferasuperioarS.le0 Cercetarea,,ploii de particule incdrcate"
a furceputin Antarctica, s-a mutat la Stanford, apoi ir:rAlaska - din
partea de jos a globului pAnd in partea de sus. Aceasti omisiune
din documentele HAARP reprezintd o problemd, deoareceaceste
interacfiuni atmosferice/energetice, la nivelurile actuale ale
radiafiilor, induse artificial" reprezintd deja posibile riscuri penffu
vreme gi mediu. Cregtereaenergiei transferatedeliberatin atmosfera
superioari, prin intermediul incdlzitoarelor ionosferice, devine un
actffiordtor de judecatdgregiti. De fapt, pe lainceputul anilor 199O
187
,,Rdcirea",de Lowell Ponte,1976,pg.169.
188Ibid.
18eInterviul luat lui fohn Heckscher de citre feane Manning 21 februarie
1995.
ls Scrisoare trimisd domnului Larry D. Gondek de Paul C, Roosa, jr.,
Pregedinteal Departamentului SUA pentru Comerf Administralia nalionali
de telecomunicafii gi informare, Comitetul consultativ interdepartamental
de radio, Subcomiteful pentru planificarea spectrului, 15 decembrie1994.
RETEAIIAHAARP 171
dr. W. Volkrodt din Bad Neustadt, Germania de Vest, a raportat cd
acesteradiafii de frecvenfe joase ar putea fi responsabilb atAt pentru
probleme de mediu, cAtqi pentru probleme ale sdnitdlii umane.rel
In toate comunicatelede presd gi,,figele informative" emise de
reprezentanfii armatei in legituri cu proiectul, accenful se pune pe
teme de cercetare academice/gtiinfifice inofensive, efectuate prin
intermediul HAARP. Aceasta este o ingeldciune, ca gi abatereade
la adevdrata ,,inimd" a programului, aga cum a fost descrisd in
sesiunile inifiale de planificare a proiectului. A fost publicatd o listi
completd a participanlilor la sesiunile de planificare, iar aceastaii
includea pe tofi factorii principali de la universitifi, de la APTI gi de
la armat5. Aceiagi indivizi au lucrat impreund, in urmdtorii cAfiva
ani, qi au distras atenfia publici de la proiect.
CAt de mult cunogtea fiecare dintre acegti oameni despre
intenfiile reale ale proiectului, nu se gtie. Urmirind abordarea
militarl standard a acestor tipuri de eforturi, presupunem ci
participanfii au primit doar informafiile de care aveau nevoie
pentru a-gi face munca. Studiul aratd cd APTI era o filiali pentru
Rizboiul Stelelor, a Atlantic Richfield Corporation (ARCO), iar
unii oameni din ,,personalul-cheie" atribuit proiectului de cdtre
APTI erau inventatorii unor brevete discutate,la un moment dat, in
documentelearmatei cu privire la proiectul HAARP.
Sistemul HAARP este un instrument, un emilitor de
radiofrecvenle gi un sistem de transmisie, de o putere imensi. Din
perspectivageofizicianului, el are anumite aplicafii, dar fiziologului
gi behavioristului poate ci ii oferd un set de posibilitdfi mult diferit.
Indiferent de declarafiile PR din partea lui Heckscher gi a altora,
inregistrarea spune totul:
,,Inima programului va fi dezvoltareaunei capacitdli unice de
incdlzire ionosfericd pentru a efectua experimente deschizdtoarede
drumuri,necesare pentru a determinacorectpotenlialul pentru exploatarea
tehnologieide intensiftcarea ionosfereipentru scopuri militare. "
Oare acestescopuri ale MinisteruluiApiririi vizeazd cercetarea
gtiinEificdinofensivd?Sau viziunea cuiva asupra echipamentului de
inalti tehnologie pentru cregtereacapacitdfii de rizboi a SUA?1e2
rerRevista americano/europeani Raum & Zeit, v oI. 1"nt. 2, 1989,pg. 52-57.
re2HAARP Programul de CercetareAurorald Activd de Inaltd Frecvenfi,
Planuri gi activitdli comune, Laboratorul pentru Geofizicd al Forlelor
Aeriene,Biroul de cercetiri navale al Marinei, februarie 1990.

CapitolulXX
irucrrosnrAn nRnnnrn
vEDEREA
intr-o figd informativi emisX de Biroul pentru Cercetdri Navale
qi de Laboratorul Phillips cu privire la HAARP, din data de 4
noiembrie 1993, sunt scrise urmdtoarele:
,,Cercetdrile propuse vor fi realizate prin utilizarea de emildtoare
radio de mdre putere pentru a sonda ionosfera, in combinalie cu
instrumente Stiinliftce moderne de diagnosticare pentru a cercetqrezultatele
interacyiunilor "1e3
,, trIAARP vafi construit la latitudini aurorale, in Alaska. Carqcteristica
esenliald a instalaliei de cercetare ar constd dintr-un radio emildtor de
inaltd frecvenyd de mare putere, avdnd capacilatea de a dirtja rapid un
fascicui tngust de energie tnspre o regiune indicatd de pe cer (Aceastd
inava{ie a brevetului Eastlund face din el cel mai remarcabil tncdlzitor
ionosferic din lume.) Astdzi existd instalalii de cercetare similare. deSi
mai pulin performanle, tn numeroase localii din tntreaga lume, aclionate
tn mod curent in scopul investigaliei Stiinlifice a ionosferei. in StlA, se
gdsesc asemeneasisteme in Arecibo, Puerto Rico, gi Fairbanks, Alaska.
Alte instalalii se gdsesc in Tromso, Norvegia; Moscova, Nizhny Novgorod
Ei Apatity, Rusia; Kharkov, Ucraina qi Dushanbe, Tadjikistan. Cu toate
acestea, niciunul dintre aceste sisteme existente nu deline combina{ia
dintre gama de frecvenle Si agilitatea de dirijare a fasciculului, necesare
pentru efectuarea experimentelor planificate pentru HAARJa "le4
O diferenld semnificativi fall de capacitdfile celorlalte
instalalii este cd HAARP a fost proiectat sd concentreze emisia
de radiofrecvente intr-un fascicul ingust.les La momenful in care
Eastlund a inventat aceasti metod5, anurne prin refea comandatd
in fazd, de concentrare a radia$ilor de frecvenfe radio, cel mai bun
rezultat care putea fi obfinut in alt mod, de la sol la altitudini de
100 de km, era cam de o milionime din 1 Wcm3. Prin utilizarea
unui incdlzitor ionosferic de tip Eastlund la dimensiune nominald,
s-ar putea obfine niveluri de putere de 1 Wcm3, ceea ce inseamnd
1e3
Figa informativd HAARP, 4 noiembrie 1993, emisd de Phillips Laboratory.
1e4Ibid.
1e5Fiqa informativd HAARP, 2 martie 1995, emisd de Phillips
Laboratory.
RETEAIIAHAARP 173
o cregterede un milion de ori a energiei eliberate. Chiar qi o refea
mai micd, corespunzdtoareprimei faze a HAARR ar avea de mai
multe ori mai multd putere decAt orice altd instalalie care existd
acum in lume h ce priveqte energia eliberati in ionosfer5.Celelalte
incilzitoare ionosferice disperseazi radiafiile, pe cAnd emilitorul
HAARP le concentrea26.1%
Modul in care se concentreazd energia se poate vizuahza pfin
folosirea uneia dintre diagramele pe care Eastlund le-a prezentat
inspectorului de brevete atunci cAnd a depus primul brevet.
Diagrama aratd cum vechea tehnologie focalizeazd energia spre
ionosferi intr-un con de putere cu baza conului in ionosferd.
Noua tehnologie utilizeazd abordareaopusd: energia iradiati este
focalizalfl cdtre un punct din ionosferd. Acest concept diferenliazd
conceptul lui Eastlund de ale celorlalte emifdtoare radio existente,
utilizate pentru incdlzirea ionosfericd. Spre acest concept se
indreaptd armata la localia HAARR degi in acest moment nu
se utihzeazd un sistem Eastlund la mirimea nominali. A doua
fazd planhcatd pentru HAARP va avea intre 4.700.000.000gi
10.000.000.000 de wali de energie radiatd utild (ERP),provenind de
la antenele aflate pe sol. Aceste valori au fost planificate conform
contractului de construcfielv, care specifica nivelurile ERP de ,,cel
pu$n" 10 miliarde de wati. Cu toate acestea,nu acest lucm era
,,doi('in ce privegte pragurile superioare de niveluri ale energiei.
Ceea ce ,dorea" echipa de planificare insemna 100 de miliarde de
wafl de ERP,conform inregistrdrii, de zece ori nivelul fazei a doua
a proiectului.les
,,Un aspect interesant Si provocator al intensifcdrii ionosferei
estepoten{ialul de a controla procesele ionosferice,tn aSafel tncdt sd
imbundtdleascdconsiderabil performanla sistemelor Cj (sistemeleC3
1%Interviul luat dr. Eastlund de citre
]eane Manning 20 februarie 1995.
It Biroul pentru cercetiri navale, contractul cu nr. N00014-92-C-0210,ARCO
Power Technologies Incorporated in calitate de antreprenor, 16 septembrie
7992,cu ameridamentele de pAni in 19 octombrie 1993.
lq Memorandumul tehnic PL/GP nr. 195; ,,Prezentdri de la Seminarul
HAARP cu privire la diagnoza incdlzirii ionosferei,30 aprilie -2mai1991',
Phillips Laboratory (AISC), Hanscom AFD MA. 01731-5000"; Editor, Major
Drew Fisher, 22 octombrie 1991,p9.182.
 '174
leanne Manning & Dr. NickBegich
sunt sistemede Comunicalii, Control Si Comandd.Armata le numeSteC3.
Acestea sunt de obicei legate de serviciile de informalii ca sistem C3l.)
Un obiectiv-cheie al programului este identificarea Si investigarea acestor
procese ionosferice Si fenomene care pot fi exploatate in scopurile DoD,
cum arf cele prezentate mai jos... Generarea de unde ELE.. Cercetarea
geofaicd... Generarea de lentile ionosferice... Accelerarea electronilor..
Generarea de ionizare aliniatd la cdmpul geo-magnetic... tncdlzirea
oblicd... Generareade straturi de ionizare sub 90 km... cel mai interesantSi
provocator aspect al intensificdrii ionosferei esteposibilitatea de a controla
procesele ionosferice in aqa fel incdt sd sporeascd in mod semnifcativ
performanlele sistemelor C3 (sau de a refuza accesul unui inamic)."le
Armata continud prin a-gi descrie entuziasmul cu privire
la posibilitatea de a ,,pune mAna pe" tontrolul ionosferei gi de
a o modela in forma care servegte scopurilor lor. Acestea sunt
declaraliile din rapoartele guvernamentale, care rezoneazd cel mai
bine cu inflexiunile lui Eastlund, inventatorul brevetelor inifial
atribuite APTI. Urmeazd o privire asupra capacitdlilor pretinse de
guvern, gi mai multe explicafii in alte capitole din aceastd carte.
Cercetarea geofizici
in rezumatul intrunirii de planificare din 1990, proiectanfii
HAARP dedicau cAteva cuvinte cercetirii geofizice. Ei spun cd
aceastaesteun ,,produs secundar" al altor aplicafii ale incilzitorului
ionosferic, emifitorul HAARP. Cu toate acestea,pe misurd ce anii
au trecut, aceastdutilizare devine tot mai importantl pentru proiect.
Ideea ci acestinstrument, HAARP, ar putea fi utilizat in scopuri de
cercetare a PdmAntului nu este niciodatd analizati fur Declarafia
federaldde Impact asupraMediului, pentru proiect. Acest document
afirmd cd radiafiile de radiofrecvente provenind de la HAARP vor
fi direcfionate vertical gi nu vor avea efect asupra suprafefelor, in
timp ce celelaltedocumenteHAARP descriu un efect la sol. Cu toate
acestea,tocmai aceasti utilizare ar putea avea cele mai profunde
efecteasupra rutelor de migrafie animald gi a sindtifii umane.
199HAARP Programul de CercetareAurorald Activd
de inaltd Frecvenfd,
Planuri qi activitili comune, Laboratorul de Geofizici al Fortelor Aeriene,
Biroul de cercetdrinavale al Marinei. februarie 1990.
RETEAIIAHAARP 175
Pentru a inlelege mai bine aceasti utilizare a HAARP -
tomografia de penetrare a pemantului - trebuie sd analizim cAteva
documente diferite. In primul rAnd, sd ne uitdm din nou la acel
rezumat din 1990 cu privire la HAARP, 2mcare include secfiuneace
se refere h generareade unde de frecvenle extrem de joasegi foarte
joase (ELF qi VLF). Aceste unde de energie sunt trimise vertical
de la refeaua de antene (HAARP), in aga fel incAt se ,,produce
o anteni virtuali in ionosferi pentru trimiterea de unde radio"
inapoi la sol. Antena creati in ionosferd radiazd apoi, sau retrimite,
pulsuri de frecvenld care se deplaseazd prin pimAnt, oferind
armatei posibilitatea de a localiza anomalii subterane, cum ar fi
addposturile, instalafiile nucleare, cAmpurile petrolifere, tunelurile
gi alte formafiuni naturale gi artificiale.
Al doilea document care explicd aceste aplicafii apare abia
mult mai tArziu in program. in Actul de Autorizare a Apdrdrii
Nafionale pentru anul fiscal 1995,Senatul SUA opregte cheltuielile
suplimentare pentru proiect, pAni c6nd armata va schifa un plan
care include un program complet pentru tomografia de penetrare a
pdmAntului. RaportuI precizeaz6:
,,Acest emildtor din Alaska, pe ldngd faptul cd oferd o instalalie
de cercetare de talie mondiald in faica ionosfericd, ar putea permite
tomografierea depenetrareapdmdntuluipe ceamaimarepartedin emisfera
nordicd.O astfel de capacitatear permite detectareaSi localizareaprecisd
a tuneluriloriaddposturilorSialtorformaliuni subterane...'201
Senatulcontinua prin a critica armata pentru a nu fi prezentatun
plan complet al propunerilor pentru implementareaacesteicapacitdli
deosebiteca parte din programul HAARP. Ei au spus armatei si
revind cu un plan mai cuprinzdtor inainte si mai poatd primi bani.
'?00
HAARP Programul de CercetareAurorald Activi de inaltd Frecvenfd,
Planuri gi activitdfi comune, Laboratorul Pentru Geofizici al Forlelor
Aeriene, Biroul de cercetiri navale al Marinei, februarie 1990.
201Legea siguranfei nafionale pentru anul fiscal 1995, cel de-al 103-lea
congres,a doua sesiune,raportul # 103-282,lista de gedinlenr' 459,raportul
insotegte5.2182,Comitetul Serviciilor Armate din cadrul Senatului SUA, 14
iunie, ziua legislativd 7 iunie (o ,,zi legislativS" incepe atunci cAnd Senatul
seintrunegte dupd o suspendaregi seincheie atunci cAnd Senafulsuspendi
iar gedinfa; de aceea,o ,,zi legislativd" se poate intinde pe durata cAtorva
zile calendaristice,sau chiar siptdm6ni ori luni - n. tr.).
 176 €r Dr. Nick
A treia informafie din aceasti parte de puzzle a apdrut intr-un
interviu la radio din 23 decembrie 1994, ruat de Linda Moulton
Howe, directorului de prograrn pentru HAARP,
John Heckscher.
Heckschergi-a exprimat frustrarea de a nu fi capabil sd avansezepe
proiect, din cauza acfi'nii senatului. El a clarificat faptul ci HAARp
nu putea continua decAt daci ,,oamenii neproliferirii,, prezentau
documente care ar explica tomografia de penetrare a pimanturui,
ca misiune a proiectului HAARP. oamenii neproliferdrii menfionafl
de Heckschersunt cei de la pentagon gi din alte pdrfi, care dezvoltd
planurile pentru localizarea instalafiilor militare subterane, in
specialinstalafiile pentru cercetaregi dezvoltare nucleari.
cercetdrile noastre qi criticile aduse de oamenii de gtiinfd
independenfi au ridicat intrebdri, curfi il fi, daci aplicafa
tomografiei de penetrare a pdmantuiui ar funcsona irtr-un mediu
de ,,rd,zboipropriu-zis". pentru ca aceastasd funcfioneze, trebuie
sd existe instrumente amplasatepe sof sau care traverseazi solul la
altitudini foarte joase.Analiza noastri tehnicd a aritat ci ar fi dificit
sd se faci acest lucru in lupti. Dar s-ar putea folosi in alte situafii.
s-ar putea folosi pentru a verifica acordurile de neproliferare gi alte
acorduri de pace, in care fara cercetatdpermitea armatei SUA
si
instalezesenzori la sol.
Tomografia de penetrare a pdmAntului ar mai putea fi folositi
pentru cdutarea de minerare gi de petrof aga cum se mentiona
in
AnchorageDaily News:
,,cercetdtorii UAF au ptanuri pentru undereradio emisede HAAR7
atunci cdnd ele revin la pdmdnt.Ei sperdsd exproatezeunderede energie
dupd ce ating solul, cu o antendmicd anexatdunui ericopter.Ei putea
ar
folosi undele radio pentru a sonda dupd depozitede minerare si chiar
petrol...'202
Cdutarea petrolului esteunul dintre numeroasereexperimente
HAARP care nu fac parte din bugetul estimat ra 175 milioane
$
pentru primele doud etape ale proiectului.
Pentru a afla mai multe despre cartografiereaprin penetrarea
pdmantului, autorii l-au contactatpe directorur de program
HAARp,
,o',,iltfi"r*"
transmilitor nerinigtegte
publicul", AnchorageDaily
News,pg. B-19i""ui
B-3.
RETEAIIAIIAAW 177
Heckschel,pe la sfArqitullunii februarie1995.El a spus ci s-arutiliza
,,frewenfe de circa 10 sau 20 Hefizi (impulsuri pe secundd) sau
poate un Hertz, adicd unde de tipul un ciclu pe secund6.r/203 Q366
de frecvenle reprezintd un aspectfoarte important. Aceste frecvente
sunt frecvenfeledominante in care activeazdin mod normal creierul
uman! Acest posibil impact asupra oamenilor va fi aprofundat in alt
capitol.
Ideea de a folosi HAARP pentru tomografia de penetrare
a pim6ntului a fost anticipatd chiar de la inceputul proiectului
F{AARP. Faptul ci acest instrument ar putea fi folosit pentru a se
obfine acest ,,produs secundar" a fost cunoscut tot timpuf dar
minimalizat in documente. Cu toate acestea,utilizarea trebuie
sd fi fost promovatd atunci cAnd proiectul a fost prezentat in fa{a
Senatului SUA. Rezultatul neagteptata fost cdSenatula dat prioritate
acesfuiaspect.
Faptul ci sistemul va trimite o cantitate uriagd de energie in
ionosferd gi va retuma o mare parte din acea energie la sol, cu
posibile amplificiri ale ionosferei, sau cu ploaie indusl de particule
incdrcate, este alarmant. Posibile implicalii de mediu nu au fost pe
deplin dezvdluite gi cel mai probabil nu sunt nici bine infelese.
Aceste utilizdri n-au fost descoperitede opozanlii proiectului
HAARP pAndla sfArgitulanului 1994qi au fost confirmate doar de o
analizda Documentelor Congresului de la aceavreme. S-audepus la
diverseagenfii guvemamentaleobieclii oficiale fa!6 de nedezvdluirea
efectelorbiologicealeELFasuprafiinlelor vii, ale aplicafieitehnologiei
de tomografie de penetrare a pdmAntului, dar fdri efect. Noi n-am
putut afla in mod clar faptele pAni la sfArgitullui ianuarie 1995,mult
timp dupd ce autoritdfile de reglementareddduseri deja undi verde
pentru testareaHAARP. Singura piedicd rdmasd din calea HAARR
ridicatd de SenatulSUA, era problema finanlirii. Aceastdproblemd a
fost rezolvatdpar,tialprin finanfareapentru bugetul apdrdrii drn1996,
care includea 10 milioane de $ pentru HAARR adic6.20o/o din totalui
alocatpentru proiectelede non-proliferare.
203Interviul
luat lui fohn Heckscher de cdtre Jeane Manning, 21 februarie
1995.
 178 Manni I Dr.Nick
Generarea de unde EtF/VtF
(frecvenfi extrem de joasilfrecven[d foarte joasi)
Aceste tipuri de unde sunt utilizate pentru sistemele de
comunicafie ale Ministerului Apdrdrii al SUA (DoD). in prezent,
undele sunt produse ,,de sistemelede antene existente ale Marinei,
din wisconsin gi Michigan. Deoareceaceasti zond de cercetarepare
deosebit de promifdtoare, cat gi din cauza necesitdfilor existente
de ELF gi VLF din partea DoD, ea este deja motorul principal al
programului de cercetareHAARp propus.,,
,,Motorul principal" aratd din nou cd proiectul este important
pentru armatd, in ce privegte aplicaliile din punct de vedere
al Ministerului Apirdrii (DoD). Dincolo de posibilitilile de
comunicare, aceste tipuri de radiofrecvenfe ar putea fi utilizate
pentru a manipula centurile de radialie din ionosferd intr-o manierd
care sd permitd funcfionarea satelifilor in condifii de siguranfd in
acesteregiuni, fdrd afectareapdrfilor electronice.Aceastd utilizare
a fost discutati in brevetele Eastlund, precum gi in documentele
HAARP.
Posibilitateade a utiliza HAARppentru acestescopuri multiple
este deosebit de tentantd pentru armati, intr-un moment in care
finanlarea este o problemd din ce in ce mai mare pentru toate
agenfiile guvernamentale din suA. sistemul HAARp ar putea
contopi costurile prin combinarea lor intr-un singur instrument.
Un alt argument care nu apare in Declarafia de Impact asupra
Mediului, intr-un grad semnificativ este controversa gtiinfifici
dezldnpitd la nivel mondial privitor la efectelefrecventelor extrem
de joase (ELF) asupra organismelor vii, inclusiv asupra fiinlelor
umane. Reprezentantul armatei, dr. Klaunenber, in timpul unei
audieri cu privire la proiecf a evidenfiat un punct referindu-se la
un dosar masiv, confinand materiale cu privire la diversereradiafii
emise de HAARP, apoi a declarat ,,Toateacestean_au ajuns in
Declarafia de Impact asupra Mediului (EIS); de fapt, aceastas-a
redus la cAtevarAnduri. $i eu gtiu ce suntefi dvs., de unde venifi, gi
vi impirtdqesc ingrijora rea."2M
20aDeclaratia
finald de impact asupra mediurui, vol. II, la programul propus
' 1995,pg.1099-1109.(fumizat de: Comitetul intemafional pentru convenlia
pentru Cercetare Aurorald Activi de inaltd Frecvenfd, iulie l99Z,"pg.
tO_i2..
RETEAIIAHAARP 179
Armata, in special Forlele Aeriene gi Marin4 defin cercethri
ample cu privire laefectelenegativeale ELF.Acesteefecteaufostbine
documentatede cercetiri fundamentale,careanual cresccavolum in
progresiegeometrici. Guvernul a indepdrtat cu ugurinld ingrijoririle
exprimate in audierile publice din Alaska, minimalizAnd rezultatele
cercetirii, precum gi riscurile. in acelagifel, guvernul a promovat
alte sisteme militare, in timp ce abitea ingrijorarea publicului cu
privire la experimentele de testare nucleari,2ot2trexperimentele cu
LSD asupra unor perso€u:re caren-au fost inJormate2oT'20E,
gi la multe
alte aspecte, sub pretextul Securitifii zto
Nationals.zoe'
Accelerarea electronilor
Acest artificiu HAARP ar permite armatei si modifice ionosfera
intr-un mod care ar bloca eficient observareadin satelit a zonelor
aflate sub o porfiune selectatda ionosferei. Astfel, armata ar putea
mai ugor ,,sd condilioneze ionosfera, astfel tncAt ea sd permiti
propagarea HF (frecvenle inalte) in perioadele ir care ionosfera
naturald ar fi deosebit de slabi. Acest aspectar putea fi exploatat in
scopuri de supraveghere/comunicareHF pe mari distanfe (cu bitaie
pesteorizont)."
Aceastdutilizare a fost previzuti anterior de cdtre Eastlund gi
alfii. Instalafia HAARP a fost localizatdftr locul destinat inifial pentru
instalatia..Radarcubdtaiepesteorizont", carea fostabandonatddupi
20sNotd intemi, Personalulcomitetului consultativ pentru membrul
comitetului consultativ prezidenlial pe teme de experimente de iradiere
efectuate asupra fiinlelor umane, 27 iurie 1994, (furnizat de: Comiteful
intemafional pentru conven{iaimpotriva armelor ofensive cu microunde)
206National ]oumal, vol. 27, nr.18, ,,Razeleterorii" de Margaret Kritz,6 mai
1995,pg.1099-1109.(fumizat de: Comitetul intemafional pentru convenfia
impotriva armelor ofensive cu microunde).
'ot i{aport pentru Pregedinte,realizat de Comisia pentru activitdlile CIA in
interiorul SUA, iunie 1975,pg.225-231.
'ot Nota intem6, Personalul comitetului consultativ pentru membrul
comitetului consultativ prezidenfial pe teme de experimente de iradiere
efectuate asupra fiinlelor umane, 27 iunie 1994, (furnizat de: Comitetul
intemafional pentru convenfiaimpotriva armelor ofensive cu microunde).
,0eIbid.
2t0National
]oumal, vol. 27, nr. l8,,,Razele terorii" de Margaret Kritz 6 mai
impotriva armelor ofensive cu microunde).
 1BO JeanneManningI Dt. NickBegich
terminarea Rhzboiului Rece, conform documentelor guvernului.
Instalafia HAARP va permite guvernului si inlocuiasci ,,Radarul
de imprigtiere retrogradd" cu o instalatie noui, mai versatili, intr-o
aplicafiemai rentabilS.
Mai erau cAteva brevete controlate de ApTI, care-gi aveau
originea in brevetele Eastlund, ce puteau fi utilizate in aceasti
aplicafie. Acestea sunt brevetele SUA, cu numerele 4.999.657gi
5.441.834,care reprezinti tocmai ce pdrea sd caute guvernul qi acum
s-a realizat prin HAARP. Armata a pretins ci nu utilizeazi brevetele
Eastlund pentru aceastdutilizare speciald, dar nu a putut nega
cd brevetele pe care le folosegteerau rezultate ale conceptelor lui
Eastlund. Aceste doud brevete :ut.,.lizeazdin special rezultatele lui
Eastlund, in dezvoltarea lor conceptuali.iprogramul HAARp oferi
armatei capacitateade radar cu bitaie peste orizonf demonstrdnd
din nou tipul de instrument multifunclional pe care HAARp este
conceput si-l reprezinte.
Proiectelepe carele inlocuiegtetehnologiaHAARp fac din acesta
unul dintre cele mai putemice gi convenabilesisteme de armament
dezvoltat p6nd in prezent de armatd, put6nd fi in acelagitimp ur,.ul
dintre cele mai periculoasede la aparilia armelor nucleare.
Generareade ionizarealiniati pe direclia liniilor
de cimp magnetic
in aceasti sectiune a documentelor armatei care descriu
HAARP, controlul proceselor ionosferice ar permite armatei si
menfind comunicareadeasupra unei regiuni ionosferice perturbate
nuclear gi ar permite detectarearachetelor de la o distanfd foarte
mare. Documentul mai menfiona un experiment prin satelit din
1992,carea testat aceastdteorie folosind un,,incilzitor din Alaska,,.
Singurul alt incilzitor cunoscut din Alaska este HIpAS, de la
instalafiile universitdfii din Alaska, de langd Fairbanks (cu toate ci
acest lucru nu a fost numit in mod special); HAARP i'cd nu era
construit in1992.
Aceastd utilizare are de-a face cu controlul gi manipularea
ionosfereiin scopuri militare. Tehnologiacareproduce acesteefecte
estementionati in mai multe brevete detinute de ApTL
IIAHAARP 18'l
incitzirea oblici cu HF (unde de inalti frecvenli)
Acest domeniu implici proiectarea fasciculului pentru a
modifica ionosfera la distanfa de pAni la 1000 de km sau mai
mult, de la incdlzitor. Aceasta este o capacitate interesantd, avAnd
in vedere faptul ci armata - prin eforturile ei PR - a afirmat cd
regiunea afectati de incSlzitor s-ar afla in principal chiar deasupra
instalatiei HAARP Ideea ci fascicolul ar putea fi direcfionat intr-un
mod in care sd ajungd la acestedistanle laterale nu a fost pe deplin
dezwdluiti in Declarafiile de Impact asupra Mediului. Esenfaestecd
dispozitivul poate manipula ionosfera pe o arie extinsd gi nu doar
deasuprainci lzitorului.
incdlzirea oblici prin FIF este utild pentru radarul cu bitaie
pesteorizon! prefl.rrnqi pentru multe alte utilizdri dorite de armatd.
Este vorba despre dirijarea in alti parte, cAnd se discutl utilizarea
emititorului HAARP ca vechi deziderat al armatei, de a avea o armi
cu radiaSi de radiofrecvenfe. Acest tip de utilizare a fost dezvdluit
public pentru prima oard de cdtre un cipitan din Forfele Aeriene
care raporta cu privire la noile tehnologii in cadrul unei conferinle
militare din 19&1.211O astfel de armi ar putea afectaoamenii gi le-ar
putea perturba funcSile mentale, printre altele.
Cenerarea de straturi de ionizare sub 90 de km
Aceasti utilizare a fost deja dovediti, conform sintezei HAARP
realizatd.de Forfele Aeriene Ei Marini.
,,in special Forlele Aeriene au dus conceptul numit Oglindd
IonosfericdArtfrciald (AIM) pii.nd la punctul de a demonstraviabilitatea
sa tehnicdqi de a proptne o noud iniliativd de a efectuaexperimentede tip
,,demonstrolie defezabilitate ".
Acest concept va conduce la o serie de alte utilizdri, respectiv
scopuri de supraveghere HFAy'FIF/UFIFcu betaie peste orizont, la
distanfe mari, incluzAnd detectareade proiectile teleghidate gi de
alte echipamente greu detectabile."
Aceasta bste aplicaFa militari mar convenabild care la prima
2r'
,,Conflictul de mici intensitate gi tehnologia modemi", lt. col. David j.
Dean USAF, editor, Air University Press, Center for Aerospace Doctrine,
Research, and Educatiory Maxwell Air Force Base, Alabama, iunie 1986.
 '182
leanneManningI Dr. Nick Begich
vedere aratd bine pentru cei mai mulfi contribuabili americani.
Ideea ci un instrument poate fi utilizat pentru a realiza toate aceste
capacitifi esteuluitoare. Ideea cd atAtde multe sistemede armament
alepresupusuluiinamic ar putea fipercepute cadepigite estevastdin
implicaliile sale.Cu toate acestea,riscurile nu sunt incd bine definite
ftr documentele emise de guvern cu privire la HAARP. Proiectul nu
a fost revizuit din cauza limitdrii informaliilor publicate, care au
refuzat observatorilor mai obiectivi gi altor oameni de gtiinld ocazia
de a examina sistemul HAARP. Problema fundamentald, rimasd
incd fdrd rispuns, sau chiar ignoratd, se referd la riscurile asociate
cu energizareaacesteiporfiuni critice din atmosferasuperioard.
Brevetele dezvoltate de APTI, care descriu acestesisteme, au
fost descoperitein cursul cercetdrilor pentru aceastdcarte,in aprilie
7995.A apdrut atunci evident de ce experfii militari incluseserdo
parte din ,,personalul-cheie"in contractul cu APTI. Faptul cd a avut
la dispozifie inventatorii gi inovatorii tehnologiei a fdcut proiectul
mult mai viabil. Contractul cu armata avea un limbaj clar care
necesitafolosirea acestoroameni-cheie.Contracful mentiona cd nu
se permite inlocuirea lor fdrd acordul guvernului. ln plus, armata
a addugat ci dacd nu se reugeaasociereaacestoroameni la proiec!
contracful era integral periclitat.2l2
Prin ascundereabrevetelor p6nd cAndprima faz6 a HAARp era
construitd gi testatS,sereduceaposibilitatea opririi proiectului. Ceea
ce a reugit sd dovedeascddescoperireaacestoraera faptul cd HAARP
nu era doar un proiect universitar de cercetare,ci chiar instrumentul
militarbdnuit dintotdeauna de compilatorii NO HAARP.
Comunicatele de presi gi informafiile din partea armatei cu
privire la- acest proiect au minimalizat permanent posibilitdlile
acestuia. in sinteza HAARP, guvernul discutd necesitatea unui
incilzitor de mare putere. intre timp, in documentele publice gi in
scrisorile trimise congresmenilor,legislatorilor, precum qi altora, se
insistd asupra faptului ci proiectul HAARP nu diferd de celelalte
incdlzitoare care functioneazi in condilii de siguranfi in intreaga
212Biroul de cercetiri navale,
contractul cu nr. N00014-g2-C-021,0,
ARCO
Power TechnologiesIncorporated in calitate de antreprenor, 16 septembrie
1992cu amendamentelede pAni in 19 octombrie 1993.
183
RETEAIIAHAARP
lume. In documentele din 1990,guvernul spune:
,,... cd la cele mai inalte energii HF existente in Occident,
instabititilile studiate de obicei seapropie de capacitatealor maximd
de disipare a energiei RF, dincolo de care proceseleplasmatice se
vor ..ambala" pAnd cAndse ajunge la urmdtorul factor limitator."
Ceea ce continui si spuni planificatorii HAARP, atunci cAnd
se referd la incilzirea ionosferei, este faptul cd sunt siguri cd pot
,,modifica drastic caracterul sdu termic de refracfie, de imprdgtiere
gi de emisie pe un larg spectru electromagnetic (radiofrecvenfe)
gi optic."213Diferenla in cazul HAARP se referd la capacitateade
focalizare a fasciculului de energie a emifitorului, spre deosebire
de orice dispozitiv, oriunde ar funcfiona. Capacitateade focalizare
a energiei intr-un punct estetocmai acel aspectcare i-a entuziasmat
atat de mult pe planificatori.
ln rezumat, conform documentelor armatei cu privire la
HAARP, avem un proiect destinat demonstririi conceptelor
discutateinilial in februarie 1990gi pregdtite cu ani de zile in urmi.
Direcfia spre care se indreptau cercetirile armatei era in sfArgit
posibild prin inventareaincdlzitorului ionosferic Eastlund - ceamai
puternici armd multifuncf,onald cu energie direcfionatd, conceputi
pAndatunci.
Conform armatei, dispozitivul aveacel mai mare set de utiliziri
posibile. Acestea sunt utilizdrile dovedite deja de citre Eastlund
spre mullumirea Oficiului de Brevete al SUA gi testate de armati.
Era clar ci dacd armata, ir cooperare cu Universitatea din Alaska
Fairbanks, putea dovedi cd aceastd noui tehnologie ,,Rdzboiul
Stelelor" cubaza la sol era sigur6, ambele pirfi ar avea de cAgtigat.
Armata ar dobAndi un scut sigur gi relativ necostisitor,accesibildin
punct de vedere economic planificatorilor sii, iar Universitatea ar
fi recunoscutd pentru cea mai remarcabild manipulare geohzicd
artificiald, de la detonirile in atmosferi ale bombelor nucleare. Ce
ar urma succesului testdrii ar fi megaproiectemilitare pentru viitor
gi piefe uriage.pentru gazelenaturale de pe Versantul Nordic.
213HAARP Programul de CercetareAurorali Activi de Inalti FrecventS,
Planuri gi activitdli comune, Laboratorul de Geofizicd al Forlelor Aeriene,
Biroul de cercetdrinavale al Marinei, februarie 1990.
 184 feanneManninx I Dr.NickBesich lBs
Dacd ne uitdm la celelalte brevete care se bazeazdpe lucririle
noi care sunt ingrijorafi pentru sumele mari din produsul nafional
lui Eastlund, devine mai clar modul in care armata intentioneazi sd
care se chelfuiesc pe sisteme de armament din ce in ce mai scumpe,
utilizeze emi{5torul HAARP. Acest lucru micqoreazi gi credibilitatea
intr-un moment in care cheltuielile guvemului sunt scipate de sub
negdrilor guvernamentale. Armata gtie cum inten{ioneazi sd
control.
utl.lizeze aceasti tehnologie gi a ardtat acest lucru in mod clar Cu toate acestea, modalitdfile de utilizare posibile, pe care
in documentele sale. Armata a indus in eroare in mod deliberat
documentafia referitoare la HAARP nu le explici gi care pot fi gdsite
publicuf prin jocuri de cuvinte sofisticate, prin irqeliciune gi prin
doar in arhivele Forlelor Aeriene, ale Armatei" ale Marinei, precum
dezinformare evidenti.
qi in dosarele altor agenfi federale, sunt alarmante. Mai mult decAt
Sistemul HAARP ar putea si ofere armatei un instrument
atAt, efectele folosirii abuzive ale acestor nir,'eluri de intensitate i-n
pentru a inlocui efectul de puls electromagnetic al dispozitivelor
scuhrl nostru natural, ionosfera, care ne-ar putea afecta pe to!i, pot
termonucleare atmosferice, cuue au fost luate in calcul de
fi catastrofale.
armatd ca opfiune viabild, cel pufin p6ni in anul 1996.214
Ceea ce armata omite si spuni este faptul ci nici ei nu gtiu exact
- Ar putea si inlocuiasci printr-o tdhnologie noui gi mai
ce se va intAnpla. Ar trebui sd ne amintim ci acest proiect reprezintd
compactd uriaqul sistem de comunicare submarind pri. frecvenfe
cele mai inalte niveluri de energie cu care s-au jucat vreodatd ,,biiefii
extrem de joase (ELF) care opereazd in Michigan gi Wisconsin;
mari" cr.l noile lor jucdrii. Acest proiect este un experiment, iar
- Ar putea fi folosit pentru a inlocui sistemul de radare cu bitaie
experimentele se efectueazi atunci c6nd vrem si afldm ceva ce ircd
peste orizont, sistem care fusese pHnuit cAndva pentru acfuala
nu gtim. Deci ce se va intAmpla de fapt? C6nd vom gdsi rispunsul,
locatie a lui HAARP, cu un sistem mai flexibil gi mai precis;
s-ar putea sd nu mai avem nici timp, nici soluSi.
- Ar putea sd ofere o modalitate de distrugere
a
comunicafiilor pe o arie extrem de largd, menfinAnd in
acelagi timp in func$une propriul sistem de comunicafii;
- Ar putea si ofere o tomografie de penetrare a pimAntului
pe
suprafete intinse, care combinatd cu abilitdtile de procesare a
computerelor EMASS gi Cray, ar face posibild verificarea multor
puncte ale tratatelor de pace gi neproliferare a armarnentului nuclear;
- Ar putea sd fie un instrument de cercetare geofizicd pentru
identificarea depozitelor d epetr.ol, gazegi minerale pe suprafefe mari;
- Ar putea fi folosit pentru a detecta avioane care zboari
la micd
inilfime, precum gi proiectile teleghidate, fic6nd astfel ca orice altd
tehnologie sd fie depdqiti.
Posibilitdfile de mai sus pot pirea o idee excelenti tuturor
celor dintre noi care cred intr-un sistem de apirare nafionali sigur
gi intr-o lume siguri. Aceste progrese par rezonabile acelora dintre

21a
,,Conflictul de micd intensitate gi tehnologia moderni,,, lt. col. David J.
Dean USAF, editor, Air University press, Center for Aerospace Doctrine,
Researcll and Education, Maxwell Air Force Base,Alabama, iunie 19g6.

