UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” SIBIU

FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIO-UMANE

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI
DIDACTIC
MODUL PSIHOPEDAGOGIC NIVEL II

LUCRARE DE DISERTAȚIE
ROLUL INTELIGENȚEI EMOȚIONALE ÎN PREGĂTIREA
VIITORILOR PROFESORI

ÎNDRUMĂTOR ABSOLVENT
Conf. univ. dr. Carmen CHIȘIU ​COMANICIU L.R. David
Lucian

Sibiu, 2019
NOTĂ

Prezentul material reprezintă tema pentru disertația susținută la

încheierea programului educațional de formare psihopedagogică a
profesorilor, prin promovarea celor doi ani de studiu în cadrul Facultății de
Științe Socio-Umane, Departamentul pentru Pregătirea Personalului
Didactic, Modul Psihopedagogic Nivelul al II - lea, U.L.B.S., Sibiu.

Aduc mulțumiri pentru îndrumare și suport coordonatorului științific,

Conf. Univ. Dr. Carmen CHIȘIU, alături de întreaga apreciere pentru
colectivul de cadre didactice universitare, care mi-au îndrumat pașii de-a
lungul anilor de studiu.

AUTORUL

Masterand COMANICIU L. R. David Lucian

2
 CUVÂNT​:

„​Cei care sunt sclavii impulsurilor – așadar, cei lipsiți de autocontrol au mult de
suferit din punct de vedere moral. Capacitatea de a controla impulsurile stă la baza voinței și
caracterului. În mod similar, rădăcina altruismului se găsește în empatie, în capacitatea de a citi
emoțiile celorlalți. Și dacă există două atitudini morale de care timpurile noastre ar avea nevoie,
ele sunt cu siguranță autoînfrânarea și compasiunea.​”​ (Goleman, 2008)

3
 CUPRINS

INTRODUCERE .......................................................................................................... 5

1. BAZE CONCEPTUALE .................................................................................. 6

1.1.Emoțiile ​........................................................................................................ 6

1.2. Inteligența emoțională ​............................................................................... 7

1.3. Definirea conceptelor ​................................................................................. 7

1.3.1. Autocunoașterea .​ ............................................................................. 7

1.3.2. Autocontrolul .​ .................................................................................. 7

1.3.3. Empatia ​............................................................................................ 8

1.3.4. Managementul relațiilor interpersonale .​ ........................................ 8

1.4.Inteligența emoțională a cadrelor didactice ​............................................... 8

1.5.Exemplu de studiu ​....................................................................................... 9

2. METODOLOGIA CERCETĂRII .................................................................. 10

2.1. Scop ​......................................................................................................................... 10

2.2. Obiective ​.................................................................................................................. 10

2.3. Ipoteză ​..................................................................................................................... 10

2.4. Designul cercetării ​................................................................................................. 10