Capitolul XXI
iNrnrcrnEA
cu RUgu
,,Astdzi existi instalagii de cercetaresimilare, degi mai pufin
performante, in numeroase locafii din intreaga lume, acfionate
in mod curent in scopul investigirii gtiinfifice a ionosferei. ... Cu
toate aceste4 niciunul dintre aceste sisteme existente nu define
combinalia dintre domeniul de frecvenlegi agilitatea de direclionare
a fasciculului, necesarepentru efectuareaexperimentelor planificate
pentru HAARP.z2ls
Manipulatorii programului au continuat sdvorbeasci publicului
ca gi cum acestincilzitor ionosferic nu ar diferi prea mult de celelalte
din intreaga lume. Totugi, in timp ce promovau proiectul, precum
gi in comunicdrile interne, ei n-au putut rezista sd discute despre
HAARP ca desprecel mai mare,,incdlzitor" din lume - mai putemic
decAt orice altceva. Aceastd tehnologie reprezinti mai mult decAt
nivelul de putere radiatd utili, sau variabilitatea formei de undd, sau
capacitateade dirijare. Factorul cel mai important este acela cd, in
combinatie cu acestefuncfii, dispozitivul focalizeazd, energiai_r:rtr-un
mod care produce mult mai multi energie emisd in ionosferd decAt
orice alt dispozitiv de pe PdmAnf asemdnitor cu acesta.
Acest dispozitiv constituie un salt inainte al tehnologiei, dincolo
de orice altceva. Este ca qi cum ai compara o pugcd cu api, cu o
piesd de artilerie, iar efectelesunt, intr-o mare mdsuri, necunoscute
odati ce energia este eliberatd dincolo de anumite praguri. Totugi,
rdspunzAnd intrebirilor din partea Congresului, plAngerilor venite
de la cetifeni gi cererilor de informafii inter-agenfii, directorul de
proiect Heckscher neagd in continuare faptul ci sistemul ar diferi
de alte instalafii existente, aga cum au afirmat anterior el gi alte
perso€rne.El furnizeazd aceste informafii ir:r forma unor sofisticate
jocuri de cuvinte. Mdiestria birocraticd a guvemului ajunge la noi
culmi, prin promotorii HAARP.
intr-o reuniune din 1990216 la care a participat Heckscher,
2tsFigainformativdHAARP,Biroul de cercetirinavale,phillips
Laboratory,
4 noiembrie1993.
216HAARP Programul
de Cercetare Aurorald Activd de lnaltd Frecvenfi,
RETEAIIAHAARP 187
inregistrarea afirma ci: ,,PAni in prezent (doar) Uniunea Sovietici
a construit un incdlzitor HF (inalte frecvenfe) atat de puternic. Cea
mai mare ERP(putere radiatd utild) realizatd de instala$ile SUAeste
cam de o pdtrime din acesta.in prezent, un incilzitor din Norvegia,
activat de Institutul Max Planck din Republica Federali Germania,
este in curs de reconfigurare pentru a reahza 1 gigawatt de ERP
la o singurd frecvenfi HF. HAARP este destinat a avea in cele din
urmi unincillzitor HF cu un ERPmult peste 1 gigawatt (cam de 95-
100dbW);pe scurt ceamai puternicd instalafie din lurne...z2l7
Oare cursa cu sovieticii a fost o parte a imaginii gi justificarea
pentru a cheltui banii? Rugii fuseseri implicafi mai multd vreme gi
aveau cunogtinle mai ample despre incdlzitoarele ionosferice. Din
nou, accenfulpus doar pe mirimea efectului nu estesuficient pentru
a descrie tehnologia. Doar combinatia dintre mdrime, focalizarea
energiei concentrate, manevrabilitatea fasciculului, generarea
de forme de undd gi frecvenli - intre o serie de alte capacitifi
remarcabile- face acestsistem atat de puternic.
Problemaenergiei a fost mereu pufin confuzi pentru cei careau
incercat sd descifrezeexact ce va genera acestdispozitiv ca energia
de iegire,prin releauade antene,gi cAtdenergiein pulsuri ar trebui ca
sdseajungd acolo.Aceastdproblemi a fostin celedin urmi limuritd
intr-o scrisoarea lui John Heckscher,in care acestaspunea: ,,Existd
o diferenfi intre (puterea radiatd totali> gi <puterea radiati utili".
Aceastddiferenfi estedati de amplificarea antenei,carein cazul lui
HAARP esteun factor de aproape 1000(la l0MF{z.)"zt8 Deci ce era
nou la aceastdinvenfie a lui Eastlund era cd aceastaputea focaliza
niveluri uriage de energieintr-un singur punct din ionosferd.Pentru
prima oari, institulia armatei occidentale putea incepe sd utilizeze
capacitdfileacesteinoi arme.
Planuri gi activitifi comune, Laboratorul de Geofizici al Forlelor Aeriene,
Biroul de cercetiri navale al Marinei, februarie 1990.
217Ibid.
2r8Scrisoare dte la
|ohn Heckscher, Director al programului HAARP,
Departamentul pentru ForteleAeriene, Phillips Laboratory,citre dr. Arther
Grey, secretar, Subcomiteful pentru planificarea spectrului, Administrafia
nalionald de telecomunicafii gi informare, Departamenful pentru comerf al
SUA. 17noiembrie1994.
 1BB feanneManning I Dt. NickBegich
Sovieticii se jucau cu juciriile lor cu ELF qi VLF deia de doua
decenii, la momentul cAnd s-a construit emil5torul FIAARP. Ei iqi
testau ideile gi teoriile pentru utilizarea radiofrecvenfelor in noi
sisteme de armament in timpul acelor ani. Emifdtoarele sovietice
de radiofrecvenfe fuseserd sursa a nurneroase controverse din
Occident. Unele persoane din SUA gi din Canada diduserd vina
pentru lucruri flxn ar fi manipularea vremii, controlul mintii,
interferentele radio gi alte evenimente atnnosfericeinexplicabile 21e,
pe emilitoarele sovietice care creau ceeace a devenit cunoscut ca
semnalul,,ciocdnitoareaf'.m
Prezentarea promo$onali pentru finanlarea HAARP le-a
revenit cadrelor de la Institutul de Geofizici al Universitd,ri din
Alaska Fairbanks, iar ei aveau un prieten in Ted Stevens,putemicul
senator de Alaska. Nu se poate gti cu siguranfi dacd Stevens a fost
informat pe deplin de acegti profesori; inregistrarea aratd cd el ar
fi fost convins prin ingeiSciune si vorbeascd in numele lor in sdlile
Congresului. Senatorul Stevens a fost citat intr-un articol de gtiri,
apirAnd finanfarea programului HAARP. Din raport rezulti cd s-ar
putea ca senatorul sd fi fost informat incomplet de cdtre promotorii
proiectului.
Valorificarea aurord?
Pela mijlocul anilor 199Qsenatorul Stevensgi-a apirat proiectul
intr-o reuninne a comitefului, spun6nd: ,,V-agputea vorbi despre
momentul cAnd cei de la Universitatea dinAlaska au venit la mine gi
mi-au spus cd ar fi posibil sd se aduci aurora pe Pim6nt. Am putea
si valorificdm energia aurorei..." El a continuat prin a spune ci:
,,Nimeni de la MinisterulApirdrii, nimeni de la Ministerul Energiei,
nimeni din ramura executivi nu a fost interesat, deloc, in acest sens.
De ce?Deoareceideea nu provenea de la unul din gagcalor. incat am
fdcut ceea ce spunef, voi ci ar trebui si fac. Am convins Congresul
sd aloce fonduri iar experimentul este acumin desfigurare. Va costa
10 pAni la 20 milioane $. Dacd va avea succes,el va schimba istoria
21e,,Super Memoria - Revolufia", de Sheila Ostrander gi
Lynn Schroeder,
p9.292-344.
220Ibid.
RETEAIIAIIAAW 189
lumii..." Costurile directe reale pentru prima fazi HAARP au fost
cam de 25 de milioane $, cu o a douafazdestimatd la 150de milioane
$. Nu sunt incluse celelalteproiecte numeroase,conexeproiectului
HAARP sau careil completeazi.
Senatorul Stevenss-a dus la Senatpe la sfArgitulverii lui 1990gi
a declarat:,,Avem in Alaska ceeace cred c5 esteunul dintre celemai
interesanteproiecte de cercetarede caream auzit vreodat5." El a mai
spus: ,,Experimenteleincearci si stabileascddacd se poate valorifica
energiaelectrojetului ir folosul omenirii." El a mai spus cd proiectul
,,arepotenlialul de a folosi un fascicul laser pe post de conductor al
acesteienergii, intoarse pe PdmAnt...Esteun experiment care,atunci
cAnd am auzit prima oard despre el, m-a ficut si cred cd cineva a
rescrisun nou capitol din JulesVeme."z1
,,Instala{ia de cercetareer urme sd fe folositd pentru a tnlelege,
stimulaSi controlaproceseleionosfericecareqrputeamodifcapedormqnla
sistemelorde comunicareSi supraveghere... Printre posibilele aplicalii
ale cercetdrilor HAARP se numdrd dezvoltareatehnologiei DoD pentru
detectareade aeronaveSi proiectile teleghidateSi pentru comunicarea
cu submarinele.Deqi HAARP este administrat de Forlele Aeriene Si de
Marind, el este doar un centru de cercetare$tiinltficd, ce nu reprezintd
nicio ameninlarepentru eventualii inamici Si,prin urmare, nu ar avea
nicio valoareca obiectivmilitar"D2
Din nou se pare cI ceea ce se spune de fapt este ci acesta
nu este un sistem operafional de armament, ci doar un sistem cu
demonstralie de fezabiktate. El este proiectat pentru a oferi o
mai buni ingelegerea viitoarelor utilizdri ca sistem de armament.
Aceasta este o declarafie scandaloasd,care speculeazi ignoranfa
celor care citesc documentele HAARP gi ar putea fi echivalatd cu
neg.rea faptului ci centrele de elaborare a bombei atomice din
timpul Celui de-al Doilea Rizboi Mondial au constituit posibile
obiective militare.
,,Ca urmare a unei achizilii concurenfiale, Forlele Aeriene
si Marina alr acordat un contract companiei ARCO Power
2t ,,Risplatadin ceruri",AnchorageDaily News,WeAlaskans,15decembrie
T991pg.9-14.
* Figuinformativd HAARP,Biroul de cercetiri navale,Phillips Laboratory
4 noiembrie1993.
 190 €t Dr.Nick
Technologies,Inc. (APTI) pentru proiectarea gi construirea IRI gi a
infrastructurii asociate." 223APTL,potrivit declaraliilor lui Eastlund,
a fost infiinlatd pentru a face un singur lucru - sd dezvolte ideile
salein tehnologii vandabile. APTI nu a fost infiinfatd ca o companie
de construclii sau ca organizafie pentru cercetdri ionosferice. Ea a
fost infiinfati pentru a exploata energiaintr-un mod caremaximiza
revenireala unul dintre giganfii petrolieri ai lumii, Atlantic Richfield
Company. Contribufia lui Eastlund a fost aceeade a implica ARCO
in afacerilecu Rdzboiul Stelelor,pAndcAndseputea gisi o companie
mai potriviti proiectului, care sd le cumpere in intregime interesele.
Acea companie a fost E-systems.Tiecutul gi controverselelegate de
E-Systemsau fost documentate de CBS,in ,,60 Minutes,,, ca gi de
Washington Post,gi sunt discutate gi in acdastdcarte.
ofertanlii inifiali pentru proiectul HAARp au fost universitatea
Penn state, Raytheon gi APTI.22aLanful evenimentelor corporative
a fost discutat anterior. in iunie 1994, compania ApTI a fost
cumpdratd de corporafia Raytheon. Astfel, ir:r cele din urmi, unul
dintre ofertanfii necagtigdtoriai proiectului, Raytheon - unul dintre
cei mai mari antreprenori de apdrare din lume - a ajuns sd defind
tehnologia gi contractul.
223Ibid.
22a
lnterviu cu John Heckscher,Director de program pentru HAARp gi
feane
Maruring 21 februarie 1995.
CapitolulXXll
CREIER
ANTRENAICREIER
AFECTAT?
Noile tehnologii au posibilitili incredibile de imbundtifire
a potenfialului creierului uman. Aceste tehnologii sunt utilizate
pentru a imbunitili invdfarea, memorarea gi pentru modificarea
comportamentului uman. Instrumentele de i:raltd tehnologie ale
viitorului sunt acum aici gi sunt introduse pe piafd. Un scriitor de
frunte in domeniul tehnologiilor creierului, Michael Hutchisor; a
deschisacestdomeniu pentru publicul larg.
Dupi cum descrie HutchisorL creierul funclioneazd cu o gami
relativ ingusti de frecventepredominante.Frecvenlelepredominante
ale undelor creierului indicd tipul de activitdfi care au loc in creier.
Existd patru grupe de bazd.ale frecvenfelor de unde cerebralecare
sunt asociatecu activitatea mentald obignuitd. Primele, undele beta
(13-35Hertzi sau impulsuri pe secundd),sunt asociatecu activitatea
cotidiand, cAndatenfia subiectului esteindreptatd spre exterior, spre
activitdfile obignuite. ParteasuperioarXa acesteigame este asociatd
cu stresul sau stdrile de agitatie care pot afecta abilitdlile cognitive
gi de rationare. Cel de-al doilea grup, undele alfa (8-12 Hertzi) pot
indica relaxarea. Frecvenfele alfa sunt ideale pentru invdlare gi
pentru concentrareamentald.Cel de-al treilea grup, undele theta (4-7
Hertzi), indicd imaginile mentale, accesulla amintiri gi concentrarea
mintali internd. Aceastd stare este adeseaasociatd cu copiii mici,
modificarea de comportament gi stdrile de somn/vis. Ultimele,
undele delta, ultralente (0,5-3 Hertzi), apar atunci cAnd subiectul
doarme profund. Regula generald este ci frecvenfa predominantd
a undelor cerebraleva fi la nivelul cel mai scdzut,in impulsuri pe
secundi, atunci cAnd subiectul este relaxat, iar la nivelul cel mai
ridicat, atunci cAnd subiectul estecel mai alert gi mai agitat.22s
Stimularea externi a creierului prin mijloace electromagnetice
poate determina creierul str fie antrenat sau blocat in fazl cu un
generatorextern de semnale.Undele cerebralepredominante pot fi
tt',,Mega-creierul.
Noile instrumente 9i tehnici pentru cre$tereacreierului gi
dezvoltarea mintii", de Michael Hutchisoru 1986.
 192
impinse sauatraseinnoimodele de frecvenfd,prin stimulareexterni.
Cu alte cuvinte, generatorul de semnaleexterne sau generatorul de
impulsuri antreneazd creierul, suprapuna'du-se peste frecventele
normale, fapt ce provoacd modificdri ale undelor cerebrale, care
la rAndul lor provoaci modificiri in chimia creierurui; acestea,la
randul lor provoaci modificdri are capacitd{ilor creierului, sub
forma gandurilor, emotiilor sau a stdrii fizice. Dupi cum egticonduso
agaajungi - manipularea creierurui poate fi beneficdsau diunitoare
individului afectat.
in combinatie cu forme specifice de undd, diversele frecvenle
declangeazdrdspunsuri chimice precisein creier. Eriberareaacestor
substanfe neuro-chimice provoacd reactii specifice la nivelul
creierului, care conduc la sentimente de'teami" dorinfd, depresie,
iubire etc. Toateacesteagi intreaga gamd de rdspunsuri emoftnare/
intelectuale sunt provocate de combinafii foarte precise are acestor
substanfechimice din creier,caresunt eliberatede impulsuri electrice,
cu frecvente specifice. ,,Anumite amestecuri din aceste substanle
pot provoca stdri mintale extrem de specifice,cum ar fi teama de
intuneric sau concentrareaintensd." n6 Actwitateadin acestdomeniu
progreseazd foarte rapid, prin noi descoperiri care ap;u in mod
regulat' Prin descoperireaacestor frecvenfe specifice se vor
rcariza
progrese semnificativein in,telegereasdnStdlii urnane. Radiafiile
de
radiofrecvente acfiondnd ca un suport pentru frecvenfeleextrem
de
joase (ELF) pot fi utilizate pentru a acfiona f6rd hr
asupra undelor
cerebrale'Aceasta este ceeace ar putea face HAARP prin anumite
aplicafii ale sale;cu toate acestea,efecteresecundareasupra omului
nu sunt studiate in inregistrdrile HAARP, dar apar in alte documente
ale guvemului, mengionateirr aceastdcarte.
Domnul Light, cercetdtor gi proprietar al Biomedical
Instruments [rc., o organizafie care comer ciakzeazd,dispozitive
electromedicale utilizate pentru controlarea gi *unipula.ea
activitdfii cerebrale, a fost citat pe larg in cartea lui Hutchison.zT
Nivelul de energie necesarpentru a obfine intr-o anumiti
mdsurd
22,6
,,Mega-creierul.Noile instrume_nteSitehnici pentru cregtereacreierului gi
dezvoltareamin1ii", de Michael Hutchisory 1-9d6,pg. tt+.
227,,Puterea
mega-creierului,,,de Michael Hutchison, 1994.
RETEAUAHAARP 193
-
controlul asupra activitdfii creierului estefoarte mic de la 5la 200
microamperi - adici de mii de ori mai pulin decAtenergia necesari
pentru a activa un bec de 60 de wa!i. Este vorba despre niveluri
de energie extrem de mici. Secretulinfluenfirii activitdfii creierului
constd in combinalia dintre frecvenld, nivelul de energie gi forma
de undd. Ceea ce s-a realizat in ultimele doud decenii, dar mai ales
in ultimii cAliva ani, reprezintd un progres uriag.
Cercetdrile internalionale au descoperit cd creierul poate fi
antrenat cu ugurinld sau poate fi influenlat pentru a-gi schimba
stirile prin cAmpuri electromagneticeexterne. Aceste descoperiri
au oferit noi instrumente atAt oamenilor de gtiinld, cAt gi profanilor.
Noile instrumente includ dispozitive electrice pentru stimularea
cranianS,sistemede sunet, sistemede impulsuri optice, ca gi o mare
varietate de alte dispozitive pentru antrenareacreierului gi pentru
t'eedback. Progresele tehnologice s-au aplicat gi dispozitivelor
specialede monitorizare gi control, care permit oamenilor sd invele
cum sd-gicontroleze gi s5-gimanipuleze propria activitate cerebrald
pentru rezultate favorabile.Rapoartelesereferdla relaxare,controlul
durerii, invdfare rapidd gi imbunitdlirea memoriei.ns'ne' 2x
Cea mai recentd lucrare a lui Hutchison oferd cele mai bune
descrieri ale tehnologiilor minfii, adunate pAni acum. Lltima sa
carte,Mega Brain Power,pune cititorii la curent cu un domeniu care
se afld intr-o schimbare atAt de rapidd, incAt qtiinga avanseazi mai
repede decAt pot fi recunoscute pe deplin aplicat-iile.Ca rezultat,
el publici de cAliva ani incoace ultimele cercetdri intr-un buletin
informativ. Numerele recente23lau discutat tehnologiile pentru
vindecarea tulburdrilor de sistem nervos, corectarea deficihrlui
de atenfie gi a tulburirilor hiperactive la copii gi despre tratarea
dependenfelor de droguri qi alcool, printre altele. Electromedicina
de acesttip se evidenliazd ca fiind unul dintre cele mai interesante
domenii de cercetaremedicald.
4,,Super-invdlarea", de SheilaOstrander Lynn Schroeder,1.982.
9i
ao,,Puteream€ga-creierului", de Michael Hutchisoru 1994.
e',,Mega-creierul. Noile instrumente gi tehnici pentru cregtereacreierului gi
dezvoltareaminfii", de Michael Hutchisory 1986.
23t
,,Raportul mega-creierului", The journal of Optimal Performance,vol. 2,
nr.4,1994.
 194 JeanneManning I Dr. Nick Begich
Cercetirile din ultimii ani s-au extins la aplicafii in domeniul
medicinii 9i al psihologiei cu uimitoare rezultate pozitive. Unele
dintre aceste rezultate au fost recunoscute de Fortele Aeriene
ale SUA, dupi cum veti vedea in capitolul urmdtor. Din pdcate,
cercetdrile militare continud sd considere aceste tehnologii mai
degrabi ca sisteme de armament, decAt ca instrumente pentru
consolidarea potenlialului uman.
Unul dintre cei mai talentafi inventatori ai Americii, dr.
Patrick Flanagan, a prezis in 1962 cd medicina se va schimba. El
a spus: ,,Cred cd intr-o zi intregul concept de practici medicald
va fi schimbat de electronicd. Oamenii vor fi tratafi mai mult prin
electronici decAt prin medicini."B2 La acea vreme, dr. Flanagan
tocmai fusese recunoscut pentru inventdrea a ceea ce era cel mai
avansat dispozitiv pentru antrenarea creierului gi eventual interfafi
om - computer de pe planetd: Neurofonul.
Dupd cum nota Flanagan intr-un interviu recenf proiectul
HAARP putea fi nu doar cel mai mare ,,incilzitor ionosferic" din
lume, ci gi cel mai mare dispozitiv de influenfare a creierului,
conceput vreodati. Conform inregistrdrilor HAARP, atunci cAnd
dispozitivul este construit la putere maximd, el poate trimite unde
VLF gi ELF utilizAnd numeroase forme de und5, la niveluri de
energie suficiente pentru a afecta populaliile unor regiuni ir:rtregi.
Proiectanfii HAARP n-au discutat niciodatd vreuna dintre
aceste cercetiri, degi For{ele Aeriene gi Marina au lucrat in acest
domeniu de la inceputul anilor 1960. Folosind conceptul de
,,compartimentare" gi de ,,need to know", discutate mai inainte in
aceastd carte, este foarte probabil cd cei mai mulgi, dacd nu tofi cei
implicafi ir:r construirea gi gestionarea proiectului HAARp la acest
stadiu incipient, nu sunt congtienfi de aceste posibile aplicafii.
Dr. Robert O. Becker a experimentat la inceputul anilor 1960 cu
ELF (frecvenfe extrem de joase), aplicate pe un curent continuu, cu rol
de purtdtor. Cu alte cuvinte, ELF cdldtoreau ca un pasager dintr-un
autobuz, menqinAndu-gi propria identitate, dar fiind transportat spre
destinafia sa specificd. Dr. Becker a testat acest concept prin utilizarea
unui semnal ELF de 1-10 Hertzi (cicluri sau impulsuri pe secundd)
232
,,Arivistul sclipitor", Life Magazine, 14 septembrie1962.
RETEAI,/IIAARP 195
asupraoamenilor, rezultatul fiind o cregterea efectului de pierdere a
cunogtinlei,in rAndul subiecfilor testdrii.Undele ELF slabeaplicateca
atarenu aveau niciun efect,iar curentul continuu avea de asemenea
un efect semnificativ redus in afara combinatiei. La frecvenle peste
10 Hertzi aplicate pe un curent continuu, efectul a scdzut din ce in
ce mai mulf pAnd cAnd a ajuns la nivelul corespunzdtorcurentului
continuu ca atare.233Acestlucru a demonstratcd ELF,acestefrecvenfe
care afecteazd cel mai mult funcliile creierului uman, ar putea fi
manipulate din exterior, cu rezultate profunde.
Instrumentul cerebral al lui Flanagan
in 1958,cAnd dr. Patrick Flanagan avea vArsta de 14 ani, el a
inventat Neurofonul, care i-a adus recunoagtereaintemafionald ca
fiind unul dintre cei mai strdlucifi inventatori ai timpului nostru.
Dispozitivul Neurofon poate converti sunetul (cum ar fi cuvintele gi
muzica) in impulsuri electricecarepot fi transferateprin orice punct
de pe corp, direct in creier, ocolind in intregime atAt urechea,cAt gi
mecanismeleasociateauzului. Timp de mai bine de gaseani, Oficiul
SUA pentru Brevete a refuzat si emitd un brevet pentru dispozitiv,
in timp ce se dezbiteau punctele sensibileale tehnologiei. in celedin
urmd, guvemul a declarat cd Neurofonul nu va funcfiona niciodatd
gi a refuzat brevetul. Patrick gi avocatul sdu au mers atunci la
WashingtonD.C. cu un model funclional al dispozitivului pentru a-l
ardtainspectorului de brevete.Inspectorul le-a spus celor doi cd dacd
dispozitivul putea si-l facdsd audd, pe unul dintre angajafii de acolo,
careera surd, el va redeschidecazul gi va emite brevetul. Dispozitivul
a fost testat,angajatul ,,a alzit" , iar brevetul a fost acordat.
Ulterior, dr. Flanagan a plecat sd lucreze pentru Universitatea
Tufts gi gi-a inceput urmdtorul stadiu de cercetareal Neurofonului.
in calitate de om de gtiinli care cercetapentru Tuft+ el a inceput si
lucreze la un sistem de vorbire intre om qi delfin, pentru Marind.
Aceste cercetdri au dus la dezvoltarea unui sistem de sunet
holografic 3D, care putea amplasa sunetele in orice locafie din
spatiu, ca percepute de un ascultdtor.
233
,,Curenfii transversali: Pericolele electropoluirii. Promisiunea
electromedicinii", de dr. Robert O. Becker, p9.227 .
'196
leanneManningI Dr.NickBegich
Cercetirile suplimentare au condus la un Neurofon digrtal,
imbunitdfit considerabil, pentru care s-a depus o cerere de brevet.
Imediat, Agenfia de Informafii pentru Apdrare a SUA l-a plasat
sub un ordin de secretizare,ca problemd de securitate nafionali.
Doctorului Flanagani s-ainterzis si efectuezecercetdrisuplimentare,
sau chiar si vorbeascddespre tehnologia sa, timp de patru ani.
Aceasti tehnologie a fost irlocuitd acum cu o tehnologie
superioard, elaborati tr Europa in anul 2001.Tehnologia depigegte
cu mult performanfele invenfiei lui Flanagan in toate aplicafile,
reunind schemele de circuite moderne cu ingineria secolului 21.
Noua tehnologie are o eficienfi semnificativ mai mare de transmitere
a energiei printr-un semnal mai compqfibil din punct de vedere
biologic. Aceastd tehnologie va fi disponibild pe la sfArgitul anului
2001, sau pe la inceputul lui 2002, pentru aplicafiile de invilare
acceleratS,pentru echilibrarea sistemelor din organism qi pentru
incercirile aplicafiilor de imbundtdfire a auzului.
in anii ce au urmaf dr. Flanagan a cochetat periodic cu noul
conceptgi cu progreselede proiectarepentru tehnologia Neurofonici.
Acest dispozitl ar putea fi utilizat ca interfali computer - creier
gi este luat in considerare pentru introducerea pe piafd. Ideea ci
mari cantitdli de informatii corect configurate pot fi transferate in
memoria de lungl duratd ar revoluliona educafia, scof6nd din uz
modelul actual. Educafia ar pune accentul pe resurse gi strategii de
invifare, mai cur6nd decAtpe acumulareade date. Acesteschimbiri
ar aduceposibilit5li mai mari pentru progresul creativitifii qi pentru
auto-realizareprin stipAnirea potenfialelor intelectuale.
Neurofonul a fost unul dintre cele mai putemice dispozitive
dezvoltate pentru antrenarea creierului, pAni la noile progrese
ale gtiintei in Europa din 2001. tn ultimii ani, acegti noi cercetitori
au dezvoltat tehnologia gi au continuat si lucreze la posibiliCi$le
pe care aceastale ofer5, cu accent pe alte moduri de transmisie.
Dat fiind interesul Agenfiei pentru Informafii ale Apdririi pentru
dispozitivul anterior, este foarte probabil ca gi ei si fi continuat si
lucreze pentru a-l imbundtifi. Disculiile cu cAfiva inventatori, pe
parcursul ultimilor ani, cu privire la proiectul HAARR au aritat ci
acestemifdtor radio, incilzitorul ionosferic, ar putea fi folosit ca un
197
IIAHAARP
dispozitiv fXrd fir pentru influenfarea creierului. Aceastd utilizare
are un mare potenfial invaziv.e
Biofeedback-ul creierului
Biofeedback-ul cerebral in timp real este un alt domeniu al
cercetirii creierului, care incepe si ofere mari posibilitili pentru
numerogi indivizi. Acest domeniu a produs noi abordiri pentru a
obtine controlul min,d.Prin tehnologii interactive Pe comPuter,este
posibil acum sd se monitorizeze undele cerebralein timp real, astfel
incAt persoana care ut-lizeazd aceste instrumente si poatd vedea
forma gr#ici a undelor cerebrale,pe un monitor de computer, in timp
ce persoanag6ndegte.Acum existi pe pia!5 mai multe sisteme,unul
dintre cele mai bune fiind produs in SUA de cdtre American Biotech
Corporation. Utiliz6nd acestesisteme,o persoand poate invila si-
gi manipuleze propriile unde cerebrale,in moduri profunde. Unele
dintre lucmrile care au fost realizate includ atingerea de inalte stiri de
medita[ie (stiri de conEtiinld la care in mod normal nu se ajunge fird
ani de practici), cregterearatelor de recuperareindisfuncliile cerebrale
provocatede atacuricerebralesaude accidente,9i ameliordrilela copiii
care suferi de deficit de atenfie gi de alte tulburiri. Noile tehnologii
cerebrale sunt folosite curent pentru a aiuta oameni cu diverse
probleme.O seriede cercetitori au demonstrateficienlabiofeedback-
ului in tratarea dependenfelor de droguri gi alcool. Acesteinstrumente
gi tehnici sunt utilizate pentru vindecarea unei serii de tulburiri
mintale prin a invila o persoani cum sd-gicreezemodele cerebrale,
la voin$, pentru a-gi schimba starea de congtiinld. Cercetitorii au
descoperit cd,in termen de 30 pAni la 60 de zile, cei mai mulfi oameni
potinvi.ta cum sd creezeo serie de stdri mintale specifice,dupi voinfd,
flri a continua si utilizeze acesteaParate.Aparatele servescca punte
c5trenoi niveluri de control mintal. Tehnicilecarefolosescinterfafa cu
computerul pot fi explicate simplu ca un sistem pentru a invdfa cum
sd-f controlezi propria g6ndire, intr-un fel personal, pentru a obline
anumite rezultate dorite. Imaginea este aceeaa unui copil mic care
inva!5 sd-gicontrolezepicioarele,mergAndde-abugilea,apoi umblAnd
-
':gDisculiiledr. Patrick dr. GaelCrystalFlanagancu dr. Nick BegichpAni
9i
in 1994-1995.
 198 €<Dr. Nick
gi apoi alergand. Noi, ca adulti, suntem incd in faza mersului de-a
bugile4 cand e vorba de controlul mintal. Acestetehnologii ne aduc
oportunitdfi de a detine un mai mare control asupranoastrdprintr-un
control mai bun al minlii noastre. valoarea acestor tehnologii nu
trebuie subestimatd.
Schimbarea modului in care gAndim, dacd noi definem
controlul acestei schimbdri, este un lucru sdndtos. Ceea ce este
ingrijordtor este si nu ne ddm seama cd guvernele sunt interesate
de acestetehnologii, nu pentru utilizdrile individuale benefice,.ciin
scopul de a obline un control sporit asupra populaliilor pgl.are le
considerdpericuloase.Acestetehnologii ofer6 atat mari pr6misiuni,
cat gi un mare potenfial de abuz. Tehnologiile fiind utilizabile acum,
aici, toati activitatea din acest domeniu ai trebui sd fie deschisa
controlului public. Acest lucru ne-ar asigura pistrarea celui mai
fundamental drept al omenirii, dreptul de a g6ndi in felul propriu.
Activitatea desfdguratiin acestedomenii areimplicalii profunde
pentru noi tofi. Cunogtinfele definute de agenfiile guvernamentare,
sub pretextul securitrlii nationale, ar accelerainlelegerea acestor
tehnologii gi a implicatiilor acestora. Daci cercetXrileguvernului
ar fi publicate, am avea un av;rns semnificativ intr-unul dintre cele
mai importante domenii ale dezvoltirii umane. Cregtereaeficientei
utilizdrii creierului uman ar face mult mai probabil ca noi sd putem
rezolva problemele foarte complexe existente in lume, pe lAnga
imbundtdlirea calitdlii viefii pentru numerogi oameni.
Acest capitol prezintd cititorilor catevadintre conceptelepe care
noi le-am analizat gi ii indrumd pe cititori, care devin
,,compilatori,,
in interesul lor propriu de cercetare,spre noi surse. Acesl capitol
amplific5, de asemenea,cunogtinlele despre energie in diverse
forme de undd gi frecvenlecarepot mai curand sd sporeascddecatsd
distrugd potenlialul uman. utilizarea gi dezvoltareaacestoraplicafii
nu trebuie sd fie impuse oamenilor prin manipularea de cdtre armati
a ionosfereisau prin alte mijloaceexteme.Acesteinovalii tehnologice
ar trebui sd fie alese de indivizi pe baza propriilor lor decizii. in
urmdtorul capitof vom incepe sd analizdm nivelul de cunogtinfe qi
utilizdrile de cdtre armatd a acesteitehnologii, pebaza cercetdrilor
Forlelor Aeriene, a principarelor universitdli gi a industriei private.
CapitolulXXlll
PSIHOCIVILIZATA
SOCIETATEA SI CIN
Acest capitol exploreazd un subiect complex: utilizarea undelor
electromagnetice pentru manipularea minlii. Materialul este tradus
in concepte mai simple gi poate fi i:rleles fdri prea multe cunogtinle
tehnice. Unul dintre principalele obiective ale autorilor a fost acela
de a face aceste concepte inteligibile pentru un profan.
Ideea sistemului HAARP ca sistem de manipulare a minfii,
vor spune unii, este un mare salt de la aplicafia privind ionosfera.
Pentru planificatorii militari de la nivele joase, s-ar putea sd fie aga.
Cu toate acestea, dupd o revizuire atentd a posibilitdlilor descrise
in documentele contractului HAARP gi in figierele de planificare,
impreund cu gama de materiale de la Forlele Aeriene, adunatd
de autori, posibilitdgile sunt evidente. Sistemul emifdtor HAARP
ar putea fi folosit din gregeald sau intenfionat pentru modificarea
funcfiilor mintale. Urmdtoarele capitole il vor informa pe cititor gi
vor ridica probleme serioase cu privire la cea ce s-ar putea ascunde
in spatele proiectului HAARP.
,,Prevdd momentul cAnd vom avea mijloacele - prin urmare gi
tentatia - de a manipula comportamentul gi funclionarea intelectuald
a tuturor oamenilor, prin manipularea biochimicd gi de mediu."23s
Articolul din New York Times din 1968 il cita pe dr. David Krech de
la UC Berkeley, care a prezis o noud tehnologie ce a devenit intre
timp realitate. Activitatea din acest domeniu a avansat cu mult
dincolo de ceea ce ar fi putut crede cineva cd este posibil, acum
cAtiva ani. Aceste evolulii ridicd intrebdri profunde care ar trebui
sd fie tratate precis gi deschis, luAnd in considerare implicaliile lor
majore. in plus, utilizarea ionosferei ca antend de cdtre SUA, sau
orice alti !ard, pentru a manipula, in egocentrica manierd militard,
constituie probabil incdlcarea tratatelor internalionale gi ar trebui si
fie interzisd de'organizaliile internalionale.
'"" The
New York Times, ,,Un cercetdtor afirmd cd este posibil controlul
inteligen{ei", de Harold M. Schmeck}r., miercuri, 3 aprilie 1968,citAndu-l
Pe dr. David Krectr, UC Berkeley.
 leanne Manning I Dr.NickBegich 201
Dr. Jose M. R. Delgado, doctor ?n medicini, a cercetat creierul
1969 de citre dr. Gottlieb, care lucra la Oficiul CIA pentru Cercetare
Llman gi a publicat rezultatele in lucrdri profesionale inci din
qi Dezvoltare (OR), ciutAnd posibile utilizdri ale acestei tehnologii.
1952. El a studiat in Spania gi a venit in SUA pentru a lucra la
La acea vreme, lucrarea era incd nefinisati, degi CIA impdrtdgea
Universitatea Yale, in 1950. El a devenit profesor de Fiziologie la
viziunea dr. Delgado in legdturi cu tehnicile care ar permite ,,o
Yale, unde qi-a continuat munca de cercetare, cu accent pe controlul
societate psihocivilizati".
min{ii. Activitatea sa timpurie a deschis calea pentru cunogtinlele
in aceeagi perioadd, dr. Robert G. Heath, un neurochirurg de
noastre in privinla creierului uman gi a fost rezumatd pdni in 1969
la Universitatea Tulane, a adus aceastd perspectivd mai aproape
intr-o carte pe care a scris-o, intitulati ,,Controlul fizic al minFi;
de realitate prin activitatea sa in domeniul stimuldrii electrice
spre o societate psihocivilizatd".236 Aceastd activitate timpurie
a creierului. Dupi cum a formulat recent un autor: ,,Ca gi dr.
consta in principal in cercetiri efectuate pe animale qi includea
I)elgado, neurochirurgul a concluzionat c[ ESB (stimularea electricd
introducerea de electrozi in creierul animalelor. El a descoperit cd
a creierului) ar putea provoca halucinafii, preflrm qi teama sau
prin inducerea de curent electric in creierul subiectului, putea si
plicerea. Prin aceasta s-ar putea manipula, literalmente, voinla
influenleze comportamentul. Delgado a descoperit ci poate crea o
umane dupi dorin!5." Be
serie de efecte, de la somn pAni la stiri foarte agitate ale congtiinfei.
lnteresul CIA pentru controlul min$i a inceput odatd cu
Activitatea sa ulterioard a fost reallz,atd fdrl. ht, iar eforturile sale
Rizboiul din Coreea, in tirnpul cdruia nord-coreenii au demonstrat
cele mai avansate au fost dezvoltate firi vreun fel de implanturi
abilitifi in domeniul controlului minfii, niciodatd vizute in
de electrozi. Formulat altfel, el a obfinut efecte de manipulare a
Occident. CIA a depus un efort semnificativ de cercetare in acest
creierului, de la distanli, ffud contact hzic sau dispozitive atagate
domeniu, care a sfArgit in numeroase fiasco-uri. Unele dintre acestea
la creatura vie care era manipulatd. Dr. Delgado a descoperit ci
au fost descoperite in scandaloase revelafii ulterioare, printre care
schimbAnd frecvenla gi forma de undd, el putea sd schimbe complet
s-a numdrat manipularea mental5 a cetdlenilor canadieni, fdrd
g6ndirea gi starea emofionald a subiectului.
consim{lm6ntul acestora, tratarea a mii de studenli gi persoane din
Activitatea lui dr. Delgado a pus bazele pentru mulfi alfi
armati cu LSD etc.2ao
cercetdtori, deschizAnd in acelaqi timp posibihtefle de abuz din
Pentru CIA, efectele ,,firi fu" aie dr. Delgado au fost incitante. El
partea guvernului. La pagina 229 dincartea dr. Delgado, el folosegte
a descoperit ci animalele ar putea fi piasate in interiorul unui cAmp
un citat din Constitutia UNESCO care in contextul operei sale gi al
electromagnetic (EMF) gi manipulate fird contact fizic. Mai mult,
acestei cdrfi este premonitoriu: ,,Din moment ce rdzboiul i:rcepe in
,,intensitatea cAmpurilor pe care le utilizeazd Delgado reprezintd
mintea oamenilor, tot in mintea oamenilor trebuie sd se proiecteze
doar o cincime din puterea cAmpului magnetic al P5mAntului. Cu
apdrarea pdcii."zszEste un gan4 in contextul activitdlii lui Delgado, toate acestea, atunci cAnd semnalul este reglat la frecvenle precise,
care amintegte de cartea lui Orwell, ,,7984'. Delgado poate face mult mai mult decAt si adoarmd o maimu!i."'o'
intr-o carte despre obiectivul Central lntelligence Agency (CIA)
Aceste tehnologii flrnt reflrnoscute tot mai mult de alli cercetdtori,
de a define o tehnologie pentru controlul mintii este discutatd gi
opera dr. Delgado.2s Cercetirile dr. Delgado au fost revizute in abuzul medical exercitatein secretde CIA", de Gordon Thomas. 1989,pg.
236,,Controlul hzic al min{ii: Spre o societatepsihocivilizatd", de dr. 276-279.
}ose 'zsIbid.
M.R. Delgado,1969. 2a0
237Constitutia Organizaliei Nafiunilor Unite pentru Educafie, Raport pentru Preqedinte, realizat de Comisia pentru activitdfile efA in
$tiinfd 9i rnteriorul SUA, iunie 1975,pg. 225-231.
Culturd (UNESCO). 'o'
238,,Cii5torie inspre nebunie. Versiunea adevdratd sau controlul mintii si ,,C6mpurilemin[ii", clekittrleen McAuliffe, Omni Magazine,februarie
1985_
 202 leanne Manning €t Dr. Nick Begich
iarbaza de date a atins un nivel de certitudine mai inalt decAtacum
zeceani.
Astdzi o serie de instrumente pentru antrenareacreierului sunt
chiar comercializate.Au fost dezvoltate, de asemenea,dispozitive
foarte sofisticate pentru biofeedback, care sunt utilizate pentru
a invdla oamenii sd-gi modifice propria activitate cerebrald spre
stdri mai dezirabile. Aceste dispozitive sunt utilizate pentru a ajuta
oamenii care au diverse disfunclii mentale gi pe al{ii care doresc sd
atingd stdri mentale de performanli mai inalte. Aceste dispozitive
pot fi asimilate echipamentelor din sala de gimnasticd, proiectate
pentru a crea programe de exercitii controlate individuaf pentru
creier/rezultatul fi ind imbundtdlirea func$ondrii mentale.
Trebuie sd avem in vedere faptul cd Jdhn Heckscher,directorul
programului HAARP, a explicat intr-un interviu ci frecvenlele gi
energiile utilizate in HAARP erau controlabile, iar in unele aplicatii,
puteau fi pulsate in gama 1-20 Hertzi. Gamele de frecvenfe gi de
niveluri de energie, a mai spus el, erau mici, dar se puteau distinge
de pulsafiile proprii ale PdmAntului.2a2 Acest aspecta fost dezvoltat
de Heckscheratunci cAnda spus: ,,Undele ELFffLF ce ar fi generate
de HAARP prin interacliunea cu electrojetul polar vor aveaniveluri
de putere atAt de mici, comparate cu cele existente pe fond, incAt
va trebui sd se utilizeze receptoarespecialede integrare pentru a le
detecta."2a3
Problema este una a semnalelor coerente, controlate, care
dupd cum am afirmat mai sus, pot constitui o cincime din nivelul
de energie al cAmpurilor naturale ale PimAntului gi ircd sd aibi
efecte profunde asupra activitdfii creierului. Sistemul HAARP
creeazd un uriag cAmp electromagnetic, controlabil gi coerent, care
ar putea fi comparat cu un EMF al lui Delgado, cu excepfia faptului
ci HAARP nu acoperd doar suprafala unei camere, ci ar putea
acoperi o regiune de mirimea unui stat occidental mare gi poate
242
lntervievarea lui ]ohn Heckscher,Director de program pentru HAARP,
luat de JeaneManning, 2-21-1995.
243Scrisoarecdtre Arther Grey, secretar la
Ministerul comerlului al SUA,
Administralia nationald de telecomunica{ii gi informare, Comitetul
consultativ interdepartamental al radioului, Subcomitetul pentru
planificarea spectrului, 8 noiembrie 1994.
RETEAIIAHAARP 203
o emisferd. In esenfi, emildtorul HAARP din aceasti aplicafie
va emite energie la acelaqi nivel cu cea a PimAntului, care este
de 50 de ori mai mare decAt era necesar in experimentele firi fir
ale dr. Delgado. Aceasta ar insemna cd dacd HAARP este reglat
la frecvenfa corectd, folosind doar formele corecte de und5, s-ar
putea provoca intenfionat o perturbare mentald intr-o intreag5
regiune, sau ar putea apirea ca efect secundar al emisiilor de
radiofrecvenfi.
Un alt factor important neaprofundat in documentele HAARP
este rezonanfa ciclotronici. Semnalul HAARP utilizeazd acest
concept in energia iradiatd. Efectul rezonanfei ciclotronici este o
cregtere importantd a reacfiilor din ionosferd gi din organismele
vii de pe sol in anumite condifii. Numeroase activitSli din celulele
vii implicd particule incdrcate, iar rezonanla ciclotronicd permite
transferului de energie sd provoace o migcare mai rapidd a ionilor.
Rezonanfa ciclotronicd permite cAmpurilor electromagnetice de
putere foarte mic5, impreund cu cAmpul magnetic al PdmAntului,
sd producd efecte biologice semnificative. Aceasta se intAmpld
deoarece efectul total are un impact asupra unor particule foarte
specifice, atunci cAnd se regleazl,la frecvenla corectd. in combinagie
cu cAmpurile magnetice normale ale PdmAntului, este important de
refinut, doar frecvenlele ELF (1-100 Hz, impulsuri pe secundX) par a
provoca acesteefecte biologice.
Rezonanfa ciclotronici poate fi vizualizatd ca risucirea unei
particule ca un arc elicoidal, apoi infiletarea ei prin peretele celulei.
Acest efect este un considerent maior din electromedicind. intr-o
anumitd mdsuri, acest lucru explicd de ce nivelurile neionizante ale
radiafiilor produc efectele respective.2aaCu alte cuvinte, rezonanfa
ciclotronicd provoacd o stare in care poate avea loc o interactiune
semnificativd, provocAnd reacfii chimice sau alte efecte fiziologice.
Manipularea energiei, atunci cAnd este aplicatd sistemelor vii, poate
fi folositi pentru imbunitifirea potenfialelor oamenilor, sau pentru
a le aduce prejirdicii acestora. Aici apar reacliile care duc la efecte fie
pozitive, fie neutre sau negative asupra sdndtifii.
"l Curenfii transversali: Pericolele electropoludrii, Promisiunea
electromedicinii,de dr. Robert O. Becker,pg.238-237.
204 leanne Manning fi Dr. Nick Begich
Conceptul de rezonantd ciclotronicd a fost aplicat in cercetirile
efectuate de Centrul pentru Cercetdri Medicale al Marinei SUA. Ei
au fost in mdsurd sd aplice cAmpuri externe, astfel incAt sd afecteze
chimia creierului la qobolani.2asAceieaqi efecte pot fi create la om.
Cercetdrile Marinei au aritat cd se poate influen{a ionul de litiu care
apare in mod natural in creier, ca si se creeze acelagi efect ca gi cum
animalul ar fi fost tratat prin administrarea chimicd de litiu (litiul
este folosit ca un puternic antidepresiv).2a6Formulat altfel se poate
spune cd prin armonizarea sau rezonarea cu frecvenlele substan{elor
chimice care apar natural, se poate amplifica eficacitatea lor in
organismul animalului, creAnd astfel aceleagi modificdri chimice
care ar fi apirut la administrarea unei doze mari din substanta
chimicd respectivd. t instruit o serie de tehnicieni din Europa gi administreazl clinici in
O aplicalie militard a acestor cunogtin{e ar fi sd se introducd
adversarilor de pe cAmpul de luptd o cantitate minusculd dintr-un
compus chimic, in sursa lor de apfl in sursa lor de aer sau prin
alte mijioace, iar apoi (dupd ce ei consumi contaminatul), sd se
transmiti asupra lor frecvenlele create pentru a activa substan{ele
chimice care sunt in mod normal benigne. Aceasta ar provoca
efecte debilitante. Administr6rile de substanfe chimice s-ar afla sub
nivelurile general acceptate pentru efectele toxice gi totugi efectele
toxice ar apdrea. Aceasta este o modalitate prin care o lard ar putea
sd eludeze acordurile internationale, referitoare la rizboiul chimic.
Aceastd tehnici nu s-a pierdut pentru armatd. Ea este in mod clar
ingeleasd gi descrisd in documentele Forfelor Aeriene.2az 24 Aceste
documente oferd un exemplu clar al medicinii,,electrice" anticipate
de dr. Patrick Flanagan in septembrie 7962. Din pdcate, aplicafiile
armatei sunt dezvoltate ir scopuri gregite. Baza de cercetare
controiatd de guvernul SUA gi de allii este exclusd dintre cele
angajate in dezvoltarea umand gi in vindecare, o situatie nefericiti,
avAnd in vedere starea curenti a lumii gi a sdnitdfii umane.
24sJbid.
246lbid, pg.236-240.
ry Raport final cu privire la
cerinfele de cercetare in biotehnologie, pentru
sistemele aeronautice, pand in anul 2000. volumul L southwest Research
Instifute, San Antonio, Texas, 1982.
248Ibid.
O mai buni aplicalie a acestei tehnologii ar fi reechilibrarea
chimiei oamenilor, utilizAndu-se o combinatie de niveluri scdzute ale
substan{elor chimice, cu emildtoare reglate in mod corespunzdtor.
Aceastd tehnicd este aplicati in tratament in Europa qi Asia, prin
tehnici de acupuncturd cu electrolaser, perfeclionate de cercetitorii
din acele zone. Dr. Reijo Makela a dezvoltat un sistem de tratament
pentru modificarea nivelurilor energetice ale organismului, astfel
?ncAt sd induci modificdri chimice care sd conducd la vindecarea
unor tulburdri considerate pAni atunci nevindecabile. Activitatea
dr" Makela constd in tratarea cancerului, a diabeiului gi a altor boli
debilitante. El a predat in toatd Europa gi Asia metodele pe care le
ut:iljLzeazdqi este recunoscut ca lider in medicina altemativd. Ei a
Spania gi Finlanda. Ca rezultat al succesului sdu in cazul a peste
12.000 de pacienfi in doisprezece ani, mai mult de 600 de fogti
pacien$ s-au unit pentru a {orma o organizalie de sprijin pentru
cercetbrile dr. Makela. Ideea ci un grup de paciengi s-ar reuni pentru
un astfel de scop este de neconceput in SUA.
Pulsurile de energie emise de HAARR precum qi formele de
undh menfionate in documentele contractului se situeazd printre
cele mai citate de cercetdtori ca fiind responsabile pentru controlarea
gi manipularea minfii gi a corpului. Acesta este un factor important
pe care armata nu-l prezinti niciodati in documentele sale asociate
cu proiectul HAARR mai ales in Declaralia de Impact asupra
Mediului.
Efectele pe care le studiazd echipele din Spania ale lui Delgado
includ modificiri comportamentale la animale, inhibarea creqterii
bacteriene, modificarea migcirilor migratorii la melci gi vindecarea
fracturiior osoase la gobolani. CAmpurile electromagnetice (EMF) au
produs unele efecte cu semnificative ramificalii negative, inclusiv
mutatii genetice la drosofile gi deformlri masive la embrionii
de giini.2az 250Implicalia este cd aceste efecte de nivel scizut
modificd unitilile structurale ale celulelor, ceea ce modifici apoi
-
'on,,CAmpurile
minfii", de Kathleen McAuliffe, Omni Magazine, februarie
1985.
2s0
,,Curentii transversali: Pericolele electropoluirii, Promisiunea
electromedicinii", de dr. Robert O. Becker,pg.2l0.
 206 leanneManning& Dr. NickBegich
componentele corpului. Ea se traduce in probleme mari atunci
c6nd se apiicd fiziologiei umane. Oamenii de gtiinfd gtiu de ceva
vreme cd nivelurile ridicate ale acestui tip de radiafii (radiatiile
ionizante) pot incdlzi corpul, dar au presupus ci nivelurile scizute
nu ar fi o problemS. Cu toate acestea,cercetirile curente, inclusiv
cele militare, aratdcd lucrurile nu stau aga.,,Cdestebine sau riu,
campurile electromagneticeslabeapar ca o puternicd forld biologici
- o descoperire cu implicafii cutremuritoare pentru viitorul
medicinii, gtiinfei, industriei gi poate chiar al armatei... ExistXo tot
mai mare i:rgrijorare in r6ndul experfilor, cd EMF-urile au fost deja
sau urmeazi sd fie ,,utilizate ca arme invizibile pentru perturbarea
slndtdfii gi func{iondrii creierului."2sl
Activitatea lui Delgado nu ar fi in'mod deosebit alarmanti
dacd ar h izolatd. Cu toate acestea,,,animalele expuse la radiafii
de la undele radio prezintd modificdri subtile in numdrul celulelor
sanguine, imunitate, sistemul nervos gi comportamenf conform
unui document EPAdin 7984."252Majoritatea acestorefecteobservate
proveneau din expuneri care se aflau in limitele de siguranli
aprobate de guvern.
kr acestpuncf reintrd in scendBiroul pentru Cercetiri Navale,
,,bunii nogtri vecini" din proiectul HAARP. Ei sunt aceiagioameni
care insistd asupra faptului cd proiectul HAARP este sigur gi
opereazd in limitele de siguranfi pe care guvernul le-a stabilit
pentru oameni. Cu toate acestea,limitele de siguranfi din SUA sunt
de o mie de ori MAI PUTIN stricte decat ale sovieticilor, ceea ce
ridicd intrebarea de ce standardelesuA sunt atat de scdzutegi ce au
constatatsovieticii, pentru a-i convinge ci sunt necesarestandarde
mai ir:ralte.
Marina a sprijinit un efort internafional de cercetare pentru
a reproduce experimentele lui Delgado cu embrionii de giina
inifiind Proiectul Henhouse, care implica gase laboratoare. in
198& rezultatele au fost raportate la o reuniune a societdfii de
Bioelectromagnetici, iar cinci din cele gaselaboratoare au raportat
2il ,,CAmpurile minfii",
de Kathleen McAuliffe, Omni Magazine, februarie
1985.
252Ibid.
RETEAI/,AIIAARP 207
cd: ,,cAmpurile magnetice pulsatorii, de nivel gi frecvenld foarte
scdzule,contribuie la o incidenld sporitd a anomaliilor in embrionii
timpurii de gdin6."253 Acest studiu, care a fost pldtit din resursele
Marinei, ardta ci nivelurile scdzutede radiafii ar Provoca probleme
de sdndtate.
Marina este congtienti de toate cercetirile la nivel mondial
din domeniul radialiilor neionizante (neproducdtoare de cildurd).
Biroul pentru Cercetiri Navale a colectatrapoartegtiinfifice publicate
cu privire la efectele biologice ale radialiilor electromagnetice,
neionizante,gi a publicat un set compilat de rezumate incd din 1974.
Acest set de rezumate, sub formd de compendiu, a crescut pAnd la
punctul irr care se listeazi anual peste o mie de lucriri.2saAceste
lucrdri gtiin{ifice prezintd rezultate diferite gi pot fi utilizate selectiv
pentru a demonstra orice argument care ar putea h pozitl, neutru
sau negativ.Argumentul demonstrat aici este cd tipii de la HAARP
au redus uriaga masd de cercetarela cAtevarAnduri in Declarafia de
Impact asupra Mediului, ceeace este total necorespunzdtor,luAnd
in considerarenivelurile de energie care ar urma sd fie utilizate de
..incdlzitorulionosferic".
Se poate face analogia cu vechea poveste cd un avocat bun
poate argumenta orice punct de vedere, din orice parte 9i poate se
cAgtigealegAnd citatele potrivite. Lucrurile nu stau altfel in cazul
planificatorilor HAARP. Ei pot alege dupd plac cercetareanecesard
pentru a demonstra cd emi!5torul lor de radiofrecvenle nu produce
efecte nocive, iar apoi strebdtand lara in alt proiect sd aleagd
cercetareape care o doresc pentru a demonstra efectul opug ca si
ob$ne finanlarea unei noi arme. in cazul HAARP, existi potenfiale
efectenegative, carenu sunt dir,'ulgate.
Un neurolog de la Loma Linda, Californi4 Spitalul
Administrafiei Veteranilor, Dr. RossAdey, a demonstrat cd undele
cerebraleale animalelor pot fi manipulate. El a ardtat cd acesteapot
fi sincronizatein fazd cu unde pulsatorii externe, ceeace determind
modificiri subtile in comportament, inclusiv tnvdfarea de calitate
2s3 Promisiunea
,,Curenfii transversali: Pericolele electropoludrii,
electromedicinii", de dr. Robert O. Becker,pg.210.
'"0
Ibid, p 21.4
 208
nne Mann €+Dr.Nick
ridicati. El a mai demonstrat,lucrand cu dr. suzanne Bawin, cd acere
cAmpuri care sunt prea slabe pentru a declangaun impuls nervos
pot schimba modul in care ionii de calciu se prind de suprafala
celulelor, provocand o serie de reactii chimice chiar in interiorul
celulei.2ssAceasta inseamnd ci tipul de reacfii chimice necesare
pentru a provoca modificdri ale gAndirii sau sinitdfii poate fi
declangatcu ajutorul unor cantitifi foarte mici de energie controlati
prin mijloace intelese gi manipulabile. Acest aspect este extrem de
important cAnd se studiazd tehnologiile HAARP.
Adey este, de asemenea,singurul om de gtiinfd american care
a testat un aparat rusesc ce genereazdradiofrecven{e pulsate. in
combinafie cu alfi stimuli, s-a raportat despre acestaci ar induce
somnul profund. CAnd a fost intervievat, Adey a recunoscut cd
dispozitivul funcfioneazd, dar a rcfuzat si comentezecu privire la
utilizarea acesteitehnologii de cdtre armata SIJA.256,2s7
un articol amplu din wall streetJournal discuta tendinfa armatei
in dezvoltarea a ceeace ei numeau la aceavreme arme ,,neletale,,.
Articolul aprofunda utilizarea unei noi clase de arrne care puteau
perturba comunicatiile, radarele gi alte echipamente electronice.
In articol, generalul-locotenentpensionat Richard rrefry, consilier
militar al pregedintelui Bush, a declarat c6: ,,Totul este real.,,,apoi a
qldugat ,,Dar aici ve intahifi cu lucruri clasificate.,,2s
Articolul descria o serie de noi dezvolthri, conducand la aceste
noi tehnologii, care nu existau cu zece ani in urmd. programele
pentru dezvoltarea acestor tehnologii fuseserd stabilite in Lggz,
sistemele fiind programate sd fie gata de utilizare de la inceputul
pAnr la jumdtatea anilor 1gg0.2se Unul dintre principalii participanf,
2s,,CAmpurile mintii",
de Kathleen McAuliffe, Omni Magazine, februarie
1985.
2s,,CAmpurile minfii",
de Kathleen McAuliffe, Omni Magazine, februarie
1985.
57 Rezonanta, buletin informativ
al BioerectromagneticssIG nr. zg, o.ar
1995,judy Wall, Editor, 684 C.R. 535, Sumterviltel Florida, USA. (Acesta
esteun grup specialde intereseal M.E.N.S.A.).
H The wall street journal,
,,Armere neretare,noua crasdde arme ar putea si
incapacitezeinamicuf dar gi sd limiteze pierderile", de Thomas
E.'Ricks,a
ianuarie 1993,pg. A1 .A.4.
5l ,,Rapyrt final cu 9i
privire la cerinfele de cercetarein biotehnologie, pentru
"So.rin*."t
sistemele aeronautice pAni in anul 2000,,. Volumele I
9i II,
HAARP 209
in
ta efortul pentru ,,neletale" a fost John Alexander, menlionat
capitolut If carescrisesedejaun articol pentru revista Military Review
despre,,noul cAmp de luptd mental". Articolul descria tehnologiile
in progres pentru utilizarea in sisteme qi arme telepatice care ulr
interfera cu funcfionarea electricd a creierului. Acest articol a atras
atenfia armatei, care a inceput sd faci cercetdriin acestdomeniu.
in
John Alexander a fost unul dintre motoarele principale
elaborarea avansatd de sisteme neletale, din biroul sdu de la
Laboratoarele Nalionale Los Alamos. El gi-a urmdrit intereselein
qtiinlele ezotericegiin parapsihologie,in colaborarecuJanet Morris,
impreuni cu care el a scris o carte despre tehnicile de antrenare a
min{ii.2mAsamblAnd cartea,ea l-a recrutat pe Ray Cline, fost director
adjunct la CIA, care i-a deschis uqile la Casa Albi 9i la Pentagorl
conform unui articol din WallStreetJournal.26lFolosireatehnologiilor
era aparent cunoscutdde Alexander ca fiind problematicd, deoarece
unele sistemede armament arincilca acordurile internafionale. Mai
mult, unele persozrneau inceput sd ridice probleme, sugerAnd cd
utilizarea armelor ,,neletale" ar Provoca mai degrabd escaladarea
conflictelor ugoare,decAtcontrolarea acestora.
Grupul de studiu al Pentagonului pentru arme neletale a ajuns
la concluzia cd ar trebui sd se depund un efort important pentru
dezvoltarea acestei tehnologii gi a sugerat ca pregedintele Bush s5
anunle o noud initiativd ir acest domeniu, similar cu anunful fdcut
de preqedintele Reagan cu privire la Inifiativa Strategicd pentru
Apirare (,,Rizboiul Stelelor").262
Oficialii militari au obiectat cd un astfel de anun! al unei ,,noi
iniliative" ar putea avea efectul de a stimula alte guverne 9i posibilii
adversari si-gi dezvolte propriile sisteme noi 9i cd ar putea provoca
politicienii si inceapd ,,intervenfia politicd" in acest domeniu
promititor din punct de vedere militar. Aceste obiectii ale armatei
au condus programulin qi mai multe straturi de secretizare, iarJanet
ResearchInstitute, SanAntonio, Texas,1982.
t* The
Wall StreetJoumal, ,,Armele neletale,noua clasdde arme ar putea sd
incapacitezeinamicul, dar gi si limiteze pierderile", de Thomas E' Ricks, 4
ianuarie1993,pg. ,A.1qi ,{4.
^'Ibid
'a Ibid.
 210 Ug;nning I Dr. Nick IIAHAARP 211
9iRayClineaurorti'd"ffi
Y"::: dincolo de descoperirile din zona cercetdrii de elit5, a fost bariera
in termeni mai inofensivi, cum ar "ht"I;;;;;;"t;;; carea stat in fala recunoaqteriiriscurilor. Toateacesteainseamnd cd
fi ,,sisteme
.e qe incanac irArp,, 263
de rncapacltare".r63
intrecerea pentru noua tehnologie incepuse poateaduce un prejudiciu real fiinlelor vii, inclusiv oamenilor, prin
- deja, gi se pdrea ttllizarea emildtoarelor ca HAARP. in timp ce pe de altd parte, dacd
,,adversarii" Americii ar fi pufut face deia progrese
semnificative am dobAndi o mai bund inlelegere a acestorniveluri non-termice de
dezvoltarea de noi sisteme de armament.
Limitete pentru micro
au fost stabilite in SUA de 1000 energie,aplicafiile pozitive ar putea fi utilizate pe o scari mai largd.
de ori mai ridicate decAt ni
considerat sigur in fosta URSS.Motivul
pentru care sovieticii gi
stabilit standardele de siguranfa atAt Echipafasciculului
ae sus, a fost acela ci ei
detectat e"fectebio,logrca la niveluri Din anii 7960, pAnd in anii 1970, au existat rapoarte in gtiri
ignorate de Occident.254,2G5
au abandonat modelul termic gi in domeniul spionajului cu privire lq fasciculele de microunde
p" armata SUA gi l_a at
atunci cand a stab'it "uru
standardere americane,in 1g50 (standardele indreptate asupra Ambasadei SUA din Moscova. Existi indicii cd
au fost adoptate urterior de citre autorit,file iradiereaAmbasadei a mai fost realizatbgi ulterior, in 1983.Aceastd
civ'e de regrementare).
Moderur termic recunoagtedoar efecteleincdlzirii iradiere a fdcut obiectul multor speculafii de-a lungul anilor.
ni.,a p"r*tr
ddunStoaregineglijeazi radiafiile de "u Guvemul nu a publicat intreaga poveste gi, in cea mai mare parte,
nivel mai mig careau de as",,.ur,.l
efecte semnificative atunci aceastarimAne clasificat6.26z268 Efectele presupuse ale radialiilor
cAnd interactione azd, cu cAmpurile
au.ardtatcdcAmpurileelectromagnetice includ deteriorarea sinitdlii gi manipularea min!ii.26eincepAnd
ItT:i:l :lSovieticii
incadreazd carese din 1965,guvernul a testat personalul ambasadei pentru daunele
in standardele de ,,siguranid,,ale SUA ar putea perturba
ritmul cardiag tensiuneaarteriari gi geneticecare ar fi putut fi provocate de iradierea cu microunde.
metabolis-.rr. ir, pr,rr, i-"t^,"
gtiinfd sovietic A's. presman a afirmat in acelagitimp, ei au lansat operaliunea Pandora, in cursul cdreia
cd acestecampuri pot produce
acusticegi tactile la o1n,precum gi maimulele au fost expuse la acelagi tip de semnale pentru a se
;::Y!t:,:t7.uale' stdri emofionale
la animale(inducand
orice)de rastdr'e misura efectele.
pAnd la stdri de excitafie ajungAnd "i*;; ";;Jilil;"r; in timp ce reprezentanfii guvernului au susfinut inexistenla
la epilepsie.,,26 presman a
continuat prin a discuta impactul negativ efectelornocive ale microundelor, rezultatele testdrii personalului
pronunfat asupra fiinfelor, de la ambasadi, ca gi rezultatele operaliunii Pandora, rdmAn
pandlaincep"r.,tur
*utu.itd{iisexuale.
s_apus
ll^ti,:iit:t^:lly:,
problema posibititdfii modifi cdriloi genetice clasificate.27o
Chiar dacd impactul iradierii cu microunde provocate
electromagneticede nivel scdzut,.a.e""or,drrc;r;;;;;;;-"u'*"n de rugi esteneclar,sedovedeqtecdestefoarte posibil sdfi existatnigte
Ia deformar"u, d"."r.ri efecte.Atunci cAnd dr. Gottlieb, directorul programului MKULTRA
sebilitante.Lipsadein!elegereinmediulmedical,
263 pentru CIA, a depus mirturie in fafa Congresului SUA, el a spus cd
The Wall StreetJournal,,,Armele
neletale,noua clasdde arrne ar putea atunci cAndpregedinteleNixon a mers in URSSin 1971,unii membri
incapacitezeinamicul, dar gi si limiteze sd
pf"J".ff"", de Thomas g..niG +
ianuarie1993,pg. Al ai partidului sdu au manifestat un comportament anormaf inclusiv
9i A,4.
minfii,,, de KathleenMcAuliffe, Omni t67
ilr;Ca-nrrile Magazine,februarie ,,Curenfii transversali: Pericolele electropoludrii, Promisiunea
26s eiectromedicinll", de dr. Robert O. Becker.
"Conflictul de micd intensitate gi tehnorogia moderni,,, lt. col. David bt
Dean USAF, editoc Air Untversiry f. ',Super Memoria - Revolufia", de Sheila Ostrander 9i Lynn Schroeder,
.;;;,;il". for Aerospace Doctrine, 1991.
Research,and Education,MaxweliAi.
2*,,CAmpu F;-;;;", Alabama, iunie 19g6. 26e
lbid.
rile min[ii,,, de KathteenM;;l;ff";b_ni 2'0,,CAmpurile
Magazine,februarie min{ii", de Kathleen McAuliffe, Omni Magazine, februarie
i985.
 212 €+Dr. Nick 213
IIAHAARP
.pJelU"! gi depresia. Comunitatea de spionaj gtia deja ,*[G Sovieticii au progresat imens in tehnologiile lor, pAni in 1975'
dezvoltaseri tehnologii de iradiere cu microunde "a
care pot afecta
mintea, memoria gi sdndtatea. cercetdrile sovieticilor
in acel an, ei au inceput sd utilizeze gapte emifdtoare radio uriaqe,
cd era, de asemenea, posibir sd se creeze halucinafii
ardtaseri cieja, pentru a emite unde pulsatorii ELF in gama 3,36 pdnd la 17,54
perceptiei, semnificative la oameni.27l
gi modificdri are rnegahertzi. Aceste unde au fost emise la frecvenle intre 6 qi 11
-
Hertzi - frecvenfe armonice ale undelor cerebrale 9i au devenit
utilizarea de citre CIA a tehnologiilor de modificare
mintari cunoscuteradioamatorilor sub numele de semnalul ,,ciocdnitoafea".
nu este ceva nou. prin MKULTRA, CIA a
efectuat experimente Legendade acoperirea emildtoarelor sovietice,ca qi ceaa proiectului
privitoare la memorie pe mii de oameni neprevenifi
din intreaga" HAARP, a ardtat cd acesteaerau utilizate pentru comunicarea cu
{ard (sUA), in 180 de spitale, centre de cercetaregi inchisori. cIA a
folosit LSD gi alte drop;uri, spilarea creierului, submarinele, dar mulfi cred ci efectelesecundarenegative au fost
privarea senzoriali,
hipnoza qi numeroase alte tehnici pentru controlul intemaSonale.2n S-a speculat cd aceste ,,efecte secundare" ar fi
minlii, pAnn provocat interferenfa comunicaliilor, pene de curent, modificiri aie
in 7976,cAnd Senatul SUA a investigat aceste
practici. 2zz,273.
274%
pare cd numele programelor gi aborddrile lor au dispozifiei pe distanle semnificative, afectAndun mare procent din
fost schimbatg dar
programele ar fi putut continua gi dupi 7976.27s populafie gi pro-rocAndmodificdri ale vremii, care au avut un efect
Intre timp, sovieticii o ruaserd cu murt inaintea devastatorasupra producfiei alimentare incepAnd cu anii 7970'278
suA irr Un genial electrofizician, dt. Makela a studiat fizica 9i chimia
dezvoltarea tehnologiilor pentru rdzboiur minfii.
Ei au perfectionat
un dispozitiv numit Lida, care producea un intre 1953qi 1959,urmAndun studiu de doi ani in psihologie qi studii
cAmp pulsatoriu, de
frecvente extrem de joase (ELF). Dispozitivul suplimentare in electrofiziologie. El gi-a continuat pregdtirea cu
Lida a fost folosit
pentru a a{uqe in transr prizonierii de rdzboi, studii avansatein acupuncturi gi in medicina chinezd qi occidentalS,
astfel incat secretele
sd poati fi obfinute de la ei mai ugor. Dupd gi a practicat medicina ca cercetdtorsau ca medic pe o perioadd de
cum s_amentionat mai
acest dispozitiv a fost testat de dr. RossAdey pestepatruzecidc ani.
fevrlme in SUA, la
Spitalul Loma Linda VA. Sovieticii au descoperit in timpul unei vizite din 19941adr' Makela, dr. Nick Begich
apoi cd printr_o
manipulare ugoard - ptin inversarea polaritdtii a- discutat proiectul HAARP. A fost studiatS ideea cd sistemul
cieierut.ri qp.in
trecereade curent de tensiune foarte joasd dinspre HAARP ar putea fi folosit ca sistem de transmisie pentru antlenarea
partea frontald a
creierului spre spate) - se putea induce somnul creierului, ceeace i-a amintit dr. Makela de o serie de dispozitive
profr.rnd.Dovezile
au mai ardtat cd ei au_perfec,tionat ale ciror caracteristici ii erau cunoscute. Ideea ci HAARP ar
,,hipnozatelefatici,,, ce putea fi
gtlUzatd de la sute de km distanfd fafd de putea crea diverse forme de undd in cadrui unui mare segment al
271 persoana-fintd.2z6
spectrului electromagnetic,era un motiv de ingrijorare, avAnd in
"super Memoria- Revolufia",de she*a ostrandergi Lynn schroeoer,
799I,p9.298-299. vedere riscurile pentru sbnitate. Acest sistem putea fi utilizat in
22
"cildtorie inspre nebunie.versiuneaadevdratrsau controlurmintii - gi mod abuziv iar riscurile nu erau bine definite. Din neatenlie, mai
abuzulmedicalexercitate in secretde cra", i" c"rd"" T#;;,
273,,Super
Memoria -
;fi;. puteau apdrea efecte negative asupra sdndtdlii, ciaci operatorii nu
Revolufia,,, de Sheila Ostrander gi Lynn Schroeder,
199L,pg.292-304. radiafiilor electrornagneticeemise,?n
erau congtienfi de co..nsecinfele
L'i\ur."rtp-""truPregedinte,rearizatlpregiititdeComisiapentruactivitdtile
rqqllrvr'!.' formele de undi pe carele utilizau, unde care erau reflectateinapoi
CrAin_interiorulSUA,,,iuniet97S,p,[.zis_zst.
2ru -sprepimAnt dinspre ionosferd. -
"Cdlitorie inspre nebunie. versi,iea adevirati sau controrul minsi gi
exercitate
in secret
deCIA",a" i*a." i#;. ljei, pg. 2e2-304.
ttt
;rt:-;t:'oal iri#r. ,,Super Memoria - Revolulia", de Sheila Ostrander 9i Lynn Schroedet
276
,,Super Memoria - Revolufia,,, de Sheila pg.2es-302.
]_?e1
Ostrander gi Lynn Schroeder, '^ Ibid.
 214 €t Dr, Nick
IRPEM"keffi;
amintit de un anumit dispozitiv care a fost comercializat pentru
o Dentru dezvoltarea sistemelor de armament. in acestepublicalii se
scurtd perioadd de timp in Japonia.Acest dispozitiv era un emifdtor
radio care producea o undd pulsatorie (6_72Heftzi). Impulsurile
erau in rezonanfd cu undere radio, astfer incat undele
radio
ac{ionau ca o undd purtdtoare pentru a ob{ine efectul dorit.
Acest
dispozitiv era folosit pentru a reraxasau a concentraaten{ia.
Efectul
era perceput gi la distantd, fdrd hr.27eTrebuie si reamintim cd un
reprezentantal armatei suA a recunoscutdeja cd seintenfion
eazd.s6,
se utilizeze HAARP pentru a se transmite radiafii de radiofrecvenle
in pulsuri (care,afirmdm noi, daci sunt modulate in modul
potrivit
gi in forma potriviti de undd, ar putea pro-vocagrave
efectenegative
asupra sdndtdfii oamenilor gi a animarerir). specificafiile gaanp
impun un set foarte versatil de parametri 2s0care pot face
ceeace
s-a demonstrat doar in laborator, sau in alte condilii controlate,
sd
perturbe min{ile gi sd creezeefectenegative asupra sdnitdfii.
Armata SUA este foarte familiarizatd cu aceste tehnologii.
Cdpitanul Paul Tyler a fost directorul proiectului pentru
radiafii
electromagneticeal Marinei suA intre 1970qi 1972.Er
a fost citat
intr-un articol din februarie 1970,din revista omni,
cu privire ra
efectele radialiilor electromagnetice.El a concluzionat
cd efectele
carear putea fi stimulate chimic ar putea fi stimulate gi
electric.,,Cu
ajutorul cAmpului electromagneticadecvat,de exemplu,
s_arputea
produce aceleagiefecte ca gi cu drogurire psihoacrive."2,lprimele
idei aruncate la intamplare de cdtre CIA qi de primii
cercetdtori
erau acum urmdrite de armatd pentru a fi utilizate
in controlur
comportamentului uman _ o perspectivdcu implicalii
profunde.
Un alt jucdtor din acestgrup aparentneinchegateraArthur
Guy.
Prin contract cu forfele Aeriene ale sUA" er a aptat
la compilarea
cdrfii ,,Manualul de dozimetrie a radiofrecventeror,,.
Aceasti carte
27e
Yizltele gi conversafiile dr. Nick Begich cu dr. Reijo
Makela in Finlanda,
noiembrie 1994.
40Biroul pentru cercetdri
navare,contracturcu nr. N00014-92-c-0210, ARCO
Power TechnologiesIncorporated in calitate de antreprenor,
q
16 septembrie
1992 amendamentelede pAndin 19 octombrielgg3.
2&,,CAmpurile mintii,,,
de Kathleen McAuliffe, Omni Magazine, februarie
1985.
estesingura de acestfel care anaLizeaz|o serie de domenii necesare
iescria activitatea lui Guy de la Universitatea din Washington. La
Universitateadin Washington,el a expus gobolaniila niveluri scdzute
de radialii electromagnetice.Printre efecteleacesteiexpuneri, erau
-
incluse stresul imunologic Ai dezvoltarea mai rapidd a tumorilor
de patru ori rata animalelor neexpuse.Acest studiu a produs efecte
negative la niveluri de radiafii de douizeci de ori mai mici decit
nivelul de siguranfi termici stabilit pentru SI-J4tzsz
Aceastd cercetare a efectelor netermice se desfSgoard in
-
intreaga lume; in Germania, Deutsche Forschungsgemeinschaft
-
echivalentulAcademiei Americane de $tiinle a anunlat rezultatele
cercetdrii sale cu privire la ELF. Ei au concluzionat cd ,,efectele
netermice datorate expunerilor ta EMF pot fi declangatein celulele
vii in condilii speciale". Se pare cd cercetirile lor in acestedomenii
ar continua.283
Acest capitol a ardtat cd tehnologia implicatd in inlelegerea
fiziologiei umane continud sd avanseze intr-un ritm foarte rapid.
Rezultatul a fost descoperirea de efecte necunoscute sau neinlelese
anterior. Controversa care inconjoard incd aceste zone nu este atAt
de genul ,,oare funclioneazi sau nu", ci mai mult in legdturi cu
ignoranta rispAnditd in ce privegte impactul cAmpurilor de energie
care inconjoard toate formele de viald.
Oamenii de gtiinld din diverse domenii tind si se specializeze.
in plus, cercetdrile debazd intArzie - uneori timp de decenii - a
fi integrate in tehnologiile aplicate. Aceasta se intAmpld in mare
m5sur5 deoarece vechile standarde dispar fl1 greu, iar noile realiz{ri
in domeniul cunoagterii sunt aplicate foarte i:rcet. Noile cercetiri au
nevoie de mulfi ani pentru a migra din laboratoarele pentru apdrarea
de inaltd tehnologie, la medicul practicant. intre timp, armata are
frAu liber pentru a utlliza aceste noi tehnologii pentru sisteme de
armament, mai curAnd decAt pentru sisteme de vindecare.
"
-
282
,,Curenlii transversali: Pericolele electropoludrii, Promisiunea
electromedicinii", de dr. Robert O. Becker,pg. 1,94-197.
2tt
Seminarul German cu privire la mecanismele interac{iuniior EMF,
MicrowaveNews,noiembrie/decembrie1991.
 IIAHAARP
CapitolulXXIV
solutii pentru ceea ce se credea a fi o zonh cu posibilitdfi semnificative
BOMBARDAMENTU
t,,N ELETAL" i1 viitor. S-a raportat ci mai multe domenii ofereau noi oportunitdli
pentru Ministerul fustifiei.
Domeniul tehnologiilor ,,neletale" a dobandit in urtimii Raportul Ministerului |ustiliei dezvdluia faptul c6:
ani
o atentie tot mai mare din partea publicului. Diversere agenfii ,,Participan{ii au mai discutat utilizarea de diverse lungimi de undd
ale 0
guvernului federal au sporit gradat difuzarea in presda materialelor ;i forme de administrare a energiei electromagnetice ca armd neletald'
legate de aceasti tehnologie. ,,sensibilizarea" oamenilor in substanliald parte a cercetdrilor preliminare s-a efectuat in acest domeniu. ..
vederea
acceptdrii acestei noi arme 9i-a sipat incet calea p6nd la Linparticipant la conferinld a notat cd cunoStinlelespecifice in domeniul
o bund posibil, curdnd,
vizibilitate. Introducerea acestor tehnologii a fost atent orchestratd fiziologiei umaneprogreseazdpdnd la punctul tn care arf
pentru a evita ,,goculschimbdrii,, gi pentru a spori posibihtegile siise vizezesistemefaiologice specifice,cufrecvet{e specifice ale radiayiilor
de
acceptaredin partea publicului. electromagnetice,pentru a produce efecte mult mai subtile Si atmonizate
Posibilitilile oferite comunitdfilcrr apirdrii, justiliei decdt celeproduse prin adaptarea creierului la stimularea stroboscopicd."
qi
informa,tiilor in dezvoltareade sisteme,,neretale"au fost Adaptarea creierului la stimularea stroboscopici este utilizarea
imbrdfiqate
cu entuziasm de diverse agenfii. Eldon Boyd de la Centrul de iumini vtzibild, pulsati la frecvenle despre care s-a ardtat cd au
pentru
armede suprafatdal Marinei a fostimputernicitin 19g1gi impact asupra creierului. La unele Persoane/ acestea pot provoca
19g2pentru
a cerceta potenfiaiul de a dezvolta dispozitive electromagnetice atacuri de epilepsie. Raportul continua astfel:
care puteau fi folosite ca arme ,,neletale,, pentru ,,Existd unele dovezi (Si multe presupuneri) care suslin cd radialiile
combaterea
dezordinilor publice, pentru transferarea ostaticilor, de frecvenle extrem de joase (ELF) pot produce greald sau dezorientare.
pentru
securitatea ambasadelor qi pentru alte operatiuni Un cercetdtor a,tupus animalele la radialii electromagnetice (ELF) prin
clandestine. noya
a concluzionat cd manipularea de la distanli a implanturi de electrozi Si crede cd s-ar putea produce rezultate similare
minlii era posibili.
Finantarea a fost intreruptd in 79g2, dupd cum gtie de la distan{d,fird electrozi. Un participant a sugerat cd, tn mod ideal,
publicul. Este
mai probabil ca acest tip de cercetare a fost crasificat cineva ar dori sd dezvolte capacitatea de a proiecta aceste cdmpuri
gi mutat la
alte instalafii, cu noi cercetdtori2& din lumea electromagnetice pentru utilizarea de specialitate, de exemplu pentru a
,,neagr|,,aproiectelor
de cercetare secrete- Acest tip de tehnologie nu prociucesomn sau confuzie. Se Stie cd somnul poatefi indus prin electrozi
ar avansa dincoro
de Iaza de concept dacd nu ar deveni un proiect tn creier Si cercetdtorii ruSi pretind cd sunt in mdsurd sd producd somn de
,,negtt),, datoritd la d istan[d (electrosomn). "286
afirmatiilor armatei privind,,securitatea nafionald,,.
Acegti participanti la conJerinld se refereau la activitatea
desfdgurati de citre dr. |ose Delgado de la Universitatea Yale qi la
Conferin{apentru rrneletale, aparatul rusesc Lida, testat de cdtre dr. Adey, citat mai devreme.
inlg86,procurorulgeneralal SUAa
linut o conferinfdcuprivire
la elaborarea acestor noi arme de inaltd tehnologie.
Conferinla a fost LosAlamosgi Prietenii
gqletizatd in anul urmdtor2ss intr-un raport care
trata probreme gi Raportulcu privire la conferinfadin 1986a MinisteruluiJustiliei
2&,,CAmpurile
minfii,,, de Kathleen McAuliffe, Omni Magazine, februarie
1985. mai nota: ,,Naturaarmelor ce urmeazea fi testate9i necesitatea
2s Raport cu
privire ra Conferinla procurorurui Generar pe tema 2&
armeror Raport cu privire la Conferinfa Procurorului General Pe tema armelor
mai pufin letale,de sherrisweetman,martie19gzMinisti*r
i" j"ru,i" mai pu{in letale, de Sherri Sweetman, martie 1987,Ministerul Justifiei al
SUA,InstitutulNafionalal ]ustitiei. "r >UA,lnstitutulna{ionalal
Justifiei.

testdrilor nu trebuie sd fie un secretde tipul celor a ciror <scurgere>)
ar duce la o expunere exagerati qi la un protest zgomotos din
partea publicului." Raportul continua prin a recunoaqte cd armata
fdcuse o serie de progrese in aceste domenii, dar aceste progrese
erau clasificate. se mai recomanda ca armata sd dezvolte tehnologii
pentru arme mai pufin decat retare, deoarece contractere din
domeniul apdrdrii erau destul de mari gi sofisticate din punct de
vedere tehnic pentru a putea realizaacest lucru.
ingrijorarea cu privire la ancheta deschisd trebuie s6 fi fost ldsata
deoparte atunci cand in cele din urmd s-a realizatadevdratul grad al
progreselor militare. Ideea unei disculii deschise cu privire la acest
domeniu in curs de dezvoltare a fost abandonatd in favoarea lumii
infunecate a secretizdrii gi a agendelo, ur.rrrrr". Urmdtoarea conferintd
importantd in care armata a prezentat noile sale tehnologii Ministerului
Justiliei a fost clasificatd gi nu a fost deschisd pentru presd sau public.2sT
Ceeace trebuia si fie deschisfuseseingropat in secretizarede cdtre
unii dintre aceiagioameni carelimitau in trecut accesurra cunogtinle.
Protesfulpublicului, pe caredoreau sd-revite, esteacum fdcut in mod
justificat de cdtremulli opozanti ai acestorarme.
in noiembrie 199i, cam 400 de cercetdtori s-au adunat la
Laboratorul pentru FizicdAplicati de la universitatea
John Hopkins
pentru a-gidiscuta activitateain ceprivegtedezvoltareade tehnologii,
de armament neletal, incluz6nd radialiile de radiofrecvente
(RF), impulsul electromagnetic (EMp), cAmpurile ELF, laserele
gi produsele chimice. intrunirea a fost clasificatd gi nu
au fost
publicate niciun fel de rapoarte detaliate.2ss Conform declaratiilor
de presd gi agendei conferintei (care a fost publicatd), programele
care dezvoltau tehnologiile fdcuserd progrese semnificative.
s-au
fdcut mari eforturi pentru a se ldsa un vdl de secretizaregi
pentru
a se clasifica acea conferinld. Aceasti conferinld a dus intregul
program pentru arme neletalecu un pas inainte, adunAndu_ipentru
acesteveniment pe experlii de varf. Conferinta a fost sponsiizat|
287The wall street Joumal, ,,Armele neletale,noua crasdde arme
ar putea si
incapacitezeinamicul, dar gi sd limiteze pierderile,,, de Thomas
E.hicks, +
ianuarie L993,pg. ,{1 44.
2sMicrowave News 9i
noiembrie/decembrie1993,Armata cu privire la armele
neletale:,,O opfiune foarte interesantd,,.
HAARP 219
de Laboratorul Nafional Los Alamos 9i s-a axat atAt pe utilizdrile
rnilitare, cAt gi pe cele pentru aplicarea legii, ale acestortehnologii.
Dr. Edward Teller gi Procurorul General al SUA, JanetReno,au fost
programati ca vorbitori debazd'pentru conferinli, cu toate cXReno
nu a putut sd participe.28e (Acelagi dr. Teller, ,,pdrintele bombei cu
hidrogen", carepropuseseutilizarea de arme termonuclearepenttu
a crea porturi cu apd adAncdin Alaska, pe la inceputul anilor 1960,
care a promovat un sistem de armament Rdzboiul Stelelor pentru
Versantul Nordic al Alaskdi, pe la sfArgitul anilor 1980 qi care
deveniseacum un suporter entuziast al electromagneticiineletale.)
Dr. Clay Easterly de la Laboratoarele Nafionale Oak Ridge a
condus o conferinld cu privire la ELF/EMF-uri. ,,Argumentul meu
de bazd a fost cd par sd existe unele sensibilitdli, sau rispunsuri
biologice la cAmpurile ELF, ce ar putea fi utile pentru tehnologia
neletal5." El n-a putut discuta aplicaliile specifice, deoatece
afirmaliile au fost clasificatede armatS.El a continuat prin a spune cd
armataera interesatdde utilizarea radiafiilor neionizarrte(netermice)
care puteau fi utilizate pentru dezactivarea sistemelor electronice
ale inamicului, cu toate cd prezentarea sa se referi la utiliziri care
puteau afecta oamenii.2eo Din nou, aceastademonstreazd nivelul
de cunogtinfe pe care armata il evitd in prezentdrile de informalii
pentru public cu privire la HAARP - posibilele utilizdri sau riscurile
asociatecu generareade radiafii ELF asupra unor zone intinse din
Alaska gi chiar de pe planetd.
La aceastdconferinld au fost prezentateo seriede lucrdri careau
oferit cele mai noi informalii cu privire la tehnologiile aplicate din
acestdomeniu. Dr. Henry Brisker de la Laboratorul pentru Cercetdri
al Armatei SUA a prezentat lucrdri care se ocupd cu tehnologia
cu microunde de inaltd putere, in timp ce dr' George Baker de la
Agenlia pentru Apirare Nucleari a prezentat o lucrare intitulatS:
,,Armele RF: O opliune neletald foarte tentantd".
Ceea ce este evident din numdrul de participanli qi din
domeniul de aplicare al subiectului este faptul cd evolufia acestor
idei intr-o noud formd de armament nu a apirut recent in sceni, ci
'?8'
Ibid.
,e0
Ibid.
 220 Manninx I Dr.Nick 221
mai curand seafla de cevavreme pe agendaarmatei.Accentul pus in ," gisegte in naturd." O a doua testare a fost planificatd
ir"
prezent pe acestetehnologii reflectdnivehrl de interes al guvernului, program similar ametican, de energie pulsatorie",
nentflr,,singurul
'cu
f
iar vizibilitatea sporitd pe care guvemur o acordi acestordomenii, ,. a 1-,-- --
localizarea la Laboratorul Nafional Los Alamos.2e3 Exploziile
?gq r---l^-::l^