2.4.1. Lotul experimental ​.......................................................................... 10

2.4.2. Descrierea experimentului .​ ............................................................ 10

2.4.3. Metoda de cercetare ​........................................................................ 11

2.4.4. Instrumente folosite .​ ....................................................................... 11

3. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR CERCETĂRII .... 12

4. CONCLUZII, RECOMANDĂRI ȘI PERSPECTIVE .................................. 29

BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................... 31

4
INTRODUCERE

Lucrarea de față își propune să evidențieze rolul inteligenței emoționale (I.E.) în pregătirea
viitorilor profesori și efectele generate de o inteligență emoțională dezvoltată asupra procesului de
predare-învățare și a relației profesor-elev.
Vom prezenta atât aspecte teoretice dar și practice, care țin de importanța deținerii de către
profesori a unui nivel ridicat al inteligenței emoționale, aplecându-ne mai cu seamă asupra
definirii clare a conceptelor I.E., creșterea nivelului I.E. ca sprijin în dezvoltarea competenței
pedagogice, stabilirea diagnozei stării actuale a problemei cercetate, identificarea modalităților de
intervenție pentru a ameliora sau rezolva problema cercetată.
Motivul alegerii acestei teme derivă din dorința de a face cunoscută, de a pune accentul pe
importanța dezvoltării I.E. la viitoarele cadre didactice dar și pe importanța îmbunătățirii nivelului
I.E. la cadrele didactice actuale, crescând astfel receptivitatea față de rezolvarea acestor aspecte,
generând astfel o creștere calitativă a procesului de predare-învățare și totodată crescând nivelul de
performanță al învățământului românesc prin îmbunătățirea, cu această ocazie, a relației
profesor-elev fapt care v-a avea efecte benefice asupra motivației elevilor în ceea ce privește
învățarea.
În acest context, Daniel Goleman afirmă în cartea sa intitulată „Inteligența Emoțională” la
pagina 23, că inteligența emoțională este „un element esențial al legăturii dintre sentimente,
caracter și instincte morale.” (Goleman, 2008) Altfel spus, pentru a explica totodată și I.Q.-ul și
I.E.-ul într-o formă comparativă, putem spune că I.Q.-ul este util în identificarea scopurilor
personale, pe când I.E.-ul se reflectă în capacitatea de autogestionare a emoțiilor și în comunicarea
eficientă cu ceilalți, astfel încât scopurile să fie îndeplinite. (Inteligenta emoțională, 2018)
Inteligența emoțională, cuprinde 4 componente: 2 intrapersonale precum sunt a) conștientizarea
propriilor emoții și b) Monitorizarea și gestionarea propriilor emoții precum și 2 componente
interpersonale: c) Empatia care reprezintă înțelegerea persoanelor cu care interacționăm și d)
Monitorizarea și îmbunătățirea relației cu cei din jur. (Inteligenta emoțională, 2018)
În ultima perioadă, prin intermediul tehnologiei din ce în ce mai accesibile și cu ajutorul
surselor media informațiile cu privire la aspectele negative ale învățământului se propagă și ajung
la urechile tuturor, cu o frecvență destul de mare. De multe ori, aceste aspecte negative reprezintă
probleme care țin mai mult de slaba dezvoltare a I.E. în rândul profesorilor. Prin aceste lucruri se
face referire la situații precum cedarea unor profesori sub greutatea impulsurilor fie că vorbim de
impulsul de-a manifesta violență fizică și/sau verbală, cum au fost cazuri frecvente de copii loviți

5
sau abuzați verbal, fie că vorbim de impulsuri de natură sexuală cum a fost scandalul recent cu
profesorul de engleză care a sărutat o elevă de 15 ani, fie că ne bazăm pe cazuri mai puțin șocante
și care putem spune, din păcate, că sunt destul de banale la nivelul oricărei instituții de învățământ,
cum sunt cazurile de profesori care cu subiectivism pedepsesc prin note mai scăzute decât meritul,
refuză să asculte și să înțeleagă cumulul de evenimente care definesc personalitatea elevului,
umilesc, ironizează, ignoră cu bună știință elevii. Desigur că există și excepții în rândul
profesorilor dar scopul acestei lucrări este să facă lumină asupra cazurilor indezirabile cu scopul
de-a promova I.E. ca o soluție a unora dintre aceste situații negative.
Aplecându-ne asupra evitării cazurilor indezirabile menționate mai sus, dar și asupra
evitării problemelor conexe care pot să apară în urma unei slabe dezvoltări a caracteristicilor care
definesc nivelul inteligenței emoționale, prin intermediul acestui studiu, se propune o atenție
sporită asupra importanței dezvoltării I.E., prin evidențierea acestui fapt, chestionarea unui grup
țintă cu privire la aceste aspecte și propunerea unor soluții vis-a-vis de elementele problematice
ale situației actuale izvorâte din incapacitatea sau subdezvoltarea auto-înțelegerii, autocontrolului,
empatiei și comunicării eficiente.
Lucrarea de față se structurează pe 4 capitole principale, cuprinzând aspecte teoretice și
practice legate de conceptele definitorii ale inteligenței emoționale și de tema abordată, creșterea
nivelului inteligenței emoționale ca sprijin în dezvoltarea competenței pedagogice, obiectivele care
vizează măsurarea și au rol de-a diagnostica actuala stare a problemei cercetate, obiectivele care
vizează identificarea modalităților de intervenție pentru ameliorarea/rezolvarea problemei
cercetate, ipoteza referitoare la faptul că identificarea scopului învățării duce la apariția și
menținerea motivației pentru a învăța și implicit la creșterea performanțelor, descrierea lotului
experimental, experimentului, a instrumentelor și a metodei folosite, analiza și interpretarea
rezultatelor cercetării, precum și conlcuzile apărute în urma acestui studiu, recomandările și
perspectivele oferite.