indicd inten{ia de a utiliza acestesistemeintr-un mod mai cleschis.2el care erau odati utilizate pentru
nucleare din atmosfera superioara,
Este o practicd obignuitd aceeade a permite lucrurilor, cum ar fi puteau fi acum create prin
a crea impulsuri electromagnetice,
acestetipuri de progrese tehnologice, sd iasd la iveald cAte pufin, utlhzarca tehnologiei dezvoltate in brevetele Eastlund'
pentru a ,,incerca apele" opiniei publice. in acest fef populafia Armele cu pulsuri eiectromagnetice sunt gi ele obiectul
poate fi cooptatd spre a acceptaniveluri mai inalte de intruziune Aceste
cercetdrilor in curs referitoare la noile sisteme ,,neletale".
din partea agenfiilor guvernamentare.Ideea este de a indoctrina mai mari provoc5ri qi riscuri
tipuri de sisteme prezinti cele
oamenii invdlandu-i sd creadd, mai curand decat dandu-le toate dispozitiv
pentru sdnitate. HAARP reprezintd mai mult decat un
informatiile, incat o persoandprudentd sdpoatd gandi gi si ia decizii experimental pentru fizica atmosfericd. El de{ine potentialul
rafionale. Contrastul poate fi formulat mai bine astfel: ,,propagandi pentru efecte vaste prin eliberarea de impulsuri electromagnetice
- versus - convingere prin ra!iune,,. r ruseqti ,'neletale" sau mai precis,
igVtpl periculoase. Tehnologiile
Aceste tehnologii se extind dincolo de Fortele Aeriene, CIA gi tehnologiile letale, au fost discutate intr-un articol din 1993. Acesta
Marin5.,, Armata suA deyinepropriur sduprodus - o armd cu radiofrecvenle dezvaluie dezvoitarea din timpul Rizboiului Rece a unui dispozitiv
(RF). in nuntdrul din 24 august tgBT al Defense News,John
Rosada de ra numit ,,girotrort" , care a fost conceput pentru a ,,mdtura cerul de
Laboratoarele Harry Diamond din Adephy, doctor in medicind, este citat avioanele occidentale de rdzboi", prin utilizarea de microunde de
spundnd cd ,,natnra rdzboiului vafi cornplet schimbatdprin utilizarea
de mare energie. Articolul descria aceastd armd ca fiind capabila s5
arme (RF)." Rosado mai observa cd ratriapiireRF ar puteafi utirizate pe cure{e atmosfera de substanfele chimice care Provoacd epuizarea
un cdmp de luptd intins, cu anrene comandate tn stratului de ozon. DezvoltAnd sistemul de armament, rugii au
fazd... "2e2IJn sistem de
antene comandate in fazd este ceea ce utirizeaz|HAARp pentru a-gi descoperit ci aceastd tehnologie putea fi folcsitd pentru a ajuta in
trimite semnalele in ionosferd. problema ozonului sau pentru a modifica compozifia chimici a
atmosferei superioare.2ea
Tehnologia conceputi pentru a mdtura cerul de avioanele de
Din adversari,aliali
rdzboi are aceeagi utilizare prevdzutd de Nikola Tesla, in anii L940,
Acum cdRdzboiul Reces-aterminat qi existdo cooperaresporitd
cAnd el gi-a oferit tehnologia guvernului SUA. Mai tdrzht, Eastlund
intre superputeri gi fogtii inamici, cercetitorii rugi gi cei americani au
a descris cum ar putea fi utilizate brevetele sale, pentru a modifica
inceput sd cooperezeintr-o serie de eforfuri de cercetare,incrusiv
compozifia chimicd a ionosferei, inclusiv adiugarea de ozon, sau
electromagnetica.Echivalentul sovietic al Laboratorului Nafional
distrugerea altor produse chimice selectate.
Los Alamos, Arzamas-16 situat la est de Moscova, a hceput si
Girotronul descris in articol a fost dezvoltat ca unul dintre
colaborezecu SUA.
emititoarele radio tip ,,ciocdnitoare" 9i funcfioneazd pe aceleaqi
Pe la inceputul anilor 1990,cele doud raboratoareau colaborat
principii ca gi dispozitivele occidentale. In timpul Rizboiului Rece,
la cercetarea cu privire la ,,un supergenerator electromagnetic
activitatea ruqilor era mult mai avansatd decAt cea din SUA. Oamenii
capabil si creeze ur impuls de energie electrici mai mare decat -- -
at
,,Din Rusia cu dragoste ... la Los Alamos?" Raport Secret,ParadeSpecial
2e1Mijloacele defensive
neletale, conferinfd clasificati, sponsorizati de ]uPplement, 1993.
LaboratorulNafional Los Alamos National,16-17noiembrie1993. '*
,,La Livermore,California,se ia in considerareutilizareade tehnologie
2e2
Microwave News, mai/iunie 19gg. ruseasc6",de Tom Schmitz,The Joumal of Commerce,8 aprilie 1993.
 222 fi Dr. Nick
de gtiinfi din Rusia colaboreazi acum cu Laboratorul
Nati
Lawrence Livermore pe aceste proiecte.
De la apirarea na{ionali la Ministerulde fustitie
Pe 27 iulie 7994, dr. Christopher Lamb, Director
Departamentuluipentru Strategiipolitice, a emis un proiect
directivd pentru Ministerul Apiririi, care ar stabili o politicd
pentr
armele neletale. Strategia era programatd si intre in vigoare
pe
ianuarie 1995gi stabilea o legdturi oficiald intre cercetdJ"
,,"
ale armatei gi agenliile civile pentru aplicarealegii.
Planul guvemului de a uttliza sistemele cu
electromagnetice gi de radiofrecvenle ca tehnorogie neletald
pen
uzul intem al Ministerului de
Justilie reprezintd un semnal
alarmd pentru observatorii atenfi. Cu toate acestea,planul
p de milioane de $ in 1995, pentru dezvoltarea acestor arme care
integrarea acestor sisteme avanseazd.Combinarea acestor
uti
cu misiunile militare extinse este chiar mai deranianti.
misiune combinatd ridicd intrebiri constitufionale
supli
pentru americani, in ceea ce privegte puterile guvernului
federal.
in interviurile cu membrii de la Ministerul
Apdrdrii, r
confirmat elaborarea acestei strategii.2e5in discufiile
din febr
7995, s-a descoperit ci aceste strategii erau inteme
pentru a
agenfii qi nu erau supuse vreunui procesde analizi p.rUU"a.
In forma sa actuald de proiect, strategia acordd cea
mai
prioritate elabordrii tehnologiilor care sunt cermai probabile
sd a
o dubli utilizare, adici apricarealegii aplicafiile militare.
9i Confo
acestui document, armele neletale sunt destinate
spre a fi utiliza
impotriva,,adversarilor,, interni ai guvernului. Definitia cuvAntul
,,adversar" a fost extinsi in mod semnificativ in cadrur strategiei:
,,Tbrmenul<.adversar>> esteutilizat mai susin sensulcel mai Ia;
incluzdndu-i pe qceia care nu sunt inamici declarali,
dar sunt angajayi
activitdli pe care dorim sd le stdrpim. Aceastdpoliticd
nu exclude utilizar
autorizatd in mod legal, cu caracter intern, a armelor
neletale, de catrl
forlele militare ate SUA, tn sprijinul aplicdrii legii.,,zsz
,
2esDirectiva Ministerurui
Apirdrii, politica pentru arme neletale,
SecretaruluiAsistent al Apdrlrii, schifi, 21 iulie 1994.
D6Interviuri la
sfArgitullui februarie, cu Nick Begich.
2e7Directiva Ministerului
Apirdrii, politica penrn: arme neretare,
UAHAARP 223
Acest lucru permite utilizarea armatei in acfiuni indreptate
ei ar trebui si o protejeze. Aceastd
irrrpotriva cetdlenilor ldrii pe care
intrebirii: cine sunt inamicii angajali
declaralie de politicd d5 nagtere
ei doresc si le stopeze? Care sunt acele activitdli,
in activitili pe care
gi cine va lua decizia pentm stoParea acestora?
Un aspect important al sistemului de armament neletal esfe
in eroare.
faptul cd termenul de neletal induce ir mod intenlionat
inleleagd
Strategia mai precize azd: ,,Este important ca publicul sd
perfecti, nici armele
c6 aqa cum armele letale nu ating letalitatea
uneletale> nu vor fi intotdeauna capabile de a evita dezastrul 9i
nedoritele daune colaterale."2es Cu alte cuvinte, se pot distruge
proprietifi qi ucide oameni prin utilizarea acestor noi arme.
Oficialii de la Pentagon au declarat cd ar dori sd oblind 41
includ sistemele lor cu pulsuri electromagnetice.2eeAceastd sum6
..modestd" are o mare intindere, deoarece ea este destinati punerii
in aplicare a unei tehnologii deja cunoscute pentru construirea
de arme prototip din piese ,,autonome". Singura provocare ar fi
asamblarea lor. Cercetdrile de bazd pentru aceste tehnologii s-au
efectuat cu bani de la ,,bugetul negru". (Acestea sunt fonduri atAt
de secrete, incAt nici micar Congresul nu gtie cum vor fi cheltuili
banii, in spatele cdrora igi ascund programele organizafii precum
CIA, laboratoarele guvernamentale administrate de armatl 9i alte
organiza{ii de informafii. Pentagonul a primit de fapt 50 de milioane
d" $ p"trttu utilizarea in comun cu Ministerul de fustifie pentru
elaborarea acestor arme,,neletale/'.300
ln declarafiile de presi, guvernul continu[ si minimalizeze
riscurile asociate cu astfel de sisteme, chiar daci potentialul letal este
descris chiar in contextul politicilor proprii de utilizare a acestora. in
SecretaruluiAsistent al Apdririi, schila, 21 iulie 1994.
2r8
Ibid.
2nnThe Wall StreetJoumaf ,,Armele neletale,noua clasi de arme ar putea si
incapacitezeinamicul, dar qi si limiteze pierderile", de Thomas E' Ricks, 4
tanuarie7993 pe. A1 ri 44.
's
WarrenHougf,, ,,Controlul civil alinaltei tehnologii,in studiu; Pentagonul
secret- Memoiandum de inlelegere al Ministerului de justifie, Armele
"neletale'in progres,sunt addugatela arsenalulguvernului in rdzboiulsiu
rrnpotrivapropriilor cetdleni", The Spotlight, 31 iulie 1995.
 O HAARP
,tanne Manninp I Dr.Nick
dublul limbaj orwellian, ceeace esteneletal poate fi letal.
Elaborarea acestor tehnologii este gestionati in comun
Comitetul pentru dirijarea armelor neletale, care este
de Subsecretarul apdririi pentru achizifii gi tehnologie qi bi
Secretaruluiadjunct al apdrdrii pentru opera{iuni specialegi
de micd intensitate.3OlAcest lucru pecetluiegte noua alianld din
Ministerul de Justife gi Ministerul de Apdrare, pentru viitoa
initiative militare gi pentru aplicarealegii in SUA.
lnhegesereamisiunilor Ministerului de Apirare cu cele civ
ale Ministerului de Justifie este fdrd precedent. De la Rdzboi
Civil incoace, maginiria militard nu a mai tbst intoarsd imnotri
cetdtenilor SUA, cu excepfia unor acliuni foarte limitate
combatereadezordinilor publice. Ideea'de a utiliza acest
periculos gi intruziv estein contradicfie cu o bun6 politici public
Acest fapt ridici intrebdri serioase privind utilizarea Mini
Apirdrii pentru acfiuni interne polifienegti, ceea ce poate consti
o incilcare a dreptului constitufional fiind in conflict cu u
federald, definitd restrictiv a armatei .pentru apdrarea nafional6,,.
Alarmeleinternafionaleincep sAsune
sunt ridicate inhebdri nu numai de citre autorii acestei cdrgi, ci
de citre Comitetul lrtemafional al Crucii Rogii. in raportul acestor
de pe la jumitatea-anului Lgg4J,2
au fost ridicate o serie de problemr
ldggq de_-,rA4bo1 fdri rlqarte" nu era noud, ci a inceput in
195Qpotrivit raportului. Interesul armatei pentru acestesisteme
referea la armele chimice, avansAndulterior la
elng_!-e_qg-_Iedle
Raportul lua in considerareramificaliile legisrafieiintema{ionale
privire la utilizarea acestornoi tehnologii. se subliniau punctele
din convenliile internationalg cu privire la utilizarea de arme
,,Prin urmare, atunci cdnd Convenlia (ConvenSiaprivind
armelor chimice) va intra tn vigoare in anul urmdtor, activitdlile care
sr Perry pldnuiegtesi lanseze
efortul de rizboi neletal, DefenseNews
septembrie1994.
m2,,Intrunire a experfilor
cu privire la anumite sisteme de armament
cu privire la mecanismelede implementare in legislafia intemafionali
Raportul Comitetului Intemafionil al Crucii Roqii,"Geneva,Elvefia, 30
- 1 iunie 1994.Emis in iulie 1994.
225
-
fuplica pe acestea activitdli cum ar fi elaborarea, producerea, stocarea
- vor deveni ilegale, au exceplia cazului in care scctpul lor este
Si ililizarea
unul core nu a fost interzis in temeiul Convenliei. Un.qCtlpl de scop 9s-t9
Din pdcate,
raplicarea legii, inclusiv cgrnhqlg!:gg.JleVod,llt-|l-.ot-publker.'03
Convenlianu defineSte<<aplicarealegii> (A gyi.!gge.?,9"9il9y! 4plk*eo
ttnde?De gdtre cinq?),cu toate cd defineSte qggql pentru controlatea
dezordinilorpublice>,si anume,<o2c3;1y!_s_tq4g^g!Utukd ceproducerapid
iriture senzoriald la oameni sau efectede fuicd ce dispar la
incapacitare
scurttimp dupd incheiereaexpunerii>.Statelorsemnatareale Conven;iei
privindProtejareaPatrimoniuluiMondial,a UNESCO,li secerea nufolosi
ugenliipentrucombaterea dezordiniipubliceca mijloacede rdzboi".w
Cu alte cuvinte, putem folosi pe cet5lenii proprii ceea ce
nu putem folosi in rdzbo| pe adevdralii inamici care constituie
amenin{dri la adresa securitdfii nationale. Aceasta explici de ce
elaborarea armelor neletale s-a mutat de la Ministerul Apdrdrii
la Ministerul de justilie. Pentru Ministerul Apirdrii continuarea
dezvoltdrii acestorarme, ca instrumente de rdzboi, esteacum ilegald
conform legislafiei internafionale. Raportul Crucii Rogii a continuat
prin a discuta despre trcc.ersade-la.arree de rizboi la instrumentele
polit-ienegti-pec;ue le-a numit,,agenti de combaterea dezordinilor
publice".
Ce inseamni acest lucru pentru americani? Ac-gC!--.1u-cru il
plaseazdpe americani gi pe cetd{enii altor ldri intr-o clasd mai
pufu prqtejati decAtcea a persoanelor care doresc sd distrugi lara
noastrd- adevdrafii nogtri adversari. ASgqt*limbajreprezinti o cale
pentru diverse liri de a continua sd dezvolte acestearme. Aceasta
reprezintd o.=po1!rJide scdparein acord. Astfel, in timp ce tratatul
aratdbine la exterior, dedesubt se afld.frazeologiegoali.
intr-o alti secliune a raportului sunt discutate pe larg ,,Armele
viitorului care utilizeazi r-nicrounde de mare putere". Aceastd
secfiunedescriefrecvenlelede microunde, elaboratepentru HAARP,
pentru utilizare in armamentul impotriva maginilor gi a oamenilor.
----
R Convenqia
privind interzicereaarmelor chimice, art. Il 9(d).
*
,,int ,rnir" a experfilor cu privire la anumite sisteme de armament gi
cu Privire la mecanismeie de implementare in legislalia intemalionald",
rtaporful Comitetului lntema{ional al Crucii Rogii, Geneva,Elvefia, 30 mai
- 1 iunie
1994.Emis in iulie 1994.
226 leanneManninx tt Dr. Nick
Una dintre utilizdrile descrise este o arme cu
electromagnetice (EMp) careoferdoperatoruluiaceeaqi capacitate
a distruge circuitele electroniceca gi o explozie nucleari. Princi
diferenfd este cd aceastd noud tehnologie este controlabild gi poate
utilizatd fdrd a incdlca tratatele privitoare la armele nucleare.
Aceastdsecliune a raportului descria apoi nivelurile de
la carepot apdreaurmdtoarele:
,,Supraincilzire qi deteriorare a lesutului animal."
,,Esteposibil sd afectezesistemul nervos."
,,Constituie un prag pentru efectul Frey."
,,Provoaci erori de bit la computerele neprotejate."
,,Arde diodele receptor neprotejatede la antene."
Efectele se bazeazd pe radialiild de radiofrecvenfe, av
,,intre 10 gi 100 de impulsuri pe secundi". Raportul confirma
erau cercetate efectele netermice. Aceste efecte netermice includ
daunele produse sdnitifli ulnanel atunci cAnd efectele apireau ,,
cadrul aga-numitelor benzi spectrale de frecvenle de modulare (1
Hertzi irrseamnd un astfel de domeniu30s) sau benzi spectrale
densitate a energiei.36"
Modulin carefuncfioneazl.acestearme a fost descrisfoarte
atunci cAnd raportul nota efectelelor asupra maginilor:
-O_AI4!-HPM (microunde de mare putere) utllizeazd
[ascicul de microunde, in pufq14 lap_td3 de mare putere,
peneJryg46componentele electronice. Acliunea pulsatople e
intern compo.4entelg,generAnd rapid o incilzire intensd care
topegte,distrugAnd astfel circuitul."
!e.sl1ra descris sistemul sdu care, acfionAnd cu viteza I
era capabil sd topeasci aeronavele de la sute de km depd
Raportul Crucii Rogii repetb ideile lui Tesla:
,,(Armele) HPM atacdlaviteza luminil fdcAndastfel imposibi
e_vitareafasciculului, anulAnd in consecinfdavantajul sist_eme_loa
armament cum ar fi racheteletactice de mare vitezd."
msDisculie cu dr. Patrick Flanaganpe 2 august 1995(cu coautorul Begich
s6 ,,Intrunire a experfilor cu privire la anumite sisteme de armament
cu privire Ia mecanismele de implementare in legislafia internalioni
Raportul Comitetului Intemafional al Crucii Rogii, Geneva,Elvefia, 30
- L iunie 1994.Emisin iulie 1994.
Cu alte cuvinte, lg acesttip dearmd nu existd nicio magind care
ar putea trece de aceqfzirl invizihil deSnersiedfuecfionati. HAARP
pune in migcare ifrcepuful-urUi-sistem care ar putea si aibi aceste
efectein intreaga lume.
in ultima secfiune a raportului, nivelurile de putere pe care le
anticipeazi Crucea RogiepAnd la sfArgitul deceniului sunt stabilite
la 100.000.000.000 de wafi't - acelaginivel de 100de gigawafi ,,dorit"
de planifi catorii HAARP.mS
Un qlt raport cu privire la tehnologiile neletale, emis de
Consilirl pgntrq Relatii.Externe.(CFR)subliniazd ci: ,,Convenfia
de la Nairobi, la care gi SUA este semnatare,interzice difuzarea de
semnaleelectroniceasupra umri stat suveran fdrd acordul acestuia,
in timp de pace."3m
Acest raport deschide discufia despre utilizarea acestor arme
impotriva terorigtilor gi a traficanfilor de droguri.31oRaportul CER
recomandi ca acestlucru sd-fiefecu|in seffet, as_tfelincAt victimele
si nu gtie de unde vine atacqf sgl.1chiar dacd este vorbade un
atac.Existd o problemd in legdturd cu aceastdabordare. Utilizarea
acestorarme, chiar gi impotriva acestor tipuri de persoane, poate
fi o incdlcare a legislafiei SUA, prin faptul ci qr.qse respectd
prezumfia de nevinovdfie. Cu alte cuvinte, pgliti?_9-l4rlPlA_Ea:r
alte organizefli dS aplicare a legii ar deveni ju,{qcdtorul, juriul gi
cildul.
-
307
,,intrunire a experlilor cu privire la anumite sisteme de armament gi
cu privire la mecanismelede implementare in legislafia intema{ionali",
Raportul Comitetului Intemafionil al Crucii Rogii, Geneva,Elvefia 30 mai
- 1 iunie 1994.
Emis in iulie 1994.
tot
Memorandumul tehnic PL/GP nr. L91;,,Prezentdri de Ia Seminarul
HAARP cu privire la diagnoza incdlzirii ionosferei,30 aprilie - 2 mai 199'1.,
PhillipsLaboratory (AFSC),Hanscom AFB, MA. 01731-5000"; Editor, Major
u^rew Fishet 22 octombrie1991.
*
,,Tehnologii neletale;implicafiilegi opliunile militare", raportul unui
grup operatiVindependent sponsorizatde Consiliul pentru Relafii Externe,
iYiut:o* H. Weiner,Pregedinte,emis pe 22iunie 1,995.
"' ,,Tehnologiineletale;implicafiile opfiunile militare", raportul unui
9i
o'up operativ independent sponsorizat de Consiliul pentru Relafii Exteme,
lvrafcom
H. Weiner,Pregedinte,emis pe 22 iunie 1995.
228 I Dr.Nick
Instrumentuluniversal- HAARP
intr-un document sintezd prezentat la Baza Forlelor Aeri
Maxwell, sunt descrise potenlialele reale ale acestor aplica$i
armament pentru instrumentul militar universal HAARP. Cu toa
cd documentafia HAARP emisi de armatd omite si
despre temele discutate mai jos, Forlele Aeriene au aritat
aceastd publicare cd sunt pe deplin conqtiente de potenfiala u
a unui sistem de emisie ca HAARP. Mai importantd din punct
vedere politic este ,,Propaganda lui Newt Gingrich", plasati
cdtre actualul preqedinte al Camerei Reprezentanfilor in
raportului armatei pe aceastdtemi.
Prefala cirlii ,,Conflictul de micd intensitate gi
modernd" a fost scrisd de congresmanril Newt Gingrich in 1
inainte de a deveni pregedinte
al Camerei Reprezentan
Aceasti funcfie face din el actualmente a treia persoand ca
din SUA. Opiniile lui Gingrich cu privire la ,,conflictele de
intensitate" devin relevante atunci cAnd sunt luate in
in contextul dezvoltdrii tehnologiei neletale. El se concentreazi
crearea de aborddri ale conflictului ce se pot dispensa de radi
care, in cuvintele sale, ,,se angajeazd pe tdcute in mici
murdare, in locuri indepirtate, aproape fdri sd tini seama
scrupulozitatea legald sau de aspectele tehnice ale
intemationale.'/311
Capacitatea SUA de a rdspunde acestei provocdri este
asemenea discutatd in prefafd, Gingrich scriind:
,,Organizarea puterii tn Ministerul de Stat Si Ministerul
Si relaliile dintre Congres, mass-media Si administralie sunt
pentru a lupta in mod eficient impotrivo confictelor de micd intensitate. "
El continui prin a descrie limitele armatei i:r abordarea
tipuri de conflicte qi felicitd armata pentru elaborarea doctri
strategice qi a noilor direcfii de tehnologie ale Fortelor Aeri
prezentate in carte. Se pare ci Newt Gingrich rdmAne un fan
armelor neletale, pe care el le vede ca tehnologie utild
31r
,,Conflictul de mici intensitate gi tehnologia modemd",
lt. col. David
Dean USAF, editor, Air University Press,Center for Aerospace Doctri
Research,and EducatiorLMaxwell Air ForceBase,Alabama, iunie 1986.
aplicarea legii interne. Mai exact, spune el, comentAnd aceste
tehnologii, ,,acestea "sunt dividendul nostru real pentru pace> gi
vor pdstra baza industriei apiririi, vor stimula ocuparea forlei de
rnuncd in industria de inaltd tehnologie qi vor oferi noile op[iuni
necesare polifiei locale gi autoritdfilor de aplicare alegii."3r2
'a
Un alt aspect interesant de studiat este noua politici
Ministerului ApXririi cu privire la sistemele de armament neletal,
in care termenii de,,adversar" gi,,inamic" a1).fost definifi mai pe
larg aga cum este aici utilizarea unor astfel de sisteme, impotriva
cetSlenilor americani. Ideea cd aceste sisteme pot fi folosite aproape
fdrd a fi detectate, pentru a manipula comportamentul gi gAndirea
oamenilor, ridicd probleme rnorale. Aceasti utilizare pare sd fie, de
asem-enea,in conflict cu drepturile constitufionale, privind libera
exprimare gi vorbire. Faptul cd armata, impreund cu Ministerul de
Jtrstilie al SUA pot folosi acum aceste tehnologii, in conformitate cu
definifiile lor extinse, ar trebui sd tragd un semnal de alarmd pentru
toatd lumea, nu doar pentru americani.313
in opinia noastrd, singura discr,rfie compensatorie din
,,Conflictul de micd intensitate gi tehnologia modemd" (o compilalie
de lucriri prezentate in 1984) a apdrut datoritd faptului cd unii
participanfi la intrunire vedeau ,,noile" tehnologii chiar aga cum
erau gi au inceput disculii infierbAntate cu privire la moralitatea
tttiUzdrii acestor sisteme de armament. Pe pagina de inchidere din
prezentarea generali a tehnologiei erau scrise urmdtoarele:
,,Paul Tyler discutd, de asemenea, aplicarea de radiasii
electromagnetice (EMR) in confiictul de micd intensitate. El trece in revistd
cerceidrile $tiinlifice in curs asupra efectelor biologice ale radia\iilor
electromagnetice. Tyler ne spune cd dovezile actuale aratd cd se pot
realiza anumite efecte biologice prin controlarea perimetrelor de radiayii
electromagnetice,direclionate asupra subiecyilor umani. Astfel, existd
posibilitatea de a utiliza EMR pentru a controla comportqmentul uman squ
chiar pentru a mulila sau ucide adversarii. Tyler insistd ca SUA sd aloce
iWtWonsiaeratile explordrii posibilitdlilor de a dezvolta tehnologia de
"t ,,Armagedonulcare ucide cu blAndefe" de RussellShorto,GQ, martie
I 995.
l'
Directiva Ministerului Apiririi, Politica pentru arme neletale, Biroul
cecretarului
Asistent al Apdririi, schi[6,21 iulie 1994.
230 & Dr.Nick
armament EMR, care ar putea fi de o deosebitd valoare tn scenariile
micd intensitate."314
Devine tot mai evident cd cercul initiatilor de la Minis
Apirdrii a depus o dozd substanfiald de efort gi de concentrare
acestedomenii.
Scriitorul a continuat:
,,Atdt lucrdrile lui Tylea cdt Si ale lui Ruotanen (un alt
la Conflictul de micd intensitate Si tehnologia modernd) au dqt
la discuyii aprinse. Unii membri ai comisiei consultative au pus
tndoiald oportunitatea utilizdrii de arme nucleare, EMP (
electromagnetice) Si EMR (radiafii electromagnetice). Ei simleau
pericolul omniprezent de escaladare ar anula orice avantaj cqre ar
fi obYinut tn medicind sau din exploziile nuoleare "curate" de la sol
din atmosferd. Unii membri ai comisiei qu considerat cd articolul lui
frizeazd erezia morald. Este acceptabil sd ai armele Si strategiile pentru
transforma un corp inJdrdme sau pentru a-lface scrum, dar nu sd util,
cercetdrile Si tehnicile medicalepentru a elabora modalitdli mqi subtile
a elimina sau controla inamicii. Exista sentimentul cd orice beneficiu
ar puteafi oblinut din cercetarea efectelor EMR - periculoase in sine -
puteafi umbrit complet de protestele indignate tmpotriva utilizdrii de
EMR asuprafiinyelor umane."315
Elaborareaacestornoi arme ajutd la demonstrareaimorali
generale a rdzboiului, in special atunci cAnd institulia arma
prezintd manipularea mintii ca pe un rezultat preferabil
Autorii cdr{ii ,,Releaua HAARP" considerd cd este nevoie de
multe dezbateri cu privire la acestetipuri de arme. Acestedisculii
trebui sd fie similare dezbaterilor pe tema armelor nucleare.
Un alt capitol revelator din aceastdcarte compilati de a
apela, aparent, la un rafionament care ar avea sens in mi
planificatorilor apdririi gi i-ar ajuta sd trateze aspectelemorale:
,,Articolele Si disculiile din comisiile tehnologicequ generat
cdldurd Si ceva lumind. Cel mai important dintre conceptele
la lumind a fost acela cd aplicarea tehnologiei, in conflictul de
314
,,Conflictul de micd intensitate gi tehnologia modemi", lt. col. David
Dean USAF, editor, Air University Press,Center for Aerospace Doctri
Research,and Education, Maxwell Air Force Base,Alabama, iunie 1986.
nsIbid.
HAARP 231
inpnsitate, n-qr trebui sd depindd de controversa dintre sistemelesimple
flu avqnsate,sau dintre tehnologiile inaltefa\d de celejoase.'. Cheia este
recunoaritereacerinlelor specifice Si aplicarea de tehnologii Si sisteme
crdecvate, conform e cer inyelor. "316
Formulat altfel, mijloacele militare justifici scopul militar.
(Pentru comentariile lui Ruotanen cu privire la impulsurile
electromagnetice, vedeli capitolul nostru,,Armele termonucleare
inlocuite de electroPuls".)
in mod evident, aceste concepte au fost bine inlelese de armatd
inl984, cAnd a fost prezentati lucrarea originald, ceea ce a 9i dus
la publicarea acestei cdrfi, ir 1986. Elaborarea sistemului a evoluat
- cel mai probabil prin ,,bugetele negre" - incepAnd din 1984.
HAARP este cel mai mare sistem construit vreodatd de armati
pentru realizare unui concept care ar putea crea efectele descrise
in 1984.
Urmdtorul capitol din cartea ,,Conflictul de mici intensitate
gi tehnologia modemi" este cel scris de cipitanul Paul Tyler. Tyler
discutd, intr-o oarecare mhsur6, aplicarea radiafiilor neionizante
prin utilizarea de cAmpuri externe, incluzlnd radialiile cu
radiofrecvenfe, precum gi alte radiafii electromagnetice. El discutd
unele efecte benefice ale acestei energii, pentru vindecarea rdnilor,
regenerarea osoasd in fracturi, electroanestezie, acupuncturi gi
ameliorarea durerii.
Apoi, el sare direct la aplicafiile militare ale acestei tehnologii:
,,Aplicaliile potenliale ale cdmpurilor electromagnetice artificiale
sunt nnmeroqseSi pot fi utilizate in numeroasesituayii militare sau cvasi-
militare. (Jnele dintre aceste posibile utilizdri includ tratarea grupdrilor
teroriste, combaterea dezordinilor publice, controlarea breqelor de
secltritate de la instalaliile militare Si tehnicile anti-personal in tqcticile
de luptd. in toate aceste cazuri, sistemele EM ar urma sd fie utilizate
pentru a provoca
fie disfunclionalitd1ifiziologice, de la ugoare la grave,
-fie dezorientarea sau deteriorarea percepliilor in plus, capacitatea de a
funcliona a indivizilor ar puteafi degradatdpdnd la punctul in care aceStia
-----
*,,Conflictul
de micd intensitateqi tehnologiamoderni", lt. col. David t.
Yuun USef, editor, Air University Press,Center for Aerospace Doctrine,
treseatch,
and Education,Maxwell Air ForceBase,Alabama, iunie 1986.
232 nne Manning & Dr. Nick
233
ar deveni incapabili de luptd. Un alt avantaj al sistemelor
este ace.lacd ele pot oferi acoperire pe zone extinse, cu un singur s
in medii oPera\ionale."3ls
Ele sunt silenlioase Ei elaborarea contramdsurilor ar putea fi dificild
Acest raport din 1982 reclama cercetiri pentru dezvoltarea
Un ultim domeniu tn care radialiile electromagnetices-ar putea do
je echipamente care ar putea emite radia{ii prin arme noi, pentru
valoroase tntrucdtva este imbundtdlirea abilitdlilor unor persoane
ForteleAeriene.
fenomeneI e anormaIe... "3'7
O revistd de cercetareacreditati de Forfele Aeriene -,,Manualul
Comentariile lui Tyler subliniazd aplicaliile care ar putea fi
de dozimetrie a radiofrecvenfelor" - descria aceste modele in aga
oarecum dezvoltate. El se referd la un document anterior al Fo
fel incAt sd se potriveascd programirilor pe care ei le prezentaseri
Aeriene, cu privire la utilizdrile radiafiilor de radiofrecvente,
in I982.31eCartea oferd metodele matematice de calcul pentru
situalii de lupti. (Se noteazd cd HAARP este cel mai versatil
dozajele (dozimetria) radialiilor de radiofrecvenfe, necesare pentru
cel mai mare emifdtor de radiafii de radiofrecvenle din lume.)
a provoca modificdri la animale gi oameni. Cartea compila cercetdri
mai subliniazd faptal cd utilizirile ar putea include intensi
acoperind cinci decenii gi confinea o bibliografie de 29 de pagini.
,,fenomenelor anormale" la indivizi. Fenomenele anormale
Este singura carte de acest gen disponibild pe subiect, din lume.
acele lucruri care nu sunt ugor de explicat. S-ar putea spune
Aceasti carte gi, in special, cercetdrile din spatele ei formeazd baza
acestea sunt ciudSleniile potenfialelor um.rne. Ele ar putea
de gAndire gi teorie pentru cele mai bune dispozitive electromedicale
numite fenomene extrasenzoriale sau paranormale. Acest
pentru vindecare preconizate pAnd acum. Cu toate acestea, aceasti
semnificativ este examinat cu aten{ie in lucrare. El se referd
cercetaremilitard nu este folositd in mod curent pentru a vindeca; ea
cercetdrile din Europa de Est gi la activitatea sovieticilor, fdri
estefolositd pentru a dezvolta metode mai bune de a ucide.
dezvilui ce amrne fdceau ei cu aceastd tehnologie.
Unul dintre principalii comentatori ai ,,Manualului de
Un alt document pregdtit pentru Forlele Aeriene in7982,
dozirnetrie a radiofrecventelor" pentru Forlele Aeriene a fost dr.
direc(ia in care aceastdramurd a serviciilor armate a dus tehno
Herman P. Schwan. Dr. Schwan a fost gi cel mai important colaborator
ComentAnd utilizdrile radiatiilor de radiofrecvenfd, in raport
al clrtii, in bibliografie fiind citate doud pagini fi:rtregi doar din
afirma:
opera sa. Principala lui cercetare este folositd pentru dezvoltarea de
,,Cercetdrile din biotehnolosie trebuie sd ia in consi
echipament militar pentru uzul Occidentului. Recrutarea lui pentru
progresele semnificative care ar putea.fi Jdcute in armamentul cu
acestlucru este incd un caz de ,,mijloace militare justificAnd scopuri
electromagnetice Si in mijloacele de apdrare ce ar putea fi utili
militare". O mentiune interesante din trecutul acestei persoane
pdnd in anul 2000... Cercetarea este in primul rdnd necesardpentru
include activitatea sa in Germania Nazisti, in timpul celui de-al
dezvolta Si aplica metodele pentru evaluarea efectelor de RFR (radiafii
Doilea Rizboi Mondial, unde el a lucrat in laboratoare qtiinfifice.
radiofrecvenld) pulsatorii. Este nevoie de tehnici pentru direclionarea
Ulterior, el a fost primitin SUA, printr-o operafiune militard spcciali,
spre organele selectate. Trebuie elaborate capacitdli de mdsurarefuicd
numitd ,,Proiectul Paperclip"320, un program conceput pentru
modele matematice pentru a urmdri, in timp real, distribuliile de a
RFR in interiorul acestor organe cafunclie a proceselorfiziologice cum >-
^
,,Raportfinal cu privire la cerin{elede cercetarein biotehnologie, pentru
Drstemele
fi difuzia Sifluxul sanguin. Aceste studii vor necesitaextrapolarea aeronauticepAni in anul 2000". Volumul I, Southwest Research
tnstifute,
317 SanAntonio, Texas,1982.pg.44.
,,Conflictul de micd intensitate 9i tehnologia modernd", lt. col. Dav
Dean USAF, editor, Air University Press,Center for AerospaceDoctri a.,,lvlanual pentru dozimetria radiaflilor de radiofrecvente", United
it^1*"t*air Fbrce School of Aerospace Medicine, Brooks Air Force
Researcfuand Education, Maxwell Air ForceBase,Alabama, iunie ].985, uase,Texas,
octombrie 1986.
249-25t. r-roiectulPaperclip,
de dr. ClarenceRasby,Athenaeum Press,1975.
 & Dr.Nick
duce in SUA oameni de qtiinfi importanfi ce fuseserd angajafi
laboratoarele naziste in timpul rdzboiului.32tin 7957, dr.
lucra pentru Laboratoarelepentru Arme Biologice de la Fort Detri
Maryland, unde armata SUA i-a acordat o autorizafle de securita
,,Top Secret" .32 Dr. Schwan lucreazd in prezent la Universitatea
Pennsvlvania.
Revenind pentru un moment la raportul din 1982 al
Aeriene, menfionat mai devreme, utilizarea radialiilor
radiofrecvenle pentru noile sisteme de armamenf preconizate
For{ele Aeriene, era menitd sd afecteze sistemul nervos centr
sistemul cardiovascularqi sistemul respirator. Ne-a supdrat sd citi
despre ideea de a utiliza aceasti tehnologie pentru a modifica mod
in care gAndesc oamenii, pentru al facle pe ,,inamicul" guvernul
incapabil sd poarte r6,zboi.323Acest tip de utilizare a unui
tehnologic este in mod inerent nefast, in opinia autorilor
cdrfi. GAndirea este un drept fundamental al tuturor oa
Niciun individ gi niciun guvern n-ar trebui sd se amestece in
fel in liberul arbitru al indivizilor. in plus, faptul cd aceste
sunt clasificate- gi ascunsecomunitdlii medicale - refuzl. omeni
ocazia de a studia acestezone pentru vindecarea oamenilor,
curAnd, decAtpentru scopuri distructive.
Raportul vorbeqte despre utilizarea acestor tehnologii in
mod care ar putea interac{iona cu agenfii biologici sau chimi
Raportul afirmd: ,,ar fi posibil sd se sensibilizeze mari g
militare cu cantitdli extrem de dispersate de agenfi biologici
chimici. Ar trebui notat faptul ci acest lucru ar necesitaun ni
relativ scizut de RFR.'/324Ideea exprimati aici este cd depozi
321 Memorandum, Biroul Directorului Adiunct al Serviciilor
Cartierul General al Comandamentului Fortelor Statelor Unite in Eu
30 octombrie 1,947(furnizat de: Comitetul intemafional pentru con
impotriva armelor ofensive cu microunde).
322Memorandum, Cartierul Generalal Armatei a Doua a StatelorUnite,
Meade, Maryland,5 septembrie 1.957(furnizat de: Comitetul internali
pentru convenfia impotriva armelor ofensive cu microunde).
323,,Raport final cu privire la cerinfele de cercetarein biotehnologie,
sistemele aeronautice p6nd in anul 2000". Volumele I gi II, Sou
ResearchInstitute, SanAntonio, Texas,1.982.
32a,,Raport final cu privire la cerinlele de cercetarein biotehnologie,
235
snor cantitdfi mici de produse chimice in sistemul fiziologic al
unei persoane, sub limitele peste care se gtie cd apar efecte fizice
negative,va asigura ci acesteanu au un efect perceptibil, inainte
de introducerearadiatiilor de radiofrecvenli (RFR).Odati introdus,
RFR creeazd reactii fiziologice nocive pentru organismul gazd6.
Aceastaar permite indivizilor care nu au fost expuqi la substanlele
chimice respective si intre in zona RFR fdri ca acest lucru sd fie
nociv pentru ei. Atunci cAnd operatorul regleazi RFR in modul
potrivit, sunt provocate schimbdri ale stirii de energie a atomilor,
care provoacd reactii chimice in organisme, care la rAndul lor se
manifestdca schimbdri fiziologice sau psihologice.
Introducerea unor cantitdli mici de substanle chimice este un
conceptfoarte important, atunci cAndseia in considerarerezonanla
ciclotronicd. Emildtorul HAARP utilizeazd rezonanla ciclotronici
in emisiile sale de energie in ionosferd. Acest lucru provoaci o
cregteremasivi a reactiilor din ionosferd gi din organismele vii.
Rezonantaciclotronicd seproduce cAnd,ca rezultat al interactiunilor
electromagneticecomplexe,o particuli incdrcatl sau un ion incircat
incepesd facd o miqcareorbitale. Yitezade orbitare estedeterminatd
de raportul dintre sarcina gi greutatea particulei, gi intensitatea
cAmpuluiaplicat.Odatd ceseintAmpldacestlucru,qi estedeterminati
frecvenlaspecificd a particulei incdrcate, daci se adaugd un cAmp
electriccare se afli in armonie cu aceastdfrecvenfi perpendicular
pe directia cAmpului magnetic,energiaestetransferatdde la cAmpul
electricla particula incdrcatd.
Multe activitili din celulele vii implicd particule incdrcate.
Rezonan{aciclotronicd permite transferul de energie pentru a face
ionii sd se deplasezemai rapid. Rezonanlaciclotronici este cea
Abbglee-ea;o1c. Aceasta se petrece deoarece efectul total are
trnpactasupra unor particule
specificec6nd se acordeazi frecvenfa
potrivite. intr-o
anumitd mdsurd, acestlucru explicd de ce nivelurile
sistenele
;::ctiteie aeronautice pAnd
aeronautice pAni in anul
anul 2000".
2000". Volumele I gi IL Southwest
'resedrch
tnstifute, San Antonio, Texas, 19g2.
236 Mannins I Dr.Nick
neionizante ale radia{iilor igi produc efectele.32sSistemul potri
de armament ar putea fi literalmente reglat ca un aparat de
de cdtre un operator pentru a se obline efectul negativ
s-ar mai putea aplica in scopuri de vindecare, iar
Principiul
domeniu este cercetat in unele locuri.
Rezonanla ciclotronicd poate fi vizualizatd ca o
rdsucitd ca un arc elicoidal, apoi infiletati prin peretele celulei. Ai
apar reacfiile care duc la efecte pozitive, neutre sau negative asu
sdnitdfii. Acest efect implicd unul dintre considerentele majore
electromedicind.
Este irnportantde remarcat cd doar frecventele ELF (1-1
Hertzi) pot provoca in combinafie cu cAmpurile magnetice
ale PdmAntului efecte negative asupra'sdndtifii, controlate
accidentale.Dupd cAt se gtie in general, acest lucru este a
pAndcAndputerea radialiei escaladeazdpAni la nivelul de ioni
Conceptul de rezonanld ciclotronicd a fost aplicat in ce
desfdgurate la Centrul pentru Cercetiri Medicale al Marinei SUA.
au reugit si aplice cAmpuri externe intr-un mod care afecta chi
creierului la animale. Ei au reusit sd afecteze ionul de litiu
organism pentru a crea acelagi efect ca gi cAnd ar fi tratat ani
cu un compus al litiului chirnic (litiul este utilizat ca pu
antidepresiv)."uCu alte cuvinte, influenfAnd o substanfdchimicd
se afla deja in organism, sau una care este introdusd in organisrn,
persoandar putea literalmente sdamplifice efectulsubstanleichi
p6nd la puncful fur care este provocat un efect foarte semni
sau chiar decesul.Numeroase substante chimice care apar in
natural nu sunt periculoase, in cantitilile prezente in corp.
toate acestea, dacd aceste substante chimice sunt afectate de
potenlialul lor cregtepAndla punctul de pericol. Introducereade
provoaci o schimbare a stirii energetice, care duce la reaclii chimi
rezultatele depind de forma de undd, de frecvenla gi de ni
energiei introduse. HAARP ar putea fi folosit pentru a fumiza ti
de radiaHi<leradiofrecvenfe,
descrisde Tyler 9i de alfii. Utili
325,,Curenfii transversali: Pericolele electropoluirii, Promisi
electromedicinii", de dr. Robert O. Becker, p9.236-237.
326 transversali: Pericolele electropoludrii, Promisi
,,Curenfii
electromedicinii", de dr. Robert O. Becker, pg.236-240.
IIAHAARP 237
acestfel a HAARP ar putea fi intentionatd sau accidentala in funclie
de nivelul de cunogtinle definute de operatorii echiparnentului.
Raportul dir. 1982,,,Raport final cu privire la cerinlele de cercetare
in biotehnologie pentru sistemele aeronautice pAnd in anul 2000",
conhnua prin a descrie grafic eforturile de cercetare, despirtindule
in fiei domenii principale.
Domeniul ,,Efectele RFR pulsatorll", care acoperea o perioadh
de cercetare din 1980 p6nd in 1995, sublinia ,,eforturi considerabil
sporite" in aceasti zon5.
Domeniul ,,Mecanismele RFR cu sistemele vii" a fost menfionat
ca o ,,continuare a cercetdrilor in curs", incepAnd din 1980 gi p revdzut
sd se incheie in jurul anului 1997.
Ultima zond de interes a fost ,,Fenomenele distructive forlate
de RFR", care au fost considerate ,,o noui initiativi majord". lJrma
si inceapi in jurul anului 1996 gi sd continue pane in 2010. Acest
ultim domeniu ar putea fi caracterizat ca o tehnologie aplicatd,
planificatd sd inceapd in acelagi timp in care se finaliza,,Manualul
de dozimetrie a radialiilor de radiofrecvente". Manualul oferea
informa$ile de bazd, necesare pentru a se concepe sisteme de
armament noi gi puternice, care ar avea un efect negativ asupra
oamenilor gi asupra sistemelor electronice, dar ar ldsa intacte alte
proprietdfi.3zT Pe la mijlocul anilor 1990, planificarea elaboririi se
derula conform graficului sau chiar il depdgea.
Raportul de mai sus a evoluat intr-un al doilea volum, care
oferea o descriere mai detaliatd a nivelului de cunogtinfe din 1982 al
Fortelor Aeriene, cu privire la impactul radiafiilor de radiofrecvente
(RFR) asupra oamenilor. Acest raport spune:
,,Pe mdsurd ce
continud intrecerea tehnologicd, cunoagterea mecanismelor acfiunii
RFR asupra sistemelor vii gi evaluarea efectelor RFR pulsatorii va
demonstra vulnerabilitatea oamenilor la cAmpurile de radialii
electromagnetice pulsatorii complexe in combinalie cu alte forle."3B
>
-" _ -
,,Raportfinal cu privire la cerinlele de cercetarein biotehnologie, pentru
ustemele ue.onarrti"e p6nd
in anul 2000". Volumele I 9i II, 3ouihwest
Institute, San Antonio, Texas.
ffYt"h
',xaport final cu privire la cerinlele de cercetarein biotehnologie, pentru
^.
srstemele -Souihwest
aeronaut'icepAnI in anul 2000". Volumele I gi II,
nesearchInstitute,
SanAntonio, Texas,1982.pg. 181-188.
 238 nne Manning fi Dr. Nick
Documentul de la Forfele Aeriene prevedea obiectivele
aborddrile pentru dezvoltarea de expertizi tehnologici pen
a-i face pe adversari neajutorafi. Utilizarea tehnologiilor a c5
o formd definitivd in ,,Manualul de dozimetrie a radiafiilor
radiofrecvenfe", citat anterior. Intenfia cercetdtorilor a fost aceea
a monitoriza efectele radiafiilor de radiofrecvenle la nivel chi
molecular gi atomic. in document se afirma:
,,Datele disponibileln prezentpermit anticipareafaptului
cdruia cdmpurile de radialii de radiofrecvenye (RFR) generate special
reprezenta ameninldri militare anti-personal. puternice Si revolul
Tbrapia prin electroSocuri aratd capacitatea curentului electric indus
a intrerupe complet funclionarea mintald, pe scurte perioade de t
pentru a obline cognilie pentru perioade mai lungi Sipentru a
rdspunsurile emolionale pe per ioade prelungite. Experienla
cu electroSocuri,experimenteleRFRSi inlelegereatot mai mare a
ca organ mediat electric, sugereazdposibilitatea gravd ca aceste cd
electromagnetice imprimate sd perturbe comportamentul constient qi
fie capabile de a indruma Si/sau interoga un astfel de comportament.
mult, trecerea a aproximativ 100 de miliamperi prin miocard poate
la stop cardiac Si la deces, indicdnd din nou un efect al armelor cu vi,
luminii. "32e
Progreselein transmisia fldrdhr a energiei pentru acesteti
de arme au atins stadiul in care le-am putea vedea in funcfiune d
anul2010. Este probabil cd cercetdrilevor oferi tehnicienilor
tot mai versatile gi controlate.
Documentul se constituia apoi intr-un plan fantastic,
la prima lecfur5, scdpa atentiei noastre de cercetare. Nu
inlelege ce vroiau sd spund Forlele Aeriene prin ,,intero gare',,
cum s-ar potrivi acest termen cu imaginea echipamentului a de frecvenfd ale formei de und6, ca qi cum toate documentele ar fi
cu radiatii de radiofrecvenfe.
Lucrurile s-au clarificat atunci c6nd am citit urmdtoarele:
,,Inifial, atenlia ar trebui sd se indrepte spre degradarea capaci,
omului, cauzatdde tncdrcareatermicdsi de efectelecdmpuluimagnetic.
activitatea ulterioard ar trebui sd abordezeposibilitdtrile de direc
qi interogare a funcliondrii mentale, prin utilizarea de cdmpuri
32elbid.
HAARP 239
di, urrrrior. Aceasta, in scopul unei capacitdli revolulionare de apdrare
inpotriva unor acliuni ostile Si de adunare de informalii, inainte de debutul
confictului'
"3zo
Acestlucru pirea si spunl ci obiectivul cercetirii arfi manipularea
nin{ii de la distan{Io caz in care armata ar putea modifica ceea ce
g6ndescoamenii gi in acelagi timp ar putea qti ce gflndesc acegfa.
Semina prea mult cu un roman SF. Cum sd fie posibil un astfel de
efect?CAt de mult timp s-a cercetat, incAt armata sd aibi indrdzneala
de a publica acest tip de material intr-un document neclasificat? Era
posibil ca ei sd-gi fi condus cercetXrile in vederea acestor tehnologii
sub un vdl de secretizare? Pe de altd parte, tehnologia Neurofonului
fusese disponibiH din anii 1960. Acesta fusese temeinic cercetat gi,
cel mai probabil, utilizat in formarea bazei pentru arme noi. La urma
urmei, armata confiscase qi controlase tehnologia printr-un ordin de
sec(etizare/cu cAteva decenii in urmd (vedefi Capitolul XXII).
Raportul continua prin a descrie un sistem care din nou indica
proiectul HAARP. Raportul cerea elaborarea:
,,Unui sistem RFRde scanarerapidd (care) ar putea oferi o capacitate
eficientdde a ameli-lqU.dea uclQppe o arie extinsd.Eficacitatea sistemului
vafi in funcyie de formq de ury-QQ, g.,intensitdlii cdmpului, q.!.eli(ALor de
puls, a frecvenJei de repetilie ;i Sfrecvenlei purtdtoare. Sistemulpoate fi
elaboratprin.folosirea de studii experimentale,pe lesut Sipe animale intregi,
combinatecu cercetareaefectelorformei de undd Si a mecanismelor "
Aceasta inseamnd HAARP, printre alte lucruri. Pagina
V din ,,HAARP Programul de Cercetare Aurorald Activd de
inalt5 Frecvenld, Planurile gi Activitilile Programului Colectiv"
precizeaz5 faptul cd incdlzitorul RFR trebuie sd aibd o capacitate
rapidd de scanare. Alte documente HAARP definesc caracteristicile
tost scrise de aceeaqimane.331Este noul instrument pentru ca armata
sd-$ionoreze provocarea autoimpusd, intr-o,,intrecere tehnologicd."
HAARP este instrumentul universal RFR.
reg"tabild a acestui tip de experimentare este modul
;$
'*
Ibid
331 ,
rnstrumentul de Cercetare Ionosferici (HAARP), 6 martie 1992,
^
anexi la contractul PR. nr. N00014-92-C-0210emis pentru ARCO Power
rechnologies,
Inc. pg. 15-19.
 24O
feanne Mannint €t Dn Nick
cum se ut:.lizeazd.Inopinia noastri, utilizarea RIR gi a altor
pentru a distruge viata oamenilor, opusd dezvoltirii
este imorald. Noile direcfii ale gtiinfelor energetice in vind
oamenilor gi in imbunitd{irea sdndtdtii nu sunt luate in consi
de cdtre armatd - o batjocuri gi un deserviciu adus noud
intr-un moment in care costurile asistentei medicale suntin
iar ameninfdrile conllictelor majore sunt in scidere,
nostru continud sd cheltuiascd miliarde pentru ucidere, mai
decAt pentru imbogdfirea experientei umane. Aceste domenii
importante gi ar trebui sd existe cercetareincAt si poati fi dezvol
utilizdri mai sigure. Dacd aceastas-ar petrece, noi credem cd
accelera dezvoltdrile pozitive urmdrite de aceia care au
energie gi creativitate, dar resurse limitaie.
Din pdcate, ideea de a utiliza RFR in scopuri di
anuleazd intreaga zon6, a aplicafiilor pozitive ir-r qtiinfele
Cercetirile din domeniul gtiintelor vietii care utthzeazd
electromagnetice (EMR) avanseazd dincolo de curentul princi
ai institufiilor medicale, dar incepe sd fie folositd gi acolo.
cercetdtori din domeniul ingineriei genetice, de exemplu, incep
sd utilizeze aceste cunogtin{e in activitatea lor.
Revenind la textul scris de cdpitanul Paul Tvler, putem
disputa dintre teoriile clasice gi cercetirile recente. Existd un
imens intre acestedoui gcoli de gAndire.Disputa se axeazi pe i
cd doar radiafiile ionizante (adicd cele care genereazd cildurd
fesut) pot provoca reactii in organism,in timp ce noile cercetiri
cd niqte cantitdfi mici, subtile, de energie, pot cauza gi ele
Cgle scrise de Tyler in 798!, ca ofi1er al Forfelor Aerierrc, prezi
simplu disputa. El a spus:
,,Chiar dacdorganismulestein esenldun sistemelectrochimic,
modernd a studiat aproape exclusiv aspectele chimice ale acestuie,
pdnd in prezent qJregltiat tn mare mdsurd aspectele electrice. Cu
acestea, tn ultimul deceniu, cercetdtorii au conceput mai multe
matematice pentru a se aproxima cdmpurile interne ale ani,
Si oamenilor Unele dintre modelele recente sunt in acord general
mdsurdtorile experimentale, Jdcute pe modelele-fantomd Si pe
in prezent, majoritatea cercetdtorilor din domeniu utilizeazd
IIAARP 241
specificd pentru stabilirea Dozimetriei (dozelor) de
Trota de absorblie
Rata de absorbSie spectficd este .intensitatea
radialii electromagnetice.
intern sau cantitatea de energie absorbitd... Cu toate
ctimpului electric
clqsice de electrodinamicd nu explicd
a(:esrca.utilizarea acestor concepte
De exemplu, conform
unele rezultate experimentale Si observaliile clinice.
'fizicii
clasice, frecvenla luminii vizibile ar indica faptul cd este refectila
de {esut Si, prin
sau absorbitd in totalitate tn primii cdliva milimetri
urmare, nicio lumind n-ar trebui sd treacd prin cantitdli semnifcative de
cd
rcsfi. Dar acest lucru se intdmpld. De asemenea, teoria clasicd aratd
complet invizibil lafrecvenle exlrem dejoase ale
un corp ar trebui sdfie
luminii, unde o singurd wtdd are a lungime de mii de km. Cu toqte acestea,
lumina vizibild afost utilizatd in medicina clinicd pentru a lumina puternic
si in profunzime diverse lesuturi din organism-"332
Cu alte cuvinte, teo-riile, 6lngics sunt parfial eronate Prln
faptul cd ng elplice pe deplin toate reacfiile care sunt observate in
organism. Maf+a a conspectat peste o mie de lucrdri profesionale
internafionale, scrise de cercetitori din mediul particular 9i
guvemamental, care exploreazd aceste probleme.
Marina este foarte congtienti de cercetirile actuale, care
prezinti ef"gstg*rfejggnjEe ale diferitelor radiafii electromagnetice
atunci cAnd ele interacSoneaze c':-fesutul viu.
Tyler continuai ,,O a doua zond unde teoria clasicd nu reu$e$te
sd furnizeze o explicalie adecvatd pentru efectele obsertate este tn
utilizarea clinicd a cdmpurilor electromagnetice de frecven|e extrem
de ioase (ELF). Cercetdtorii au descoperit cd acele cdmpuri magnetice
externepulsatorii, cufrecven1esub 100 de Hertzi (impulsuri pe secundd).
pol stimula vindecare,a fracturilor cu dizlocalie, a pseudoortrozelor
congenitale Si pseudoartrozelor Efectele dcestor cdmpuri magnetice
pulsatorii s-au dovedit a extrem de impresionante, iar utilizarea lor in
fi
problemeleortopedice a
fost aprobatd de Administralia pentru Alimente Si
Medicamente (FD11. "tzz
Chiar FDA, una dintre cele mai puternice autoritdfi de
Leetementarg_d$ !ard, accepti aceste efecte netermice.
1'C."nGrf a" -icd intensitate 9i tehnologia modemi", lt- col. David |'
Dean USAF, editor, Air University Prest C-enterfor Aerospace Doctrine,
K^esearch, Base,Alabam4 iunie 1986.
-, Ibid. and Education, Maxwell Air Force
 242 I DnNick
Tyler adduga:,,Recents-aroportatcumcdmpurile
pulsatorii ar induce transcrierea cerurard (acest "l""rri@,
lucru or" de-a?a"e
duplicarea sau copierea informayiilor din ADN, un proces
i,
pentru viayd)' Lq celdlart capdt ar spectrurui
neionizant, rapoartere
cercetare prezintd de asemeneQefecte biorogice
care nu sunt prevdzute
teoriile clasice. De exemplu, Kremer atlii ,,Dacdad instrui[i comunitateainmodadecuat,ae{i descoperi
;i au publicat mqi multe lucn
care aratd cd undele milimetrice de intensitate cdEipoliticieniiseaor strdduisddeaindmai instruili."
scdzutd produc e-
biologice, efectele sunt vdzute nu numai la putereJbarte Helen Caldicoft,
scdzutd, dar
qi dependente defrecvenle. " doctor in medicini, ,,Missile Enuy"
Tyler continud prin a discuta rezultatele
acesteigAndiri noi
posibilele efecte ale acestor radiafii de energie
scdzutd in ceea
privegte lransferul gi depozitarea informafiilor
gi efecteleacesl
asupra sistemului nervos. Cercetirile au ardtat
cd frecvenfespeci
provoacd reacfii specificpgi odati ce s_a
depdgit t l p*g
tgacfii negative.3ilS-a rdsucit cheia de la cutia pandorei,S:j-{Sui
iar cu
este acum deschisd. lJrmarea va fi viafa
Lucrarea lui Tyler a provocat multe
sau moartea? PARTEAA PATRA:
controverse, dar s_a
pe cercetdri susfinute gi pe cunoagterea
aprofundati a subi
acoperit. in deceniul scurs de la publicarea OPRITI,,MUZICA'
sa, controversa r
referitoare la material a continuat
sd creascd, degi multe d
sursele citate in aceste pagini au o distribufie
limitati.
Subiectele din aceastd sectiune ar putea
provoca o controve
cu privire la tehnologi'e militare.
Ce vor produce aceste zone
cercetare? Oare cetitenii ar trebui
sd aiba un interes mai
in treburile publice gi sd inldture
straturile de secretizare
mascheazd aceste eforturi de cercetare?
Acestea sunt problen
cu care acum ne confruntdm tofi gi
cu care vom continua si
confruntdm pe misurd ce inaintdm
pe calea noii tehnologii.

334Ibid.
 IIAHAARP 245
CapitolulxXv leste.incilzirea va avealoc la 250-300de
km deasupra pdmAntului.
Alaska, la instalaliile de la
CUM SECANTALA HA,ARPA se vor monta instrumente sensibile in
Anchorage,Glenallen gi din apropiere Fairbanks'3s
de
Iama/primivara anului 1996. Ya incepe testarea tomografiei
Finanfarea programului HAARP a fost temporal inghefati
pentru penetrarea pdm6ntului.337 Aceastd testare face parte dintr-o
1995,de SenatulSUA. Crr toate acestea,proiectul a ava4sat, HAARP.338Aceasta
sum5 alocat6in1996, de 10 milioane de $ pentru
,d-il surse necunoscute. Activitatea a, respectat graficul in cea finanfare a fost fumizatd prin intermediul secfiunii pentru Sprijinul
gpre parte, gi a inclus tipurile normale de activitate
de dema limitarea gi
neproliferarii, din bugetul federal suA, folosit pentru
Programul era dupd cum urmeazi:
rnonitorizarea dezvoltdrii armelor nucleare in alte fbri'
18-22decembne 1994-Aceasti perioadd a fost forositi pentru
Antenele HAARP sunt estimate pentru cate 10.000 de wali
integra sistemul printr-un numdr de testdri.
fiecare la putere maximd. ?l a doua etapd, planificatd pentru HAARP,
18-25ianuarie 1995.Faza de integrare a sistemului de testare
reteaua va cregte in dimensiuni pentru a asigura 4.700.000.000pAnd
continuat. r
la 10.000.000.000de wafi de putere radiati util6.
21 februarie - 2 martie 1995.pe sistem au fost derulate o serie
FIAARP merge inainte, dar incl mai existf, unele probleme
testiri ale performanfei.
mecanice care interzic progresul. Aceste intArzieri sunt rezultatul
21 rnartie - 13 aprilie 7995. Afost efectuatd testarea oficiali
unor probleme cu nivelurile de putere venite de la relea. CAqtigul
dispozitivului.
de energie este provocat de un efect menfionat ca ,,impedanfd
25 iulie - 10 august 1995.$au efectuatevaludri de imbundti
negativa". 33eEfectul a fost descris ca,,mai multd energie care revine
pentru a corecta problemele cu emitdtorul. s-a efectuat
testarea la emifdtor decAt energia proveniti de la antenele adiacente"" in
micd putere, irr cursul cdreia armata ,,a parcurs 5.000de
loc de potrivirea nivelului de energie cu 10.000 de wafi la ieqire 9i
baleiaje de 3,2 secunde,intre 2,g gi 10 megahertzi,,. S_au
d 10.000de wafi la revenire - la 12.000 de wafi revin 18.000 de wali de
trei -rezonante in faZd' care, afunci cAnd erau atinse, provocau
energie. Ce inseamnd acest lucru? Este un rezultat neagteptat care
defecfune a dispozitivului. intre reteaua de antene gi paratrdsne
apare la testarea nivelului scdzut de energie. Ce se va intAmpla la
a apdrut arcul electrig provocAnd evaporarea unui dop de
al nivelurile mai mari de energie planificate pentru viitor, nu se gtie'
de 10 cm. Singurul lucru rimas din dop, a fost un strat
de ah Oare HAARP acfioneazi ca un harpon - existd oare o gregeald in
pe care l-a lisat pe firele de izolare, atunci cAnd a dispdrut.
constructia lui?
rnteresantal acesteiprobreme a fost ci s-a intamprat cu
doar ioQ
waF energie de la fiecare din ceretreizeci gi gasede antene
acuv!
Ce lucruri neagteptatese vor irtAmpla atunci cAnd refeaua
va
energizatd complet? -.*,-;-
11-22 septembrie 1995. Sistemul va fi utilizat pentru I 337Figainformativi HAARP, Phillips Laboratory 17 irlJie1995.
ts
brevetului cu m. 5.041.934.Lrstalafia HIPAS de lAngd Lege financiari pentru Ministerul Apdrdrii, 1995, iucrdri conduse de
Fai SenatorulSUATed StevensR-Alaska"raportul104-124,pg. 190.(furnizat de
Alaska, va h utilizatd impreund cu HAARp. Ambele
incdlzi StevenAftergood, FederafiaOamenilor de $tiin{d Americani,lVashingtory
vor trimite energie in acelagi punct din ionosferd, in D.C.).
cursul
b Discugie
s Memorandum telefonicd intre Nick Begich gi Eric Nashlund, membru al
de la Eric Nashlund, membru al Comitefului comitetului pentru interferen{a de radiofrecvenfd, pentru HAARR 2
interferen{a de radiofrecvenfd,pentru HAARP datat2august august1995.
1995.