1. BAZE CONCEPTUALE

1.1.Emoțiile
Pentru a facilita înțelegerea I.E. trebuie în primul rând să înțelegem ce sunt emoțiile, cum
apar și care este modalitatea de control a acestora. Conform teoriei evaluării cognitive, emoțiile
reprezintă o modalitate de apreciere senzitiv-cognitivă asupra gradientului de mulțumire sau
nemulțumire cu privire la nivelul de îndeplinire a unei nevoi, al unui obiectiv. Fericirea, de
exemplu evaluează nivelul de satisfacție legat de îndeplinirea unei nevoi pe când, în mod similar,

6
sentimentul de tristețe este evaluarea cognitiv-senzorială a gradului de insatisfacție. (Thagard,
2010)
Conform teoriei percepției somatice reflectată în modificări fiziologice resimțite de
organism, emoțiile reprezintă o sumă de modificări fiziologice de un anumit gradient, precum
accentuarea bătăilor inimii, creșterea temperaturii interne și schimbări hormonale ca răspunsuri
fiziologice ale stimulării căilor neuronale din amigdala și insula, părți ale creierului. Însă o
abordare mai completă, sugerează luarea în considerare în explicarea emoțiilor, a ambelor teorii.
(Aubie, 2008)

1.2.Inteligența emoțională
Majoritatea oamenilor care au habar despre inteligența emoțională, consideră că I.E. este
mai importantă decât IQ-ul în ceea ce ține de succesul în viața personală și în carieră, întrucât
capacitatea de-a „citi” expresiile și reacțiile umane non-verbale precum și răspunsul adecvat,
pre-meditat, la acestea ne pot propulsa în sferele succesului, indiferent de tipul de succes la care
facem referință. Așadar, aceste aptitudini specifice maturizării emoționale ar trebui să facă parte
din lista de lucruri esențiale care trebuiesc stăpânite, a fiecăruia dintre noi. În lipsa capacității de
înțelegere a celorlalți, a autocontrolului, a empatiei și a capacității de-a negocia corespunzător,
posibilitățile noastre, ca indivizi, de-a atinge succesul sunt nefavorabile dacă nu imposibile.
(Steve, 2018)
Mai simplu, inteligența emoțională reprezintă o calitate complexă a cărei dobândire asigură
gestionarea eficientă a propriilor emoții și-a relației cu cei din jur în funcție de experiențele și
provocările avute și depășite în trecut. În absența unei educații specifice în acest sens, inteligența
emoțională survine în urma maturizării emoționale care este efectul depășirii provocărilor pe care
viața ni le pune în cale, provocări în urma cărora dobândim un bagaj de cunoștințe și o experiență
specifică. Maturitatea emoțională, așadar deținerea unei inteligențe emoționale dezvoltate, devin
indicatori esențiali ai unei vieți de calitate, adică a ceea ce numim „succes”. (Radu, 2017)

1.3.Definirea conceptelor
Inteligența emoțională fiind complexă, se compune din 4 caracteristici principale. Două
dintre aceste caracteristici sunt de natură intrapersonală iar celelalte două sunt de natură
interpersonală. Din categoria caracteristicilor de natură intrapersonală fac parte Autocunoașterea și
Autocontrolul iar din categoria caracteristicilor de natură interpersonală fac parte Empatia și
Managementul relațiilor interpersonale. (Radu, 2017)

1.3.1. Autocunoașterea

7
 Autocunoașterea este reprezentată de abilități introspective precum: capacitatea unui
individ de a determina propriile puncte forte și limitări, auto-conștientizarea emoțiilor cauzatoare
de efecte comportamentale care la rândul lor generează un impact asupra persoanelor cu care
individul interacționează la acel moment, capacitatea de introspecție analitică. (Inteligenta
emoțională, 2018)

1.3.2. Autocontrolul
Autocontrolul reprezintă capacitatea introspectivă a unui individ de-a percepe și înțelege
propriile emoții și de-a controla modalitatea de manifestare a acestora. Acesta este reprezentat de
abilități introspective precum: capacitatea de-a fi dinamic și ușor adaptabil la schimbări,
rezistența la stres și la elemente care provoacă frustrare. (Inteligenta emoțională, 2018)

1.3.3. Empatia
Empatia este considerată de către cercetătorii emoțiilor ca fiind abilitatea de-a simți ceea ce alte
persoane simt, adică emoțiile lor, în paralel cu abilitatea aceluiași individ de-a extrapola/de-a
intui/de-ași atribui acele emoții la un asemenea nivel încât „simte”/conștientizează ceea ce
gândesc acele alte persoane la un moment dat. (Empathy, 2018) Mai simplu spus, reprezintă
capacitatea unuia de-a observa emoțiile altora și de-a înțelege ce gândesc și simt aceștia. (Radu,
2017)

1.3.4. Managementul relațiilor interpersonale

Managementul relațiilor interpersonale reprezintă abilitatea unui individ de-a utiliza cunoștințele
despre emoții pentru gestionarea eficientă și cu succes a relațiilor cu ceilalți indivizi prin
„citirea” semnalelor non-verbale și oferirea de răspunsuri adecvate. Printre abilitățile extrem de
utile în privința managementului realațiilor interpersonale menționăm: utilizarea eficientă a
tacticilor persuasive, abilitatea de-a transmite mesaje clare, abilitatea de-a ghida și-a inspira alte
persoane, capacitatea de-a iniția și-a controla schimbarea, abilitatea de rezolvare a conflictelor
prin intermediul înțelegerii și negocierii, abilitatea de-a consolida relația cu ceilalți, capacitatea
de colaborare și cooperare în privința atingerii unor obiective comune. (Steve, 2018)

1.4. Inteligența emoțională a cadrelor didactice

Profesia de cadru didactic, de la sine implică rolul deosebit de important pe care profesorii îl au în
privința socializării zilnice și a suportului oferit în sensul dezvoltării I.E. în rândul elevilor.
Astfel, dezvoltarea profesională continuă în rândul profesorilor este o necesitate, dată fiind
complexitatea și impredictibilitatea situațiilor variate care pot apărea. (Čotar Konrad, 2014)

8
 Ținând cont de faptul că, profesia didactică necesită aptitudini avansate care țin de
autocunoaștere, autocontrol, empatie și managementul eficient al relațiilor interpersonale, este
evidentă nevoia acută de pregătire sistematizată a viitorilor profesori în privința dezvoltării
inteligenței emoționale, tocmai pentru a fructifica la maximum abilitățile profesorilor și a atinge
performanțele școlare dezirabile. (Čotar Konrad, 2014)
Conform lui Salovey și Mayer, I.E. este o formă de inteligență socială care implică
capacitatea de-a observa atât propriile emoții cât și emoțiile celorlalți, să le diferențieze respectiv
să le recunoască și să utilizeze informația astfel obținută, pentru a-și ghida gândirea și faptele.
(Salovey, 1990)
Așadar, ținând cont de faptul că o I.E. dezvoltată la profesori presupune îmbunătățirea
relațiilor profesor-elev și claritate în comunicare printre altele, claritate care duce la
conștientizarea scopului învățării de către elevi, acestea fiind aspecte care la rândul lor generează
creșterea motivației de-a învăța, se poate afirma că o I.E. dezvoltată la profesori generează o
creștere a performanței școlare. Astfel I.E. are un rol esențial în pregătirea viitorilor profesori.
„​I.E. determină potențialul nostru de a deprinde fundamentele stăpânirii de sine. Iar competența
noastră emoțională determină cât de mult din respectivul potențial am acumulat sub forme
traductibile în abilități aplicabile practic.” ​Trebuie ​însă avut în vedere faptul că I.E. este
imperativ necesară pentru a dovedi o anumită competență dezirabilă în sfera profesională, dar nu
este suficientă. (Goleman, 2008)