CapitolulXXVI
vAruznnrApRtNREcoMANoARl,DEcLARATTA
DE
rMpAcTASUpRA MEDrU[Ut iNCONlUnArOn
Declaratia de Impact asupra Mediului (EIS) qi audi
publice ale acesteiaau fost finalizate cu mult timp in urmi.
existd o monitorizare independentd a proiectului HAARp sau
experimentelor universitare conexe.Odatd cu finalizarea
EI$ obstacolul ,,supravegherii" a fost inldturat pentru juci
HAARP gi nimeni nu seuitd pesteumirul lor. Ei lucreazd acum
un control public semnificativ.
Acest tip de proiect este foarte difeiit de proiectele care
monitorizate continuu de inspectorii independenfi, cu obiective
program diferite de cele ale armatei gi ale cercetitorilor universitari
Ionosfera aparline intregii lumi. Zona imediatd apartine
din Alask4 ce ar trebui sd monitorizeze HAARp, independent
personalul acestuia.
Autorii acestei cdrfi considerd cd activitatea HAARP
trebui sd fie monitorizath de o comisie alcdtuitd din cercetitori
multidisciplinari, fdrd. conflicte de interes, care sd examineze
permanent activitatea sub supraveghereaDepartamentului
ConservareaMediului din Alaska. in plus, ar trebui sd se dea
care sd ofere instrumente celor care efectueazd monitorizarea.
lucru s-ar putea face dAndu-se comisiei de supraveghere pu
de a inghe{a toate sumele alocate de stat pentru Universitate, d
proiectul prezintd riscuri semnificative care n-au fost dezvdluite
armatd sau de Universitate.Acest lucru ar putea opri proiectul,
universitatea nu ar dori sd urmeze recomanddrile comitetului
supraveghere.in plus, atata vreme cat compania locald de generare,
a energiei ar fi controlatd gi gestionati ca o cooperativd delinutd
membrii sdi, cu un consiliu de conducereales,ei ar putea
literalmente HAARR dacd acestaestepus in legiturd, la un
dat, cu refeaua energeticd regionali. Acest lucru ar putea opri
temporar proiectul, i. ti-p ce guvemul federal ar pleda la C
cerinlele privind energ-ia.
UAHAARP 247
6r,grru modalitate reali de a opri acest proiect 9i altele
presiunii internalionqle' Aceste
asemenea,este prin intermediul
oroiectemilitare ar trebui si aibi
ir componenld un supraveghetor
internalional, avAnd in vedere faptul cd acestep4ggrame ar Putea
care nu sunt duqmani
avea un impact negativ asupra altor {gi
de siguranfd pentru orice
declarali ai SUA. Care sunt dispozitivele
modificd sistemeleatmosferice,pe care ne bazdm cu tofii
luri .ur"
oentru a trii?
'
pro."r,rl de analizi a mediului ar trebui s5 evalueze toate
omisiunea unei analize
riscurile gi efectele unui anumit proiect.
in legdturi cu
internalionale semnificative a condus la dispute
mirii 9i
testareatermonucleari, cu deversareade deqeuri largul in
alte probleme internationale de mediu' ,Egt-e- o dovadd de aroganla
in energia
de neiertat, ca.o lari si creadi cd poate crea dezordine
din atmo-gfggagllPerioarifdrd dezv5luirea completd 9i fird acordul
celorlalte firi care s-ar putea sd pldteasci la urmd preful acestor
programe.
Degiarputeaexistauneleefectepozitivealeacestortehnologii,
posibilitXlile negative sunt uriaqe. ingelegereaplanetei nu poate fi
o urmare a disecliei atmosferei, aceastafiind o parte din sistemul
nostru de viat6. Declarafiile de Impact asuPraMediului ar trebui s5
fie cuprinzdtoare gi si dezviluie toate riscurile. Aceste documente
qi audieri nu sunt doar nigte obstacole formale care trebuie si fie
depigite de armata, de Universitate 9i de antreprenorii lor' in
urmdrirea constanti a misiunilor lor de program' Acestea sunt
regulile menite sd inforrneze publicul 9i si protejeze mediul de
pericole foarte reale. Care sunt riscurile de mediu care au fost
sfudiategi dezvoltate in mod inadecvat,in documentele publice cu
privire la proiect?
Marina, Forfele Aeriene 9i Universitatea nu au definit in mod
adecvaturmdtoarele riscuri, nici nu au oferit ocaziipentru mlrturii
publiceulterioare. Chestiunile carelipsescdin EISinclud eventualul
impact asupra atmosferei superioare. Armata 9i Universitatea ar
trebui sd descrie efectele de amplificare care au loc in ionosferd
atunci cAnd radiatiile de frecvenle foarte joase (VLF) lovesc
rnagnetosfera,creAndo ploaie de particule incdrcate (dupd cum se
248 Mannins tr Dr.Nick IIAHAARP 249
descrie in cercetdrile Marinei, efectuate de Lockheed gi Stanford
ffiifot sd activezein spafiul ocupat anterior de aceastdsecfiune
menfionate in aceastd carte). acestlucru? Seface o gauri prin caresunt
a ionosferei.Ce inseamnd
Chestiunea radiatiilor ionizante nu a fost dezvdluiti, chiar vji aflate sub aceasta'in loc si fie protejate
lradiate t93!9 crgafqglq
Marina a catalogatgi studiat mai mult de 1.000de lucrdri de umbrela noastrd naturald' care lasd
in ,nod natural. Ionosfera este
din intreaga lume, pe acestsubiect. Riscurile efectelor acestuitip sd treacd 9i reflectd
,ri.tlt" bune ale spectrului electromagnetic
sistemeau fost sfudiate de armatd, Marind, Forlele Aeriene, CIA descrieacesteriscuri, reprezinti
iroi".o,t" nocive. 4 ?1cegduri firi a
alfii, dar totugi cercetdrile lor nu au fost menlionate deloc in arhi
o grosolandde responsabilitatedin partea profesorilor nogtri
HAARP. Alte note de la aceste organizalii sunt discutate "rou." in care americanii 9i toli
universitari gi a apiritorilor pxcii, oameni
in aceastdcarte gi vor prezenta riscurile substanliale gi
cetdteniilumii ar trebui si poati aveaincredere
probleme ale radia$ilor electromagnetice emise de aceste sisteme. Brevetele Eastlund discuti, de asemenea, panipularea
\&f!ggL a intreprins cercetSri internafionale, modelate du inierzise
moleculard gi. manipularea vremii. Aceste aplicalii Eult
activitatea fiziologului de la Yale, Iose M.R. Delgado, doctor qi qunt evitate in documentele HAARP'
prin acorduri internafionale
men{ionate
medicind, care au demonstrat in mod clar cd undele de Ele sunt clar descrise in brevetele Eastlund 9i sunt
lrecvenle Extrem de |oase (ELF) provoacd cregteri semnifilative aluziv in alte acte guvernamentale.Acesteasunt cele mai eviden[e
modificdrilor gi mutaliilor genetice in embrionii animali. riscuri care necesiti clarificari suplimentare din partea guvemului
fie
cercetare poate fi extrapolatd pentru a induce acelagi tip de american.Este important ca acesteriscuri qi altele posibile s5
la embrionii umani. {Jtilizarea de ELF in tomografia de evaluateindependent printr-un Proces mai complet decAt obiqnuita
a.pdmAntului a fost recunoscuti de cdtre John Heckscher,di Declaralie de Impact asuPra Mediului' Jsrlgqler-g'nu este bunul
al programului HAARP, degi nici el, nici altcineva asociat na{ional al vreunei !dri; este un bql intemafional gi nu trebuie sd
proiect nu discut{ despre aceastd cercetare. Potenfialul i fie modificat decat daci toate tirile iau parte la deciziile care altfel
asupra vielii animalelor gi asupra oamenilor nu este niciod ar putea provoca disparifia noastri. Oare suntem o lard atAt de
prezentat ir:rEIS.De fapt, acestaspectesteevitaf in afari de aroganti incAt sd credem ci suntem zeii atmosferei superioare 9i
rAnduri in care planificatorii HAARP afirmd ci nu existi nici pdstrdtoriicheilor viefii 9i morfii de pe PimAnt?
efect. Atunci cdnd se pune in discufie aceastd problemi, ei
cd energia este iradiatd in sus gi nu in jos, eliminAnd in
aplicaliile tomografiei de penetrare a pimAntului. Este
cd atunci cAnd vor fi chestionafi pe acestsubiect, ei vor spune,
cum a fdcut guvernul, cd nivelul de energie este scizut qi nu
nociv. Ei au spus cd este cam acelagi care apare in pdmAnt in
natural. Chiar dacd acest lucru ar fi adevirat, cercetirile au ardtat
gnergia de q cincizgcjme din puterea naturald a Pimdntului -
cAndesteimpulsionati !1form3 potrivitd de undd - provoacd
tziologice gi psihologice nocive. $rmata 4u divulgi cercetdrile
in acestdomeniu foarte important.
Un alt artificiu HAARP descris de armatd (vezi capi
urmdtor) este de a deplasa ionosfera in aga fel incAt sd

CapitolulXXVII
cuTtA PANDORET
$t MAREATENTATTE
Unii vor spune ci guvemul nu ar face genul de lucruri
in aceste pagini. Compilatorii acestui material igi doresc ca aga
fi stat lucrurile. Cu toate acestea, istoria americand este plin6
ruinele tehnologiilor prost conceputegi ale gtiinfei nocive. in
ary in fiecare lun5, se pare cd cetdlenii din toate {drile lumii
noi scandaluri legate de abuzurile din partea guvernului, din
serviciilor de ,,informafii" gi ale armatei. Ispita, cons
qi dependenta de mai multd putere gi mai mult control asu
oamenilor sunt primele rele iegite din Cutia pandorei, cu
,,gadget"-urilor. Autorii nu sunt impotriva progresului tehnologi
dar sperd cd gtiinfa poate fi urmdriti la lumina zilei gi poate duce
condifii imbunbtdfite pentru oameni.
,,Strategii politici sunt tenta{i sd exploatezecercetdrile in
creierului Si al comportamentului uman. Geofizicianul J.E Mac
- specialist in probleme de rdzboi - afrmd cd impulsurile
provocate artificial, temporizate corect, ar putea conduce la un model
oscilalii care produc nivehri de energie relativ tnalte, tn anumite regiuni
Pdmdntului. In acestfel, s-ar putea demolta un sistem care ar afecta
performanlele creierului la populayii foarte mari din regiunile
pentru o perioadd extinsd... Indiferent cdt i-ar deranja de mult pe
ideea de a utiliza mediul pentru a manipula comportamentul tn
nalional, tehnologia care permite o astfel de utilizare se va dezvolta
probabil in urmdtoarele decenii. "Yo
Aceastd afirmafie a fost ficutd acum mai bine de doudzeci
cinci de ani gi a prevestit ceea ce a devenit realitate in 1995.
in1966, MacDonald a fost membru al Comitetului Consul
pentru $tiinfd al Pregedintelui, iar ulterior membru al Consiliul
Prezidenfial pentru Calitatea Mediului. El a publicat
cu privire la utilizarea de tehnologii pentru controlul mediului,
scopuri militare. Cel mai profund comentariu pe care el l-a
s0 ,,intre doud epoci: Rolul
Americii in era tehnotronicd,,,
Brzezinski,Penguin Books,Mass. 1926.
IIAHAARP 251
pentru rtrzboiul geofiziceste
f cahtate de geofizician a fost: ,,Cheia
cantitifi
identificareainstabilitlfilor mediului, care la adiugarea unei
energie, ar provoca eliberarea unor cantitifi de energie cu
rnici de
rnult mai mari."3a1Pe cAnd geofizicienii de ieri au prezis progresele
in
de astdzi,directorii programului HAARP transformi viziunea
realitate.
Geofizicienii recunoqteau ci addugarea de energie la umezeala
mediului ar putea avea mari efecte. Ceea ce nu s-a luat in considerare
este faptul ci omenirea a adaugat deja cantitili substanliale de
energie electromagnetici in mediul nostru, fSrd si inleleagd care ar
fi masa critic6. Se nasc intrebdrile... oare aceste adaosuri au rimas
fdrd efec! sau existi o cantitate cumulativd dincolo de care se poate
produce un prejudiciu ireparabil? Este HAARP un alt pas intr-o
cilitorie din care si nu ne putem intoarce? Suntem oare pe cale
de a ne angaja intr-un alt experiment de energie care ar elibera alli
demoni din cutia Pandorei?
incd din 1970, hignrew Brzezinski, ulterior Consilier de
Securitate Na{ionali al Pregedintelui Jimmy Carter, aptezis aparilia
,,unei societdli mai controlate gi dirijate", in legdturd cu tehnologia'
Aceasti societate ar urma sd fie dominatd de un grup de eliti care
igi impresioneazd alegitorii prin nigte cunoqtinfe gtiinlifice pretins
superioare.
,,Nestdnienitd de constrdngerile valorilor tradilionale liberqle,
aceastdelitd n-ar ezita sd-qiatingd obiectivelepolitice prin utilizarea celor
mai noi tehnici modernepentru infiuenlarea comportamentului public Si
mentinereasocietdlii sub o atentd supraveghereSi control. Impulsul tehnic
Si Stiinlific s-ar alimenta apoi din situalia pe care el o exploateaz-."342,a
prezis Brzezinski.
Previziunile lui s-au dovedit cotecte, peste aqteptirile celor mai
mulli. Astizi sunt in curs de dezvoltare o serie de noi instrumente
pentru ,,eliId", iar tentalia de a le folosi creqte constant. Politicile
care sd permitd utilizarea lor sunt deja pregdtite. Ne afl6m la uqa
cdtre ,,minunata lume noui".
--
'r
Rdcirea,de Lowell Ponte,1976, pg. 1.65-1.69.
'"'
,,Intre doud epoci: Rolul Americii in era tehnotronici", Zbigniew
Brzezinski,Penguin Books,Mass. 1975.
252 f eanneManning I Dt. Nick
prin liderii armatei qi ai spionaiului, sunt
Cum ar urma sd se schimbe SUA, puSn cAte pu$n, 'f,1-tromoveazd.secretizarea, de a fi utilizate in mod
tehnosocietatea extrem de controlatd gi anticipatd? Prin r'du*untul gregite.Ele sunt prea susceptibile
din plinin sistemeleguvernamentale'
,,catalizatorii" la care se agtepta Brzezinski, erau crizele abtziv,ceeace s-ademonstrat
si fie o reflectare integral5
persistente gi utilizarea mass-media pentru a cAgtigai Lr'u"*.rl provine din popor gi ar trebui
ale poporului, qi nu o umbri
publicului.a3 a sistemelor de valori gi de credinld
care se ascund in camerele
Se pare cd Brzezinski a vizut cd atAt conservatorii, cAt a vointei celor cu agende secrete,
guvernul si
,,doctrinarii de stAnga" ar putea fi inclinafi sd iustifice tacti intunecoase ale paranoiei. Noi trebuie si indemnim
o lume mai echilibratd'
dure. StAnga ar putea afirma cd aceasta servegte progresu reflecte opiniile noastre colective, pentru
bunele
iar conservatorii ,,preocupati de ordinea publici gi fascinati imbriligAnd gi ideile fundamentale pe care * bazeaz|
gadget-urile la modd ar fi tentafi sd foloseasci noile tehnici guverndri.
rdspuns la nelinigti, deoarece ei nu vor recunoaqte faptul cd con
socialnu estesingurul mod de a trata schimbdrile socialerapide.
Chiar gi astdzi,25februarie 1995,pe iAnd scriem acestecuvi
NBC Nightly News anunld supraveghereainternd pe scari I
a americanilor gi a altora, prin monitoizarea gi pitrunderea
Intei-net la nivel mondial, din partea CIA gi NSA. CAnd se va
proliferarea puterii qi cAndva incepe o noui inlelegere cu libertatea
Viziunea lui Brzezinski, exprimatd acum 25 de ani ir cartea
era o imagine profeticd a statelor lumii. Ea prezicea o directie care
dovedit corectdin timp, in ce privegte rezultatul. Acele predicf,i
urmeazd a fi realizate sunt profunde qi ar putea conduce la o I
foarte diferitd gi mai pufin dezirabild. Ideea cii gtiinfa este o
pentru politicieni este o realitate pe care oamenii nu o pot
Guvernul ar trebui sii ia in considerare o schimbare - de la rlzboi
pace - pentru utilizarea acestor eforturi de cercetare, foarte
Posibilithlile acestor inovatii oferl tuturor oamenilor ocazia
a excelain domeniul sdnitilii gi al inteligenlei. Tof birbalii qi
femeile ar trebui sd insiste pentru deschiderea acestor
cdtre scopuri pozitive qi constructive,mai degrabi decAtdistructi
Ce anume impinge acesteprogrese in direcfii gregite?Sunt
pldtite de cdtre americanii negtiutori.
Sistemul care poate promova folosirea qtiinfei,
adeviratul progres al omenirii, este un sistem deschis cu
pe oportunitilile individuale de auto-realizare. Sistemele
343Ibid.
344Ibid.
 CapitolulXXVilI
gt CONTROLUT_ SFAR$|TUL
PUTEREA LtBERTATTI
Proiectul Manhattaru care a elaborat prima bombi atomici,
inceput in anul 1942.Prima bombd atomici a fost detonati pe
iulie 1945,in urmi cu peste 50 de ani. Acel proiect a incepui
cu
finanlare de 6.000de $, din partea Comitetului pentru Uraniu gi
incheiat p6ni in 1945,cu 1,2 miliarde $ (astdzi 20 de miliarde
Costul total al programului pentru arme nucleare, din SUA, de
Proiectul Manhattan incoace, a fost de 4 000 de miliarde - adici
$ popoarelor", pe care le limiteazi la ideologiile marxiste. Expresia
din datoria nafionald totald, din evidenta contabili a guvernulu!
7995.usOare HAARP este un alt program pe cale de a arunca
lurn
intr-un iureg de dirAm6turi gi de nenorbcire umand?
Rizboiul impotriva democrafiei
,,Expresia la modd care b6ntuie astilzi pentagonul
<revolufia in domeniul militaro. Ideea, exprimatd
simplu, este
aceleagi tehnologii care au transformat locul de munci imerican
putea avea un efect la fel de profund asupra modului american
a purta rezboiul."346
Acest concept, ,,revolufia ir:r domeniul militar,, (RMA)
ap5rut mai intai intr-un document emis de Colegiul
de Rizboi
armatei SUA in iulie 7994 - ,,Revolufia i_nDomeniul Militar,,.l
Acest document afirma ci o filosofie ,,a conflictului fdrX
r
(,,terorismul, insurgenfa sau violenfa asociatd traficului
narcotice") necesitd arme noi gi o schimbare a opiniei
publi
El afirmd cd aceast5 schimbare de opinie nu trebuie
neapdrat
-gur
evolueze natural, ci poate fi modelatd deliberat de cdtre
Ideea este cd sistemul de credingd al americanilor poate
ri *lai
lent pentru a permite armatei si introduca o noud tehnicd
armament, carein acestmoment ar intAmpina rezistenld din
pa
celor mai multi dintre americani.
34s
U.S.News& WorldReport,,,Outlook,Database,,,
17 iuIie1,99l.
3a6Eliot A.
Cohery ,,Vine revolufia,,, Chestiune tehnologicd qi
defensi
National Review, 31 iulie 1995, vol. XLVII, nr.14.
17,,Revolufiein domeniul
mlritar", de steven Metz gi JamesKievit, 25 i
1-994,
Tipografia guvemamentald a SUA: 1994_50 4_111/000g9.
Ceeace prezinti aceasti carte estec6:
,,in sensul sdu cel mai pur, revolulia aduce schimbdri care sunt
Premisa de bazd a revoluliei tn
perfianenle' fundamentale Si rapide.
militar (RMA) este simpld: de-a lungul istoriei, rdzboiul s-a
domeniul
s-au combinat
rlezvoltatde obicei evolutiv, dqr ocazional ideile Si invenliile
penftu a stimula schimbarea bruscd qi decisivd. Aceasta nu a afectat dpar
in
aplicarea forlei militare, ci a modifcat adesea echilibrul geopolitic
celor care stdpdneaunouaformd de rdzboi."
favoarea
Cartea ,,Revolu{ia in Domeniul Militar" descrie ,sdzboaiele
ar putea fi aplicatd la fel de bine la ceea ce a avut loc in Filipine 9i
in revolufiile populare din Europa de Est la sfArgitul anilor 1980.
Scriitorii militari afirmi cd existi o schimbare cdtre insurgenfe
,,spirituale" gi ,,comerciale", pe care ei nu le definesc bine. Ei
sugereazd cd aceste tipuri de ,,insurgenle" teptezintd riscuri pentru
securitatea nafionald, care trebuiesc combdtute. S-ar putea ca acesta
si fie cazul, dar cine va decide ce este corect din punct de vedere
,,spiritual" sau,,comercial" ?
Scriitorii militari discuti tehnologiile in curs de dezvoltare,
care s-ar putea opune credinlei americanilor in lucruri cum ar fi
prezumlia de nevinovdfie, dreptul de a nu fi de acord cu guvernul,
9i dreptul la libera exprimare gi deplasare prin toat6 lumea. La un
moment dat, in document, se discutd necesitatea de a se utiliza noua
tehnologie pentru a-i urmdri pe americanii care cdldtoresc in afara
SUA.
,,in timp ceprogresele din roboticd Si din alte tehnologii de informalii
ar putea face posibild tndeplinirea q numeroase activitdli comerciale cu
mai pulini angajali in zonele periculoase, americanii care se afld peste
hotarevorf mai izolali Simai dispersaYi.Acest lucru complicdprincipalele
probleme ale NEO (operaliuni de evacuare a necombatanlilor) -
idenfificarea
Si anunlarea persoanelor care urmeqzd a "fi evacuote,
idenfificarea traseelor sigure
Si evaluarea riscurilor pentru evacuare.
Tehnologiaar putea diminua acesteprobleme. in viitorul apropiat, fiecare
qmerican
afiat in pericol ar putea f echipat cu un dispozitiv electronic
de localizare a poziliei individuale (IPLD). Dispozitivul, derivat de la
brdlara electronicd utilizatd pentru a controla unii infractori sau delinuli
 256 Msnning €eDr. Nick UAHAAW 257
elibera{i condilionot, ar informa permanent o Cei de la E-Systems au dezvoltat tehnologii Global Positioning
borrd r"rftoid dnt.
privire la localiile persoanelor. in cele din
urmd un astfel de dkpoz Svstem (GPS)348(bazate pe satelit), care pot localiza obiecte oriunde
ar putea fi implantat permanent sub piele, cu
activare automatd, de in iume la distanfe de cAteva zeci de cm de locafla reald abbiectului.
distansd.fie la ieSirea de pe teritoriul SUA (de
exemplu la trecerea p, Ei au mai elaborat sisteme pentru aplicarea legii, prin care se pot
sistemul de securitate de Ia aeroport),
fe ra ftansmisia unui cod intercepta mesaje transmise pe fax, apel telefonic, transfer modem
olertd NEO spre zonele cle confict. Implantcvea
ar ajuta la exclude gi transmisie video pe un singur sistem. Ei au creat computerele
elimindrii dispozitivalui (cu toate cd, rlesigur,
unii teroristi ar fi EMAST care sunt suficient de puternice pentru a sorta valorile de
sd elimine o parte din corpul ostaticului, dacd
ar Eti unde a fost in irrformalii, necesare pentru urmirirea a miliarde de oameni. Ei au
dispozititul). Dispozitivul IpLD ar mai putea
acgiana Si co o formd fost proprietarii HAARR prin compania lor de control, Raytheon.
IFFN (identificarea ea prieten, duSman in scenariul lor nefictiv, scriitorii militari spun:
saa neutru) ducd persona
militor SUA arfi echipat eu dispozitivele corespanzdtoare
de ,,De exemplu, monitorizarea intruzivd de la distanld a relelelor
rdspuns.'
Jinanciare pe computer a bdncilor extrateritoriqle ar putea identffica
Oamenii cei mai susceptibili de a prini implantul depozitele asociate cu spdlarea de bani. Dacd se doreSte, astfel de conturi
sunt cei di
personalul militar, cdrora li se va spune ci dispozitivul ar puteafi golite pe cale electronicd."
va contribt
la salvarea lol, dacd vor fi capturafi. Ei intr-o altd sec{iune, documentul subliniazi modificarea de
ar putea fi primii, pregatinr
calea pentru restul tirii. oare personalur comportament gi de atitudine. Aceasta este chiar esenla unui RMA.
nostru militar va obiecta
oare apiritorii nogtri vor recunoagte ci aceasta
constituie o incdlcax ,,Procesul de colectare gi procesare de informalii mult
de citre guvern, a drepturilor garantate imbundtdfit reprezinti o componentd primard a RMA, iarpotenlialul
de Constitufia noastri _ c
Constitufle pe c.rreau jurat sI o apere? armelor informationale propuse ar putea fi perfect potrivit
O alte tehnologie menf,onati este o rnetoda pentru dezvoltarea emofiilor, atitudinilor gi comportamentelor
de intervenfie
activitifle pe care guvernul le consideri preconizate."
a fi delicte. i'u*urrrf
date, cei mai mulf dintre noi ar fi de acord Textul complet al acestei cdrticele ii va face pe cititori sd se
cd ra un anumit ni
interventia trebuie si aibi loc. Cu toate acestea, intrebe: daci armata publicd acest gen de informafii, oare ce se
metodele ar
in vedere sunt extreme. Oare cei ce vor ascunde in spatele ,,bugetelor negre" de miliarde de dolari SUA? in
avea puterea de a inv
viafa privatd a persoanelor, chiar vor face altd sectiune, ,,Revolufia in Domeniul Militar" discutd realitdfile cu
acest lucru, gi fdrl
cauzd dreapti? Oare defindtorii puterii vor privire la RMA:
beneficia de i
reshrlui populafiei? planfficatorii militari ,,in pofida tuturor constrdngerilor qi contramdsurilor existd valoare
anticipeazd un rdsur
! De aceea,ei propun o serie de evenimente in aplicarea tehnologiei in curs de dezvoltare, utilizdnd strategia, doctrina,
:,NU" pentru a schi
in cealalti extremd opinia publici. Ei organizarea, structura de for\d, obiectivele, conceptele, atitudinile Si
propun o revolufior
a societifi, care va permite o revolufie notmele. Dqr existd o alternativd: am putea proiecta deliberat o revolulie
in domeniul militar.
aceasti etapd, ei stabilesc un scenariu ^ cuprinzdtoare, urmdrind transformarea completd, mai curdnd decdt o
fictir
iluziacdaiestgendeconrrol ."""ru.It:ffii":iff:"ff; utilizare promptd a noii tehnologii. Oricdt de tentant ar fi, un astfel de
un plan pentru a desensibiliza"r,"
populafia fald de un control program esteplin depericole ascunseqi consecinlenedorite. Spredeosebire
qi introducerea noii tehnologii prln
dezinformare qi mani de proiectul "Manhattan.nu suntem obligali ,sdurmdrim revolulia
Jdrd a
sistematici din partea guvernului. Ceea :--
''o
ce u prezentat ei ar pu ,,E-Svrt"*s, Inc. Raportul anual pentru acfionari, pe anul 7994', 10
fi chiarin a. desfdgurare rnartie1995.
"ur"
 1
nneMnnnins & Dr.Nick
avea in vedere implicafiile. in conflictul /drd rdzboi, RMA este o cutie
Pandorei, inaintea deschiderii cdreia se impune categoric o
atentd. "
Articolul din National Review, citat mai devreme in
capitol, afirmi ci aceasti cutie a fost deja deschisi, iar conceptul
RMA ocupd deja cele mai bune minli din Pentagon (,,Revolufia
Domeniul Militar" a fost reeditatd gi estedisponibild).
Noua gindire
Rdzboiul Rece nu s-a incheiat, ci s-a schimbat. Stim cd
preocupdri pe care/ ca popor liber, le putem aborda gi aduce
atentia altora. Noi considerdm cd cea mai mare amenintare
adresa libertdfii este un guvern supra-opresiv gi din ce in ce
secretoman.Pentru multd lume, guvernul s-a schimbat de la
,,din popoa aldturi de popor gi pentru popor" intr-un gu
,,cu interese speciale, pentru propriul beneficiu gi pe cheltui
poporului". Ce n-a mers bine, unde n-a mers bine, in mare
esteoare acestaprodusul birocrafiilor serviciilor de informatii,
prosperd de la o administrafie la alta, intr-o cregtereneingrddi
Aceste birocrafii ascund tot mai multe din secretelelor sub manti
,,securitdfii nafionale", in timp ce se abat in continuare tot mai
de la principiile care au permis ca SUA sd existe, timp de
doud sute de ani. Politica secretd a guvernului nu este
de voinla liberi a populaliei gi ameninld convingerile de baz6 i
libertate, guvemare onestdgi responsabilitatepubticd.
Oamenii cu adevdrat liberi sunt doar aceia care trdiesc intr4
societate deschisS, o societate care pretuiegte mai presus de
dreptul bdrbafilor gi al femeilor de a controla gi stabili valorile
care ar trebui sd le reflecte guvernarea 1or.Acestea sunt val
stabilite de popor, care trebuie sd fie imprimate in filosofia tu
proiectelor, politicilor gi programelor pe care guvernul
incearcd sd le proiecteze in realitate. N-ar trebui sd se pe
ca guvemele democratice si elaboreze vreun program care
reflectd valorile gi voinla celor guvernafi. Au fost prea mu
scandaluri Watergate, Irangate gi prea multe rizboaie politi
care i-au servit doar pe politicieni gi au protejat doar
259
gi economice se Solesctot
lorporatista. Politicile noastre militare
democratice
6ai mult de valorile carestau la baza formelor noastre
de guvemare.
Daci ne uitim la documentele HAARP, vedem ce armata,
fi indus in
antreprenorii gi Universitatea din Alaska Par cu tolii sd
eroare,inmod deliberat, atAt publicul, cAt gi pe oficialii aleqi'
in cazul altor proiecte - cum ar fi excavareanucleari discutati
mai inainte - au obiectat biologii de la Universitate. in proiectul
HAARR gtiinlele mediului gi biologia sunt desconsiderate' Dat
fiind consecinlele sale potenfiale, proiectul ar trebui si fie supus
unui riguros control independent, continuu, efectuat de specialigtii
din domeniul gtiinlelor vielii qi al gtiinlelor atmosferice.Cei care-gi
primesc veniturile gi poziliile lor viitoare din proiectele de tip
HAARP,nu ar trebui si fie chemali ca pdzitori ai intereselor restului
lumii. Este imposibil ca acegti geofizicieni s5 fi dobandit toati
instruirea necesarepentru a evalua toate riscurile. Nu intenliondm
si spunem cd cercetdtorii de la Institut ar fi nesibuifl in abordarea
lor, dar oare sunt ei pe deplin congtienfi de posibilele riscuri pentru
mediu gi pentru sdndtate?
Este HAARP ireceputul pentru ,,Minunata Lume Noud"? Este
timpul sd ne gAndim la o schimbare a modului in care permitem
guvemului nostru sd se dezvolte - ca oPresormai degrabi decAtca
servitor. Sistemul nostru democratic a fost infiinfat pentru a servi
gi a inlesni via[a, libertatea gi c[utarea fericirii. Sunt acesteanigte
conceptemoarte? Noi credem ci nu, este timpul sd ne ridicim din
cenugaapatiei noastregi sd facem un Paspentru a imbundtdli lumea
in caretrdim.