1.5.Exemplu de studiu
Conform unui studiu științific efectuat pe un eșantion de 3000 de copii, cu vârste cuprinse
între 7 și 16 ani, între mijlocul anilor 70’ și mijlocul anilor 80’, indicatorii bunăstării emoționale în
rândul copiilor studiați, au înregistrat un declin drastic. Acest lucru s-a reflectat în faptul că,
respectivii copii „​erau mai tulburați și aveau mai multe probleme, de la singurătate și anxietate la
neascultare și văicăreli.”​ .
La o evaluare ulterioară, în anul 1999, au fost observate îmbunătățiri, rezultatele
evaluărilor fiind mai bune decât ale grupului de la finalul anilor 80’, fiind totuși observată o
tendință ascendentă. (Goleman, 2008)
Există îngrijorarea că, în zilele noastre, copiii au de suferit sub aspectul I.E. deoarece
progresul economic și tehnologic îi privează de acele experiențe de care au nevoie pentru a-și
dezvolta inteligența emoțională. Astfel, sub umbrela acestor îngrijorări întâlnim argumente
precum faptul că „​părinții lor petrec mai mult timp la serviciu decât generațiile trecute, creșterea

9
mobilității a întrerupt legăturile cu familia extinsă și timpul liber a devenit atât de îngrădit și
hiperorganizat.”​ . (Goleman, 2008)
Acest lucru se crede deoarece în mintea celor îngrijorați s-a format o corelare de tip
„cauză-efect” în ceea ce privește interacțiunea zilnică a copiilor cu părinții și rudele lor prin
intermediul discuțiilor și jocurilor la care aceștia iau parte. (Goleman, 2008)
Potrivit lui Daniel Goleman, pe lângă factorul constituit de progresul economic, mai există
și cel tehnologic. Astfel, se consideră că odată cu interacțiunea tot mai frecventă a copiilor cu
tehnologia, implicit cu „mediul virtual”, aceștia privați fiind de interacțiunea reală, ar putea ajunge
să se simtă mai confortabil în fața computerelor decât în fața propriilor semeni, fiind astfel „​privați
de abilitățile de a crea relații interpersonale.​”. (Goleman, 2008)
Chiar dacă, în ultimii ani nu par a se fi modificat multe sub acest aspect, tendința generală
pare a fi în creștere, conform lui Daniel Goleman în cartea sa „Inteligența Emoțională”.
„​Fundamentele IE (…) se traduc prin succes în carieră.” ​(Goleman, 2008)

2. METODOLOGIA CERCETĂRII

2.1. Scop
Scopul acestei lucrări este de-a evidenția rolul I.E. în pregătirea viitorilor profesori și
efectele generate de o inteligență emoțională dezvoltată asupra procesului de predare-învățare și a
relației profesor-elev, prin accentuarea importanței dezvoltării I.E. la viitoarele cadre didactice
lăsând deschisă sugestia de îmbunătățire a acestui aspect și la cadrele didactice care deja
profesează și dispun de potențial de îmbunătățire, fiind luate în considerare ca efect al
îmbunătățirii situației din acest punct de vedere, îmbunătățirea relațiilor profesor-elevi,
conștientizarea scopului învățării, creșterea motivației de-a învăța culminând cu creșterea
performanțelor școlare și academice.

2.2. Obiective
a) Clarificarea teoretică a subiectului principal al acestei lucrări și a conceptelor/caracteristicilor
acestuia.
b) Stabilirea importanței caracteristicilor care țin de I.E. în pregătirea viitorilor profesori.
c) Scoaterea în lumină a situațiilor indezirabile din relațiile profesor-elevi, survenite în urma unei
insuficiente dezvoltări ale aspectelor care țin de I.E.
d) Utilizarea metodei investigației pentru efectuarea unui chestionar asupra unui lot experimental
de peste 100 de cadre didactice, în scopul evidențierii nivelului actual de cunoștințe despre I.E.