,,Magnetismulesteun factor unifcator, careleagdtntre elefenomenele
toateformelede aiald depepdm6nt.,,
Reteauainternaf ionali
urgentele Pimintul
,,Tbate cdte existd sunt legate intre ele, mai ales prin spec
electromagnetic."
Dr. Phillip S. Callahan, autor,
(frecvenfe extrem de
,,Esteo nebuniesd impingematmosfera,folosindu-nede ceeacetn prim
rfrndo men{ineaproapedeplanetd.',
, Dr. Daniel W
CapitolulXX|X
O NOTA TIMPEDE
Investigafia lui Nick Begich asupra protestului fafi de p
HAARP l-a dus literalmente in celilalt capit al
fdrii. ln iulie 1
Nick gi Shelah gi-au dus copiii la Homer, comunitatea di
locafie pe care cei din Alaska o numesc Land's End (Capdt de
AgezAndu-gitabdra pe plajd, ei au fost intAmpinafi cu imbri
calde ale celor din Alaska, de cdtre unul din activigtii cu ca
Nick coresponda deja. Ca gi alfii ttin
linutul Bush, care au
anonimatul pentru activitifile lor NO HAARP, el va fi cunoscut
pseudonimul Joe.Joes-a dovedit a fi un bdrbat robust, a
se de vArsta mijlocie, ciruia in mod evident ii pas6 de planeta pe
locuiegte. Poate chiar prea mult. Degi triia dintr-un venit mor
el cheltuise prea mult pentru campania NO HAARP, se epu
gi se recuperaseabia de cur6nd. sentimentul rui cle izorareh
o provocare emofionald, in cursul anului precedent, deoarece
preofl.rpasepersonal de problemele prezentateftr aceastdcarte.
3e Dr. Daniel
Winter gi prietenii, Refeaua intemafionald pentru urge
Waynesville NC 28786, E-mail: danwinter@aot.com; qi jr.
l.amanlulyi,
Wee,World ResearchInformation Center,22 White House park,
1025;tel. 65-323-2032;fax 65-235-9862.
HAARP 261
16ateacestea,igi diduse setrmade puterea care rezulti din legitura
lnei refele de oameni care'i innpirtigesc preocuplrile. foe a aflat ca
oamenii Pot schimba lucrurile.
Citind primul manuscris in proiect pentru aceastd carte, foe
a observat cd oamenii de gtiingd independenli exprimau mult din
ceea ce nutrea el. De exemplu, dr. Elisabeth Rauscher 9i William
van Bise au finalizat o lucrare gtiinlificd subliniind cd majoritatea
teirnologiilor recente au despdr,tit oamenii de naturd.3s Prea
mulli tehnologi par sd aibd ca obiectiv ,,si ne protejeze de naturd,
qi sd o ..cucereascd' gi sd o controleze, in timp ce se proiecteazd
permanent tot mai multe sisteme periculoase de armament cu
care si inliture mai eficient tot ce este viafd pe PdmAnt", spuneau
ei. Cei doi oameni de qtiinli ingrijorafi adiugaseri cd ,,trebuie sd
cercetim de ce omul a ajuns sPre o asemenea motivafie nebuneascd,
spre distrugere reciproci..." Ei au aiuns la concluzia ci trebuie si
intrebim daci societatea va decide sau nu sd urmdreascd scopuri
nobile..."
in acest timp persoanele ca activigtii din Alaska fac tot ce
pot face. Clare Zckuhr i-a predat lui Joe misiunea de a coordona
campania NO HAARP, inainte ca Barbara gi Clare sd-gi vAndd casa
gi sd plece in cdl5torie. (Angajamenhrl lui se incheiase, odati cu
reducerile de personal qi pensiondrile anticipate de la ARCO, Ia
inceputul anului 1994.)
Ideile dr. Bernard Eastlund au continuat si fie menfionate,
dar nu in presa pe care o prefera. Reporterii publicaliilor mici 9i
cei de la talk-show-urile radio au observat legitura dintre brevetele
sale si HAARP, dar din picate multe dintre aceste rapoarte au
fost inexacte in unele detalii. Cu toate acestea, rapoartele exacte
au ridicat cAteva intrebdri simple. Oare acegti oameni de gtiinld
care perforeazi ionosfera cu impulsuri de gigawati vor rdmAne in
istorie ca adevirafi oameni de gtiinfi nebuni ai secolului? Spiritul
ucenicilor wdjitorului este viu ?n cei care primesc subvenlii de la
Funda$a Na$onali pentru
$tii{A pentru a ,,activa aurora boreald
---
h Elizabeth
Rauscherqi Wm. van Bise,,,Modelelefundamentalede excitalie
a.PimAntului gi a cavititii rezonante a ionosferei Pim6ntului", Lucrdrile
)tmpozionului Intema$onal Tesladin 1988Colorado Springs.
 262 feanneMannins I Dr. Nick
prin incdlzirea ionosferei cu unde radio" gi stAmesc,,sub-fu
magnetosferice//.351
In timp ce sofii Begich discutau acesteprobleme cu colegii
Alaska, coautoareaJeane Manning a dat un telefon unuia dinhe
generaligtii tot mai rari cu un doctorat in gtiinfd, Philip Cal
expert in sisteme radioelectronici, dar gi in biologie. El a rez
situafla in cAtevacuvinte simple: ,,Fiecarefiin1d umani vie este
un burete intr-un castron cu jeleu. Atunci cAnd jeleul atmosferic
clatind - undele ELF - atunci gi jeleul din burete se clatind cu a
frecventd./352
Callahan a avut nigte cuvinte dure cu privire la oamenii
construiesc HAARP: ,,... vorbesc despre gdurirea ionosferei. Ei
gtiu despre ionosferd nici cAt o ceapddegeiatd! Nu e nimic rdu in
studia despre Mama Naturd gi in a incerca apoi sd o copiezi. Dar
incearcdsd blochezesistemul, asta esteproblema.,,
Callahan cunoagte sistemele de frecventd scdzutX; el
instalat in Japonia pentru Ministerul Apdrdrii al SUA inainte sd
intoarci la studii gi sd devini entomolog gi biofizician. (AvAnd
interese multidisciplinare, el a aflat cd este posibil s6 sin
insectele nedorite, cunoscand frecven{a de rezonanfi a antenei unei
insecte. Datoritd acestor cunogtin{e, el a combitut insecticidele
35 de ani i::rcoace. Pe de altd parte, alternativa netoxicd b
sistemul radiofar de aterizare al insectelor cu energie s
electromagneticd.)
JeaneManning l-a intrebat daci HAARp constituie o amenin
Ia adresainsectelor lumii, iar Callahan i-a rispuns: ,,Da. Trebuie
fie, deoarece antenele lor sunt reglate pe unele frecven{e care se
reflecta in urma modificdrii ionosferei, produse de HAARp.,,
El lucra la o organizafie guvemamentald atunci cAndplanul
modificare a ionosferei a prins viafd. ,,Am primit un telefon de la
3s1Neil M. Brice,
,,Metoda gi aparatura pentru inifierea unei modi
importante a caracteristicilor Pdmantului gi pentru mdsurarea modifici
PimAntului", brevetul SUA nr. 4.042.196.
$2 Cdrfile recente ale dr.
Philip Callahan, ,,Explorarea spectrului,,
,,Paramagnetismul" se gdsescla Acres USA" pO Box gg0[ Metairie,
70011,tel. 504-889-2100.
vroiau si gtie ce cred eu cAse va intAmpla cu insectele.Le-am spus:
uProbabilci le veli da peste cap pe unele din ele, deoareceaceasta
seintAmpld sub liniile electrice.Am vdzut fluturi de noapte zburAnd
bezmeticAihrinindu-se ziua, atunci cAndse afld sub liniile electrice.
I-am mai vdzut, de asemenea,sub liniile electricehrdnindu-se pAnd
cAndse umfld gi plesnesc.lncAt, in linii mari, este ca atunci cAnd au
apdnttinsecticidele- nu gtiu ce se va intAmpla.""
HAARP progreseazdcu toate acestea,in ciuda avertizdrii cu
privire la posibilele efectebiologice. Callahan a addugat: ,,Nimeni
nu studiazi acest lucru; pur 9i simplu stau acolo 9i spun: oNu e
nimic rdu in asta". Hoful neprins e negustor cinstit."
TNTERZICETI UNDETECENTIMETRICE!
Dr. Wolfgang Volkrodt din Germania de Vest gi-a asumat o
pozi[ie extremd pentru aceastd provocare cu care se confruntd
oamenii de pe PdmAnt.3s3 ,,Tehnologiacu unde centimetrice trebuie
Avem nevoie de un statut ONU
sd dispard din mediul nostru!
(Organizafia Nafiunilor Unite) care sd interzicd intregul domeniu
al tehnologiei cu unde electromagnetice,care provoacd o rezonanld
dezastruoasdin sistemelebiologice", insisti Volkrodt. El cerecentre
de monitorizare care pot detecta utilizarea de lungimi de undd
interzise peste tot, chiar gi lungimile de undd care snnt emise de
sateli!i.
Degi autorii considerd cd o interzicere totali a tehnologiei cu
frecvenleradio gi a releelor cu microunde ar fi nerealisti, noi suntem
de acordcu Volkrodt ci seneagi pe scari largd riscurile' Dr. Volkrodt
spune:,,caleapare lungi gi dificilS pAni cAnd politicienii nogtri vor
inlelege ce seintAmpld in institutele de cercetareale superputerilor,
qi cu ce descoperiri explozive sevor confrunta locuitorii acesteilumi
pusein pericol, inainte de sfArgitul secolului. Si sperim ci cei aflali
in pozilii de rispundere se vor degteptainainte sd fie prea ldtziu."
Autorii au intervievat gi algi experfi, ale ciror avertismente
erau mai rnoderate. De exemplu, James Beale din Louisiana, a
cdrui carierd a evoluat in numeroasecercetdridin electromagneticd,
nu existd mulli experli in biomagnetici, qi sunt
W_""#_cd
"' Raum& Zeit,vol.l, 2nov.1989,pg.57.
264 I Dt.Nick
IIAHAARP 265
incd mai pulini cei independenfi de contractele cu armata. Mai
Ce s-a int6mplat cu ideile lui Tesla, de a trimite fdrd fir mari
spunea Beale, experlii respectivi preferi si vorbeasci intre ei, in
cantitiF de energie electricd? Ideile sunt dep5gite acum, c6nd
sd vorbeascd cu publicul. ,,Aici este nevoie de o <gtiinfl -
adicd ceea ce va apirea din discu$ile pe Internet." 6ventatorii fac progrese rapide in utilizarea energiei libere in
tpaliu, despre care Tesla a profeFt ci s-ar putea utiliza. (Subiectul
Construind pun,ti atAt intre specializiri, cit gi intre
de gtiinld qi public, este una dintre necesitit'le cele mai es1edincolo de domeniul acestei c5rf, dar noi vom menliona cd

descoperite de cercetarea noastri. Nu este greu de ficut. Ingi in anul 1995 John HutchisorU menlionat in primul capitol, a fost
- un
unul dintre cei care au construit cu succes o astfel de invenfie
de astdzi pot sh intre intr-o biblioteci sau, prin c6unpus,
dispozitiv pentru generarea de electricitate, pe scari redusd, care
departamentele pentru qtiinfe biologice, gi si gfrseasci stive
putea face ca sta$a central5 de energie sd fie invechitd.) Cu toate
inforrnalii despre interdependenfa sistemelor electric, ma
acestea, se pare cd inginerii sunt incd fascinafi de conceptul wireless.
gi biologic ale Pim6ntului. Dar in ce misuri se deranjeazd ei
O lucrare prezentati unei societdf de inginerie3sa vorbegte despre
priveascd dincolo de specialitatea lor?
ideea lui Tesla de a folosi straturile conducdtoare de electricitate
$tiinfele vietii, cum ar fibiologia studiazi releaua de conexi
din atmosfera superioard ca pe o cale conductoare, precum gi alte
dintre organismeie viigi sistemele naturale ale Pim6n
posibiliti$ pentru focalizarea energiei. Extragem un comentariu
$tiinfele care se ocupi cu ceea ce este mort sau mecanic sunt
din seqtiunea despre modificarea vremii: ,,intn-,cat potenlialul
reprezentate ir:r silile de gedinle unde sunt concepute,
electrosferei este de aproximativ 300 de KV fafh de pdmAnt, iar
gi v6ndute proiectele militare. De exemplu, un inginer comenta
sistemul wireless, aga cum a fost propus de Tesla, era proiectat
privire la studiile col. John A. Alexander, principalul purtdtor
sd funcFoneze la 30-100 MV, existE un semnificativ potenfial de a
cuvAnt al campaniei pentru armamentul ,,neletal" a armatei SU
perturba electric atmosfera. Nu se stie dacd acest lucru ar fi benefic
,,El este singura persoand pe care am intAlnit-o care se laudd cd
saunociv-"
o diplomd in tanatologie, studierea mortii."
Sub titlul de Viabilitate Economicd, h lucrare se observi:
in timp ce ne uitdm in urmd la dezordinea pe cure a
,,Este de presuplls ci emifdtoarele multiple ar putea fi aduse tr
omenirea, industrializAnd aceastd lume, g6ndirea avansati a
concordanli de fazd pentru a controla locafia ventrelor din care
dincolo de lelul dominafei asupra naturii. In scfrimU, s-a format
s-ar putea extrage energia." (Apropo, cele76 de note de subsol ale
perspectivd care respectd fiecare formi de viafi ca avAnd propria
documentntruiindud brevetul EastlundlRano 4.712.155,,,Metoda
integritate, fiind ir acelagi timp interconectatd cu toate speciile.
gi aparatura pentru a crea un cidotron artificial de electroni pentm
GAndirea lui Nikola Tesla a fost un produs al timpuriior sale,
incilzirea unei regiuni plasmatice", citat sub titlul Cuplarea Liniilor
prin urmare, geniul sdu a fost limitat de un punct de vedere
de Transmisie. Brevetele adeseacitate...)
mecanicist. Tesla igi dorea ca inventiile sale si fie de ajutor omenirii.
in autobiograha sa,Teslaspunea cd impulsul care l-a dominat
poate fi scuzat pentru a nu fi mentionat ecologra,deoarecein v
a fost acela de ,,a valorifica energiile naturii in slujba omului." IJn
sa cuvAntul nu fusese inventat- in calitate de tehnofil sentiment nobil, dar care poate fi dus prea departe, atunci cAnd
de drumuri, el a crezut cd ar fi interesant sd se manipuleze
Ucenicii Vrijitoruluiincearci si valorifice fluviile electrice de pe cer,
gi sd lumineze ionosfera, ca gi cum ai incdrca un bec fluorescent.
gi-a imaginat atmosfera superioari strilucind deasupra unei regi !@HAARP
'e
Kurt L. VanVoorhies,
P.E.,9i famesE. Smith,Ph.D., ,,Promisiunilegi
selectate din orage, pentru a ilumina cerul noaptea. Aceasti Perspectivele transferului de energie, ffud hr, la nivel mondial: Privire
de megaproiect continud sd existe, un secol mai tirziu. cle ansamblu", Lucririle Conferintei intersocietare pentru tehnologia de
conversie a
energiei, din 1991.
266 feanneManninx €t Dr. Nick
Tonurile vocilor care vorbesc despre HAARP se intind pe
gamd de la furia neajutoratd la hotdrArea calmi. Omul pe nu
Gregory,pe care l-a{i intAlnit in Capitolul I, pe de o parte, strigase
,,Cercetdtoriinebuni serdfuiesccu toate aiurelile cu careau fost
sd se acomodezecAnderau copii gi cAnderau adolescenfitocilari,
vor si ne ucidd planeta!"
Pe de altd parte, cu obiceiul omului de gtiinld de a face afirm
moderate, dr. Rosalie Bertell, spunea: ,,$i eu sunt ingrijoratd.
La aceavreme, ea scria o carte pentru WomenbPressde la Lond
Anglia, pe un subiect mai larg, dar conex - militarismul gi
inconjurdtor.
cuMo iNronnctmr
Dr. Bertell afirmi cd femeile pot ajuta la inversarea tendin
distructive. Bertell, care are un doctorat in biometrie 9i lucreazi
decenii intregi in cercetarea cancerului gi a defectelor congeni
documenteazi impactul pregitirilor de rdzboi asupra
inconiuritor.3s
,,AvAnd in vedere tendintele nonviolente ale femeilor
aptitudinile lor interpersonale, deja dezvoltate, este imperios
ca femeile sd-gi ia locul de dreptin lumea deciziilor. Acest lucru
valabil, mai ales pentru participarea in ,,grupurile consultative
experli" strategici,in posturile de comandi din cadrul armatei gi
zonele dreptului intemafional."
Ea subliniazd in continuare faptul ci rezolvarea
fdrd daune excesiveaduse sistemului nostru de suport al viefii
este exclusiv o insugire feminind, gi nici nu o au toate femeile.
primirea femeilor in cercurile de putere ar putea deschide ugile.
Dr. Bertell sugereazi orientiri pentru recuperarea di
dependenfa noastri de violenfi. Iati o listd prescurtatd
recomanddrilor ei:
,.Acceptati faptul cd rizboiul nu este o trhs5turd naturali
ssDintr-o scrisoaredatati 2 iunie 1994,cdtre
|eaneMarrning de la dr.
Bertell, Intemational Institute of Concem for Public Health, 830
St.,Toronto, Ont. M5R 3G1.
356Rosalie Bertell, "Agenda institutiei militare, dezviluitd", sept. 1
Ecodecision.
IMHAARP 267
omului, ci mai cur6nd un comportamentinvifat..."
,,Adoptafi justitia gi echitateaintemafionali ca o calespre pace."
,,Solicitafi audieri cu privire la impactul asupra mediului,
pentru toate intreprinderile militare, inclusiv programele spafiale.
Demascafitendinlele autodistructive de rilzboi. lnghelali bugetele
militare la nivelul actual gi reducefiJe in fiecarean cu 20 de procente,
adunAndeconomiile in contul ONU, iar acesteasd poatl fi folosite
doar pentru nevoile umane." (Curifarea mediului inconjurltor este
inclus6')
,,invd!a!i si iubifi gi sd apreciafi organismelebiologice...precum
gi caracterulcomplex al fesdturii vie!ii."
,,inv5!afi-vd copiii sd facd pace, sd renunle la obiceiurile
violente."
,,Vedefi-vdpe voi inqivi ca fiind una cu planeta care vi este
cdmin, un copil al universului, care poate simli lovitura in orice
parte a sistemului de viafd, oriunde in univers. fesdtura vielii este
complicatdgi fragild. Daci o fisurati, cu tofii vom fi condamnafi."
Autorii acesteicdrfi nu se agteaptdca in jurul meselor de la
Pentagon sd apari dintr-o dati specialigtii in gtiinfele viefii, sau
femeile in numdr semnificativ. Cu toate acestea,speranfa noastrd
estecd se vor face auzite tot mai multe feluri de voci, atunci cAnd
se iau decizii care implicd incilcarea integritifii unui uriag sistem
natural, aga cum este ionosfera PdmAntului. Sau incilcarea chiar a
congtiinlei oamenilor de pe aceastdplanet5.
AtAta vreme cAt prevaleazi atifudinea ,,macho", oamenii care
au in buzunare banii contribuabililor vor incerca sd ,,proiecteze"
sistemeplanetare. Pe mdsurd ce tot mai mulfi oameni obignui$ igi
dau seamacd armata SUA doregte sd facd experimente ce implicd
scutul electric , ei exprimd sentimente asemdnitoare cu cele pe care
omul de gtiinfn Dr. Malcolm le-a descristr filmul JurassicPark. El a
spuscd estedescumpdnit de lipsa de respectin fala naturii - bdrbafi
exercitAndo putere uimitoare, ,,caun copil care a gdsit arma tatdlui
sdu."
Nu tofi inginerii sunt entuziagti cu privire la mAnuirea de arme
rnari,desigur.Un inginer din Europa i-a spus lui Manning ci nu vrea
sa tragd concluzii pripite, dar igi poate inchipui cum emanaliile de
 I Dt. Nick
la aparatul HAARP creeazanoduri in atrrosfera superioarS, ,,
ele se suprapun gi produc un efect de rezonanli gi amplificare."
intreabd: ,,Cum am putea avea ceamai vagi idee despre ceeace
provoca acestlucru in mediul planetar?"
Editorul de la Acres USA" comenta fere menajamente
scrisoarecu privire la HAARP: ,,Ne-amslturat de oamenii de Etii
care acfioneazi nechibzuit."
In acesttimp, dr. Robert Beckerigi exprima opinia ci,,insti
militar6 incd mai crede ci supraviefuirea organismului
meritd sacrificiul vielii gi sdndtif,i unor mari segmente din
american6."
Autorii acestei cdrfi nu sunt nici tehnofili, nici antimilitari.
toate acestea, tehnologiilor finanlate de'armati li s-a permis sI
cu tivdlugul peste planeti. Oare nu estevremea ca cetitenii i
sd reducd banii de buzunar ai biieflor mari gi sd-i supravegheze
acegtia mai i:rdeaproape? Oare nu este wemea ca gAndirea
de teamd sd fie inlocuitd de o politicd mai evoluatl a iubirii
respectului?
Acest lucru ar putea suna abstract Ei negtiin!fic, p6ni
scepticul ar avea un diaiog serios cu oamenii de Etiin-ti de fron
cum ar fi dr. Daniel Winter, autorul lucrdrii Alfabetul Inimii
cofondatorul Relelei pentru Urgenfe Earth Grid.3s?intr-o scri
cdtre Manning, el spunea: ,,concephrl-cheie pentru a ingelege
va submina HAARP planeta noastri este principiut cE
ir:rcircirii - sau incorpor€uea fractali maximi posibill in sisteme
rotatie - esteceeace creeazdgravita$a in primul rdnd."
Recursivitatea este repetarea modelelor in interiorul
din naturd. Fie ci cititorul in,telege sau nu discutiile sale
disciplinare - despre simetria fractali a naturii, seria armonicd,
platonicd la nivel atomic, geometria spinoidali, rezonanfa,
gi copacii ca antene -, gtiinfa emergenti despre care scrie
aruncd o lumind puternici de speranfd gi prevenire. Existe
de a stabiliza atAtscoartaPim6ntului, cAtqiatrrosfera.Winter ci
experimente care par a dovedi principiut ci ,,fractalitatea
s7Daniel Winter gi prietenii, Alfabeful
inimii: Geometria sarr6,l37
Drive, Waynesville NC 28786.E-nail DanWinter@aol.com.
IIAIIAARP 269
Dan Winter a concluzionat ,,HAARP este gata si facd o incizie
uriagd in fractalul magnetosferei deasupra Alaskii.-PimAntul va
simfi aceastdschimbare de sarcini, ca Pe o rand sfAqiati care nu se
va vindeca..."
Autorii sugereazdca orice persoani ingrijoratd in legituri cu
HAARP si contactezeun legislator federal pentru a protest4 gi sd
insiste ca gtiinfele vietii sd primeascd o finanlare semnificativd gi
puterea de decizie. $i ca tehnologiile avansateemergentesi se afle
mili in mAinile celor mai intelepti oameni ai nogtri, nu in ale celor mai
agresivi sau ale celor mai protejafi de celemai mari bugete.
Noi sperdm cd cercetitorii independenli se vor intAlni fafi in
fald,ca gi pe lntemet, in legituri cu subiectul HAARP. Estenecesar
sI se organizeze urgent un simpozion internafional. Filantropii ar
putea sd ajute in legiturd cu finanfarea cilitoriilor gi cercetdrilor
oamenilor de qtiinfd, deoarece g6nditorii independenfi au fost
$nufi departe de slujbele bine pldtite. De exemplu, consultangiicu
gi probleme financiare nu pot nici mdcar si-gi permitd taxele anuale
impuse acum pentru accesareadatelor Administratiei Nationale
pentru Ocean giAtmosfere NASA).
Cercetdtorii care eviti lumea ,,de buget negru" a programelor
militare au nevoie de un ,,buget alb". Proiectele de buget alb ar
putea include imprigtierea de roci vulcanici mdcinati pentru
restabilireaparamagnetismului PimAntului.l Dr. Callahan spune ci
agricultura chimizatd gi tiierea pidurilor au fdcut ca componentele
paramagneticeale solului si se schimbe sau si fie spdlate de api.
Astfel de proiecte constructive ar putea fi efectuate de oamenii
obignuifi din toatd lumea, inlocuind teama cu incredereain sine.
in ,,Mir,.rnata Lume Noui RevizTtatd",Aldous Huxley spunea,
in anul 1958:
,,lntre timp, incd mai existd cevalibertate in lume... Unii dintre
noi cred ci fdrd libertate o fiinld umand nu poate deveni pe deplin
uman5, gi ci libertatea are de aceeao valoare supremi. Poate cd
forlele care acum ameninfi libertatea sunt prea puternice ca sd li se
--
t Pentru
studiul paramagnetismului ca parte a adezivului carementine
atmosfera la loculei, vezicirtile recentealedr. Philip Callahaodisponibile
la AcresUSA,PObox 880OMetairie,LA 70011-8800. Fax50488g-t777.
27O leanneManninc €aDr. Nick
opuni rezistenld prea mult timp. Este totugi de datoria noastri
facem tot ce putem pentru ale rezista."
Pe calea citre acest obiectiv alfi gAnditori indicd o
barieri artificiald. Ei se intreabd dacd un mediu electromagnetic
mai stresant interfereazi cu gAndirea limpede, pe scari largd.
agastau lucrurile, atunci problema este ignorarea de cdtre
a acestui turbulent invizibil. Omenirea detine resurselepentru
schimba tehnologiile, dacd avem voinfa politicd de a face acest
Profanii trebuie si se instruiascd in acestechestiuni gi si
deschis; gtiinla ca sistern autoreglator pare sd fi suferit un
Scindareagtiinlelor in specialitdfi tot mai ir:rgustea ficut ca
specialigti sd fie dificil si sintetizeze o gamd largd de informafii
privire la planeta noastri gi si se impund'prin inlelepciune.
GLOSAR
Cflmp electromagnetic(cfrmpEM). Un cAmpde forfd careiradiazd
electricd 9i
din orice curent electric in migcare.Are o componentd
in direclia opusi curentului-electric.
,nu Inugr,"tici gi se deplaseazd
Impuls electromagnetic(IEM). Un impuls sau o explozie de
provocate de
energieelectromagneticd.Impulsurile de acesttip sunt
electric.
expl6ziinuclearegi pot fi createcu ajutorul unui dispozitiv
Impulsurile createpot provoca arderea circuitelor electrice.
spectrul electromagnetic.Este vorba despre ansamblul care
orgaiizeaze campurile electromagnetice pe baza numirului lor
,"i-utinde oscilaliiiau frecvenle.Porfiunile neionizante ale spectrului
electromagneticincep de la zero (fdrd oscilafii), extinzandu-se ca
lumind viiiUita cu mii de miliarde de oscilalii pe secundi. Despre
frecvenfelecare le depdgescpe cele ale luminii vizibile se spune c6
sunt ionizante. Frecvenfele ionizante includ razele X 9i radialiile
cosmice,printre altele. spectrul esteimpirlit in pdrfi diferite, dupi
utilizareiacestora, inclusiv ELF, microundele, undele radio etc'
Frecven{eleextrem de joase (ELF). 0 - 1000 Hz (cicluri sau
impulsuri
- pe secundi).
CAmp. Zona din jurul unei surse de energie electricd sau
magnetica,unde existi o forfd masurabili. se mai numegteradiat-ie,
deoareceiradiazl, de la sursd.
Hertz (Hz). Unitatea de mdsurd a frecvenlei - numdrul de
impulsuri, cicluri sau oscilalii pe secundd. O mie de cicluri pe
secundi inseamnd un kiloHertz (wlz); un milion irseamna un
megaHertz (MHz); iar un miliard inseamnd un gigaHertz (GH!'
Ion. Atom cu sarcini pozinvd'saunegativi, deoarecea dobAndit
saua pierdut un electron.
Ionizare. Producerea de ioni din atomi, prin expunerea la
radiatii cu destuld energie pentru a disloca electronii'
Microundi. Partea din spectrul electromagnetic, de la 500
milioane Hz la frecvenleleluminii vizibile.
Radiafii neionizate.Parteadin spectrul electromagnetic,de la 0
Hz la frecvenlele luminii vizibile.
Radiofrecventa(RF). Partea din spectrul electromagnetic,de la
5 milioane de cicluri pe secundi pAni la 500 de milioane de cicluri
pe secundi.
Frecven{efoartejoase(vLF). Parteadin spectrulelectromagnetic,
de la 1000 de cicluri pe secundd pAni la 5 milioane de cicluri pe
secundi.
 Diagrama a fost preluati din ,,Raportul bienal 1991-92,
Institutul de Geofizici, Universitatea din Alaska Fairbanks".
Ea prezinti legiturile dintre diverse Programe administrate de
Universitate.
Satelitul
m agnetosferic

K:-' (
-sv,F
ens.tos$-
/l

i-
i

Instalatia
STATIADE
de lansare a CERCETARE
rach€telor
POKER FL.{T

{9,
\ . \*+*+_n
- \ \++'+*+\
\++*++*\

ILUSTRATII .' \++++*--:5

utanr
,si
'lr\ "'
t(\\
Obsenrlorull,. \.
t. \
L'SGVGI
.)

I \
I J /a\
"',oo*nout\- l\s
HAARP Sistemul de afi$re pentru
\-'
-rG@ mediul gecDtlial
g€GDalirl

(-^ _-\:qfiH,:'

,t \ ,-'l
rt 1{l
it l\, u.s.Parksenice
i I V CorporatitBattell(
de Geofizici
,;i i A lldilutul
,i ln NationalParkscruice
I I It SeniciuldeProspectareCeologicial
rl !J statelorUnite
ll li sericiul Americande Meteorologie
! ,n.l Centrulde CerceririEnergetice
Biroul NSF pentru Carotaiul Ghe{ii
Polare
Instalaliile penrru Dat€le Satcli{ilor
NASA
Ageniia pentru Protecfia Mediului
NASAAlaska Space Gmnt Program
An"*ffitEiiilTIi"v Clidirer Ehey sec{iunea din Alaska pentru
'
PrcspectiuniGeologiceli Ceolizice
274 Mannins & Dr. Nick
Aceasti diagrami a apdrut in Declaratia de tmpact asup6
Mediului cu privire la HAARP, la pagina 10-127,volumul II. f,q Aceasti ilustrafie a fost preluati din Declarafia de Impact
prezinti locafia altor ,,incilzitoare ionosferice,, care sunt active i, asupraMediului, pagina 10 - 26, volumul II. Ea prezinti o serie
in prezent. Aceste ,,alte incilzitoare" sunt mult mai mici gi mai ,' de aplicafii ale tehnologiei, recunoscutede planificatorii militari.
versatile decAtnoul emifitor HAARP.

g
D
Fl

-. i'.D-.R,:
g
a t
a
H
o
a
t
&
6
H
x H
H 3
fi
4
H
H
s
H
#
a
276 €+Dr. Nick
Diagrama de mai ios (preluati din Aceasti diagrami a fost, de asemenea,desenati de Eastlund
guvernamentale) prezinti puterea de focalizare a i penhu a arita efectele incilzitorului siu la mirimea naturali.
ionosferic HAARP. Aceasti diagrami prezinti piagrana prezinti miEcarea particulelor incircate in CAmpul
remarcabili a ideii lui Eastlund - de a focaliza energia asupra Geomagnetic al Pnmintului.
punct din ionosferi. Celelalte incilzitoare ionosferice p
energia in sens invers, adici fasciculul de energie devine tot mai
larg pe misuri ce urci in ionosferi. Noul incilzitor concen
energia, in timp ce atunci cAnd se folosegte tehnologia
energia se risipegte odati cu cregtereaaltitudinii.

F
H
J
!{
z

Fl

FA
I
-l
CENTRALAELEC F
/ Q
ttt
a o
tl|lt';'''}
\
CENTRULDE OPERAuuNI

DESENUL l: Schi{a instrumentului pentru cercetari ionosferice

 €t Dr. Nick IIAHAARP
Aceastddiagrami a fost preluati din Brevetul primar SUA al
Aceasti diagrami a fost desenati de Eastlund pentru
ilustra conceptul de scut global. lui Eastlund (4.686.605).

iNvelrsul MAGNETtc
L =5 MI$CAREA
CICLOTRONIC

VALORILE B
IN Gauss

t\
.I'RANSMITATORUL \

VALORILE L
\lt"i
DERIVA
CENTURAEXTERIOA ELECTRONI
DE ELECTRONI
ERIVA PROTONILOR
CENTURAINTERIOA
DE ELECTRONI
NIACAMPULUI
MAGNI'TIC

Migcarea particulelor inclrcate, in c6mpul geomagnetical PimAntului

;i
 SDr.Nick IIAHAARP
Aceasti diagrami prezinti aplicafiile de radal cu bitaie pests l' Diagramele de mai jos apar in brevetele SUA # 5'038'664qi
orizont, ale tehnologiei HAARP. A fost preluati din brevetul suA t 4.817.495gi descriu efectele de ecranare qi de discriminare ale
# 4.gg9.6g7,bazat,in parte, pe brevetele lui Eastlund cu numerele incilzitorului HAARP tn mirime naturald.
6.686.605 qi 4.712.155.
Brevetul SUA 4 aprilie1989 {.8t 7.495

/--\J
I
I
I
t

f/,:1
 UAHAARP 283
282 JeanneManning I Dr. Nick Begich
Aceste diagrame au fost preluate din brevetul # 4.817.495. Aceasti diagrami a fost preluati din brevetul SUA # 5.041.834 qi
Ele prezinti utilizarea sistemului HAARR pentru a localiza qi a prezintdaplicafiile de radar cu bitaie peste orizont, ale tehnologiei
distinge intre obiectele care sosescdin spafiu. Aceasti aplicalie HAARP.
a sistemului ar urma si fie utilizati pentru a se stabili categoria 1. este incilzitorul HAARP.
sarcinii utile a unor nave/pentru a le depista pe celepurtitoare de 2. este o oglindi creati artificial in atmosferi, care este folositi
focoasenucleare. pentru a reflecta semnalul, in comunicafii, qi pentru a distinge
intre obiectele carevin.
Brevetul SUA 4 aprilie 1989 4.817.495

- ]\-
rt ao
to g
,.d/i
I ra
Lo- -
WPT

f,
284 lemmeManning & Dr. Nick Besich RETEA'IAHAARP 2Bs
Aceasti diagrami prezinti o parte din sistemele care iradiazi Aceasti ilustrafie a fost preluati din prezentirile realizate
energie, descrisein brevete. Ilushalia arati un fascicul de energie, la Seminarul HAARP cu privire la diagnosticarea incilzirii
proiectatde la PimAnt in spaliu gi reflectatintr-olocatiela distanti, ionosferice, care a avut loc in perioada 30 aprilie - 2 mai 1991,,
asigurAnd energia intr-un punct unde altfel ea nu ar fi disponibili. la Laboratorul Phillips (AFSC) Hanscom AFB, Massachusefts.
Ilustralia arati grafic cum va fi folositi ionosfera pentru a reflecta
unde defrecvenfeextremde joase(ELF)insprepimAntqi atmosferd.
Brevetul SUA 13apritie1993 5.202.689
Undele din aceasti imagine sunt folosite pentru comunicareacu
submarinele. Aceste unde ELF pot perturba funcliile mentale qi
pot afectamodelele de migrafie ale faunei sdlbatice.