10
 și importanța ei, în rândul respondenților dar și de-a arăta actualul nivel de I.E. al acestora,
de-a accentua necesitatea dezvoltării I.E. în pregătirea viitorilor profesori precum și
propunerea de soluții de către respondenți.
e) Analiza, interpretarea și reprezentarea grafică a rezultatelor obținute prin intermediul
chestionarului ante-menționat.
f) Stabilirea concluziei/-lor, recomandărilor și a perspectivelor în partea finală a acestei lucrări de
cercetare, subliniind importanța I.E. în pregătirea viitorilor profesori dar și al rolului I.E. în
creșterea performanțelor școlare.

2.3.Ipoteză
Dacă profesorilor le lipsesc capacitățile specifice unui nivel ridicat al inteligenței
emoționale, atunci comunicarea profesor-elev este greoaie și ineficientă.

2.4.Designul cercetării

2.4.1. Lotul experimental

Lotul experimental de persoane chestionate, adică grupul țintă, este format dintr-un număr
de peste 100 de cadre didactice. Legătura dintre persoanele din grupul țintă și mediul școlar sau
academic este esențială pentru a chestiona doar acele persoane care pot furniza informații ancorate
în realitate.

2.4.2. Descrierea experimentului

Experimentul din cadrul prezentei lucrări de cercetare a fost efectuat utilizând platforma de
cloud online cu funcție de stocare, sincronizare și modelare date, cunoscută sub denumirea de
Google Drive. Din cadrul acestei platforme s-a utilizat opțiunea de creare, distribuire și
interpretare chestionare, compunându-se și distribuindu-se un astfel de chestionar, orientat pe
identificarea nivelului de popularizare al conceptului de I.E. și ale particularităților acestuia,
evaluarea nivelului inteligenței emoționale a grupului țintă, obținerea de păreri și sugestii privind
îmbunătățirea nivelului I.E. la profesori având ca scop final creșterea performanțelor școlare ca
urmare a îmbunătățirii relației profesor-elev. Grupul țintă a fost format dintr-un număr de peste
100 de cadre didactice. Persoanele chestionate au fost contactate prin intermediul surselor de
comunicare disponibile online, prin conversație directă și prin abordare la telefon, iar chestionarul
a fost trimis fie prin e-mail fie prin alte canale de comunicare online, spre a fi rezolvat. Datele
rezultate în urma acestui studiu au fost modelate în tabele și în reprezentări grafice spre a face
informația mai condensată și mai accesibilă, precum și interpretate.

2.4.3. Metode de cercetare

11
 Metoda utilizată este investigația prin intermediul chestionării unui lot experimental format
din peste 100 de persoane cu experiență în predare. Am ales această metodă datorită ușurinței de
utilizare, a timpului necesar redus pentru interpretarea și analizarea datelor colectate și mai ales a
riscului redus de-a interpreta în mod eronat datele colectate. Sub aspectul timpului necesar redus,
această platformă online oferă rezultatele și interpretarea datelor în timp real reducând totodată și
erorile umane care ar fi putut surveni, deci crescând acuratețea datelor rezultate. De asemena,
această metodă necesită resurse financiare și tehnologice la un nivel accesibil majorității
persoanelor. Pentru accesarea platformei GoogleDrive sunt necesare un dispozitiv de tip PC,
laptop, tabletă ori telefon mobil, o conexiune de internet stabilă și deținerea unui cont pe platforma
Google.

2.4.4. Instrumentele folosite

Instrumentele folosite în această lucrare sunt cele furnizate de platforma de stocare,
sincronizare și modelare de date online de tip „cloud” de la compania Google, cunoscută sub
numele de GoogleDrive. S-a utilizat funcția de creare a unui chestionar prin intermediul acestei
platforme iar datele obținute în urma rezultatelor acestui chestionar au fost modelate în meta-date
ca mai apoi transformate în informație accesibilă majorității persoanelor indiferent de nivelul
acestora de pregătire în domeniu, iar apoi au fost transpuse în tabele respectiv în reprezentări
grafice.

3. ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR CERCETĂRII

Acest capitol a fost realizat în urma analizării și interpretării răspunsurilor date de

respondenți în chestionarul adresat. Graficele au fost generate de platforma de cloud „Google
Drive” prin intermediul căreia a fost compus și chestionarul, fiind apoi editate de autor, din dorința
ca aceste reprezentări să ofere cititorului, la o primă vedere, toate informațiile necesare, expuse
succint.

Fig. nr. 1 - Analiza popularității conceptului de Inteligență Emoțională (original)

12
 Conform fig. nr. 1, doar unui singur respondent nu îi era cunoscut termenul de „Inteligență
Emoțională”. Restul de 126 de respondenți cunosc conceptul și chiar particularitățile acestuia,
după cum vom vedea. Astfel, putem afirma despre conceptul de I.E. că este cunoscut în rândul
persoanelor cu experiență în predare.

Fig. nr. 2 - Analiza cunoștințelor respondenților despre componentele de bază ale I.E. (original)

În acest caz au fost oferite 9 variante de răspuns, aparent similare, dispuse aleatoriu, pentru
a testa cunoștințele respondenților, astfel încât să nu le fie facil să deducă răspunsul corect,
ignorând răspunsurile evident greșite. Variantele corecte de răspuns sunt: Autocunoașterea,
Monitorizarea propriilor emoții, Empatia și Gestionarea relațiilor cu cei din jur. Astfel, observăm
că din totalul de 127 de respondenți, sumele celor care au ales corect sunt următoarele: 104 au ales
Autocunoașterea, 109 - Monitorizarea propriilor emoții, 95 - Gestionarea relațiilor cu cei din jur,
82 - Empatia.

13
Fig. nr. 3 - Analiza concepției respondenților asupra măsurii necesității I.E. la cadrele didactice.
(original)

Din cele 6 variante graduale de exprimare a măsurii necesității I.E, conform

respondenților, 67,7% dintre aceștia au răspuns cu „foarte mult”, 29,1 % au răspuns cu „mult” și
2,4 % au ales „așa și așa”. Astfel, observăm că cei mai mulți consideră I.E. ca fiind absolut
necesară cadrelor didactice.

Fig. nr. 4 - Analiza concepției respondenților asupra gradului de corelare a nivelului I.E. cu
eficiența comunicării profesor-elev. (original)

În cadrul acestei întrebări, respondenții au apreciat că nivelul de dezvoltare a I.E.

influențează eficiența comunicării profesor-elev, într-o măsură semnificativă. Astfel, 58,3 % au
ales „foarte mult”, 34,6% au ales „mult”, 5,5% - „așa și așa” și 1,6% „puțin”.

Fig. nr. 5 - Analiza concepției respondenților despre gradul influențării rezultatelor școlare, a
comunicării eficiente profesor-elev. (original)

14
 După cum putem observa, 74,8% dintre respondenți, sunt de părere că o comunicare
eficientă între profesor și elev poate genera îmbunătățirea rezultatelor școlare „foarte mult”, 23,6%
„mult” și doar 1,6% au ales „așa și așa”. Niciun respondent nu a ales variantele ce exprimă măsuri
mai mici. Astfel, 98,4% din respondenți consideră că rezultatele școlare pot fi îmbunătățite în
urma unei comunicări eficiente profesor-elev.

Fig. nr. 6 - Analiza concepției respondenților despre corelarea invers proporționată a I.E. cu
apariția situațiilor indezirabile privitoare la relația profesor-elev. (original)

În acest caz, putem observa că respondenții sunt de părere că există o corelare invers
proporțională semnificativă între nivelul I.E. al profesorului și situațiile indezirabile care pot
apărea în relația dintre cadrul didactic și elevi. Astfel, 26,8% au ales „foarte mult”, 35,4% au ales
„mult”, 26% - „așa și așa”, 7,9% - „puțin” și doar 0,8%, adică 1 respondent a ales „deloc”.

15
Fig. nr. 7 - Analiza legăturii dintre nivelul crescut al I.E. și frecvența redusă a situațiilor
indezirabile, izvorâte din relația profesor-elev. (original)

Conform acestei analize, majoritatea respondenților (69,2%) cred că un nivel mai dezvoltat
al I.E. la cadrele didactice reduce „foarte mult” situațiile indezirabile sau chiar le elimină. 34,6%
alegând „foarte mult”, același număr de respondenți consideră „mult” în aceeași situație, 26,8%
din respondenți, au ales „așa și așa”, 3,1% - „puțin” și un respondent a ales „deloc”.