IONOSF.ERA
EMITATORUL ELE

LITOSFE,RA
(electromagnetice) creeazd gravitalie." Aceste trdsdturi ale retelei
magnetice menlin o atmosferi amplasati in jurul unei planete.
Pe de altd parte, avertismentele sale le includ pe acestea:
,,Planeta Marte Si-apierdut atmosfera,noi ne-opierdem pe a noastrfi;
haideli sd inlelegem de ce coerenla de microunde din jurul domeniilor
magnetice de undd lungd creeazci microclimate, inainte sd ne hotdrdm
sd agravdm starea Pdmdntului prin gigawali toxici de energie cqre sd
inghionteascd atmosfera. Chestiunea pe termen lung a supravieluirii
genomului depinde de puterea noastrd de a tnvdsa cum sd menlinem
atmosfera. HAARP este un inceput foarte prost pentru a demonstra cd
genomul nostru are insuSireade aface inginerie planetard."
,,Mai ales acum, cdnd polul orbital al Pdmdntului (ecliptic) se migcd
mult in afara inclindrii - odatd cu destabilizarea orbitei lunare - Ei cdnd
atmosfera Si ozonul sldbesc,in special la poli, planeta estefoarte sensibild
la impingerea inainte Si inapoi a atmosferei, in scopul ,,probelor de
gigawali" ale cercetdtorilor. "
Actualiziri HAARP
HAARP continud sd atragd in mare mdsuri atenfia noastrd gi a
rdmas in centrul unei bune pdrli din activitatea noastrd in prezent.
Noi am avut ocazia de a vorbi despre acest proiect in numeroase
emisiuni de radio gi televiziune. in plus, o serie de articole au
inceput sd fie publicate in ziare din toatd tara, pe acest subiect foarte
important. Suntem recunoscdtori oamenilor din mass-media care
ne-au acordat timp pentru a ne prezenta lucrdrile in fafa cetdfenilor.
Interesul general pentru subiect n-a scbzut intre timp. Povestea a
servit ca un catalizator pentru implicarea in chestiunile publice 9i
guvernamentale pentru numeroase persoane.
Am primit o serie de articole qi de tdieturi din ziare din toatl
tara, care au oferit o mare cantitate de material ce a putut h fiilizat
in aceasti carte. Una dintre cele mai interesante informafii a apdrtt
chiar dupd publicarea cdrtii.
in ,rara lui 7993, in revista 2lst Century, a apdrut un articol
intitulat: ,,in spatele ofertei rusegti SDI: O revolulie gtiintifict
tehnologici gi strategici". Articolul avea la bazd. o poveste de
prima pagind care a apirut intr-un ziar al guvernului sovietio
lit:estia, pe 2 aprilie 7993. Articolul dezvdluia o intreagd zona
noLrda gtiinlei gi invita SUA sd participe la dezvoltarea in comun
a acestei noi tehnologii, intr-un program de armament ,,Rdzboiul
Stelelor". Iniliativa ardta cX rugii erau foarte avansali in multe
zone importante pentru dezvoltarea acestei tehnologii (,,Rdzboiul
Stelelor"). Una din componentele-cheie ale tehnologiei rusegti
e.ramai buna lor in{elegere a proceselor ,,nelineare" implicate in
generarea, propagarea gi absorbirea impulsurilor puternice de
raclialii electromagnetice.
Ce sunt procesele,,nelineare"? Este vorba despre ideea cd un mic
impuls de energie suplimentard poate crea un efect disproporlionat L
de mare. Cercetdtorul Al. Zielinsky ne-a trimis recent urmdtorul
exemplu de efecte nelineare:
Experimentul# 1
lllllr
Imaginali-v5 cd am avea o cantitate nelimitatd de piese de
domino, gi le-am alinia de aici pAnd la Paris, sd spunem. Apoi, am
putea sd incdrclm prima piesd cu 10 grame; aceasta va cddea 9i va
face ca gi cea de-a doua piesd sd cadd etc. Prima ac{iune a celor 10
grame va face ca toate piesele de domino sd cadd, pAnd la ultima
piesd din Paris.
Din acest experiment, ar trebui sd inlelegem cd nu acfiunea celor
10 grame este cauza ciderii tuturor pieselor, dar aceastd acliune
creeazdun dezechilibru al primei piese. Cu toate acestea,gravitafia
face ca toate piesele sd cadd. Cu alte cuvinte: este necesard doar o
actiune de 10 grame pentru a declanga o activitate gravitalionald de
aici la Paris.
Experimentul# 2
Imaginafi-vd cd am avea o cantitate nelimitatd de piese de
clomino, gi numai prima pe care o aliniem aici este de mirime
normald, iar celelalte piese pe care le aliniem din nou de aici pAnd
la Paris sunt de mdrimi crescetoare.CAnd se ajunge la Paris, ultima
piesd de domino ar avea indllimea de 1000 de metri gi ar cAntiri
rnilioane de tone. Din nou, incdrcdm cu 10 grame prima piesi, iar
aceastaar cddea, fdcAnd sd cadd toate piesele care urmeazd. CAnd
acFunea gravitalionald ajunge la Paris, ultima piesd de la Paris va

distmge Turnul Eiffel.
Din acest experirnent, ar trebui sd intelegem ci nu acfiunea celor
10 grame va zdrobi'Iurnul Eiffel din Paris, ci energia gravitationali
care s-a acumulat in drum spre Paris.
Cu alte cuvinte: este nevoie doar de o acliune de 10 grame
pentru a declanga o activitate gravitalionalS nelineari care va
provoca distrugerea Turnului Eiffel.
AvAnd in vedere exemplele de mai sus, imaginali-vi efectele
nelineare a unui miliard de wali de putere radiatd utild, direclionatd
inspre ionosferd de emititorul HAARP. Aceasta este capacitatea
de primd faz6. a proiectului. A doua fazd va ridica nivelurile
de putere radiatd utilS pAnd la 4,7 rnrriliardede wa!i! in carte, noi
subliniem faptul cd energia la anumitb frecvenfe, atunci cAnd
ajunge la porliunile extreme ale ionosferei, poate fi amplificati de
p6nX la 1000 de ori, prin procese naturale. Acest fenomen a fost
inregistrat de cercetdtorii de la UCLA, care au observat rezultatele
acestor amplificdri de putere la o parte din nivelul de putere pe care
HAARP il va transfera in aceastE regiune. Acest aspect este extrem
de important, atunci cAnd se ia in considerare ce s-ar putea intAmpla
la acest nivel de energie. Rezultatul ar putea fi un dezastru ecologic.
Articolul men{ionat mai sus, din revista 2Ist Century, continui
prin a descrie implicaliile utilizdrii de re[ele de antene comandatein
{azd qi posibilitdfile acestora la niveluri de energie de 1 miliard de
wa,ti. Aceasta este reteaua de antene utilizatd de HAARP gi nivelul
de putere pe care acesta este proiectat sd-l emitd. Ceea ce descrie
articolul este un sistem care poate fi folosjt pentru a dobori rachete
gi aeronave, afectAndu-le sistemul de ghidare gi creAnd perturbiri
atmosferice care provoacd prdbuqirea lor. Se mai vorbegte despre
capacitatea, la niveluri scizute de putere, de a prir.'i in jos din
ionosferd gi de a detecta rachetele de croazierd, precum gi alte obiecte
care vin, prin utilizarea a ceea ce a fost descris ca o formd avansatd
de radar. Din nou, este exact ceea ce s-a descris in brevetele HAARP.
Plasma este un termen pentru starea conducitoare de
electricitate a materiei generate intr-un gaz.Ea poate fi creatd prin
acfiunea cdldurii extreme, prin cea a cAmpurilor electromagnetice
puternice gi prin niveluri ridicate de energie de radiofrecvenfe, cuf,r
RETEAIIAHAARP 289
ar fi energia creati cu ajutorul instrumentului HAARP. Revista 21st
tlentury sugereazd c5 ,,Termenul <plasmoid" se referd la faptul ci
?n anumite condifii plasma poate dezvolta o structurd autonom5,
autostabilizatoate, bazatd pe efectele magneLice gi pe alte efecte aie
configuraliilor interne ale curen{ilor electrici din interiorul plasn-rei."
Acest concept anume este important in referirile la conceptul ,de
,,r'opsire a ionosferei" , cate a fost descris de armatd irr documentele
I-IAARP- De fapt, acest lucru il va face armata cu HAARP, pentru
anurnite aplica{ii. Aceste plasme sunt mult diferite de cele descrise
in cercetirile din domeniul termonuclear, prin faptul cd implicd
energii electronice foarte scizute.
Se gtie doar ci degi ele sunt ,,reci" in comparatie cu plasmele
termonucleare, ele au o via{i lungd gi sunt foarte puternice, cAnd
sunt generate de anumite gaze. Printre aceste gaze se numird azotul
gi oxigenuf componentele majore ale atmosferei PimAntului!
Deci cum se traduc toate acestea? Conform articoiului,
se sugereazi cd aceasti tel-rnologie poate fi utilizatd pentru
modificarea ionosferei pe zone foarte intinse, pentru perturbarea
telecomunicafiilor prin radarele ,,cu bdtaie peste orizont", creAnd
erori de computer gi poate chiar efecte biologice negative. Se gtie din
alte documente ale guvernului, din documentele pentru planificarea
HAARP gi din documentele Crucii Rogii Internalionale cd toate
aceste lucruri sunt posibile cu aceste sisteme noi. Ce se mai gtie
acum este ci un singur sistem complex poate combina urmdrirea
prin radar cu un mijloc de distrugere la viteza luminii - plasmoidul.
Este doar o aplicalie HAARP. Autorii articolului din 21st Centurynu
erau familiarizati cu brevetele privitoare ta HAARR altfel ei ar fi
recunoscut cd armata SUA nu era interesatd de propunerea oficiald
tle colaborare din partea rugilor, deoarece definea deja mijloacele
necesare pentru a produce aceste efecte. Ceea ce se mai aratd in
articol ne readuce in punchrl unde ne-am inceput cercetdrile cu
privire la sistemul HAARP, acum doi ani - la ideea lui Nikola Tesia.
Un articol din I'eia, York Times,de pe 8 decembrie 1915, spunea:
,,|,/ikola Tesla, inventatorul, a depus cereri de brevet pentn! pdrlile
esenyialeale unei maqini, cu posibilitcili care pwt la incercare imagina;ia
ttnuiprofan Sipromit o paraleld lafelul cum Thor arwnca din cer trdsnetele
 €t Dr. Nick
290
ca sd-ipedepseascdpe cei t:are ii supdrnserdpe zei ... Este sufc'ientsfi
spunemcd invenlia va mergeprin spalitr ctt o viteza de 500 km pe secundd,
o navd/drii echipa.i,./drdaripi sau motor de propulsie. trimisd prin energie
electricd in orice punct de pe glob intr-o ruisiune de distrugere, in cazul tn
c'aredistrugerea este ceea ce-Sidoreqtemanipulatorul."
,,Nu esle momentul.a declarat dr. Tesluieti, sd se intre in amdnuntecu
privire la acest lucru. El se bazeazdpe un principiu care inseamndlucruri
mari pe timp de pace Si poate.fifolosit pentru lucruri mari in rdzboi. Dar
repet, nlr este momentul sd se vorbeascddespreas(bl cielucntri."
,,Este perfect posibil sd se transmitd energie electricd Jdrd /ir Si sd
se producd eJbctedistructive la distanld. Ett am constrttit deia un emildtor
.fdrdfir careface posibil acest lucru, Ei l-am descris in publicaliile mele
tehnice.printre care men(ionezbrevetttl mei ctt nr- 1.119.732,acordat
recent. Cu emi(dtoare de acestfel putent sd proiet'ldnt energie electricd
in orice cantitate, la orice distanld Si sd o.folosim in nenumdrate scopuri,
afit in rdzboi, cdt Sipe timp de pace. Prin adoptarea universald a acestui
sistem, tor fi realizate conditriile ideale pentrtr men{inerea legii Si ordinii
publice, pentru cd atunc'i energia necesarapentru punereq tn aplicare a
dreptului qijustiliei vafi productivd in mod normal, dar va.fi Si disponibild
in orice moment pentru atac Si apdrare. Energia transmisd nu trebuie sd
fie neapdrat clistructivd, deoarece,dacd distanla aiunge sd depindd de ea'
retragerea sau furnizarea ei va adttce aproximativ aceleasi rezultate ca Ei
cele realizate acum prinforla armelor. "
Tot in A?u' YorkTimesa aperut pe 22 septembrie 1940 un al doilea
articol, in care se spunea:
,,Nikota Tesla, trnul dintre inventatorii cu adevdrat mari, care Si'a
sdrbdtorit a optzeci Sipatru aniversarepe I 0 iulie, ii spune reporterului cd
estegata sd diwlge guvernului SUA secretul <teleforlei> sale, care' spunea
el, ar putea topi motoarele avioanelor pe o distanld de 38Akm, constituird
as(bl un invizibil Zid Chinezescal Apdrdrii iniurul ldrii '.."
,,Aceastd<teleforld>, a spusel, se bazeazdpe un principiu completnou
alfizicii, la care <nimeni nu a visat vreodatd>,diferit de principiul cuprins
in inventriilesale prececlentereferitoare la transmiterea energiei electrfue
tle la tlistan{d, pentru care el a primit o serie de brevetede bazd. Acest nou
tip deforld, a rieclarat dt. Tesla,ar opera printr-tmJitscicttl cu un dianetflt
o atld un eseu cu privire la crearea de realitdli politice. Le cerem tuturor
clea suta-milictnintedintr-un centimetru pdtrat, Si ar puteafi generat de
RETEAIIAHAARP 291
instala[ie speciald, a cdrei construclie ar dura cel mult trei luni, costurile
realizdriifiind de aproximativ 2 milioane de dolari."
,,Fasciculul, declara el, implicd patru noi invenlii, dintre care doud
deia au fost testate. Una dintre acestea cuprinde metoda Si aparatura
pentru producerea de raze Si de <alte manifestdri de energie> in aer liber
elintinand nevoia de vid inaintat: a doua cuprinde metoda Si procedeul
pentru producerea de <for1delectricd foarte marer; a treia este o metodd
de amplificare a acestei forfe, iar a patra este o noud metodd pentru
Ttrodtrcerea<unei extraordinareforle electrice de respingere>.Aceastaarf
proiectorul salt arme sistentului. Tensiuneapentnr propulsareafasciculului
in direclia obieclivului sdu, conform afirmayiilor inventatorului, va atinge
un potenlial de 50 milioane de vol1i."
,,Cu aceastdtensiuneenormd, a spltsel, se vor catapultaparticule
electrice microscopice de materie, at o misiune de distrugere defensivd.
El a addugat cd lucra de nulyi ani la aceastd inven{ie Si cdfiicuse recent o
serie de imbundtdliri. "
Pe mdsurd ce ideile reverbereazdin mintea mea, nu pot sd nu simt
ci din nou mergem pe calea intunecati a distrugerii. Ne afl5m iar pe
un drum care ar putea, de fapt, sd conducd Ia probleme mai mari decAt
celepe care incercSm sd le rezolvdm prin modificarea ionosferei.
In martie 7996, armata incepe sd demonstreze aplicalia
tomografiei pentru penetrarea pdmAntului, inclusd acesteitehnologii
- ideea de a ,,radiograha" pdmAntul, prin utilizarea undelor ELF
generate de HAARP. Aceste unde ar trece prin fiecare fiin!5 vie
din calea lor gi ar putea avea efecte perceptibile asupra sindtdfii
oamenilor. Demonstrarea acestei capacitdli este decisivd pentru
ca armata sd obfini finan{are suplimentard pentru a doua fazd a
acestui proiect. Acea fazd a fost estimatd inilial la 175 de milioane de
dolari gi va oferi armatei niveluri de putere de 4,7 miliarde de wati
de putereradiati utila.
Din punct de vedere politic, lucrurile abia incep sd se migte, in
timp ce opozilia fatd de acest proiect continui sd creascd. in toatd
Itlfil€o, cercetdtorii, oamenii de gtiinld independenti gi, cel mai
irnportant, oamenii obignuili, incep sd-gi impuni ideile cu privire la
aceastdchestiune importantd. in alti parte, in aceastdmicrocarte se
292 JeanneManning €r Dr.NickBegich
cititorilor noqtri si se gAndeascd la o mdsuri pentru schimbare ,sisd
pund in practicd unele idei con{inute de eseu.
PRINPAIUAruT
CAREPATRUNDE
O PRIVIRT
Tomografiaradio a straturilorgeologice-
de BrooksA. Agnew
C6nd criza energeticd din 7970 pdrea suficient de reatrd ca si
atecteze preful lileiului gi si determine forarea pe plan intem, se
pdrea cd toati lumea vrea sd investeasci in petroi gi in gaze naturale.
Sondorii au reinviat turlele de foraj abandonate, de la vechile ag5regate
Ingersoll Rand la ciocanele perforatoare chiar mai vechi. Specularea
perimetrelor petroliere era foarte profitabild. Chiar qi proprietarii
cAmpurilor de pelin sau cu pdiuq de Kentucky au fdcut milioane de
Colari din forajul de inaltb densitate - numit ,,tabld de gah" de sondori
-, indiferent dacS gdseau petrol sau nu. Cei care au piitit p6nd la
urm5, pe terrr.en lung, au fost contribuabilii. Una dintre ademenirile
pentru a se investi in speculaliile cu petrol a fost scutirea de impozit.
in aceste irnprejurdri, a existat de multe ori finanlare pentru
noile tehnologii ce puteau oferi un avantaj, peste qansele normale
de zece procente, de a locaiiza o sond6 de explorare. Acesta a fost
9i cazul unei aborddri vizionare a explorbrii petrolului gi gazelor.
Teoria mea era cd orice legituri chimicd are o frecven!5 de rezonan!5
care putea fi detectatd gi trecutd pe hartd dacd era sensibilizati cu
lungimi de undd armonice de radialii, la niveluri scdzute de putere.
Acest lucru se realiza deja cu ajutorul spectrometrelcr cu infrarog4
la unele instrumente rie laborator, dar nimeni nu a incercat vreodatl
cu unde armonice radio, difuzate in pdmint.
Obstacolul major pentru testarea de laborator cu unde radio s-a
dovedit a fi raportul semnal/zgomot. Ceea ce m-a inspirat sd incerc
a dezvolta aceastd tehnologie in vara lui 1993 a fost un fenomen care
a avut loc ?n timp ce i-nspectam un cAmp pekolifer binecunoscut,
in ciutarea unei noi localii de sondd. Eu gi echipa rnea foloseart
stafii radio de bord de doudzeci gi cinci de rvafi, cu antene-vergea
ir:rjumitate de lungime de undd. in mod normal, aceste stalii radio
acoperi 15 pAnri ia 23 km fird probleme. Noi ne aflam, hecxe in
RETEAIIAHAARP 293
cAmpul vizual al celorlalfi, sd zicem la 400 metri depdrtare, qi nu
puteam comunica peste cAmpul petrolifer. Exista o fisuri magnetici
provocati de un seism sau de o ugoard migcare tectonicd, in
structura petroliferi de sub picioarele noastre. Semnalul radio era
efectir, guntat ?n sof ceea ce reducea la ticere aparatele radio navale
in bandi de qase metri. Raportul evident semnal/zgomot era foarte
ridicat in aceste condifii. Aceste deplasdri magnetice sunt ceea ce
prospectorii detecteazd cu ajutorui baghetei bifurcate sau cu tije
nretalice linute lejer in mAn5.
Am hotdrAt imediat sd cuantific scdderea puterii de
radiofrecvent5 (RF). Aveam o pereche de unitd{i debazdvechi Yaestr
HAM, capabile sd emitd o undd constantd de doi metri. Unitatea
de emisie era cam de cinci wafi, trimigi printr-o antend cu undd
rectangulard, cu patru elernente, cu un sfert de lungime de undd,
indreptatd direct cdtre sol; exact zero grade. Unitatea de receplie a
fost deplasatd la o distanfd cel pulin egald cu adAncimea formatiunii
petrolifere. Aceasta ar insemna ci pompa submersibild avea
ad6ncimea cam de 255 metri, incAi noi am mutat receptorul cam la
270 metri distanfl fald de unitatea de err,isie. Antena de recepfie era
rectangulard din patru elemente, cu un sfert de lungirne de undd
montatd pe un suport cu inclinometru de precizie.
Ambele unitdfi erau mobile. Unitatea de emisie a fost montat5
pe un ATV Yamaha cu patru roti motoare, de 25C cc, echipat gi cu o
statie radio bidirecfional5. Unitatea de receplie se afla in interiorul
unei furgonete Chevy cu patru roli motoare qi era conectatd ia un
analizor spectrografic care putea citi in treimi de octav5. Puterea
semnalului era monitorizatd pe un apalat analcg de mdsurat in
dB cu scard multipld. Fenomenul s-a verificat atunci cAnd unitatea
mobild de emisie a trecut peste fisurX. Semnalul a scdzut cu peste
50 dB, pAnd la o ticere aproape absolutS. Spun ,,aproape", deoarece
spectrograful inci indica in mod clar ceva.
Atunci cAnd unitatea de transmisie era linutd fix in direclia
centrului PdmAntului, exact deasupra fisurii petrolifere, urftatea de
receplie putea scana de la linia paraleli cu solul pAnd Ia aproximativ
50 de grade sub paralel5, in linie cu unitatea de emisie. Spectrul se
schimba pe mdsurd ce antena de recep(ie scana prin straturile de
294 nne Ma I Dr.NickB
roce, marne, ape, gaze, petrol sau pegteri deschise care se af-lausub
suprafafd. Acest fapt era suficient de interesant pentru a fi inregistrat.
Ceea ce s-a descoperit in urmdtorii trei ani avea sd confirme teoria
menfionatd mai sus, dincolo de orice indoiald rafionalS. AdAncimea
realS a diferitelor formafiuni a fost evaluatd prin triangulalie
simpld. Prin inmulfirea tangentei unghiului de recepfie cu distanta
de la unitatea emi{dtoare s-a obfinut adAncimea formafiunii scanate.
Un telemetru cu laser qi un inclinometru supradimensionat s-au
dovedit a fi foarte precise.
in fiecare zi, echipa noastri a cercetat cAmpurile petrolifere din
zona West Kentucky. Staliile de emisie gi de receplie erau dispuse
altemativ in jurul unei anumite localii.de sondd. Informatiile
spectrografice au fost comparate cu mostrele reale de detritus
de foraj, obfinute la fiecare segment de 1,5 metri atunci cAnd s-a
forat inilial gaura. Dupi gase luni petrecute la aceste locafii, noi
am fost in misurd si identificdm pozitiv formatiunile de rocd,
interpretAnd spectrele. Variabilele petelor solare raportate, radialiile
electromagnetice de la liniile de transmisie de inaltd tensiune gi
toate tipurile de vreme au fost observate cu atenfie. Fiabilitatea gi
repetabilitatea tehnicii au fost surprinzdtor de ridicate.
in anul urmitor, am dus echipamentul pe teren ca unitate
inchiriati pentru cercetare. M-am convins cd metoda este foarte
eficientd, dupd ce a fost descoperitd a cincea sondd de explorare. Un
exemplu de pe lAngd Burkesville, Kentucky azdpd,cit cAteva capete din
industria locald a petrolului gi a gazelor. Echipa mea a fost solicitatd
sd ,,prospecteze"un perimetru petrolier despre care se pretindea cd ar
avea deja gasesonde active. La sosire, la orele 7:30 AM, am observat
qase pompe bine intrelinute, distanlate la cei 120 metri obligatorii,
pe un teren agricol bine intretinut. Dupd ce am colindat zona, ne-an
hotdrAt si examindm chiar centrul cAmpului, incAt unitatea de receplie
a fost amplasatd cam la 300 metri distanfd de proprietate.
in Kentucky, zilele de vard sunt lungi, fierbinti gi umede. Pann
la 8:00 PM, a doua zi, ii cerusem goferului care conducea emildtorul
mobil si se invArteasci pe aproximativ 100km pe acestteren, unde am
fdcut cam 100de inregistriri spectrale.Nu apdrea vreo urmd de petrol
sau de gaze pe aceastd proprietate. intreaga echipd era incinsd de
RETEAUAHAARP 295
cdldurd gi obositS.Cum se putea sd existe gasesonde active pe aceastd
proprietate, fdrd sd apard vreo indica{ie de la aparate? M-am uitat
chiar eu in fiecare din cele gase rezervoare de petrol gi mi-am vdzut
l
imaginea oglinditd in petrolul brut. Unde era gregeala? Noi eram
pl5ti{i sd raportdm ce descoperim, gi ceeace vedeam md neliniqtea.
$tiam, dupd miile de ore de utilizare a acestui echipamerrt,
cd acesta nu minte. M-am hotdrAt sd-mi fac raportul dupi datele
adunate. Proprietarul terenului gi concesionarii perimetrului l
petrolier erau furiogi. Contaserd pe rezultatele obtinute de mine
pentru a vinde aceastd proprietate unui alt grup de investitori.
Flu mi-am sus{inut raportul. Nu exista niciun indiciu cd s-ar gdsi
petrol pe aceastdproprietate. Clien{ii nogtri au pl6tit, fird tragere de
inimd, qi noi am plecat. Cam zece zile mai tdrziu, ii relatam aceastd
experien{i unui geolog local. El a rAs gi gi-a exprimat increderea
in echipamentul nostru. Mi-a mai spus cd acele sonde erau nigte
falsuri. Nici mdcar nu existau pompe la capdtul de o1el. Gdurile de
la acea fermd aveau o adAncime de doar 15 metri. intregul decor era
montat pentru a atrage strdinii sd investeascdin forarea altei giuri,
care putea fi, desigur, tot sterild. Am scos un lung suspin de ugurare
gi am invilat sd cred in ceea ce aratd spectrele.
Dupd localizarea altor gapte sonde in formatiunile Coniferous,
Warsaw gi Cyprus din Kentucky, cu 150 pAnd la 400 metri adAncime,
noi am acceptat contracte pentru a face prospecliuni in San Marcus,
Texas. Formatiunile din aceastd regiune sunt hornurile vulcanice,
foarte greu de localizat prin metode seismografice. in locurile
inspectate de noi existau numeroase gduri unde se utilizase dinamitd
pentru provocarea undelor de goc care reverbereazd, in geofon.
Aceste vibrafii pot fi cartografiate pentru a se descoperi cavitdti ll
in substraturi. Uneori, aceste cavitdli conlin petrol sau gaz. Aceste
hornuri petrolifere au uneori un diametru de doar cAliva metri gi l
sunt practic verticale. Acest tip de formafiune nu rdspunde bine
la cartografierea seismograficd. Noi am prospectat sute de hectare
timp de aproximativ trei sdptdmAni. Singura formatiune localizatd
fusese deja exploatati cam cu treizeci de ani inainte qi era epuizati.
Explica[ia pe care le-am oferit-o concesionarilor perimetrului
petrolifer a fost: ,,Petrolul se afld acolo unde-l gdsim."
296 leanneManning & Dr.lliclc Begtch
Urrnitoarea provocare a apdrut in zona de gariaj din Wyoming
de pe lAngd Evanston. Localia exploratd acoperea terenul din jurul
unui parc na{ional. Congtiinla noastre ecologici ne permite sd facem
explordri oriunde poate ajunge un vehicul pe patru roti, dotat gu
stingitor de scAntei. N-am incurajat aceastdcompanie petrolieri si
foreze. Ei ne-au ascultat sfatul gi cred c5 au evitat pierderea unui
milion de dolari. Cealaltd sondi pe care am cercetat-o era una forati
de Quazar. Turla de foraj avea deja adAncimea de 5000 metri. Acest
tip de turld de foraj utilizeazd diverse greutdfi de noroi de foraj,
pentru a colecta descdrcdrile subterane de inaltd presiune gi pentru
a purta detritusul de foraj pAnd la suprafafd. Noroiul de foraj este
pornpat prin prijina de foraj gi impins spre suprafald de-a lungul
intervaiului dintre garnitura de foraj gi marginea giurii. Acest noroi
este anaiizat cu atenlie de cdtre inregistratorii de date cu privire la
noroi, care cartografiazi structurile gi descoperirile. Avertizoarele
pentru hidrogen sulfurat plasate in jurul tijei pitrate - elemenhrl
care rotegte garnitura de foraj - protejeazd echipa de o expunere
bruscd.
A fost prima oard cAnd s-a testat tehnoiogia pe formaliuni atAt
de adAnci. Ne-am petrecut o zi intreagd examinAnd localia. O alti zi
ne-am petrecut-o pregdtind o hartd radio-tomograficd a straturilor
aflate sub turla de foraj. Rezultatele oblinute de noi au fost comparate
cu cele ale jurnalului de foraj. Degi nu ni s-a permis sd pdstrdm o
copie a jurnalului de foraj, deoarece i-a costat pe investitori peste un
milion de dolari, vd pot spune cd fiecare modificare din formaliune
s-a potrivit perfect. Vi mai pot spune ci sonda era steril5. Locaf,a
fusese aleasd prin utilizarea de fotografii ale suprafe{ei PdmAnhrlui
realizate de satelitul Landsat care ilumineazl fractsrile gi fisurile
subterane, precum qi prin scanarea la suprafa!5 crrraze gamma. Cea
mai bund estimare pe care au putut sd o treacd in revisti experfii in
petrol a fost cea de sondb sterild de un milion de dolari.
La intoarcerea in Kentucky, m-am hotdrAt sd inteugrez
cartografierea cu raze gamma, cliagramei culegerii de date. Dupi
cum s-a dovedit, un cristal de 10 cm amplasat la cAliva cm deasupra
p5m6ntului, pe vetriculul cu patru roti, dddea rezultate bune. Gazul
radon migreazd ascendent prin pdm6nt de cine gtie unde gi se poate
RETEAI/,1.HAARP 297
infiltra prin orice structurd geologicd, in afard de zonele petrolifere.
Ca o ploaie in sens invers, gazul radon migreazi spre marg;inile I
acestor zone gi apoi igi croiegte drum spre suprafafd. Halourile
rezultate pot fi detectate prin cartografierea cu raze gamma. ,,Zolele
moarte" indicd prezenta petrolului. Viteza interac{iunii dintre
radiafiile gamma gi detectorul cu cristal este direct proportionalh cu
Frorozitatearocii. Este foarte important sd se gtie acest lucru. Pompa
de petrol nu face altceva decAt sd curefe sonda de petrolul care a
curs in gauri. Daci formafiunile sunt prea compacte, petroh,rl nu va
curge in gaur5. Nici chiar prin procedeul numit ,,fracking", adicd
injectarea de acid sulfuric la presiune ridicatS, in formaliunea de
rocl vizatd; nu se pot crea suficiente cdi pentru a permite curgerea
petrolului, dacd formatiunea este prea compactd. Noi am adunat
suficiente date pentru a putea prevedea porozitatea formafirrnii-
lintd chiar inainte de forare. Diagramele carotajului gamma
neutronic, realizate la locatia de lAngd Haliburton, au confirmat de
rnai multe ori capacitatea noastrd de a prevedea porozitatea,in0,5"/o
din mdsurdtorile lor.
Tehnicile de tomografie radio pe care eu le-am dezvoltat sunt
cele mai corecte qi mai sigure din lume. Atunci cAnd cererea de
rezerve de api sau de petrol greu de gisit va cregte din nou, poate
aceastd tehnologie va fi valoroasi. AtAta vreme cAt lara noastri
doregte sd-gi menlind dependenla de petrol brut strdin, cei care fac
bani din forarea sondelor sterile vor fi interesafi doar de folosirea
acestei tehnologii ca de un dispozitiv de marketing. Atunci cAnd
lumea va fi preg5titd sd gdseascd petrol, ap6,, gaze naturale, marnd,
cirbuni sau chiar argint - odat5, noi am explorat o mind de argint
din Rosenburg, Oregon -,aceastd tehnologie va fi disponibil5.
Noliuni corelatecu privire la HAARP
Am dezvoltat cele mai corecte gi mai sensibile tehnici de scanare
tomograficd din lume, folosind mai pu{in de 30 de wali de energie.
Energia rezonantd cumulativd provenitd din legdturile moleculare
in sute de metri cubi de material simiiar a putui fi detectatd gi
descifratd pentru a revela o sonoritate distincti a acestor compugi.
Encrsia absorbita de aceqticompuEi ntr a fost cletectata.in scirimb,
298 leanne Manning I Dr. Nick Begich RETEAUAHAARP 299
energia transmisd prin intermediul acestor compugi, sau odatd cu ei, Simplul fapt cd riscul de a arde fiecare moleculi organicd din
ca rezultat al radiafiei subtile qi precise, a fost interpretati gtiinfific. mai multe state in cAteva momente, doar pentru a testa o armd
Extrapolirile sunt intotdeauna foarte interesante.in contabilitate noui, este inacceptabil pentru lume. Doar cAfiva oameni de gtiinfd
sau in afaceri, ne place si ne imaginim viitoarele cAgtiguri sau din lume ar gti ce face armata suA cu aiutorul HAARP. Exaltarea
profituri, cAnd introducem numere pe o foaie imaginard de calcul. gi zelul acestor militari-copii nu sunt controlate de intelepciunea gi
in gtiinfa nucleard, tehnologia de armament imaginati de Fermi, experienta vreunei comunitdti gtiintifice civile. Experimentele lor
Oppenheimer gi Einstein erau matematic posibile. Efectele reale sunt realizate gi finantate in secret. Nu cred cd cetdlenii acestei lumi
ale eliberirii de energie de la masa criticd n-au putut fi imaginate gi-ar dori sd aibi surpriza ca jumdtate din atmosfera superioard sd ia
sau calculate. Aclevdrul inspdimAntdtor este cd guvernul nostru a foc, deoarece tehnicienii HAARP nu s-au oprit pentru a se gAndi ce
fost dornic, intr-un mod nebunesc, si experimenteze ecuafia. Iar s-ar putea petrece dacd vreo cateva miliarde de wafi la frecventele
problema s-a pus din nou. potrivite ar h focalizate inspre ionosferd in timpul unei furtuni solare.
Din punct de vedere maternatic, estg posibil sd se dispuni Tara noastri a fost binecuvAntatd cu libertate in mare misurd
antenele exact, intr-un anutnit mod, pentru a amplifica in mod deoarece avem dreptul de a ridica glasul impotriva nedreptdlii sau
eficient un semnal radio, de mii de ori puterea sursei sale originale. corupfiei. Se pare ci cea mai mare parte a presei a fost cumpiratd
Frecvenfele difuzate, aqa cum am dovedit de mai bine de 15 ani, 9i pldtitd de grupurile care doresc sd rimand la putere indiferent de
au efecte precise qi imecliate asupra legdturilor moleculare. Atunci ceea ce gandesc sau spun oamenii. Aceastd lucrare este menitd sd
cAnd legitura molecular5 nu mai poate absorbi alti energie, sau o vd informeze cd planeta voastri se afld sub asaltul puterii absolute.
transformi in lucru mecanic, cdldura cregte in cAteva milisecunde. Trebuie si oblinem un control gtiinlific civil gi publicarea rezultateior
Dacd aceastd cSldurd este suficient de intensd, legdtura se desface. experimentelor HAARP, inainte sd se efectueze orice alte emisii.
Dacd particulele se desfac cu suficientd energie, gi existd in apropiere
suficientd materie cu care sI se' ciocneascd,incepe o reaclie in lan!.
Odatd ce s-a oblinut energia de activare, ca gi la aprinderea unui
chibrit, reaclia continud singur5, pAnd cAnd sursa materiei este
transformatd in intregime in energie purd.
Programul de Cercetare Aurorald Activd cle inaltd Frecvenfi
(HAARP) este proiectat si testeze efectele miliardelor de wa{i de
energie radio concentratd asupra ionosferei planetei noastre. Se
vtllizeazd lentile de altitudine extrem de mare, formate cu miliarde
de rn3de particule atmosferice ionice, pentru a focaliza undele (radio)
purtdtoare asupra suprafefei planetei noastre, in scopuri militare.
Din cercetdrile mele, gtiu cd dacd armonica corectd a frecvenfelor
pentru acea purtdtoare este aleasd la int6mplare, rezultatul va h
o eliberare de energie purd, absolut catastrofald. Cerul ar pdrea,
Iiteralmente, cd arde. Ceea ce nu se poate calcula sau imagina este
intensitatea focului, sau durata arderii, sau ce elemente sau izotopi
ar rdmAne dupd ce reactia s-a incheiat.