Fig. nr. 8 - Analiza părerii respondenților despre propriul nivel de dezvoltare al I.E. (original)

Din totalul respondenților, 74,8% au răspuns afirmativ, 0,8% (1 respondent) a răspuns

negativ și 24,4% din respondenți au ales „Nu știu!”.

În continuare, respondenții au fost introduși celei de-a doua părți a chestionarului. În cadrul
acestei părți, respondenții au avut șansa de a parcurge un test standard de Inteligență Emoțională,
denumit „Scala de Maturitate Emoțională Friedmann”. Acest lucru a permis observarea mai

16
multor aspecte, printre care pe de o parte s-a putut observa cât de corect s-au auto-evaluat
respondenții, în cadrul analizei de la „Fig. nr. 8 - ​Analiza părerii respondenților despre propriul
nivel de dezvoltare al I.E.”, ș​ i pe de altă parte, cel mai important aspect, s-a putut identifica
nivelul de dezvoltare a Inteligenței Emoționale a respondenților din grupul țintă.

Fig. nr. 9-34 - Întrebările Scalei de Maturitate Friedmann și răspunsurile respondenților.

(original)

17
18
19
20
21
22
Tabel nr. 1 - Nivelul de maturitate emoțională al respondenților, evaluat prin Scala de Maturitate
Emoțională Friedmann.​ (​ original)

REZULTATE RESPONDENȚI

Peste 25: Perfect maturizat emotional 4

22-24: Maturizare bună 56

20-21: Nivel corespunzător de maturizare 36

23
18-20: Nivel mediu de maturizare. 22

16-18: Situație spre limită, tendință spre

dezechilibru 4

14-15: Ușoară imaturitate emoțională. 3

12-14: Reacții adolescentine, imature. 1

10-12: Reacții infantile, puerile. 0

0-10: Infantilism. 0

Figura 35 reprezintă datele din „​Tabelul nr.1 - Nivelul de maturitate emoțională al

respondenților, evaluat prin Scala de Maturitate Emoțională Friedmann.” exprimate grafic.

Fig. nr. 35 - Nivelul I.E. al respondenților. (original)

Se observă, în urma completării Scalei de Maturitate Emoțională Friedmann, faptul că

respondenții au următoarele nivele de maturitate emoțională:
- Din totalul respondenților, 3,2% (4 respondenți) sunt perfect maturizați emoțional,
având un scor de peste 25.
- 44 ,4% (56 respondenți) au un nivel de maturizare emoțională bună, scorul lor fiind
încadrat între 22 și 25.
- 28,6% (36 respondenți) au un nivel corespunzător de maturizare emoțională, având
scorul încadrat între 20 și 22.

24
 - 17,5% (22 respondenți) au un nivel mediu de maturizare emoțională, scorul
acestora fiind încadrat între 18 și 20.
- 3,2% (4 respondenți) au o maturizare emoțională aflată chiar spre limită,
prezentând tendință spre dezechilibre. Aceștia au avut un scor încadrat între 16 și
18.
- 2,4% (3 respondenți) au prezentat o ușoară imaturitate emoțională, având un scor
încadrat între 14 și 16.
- 0,8% (1 respondent) a prezentat un nivel scăzut de maturitate emoțională,
caracterizat prin „​reacții adolescentine, imature.” S
​ corul acestui respondent fiind
încadrat între 12 și 14.
- Niciun respondent nu a avut nivelul de maturizare mai scăzut de atât, deși există
posibilitatea de a se putea ajunge la scoruri încadrate între 10 și 12 sau chiar la
0-10, caracterizate de „​reacții infantile, puerile”​ respectiv „​infantilism”.

Următoarele aspecte observate, reprezintă continuarea primei părți a chestionarului. În

această parte, respondenții au fost chestionați cu privire la posibilii factori care ar fi putut contribui
la nivelul lor actual de maturizare emoțională, aflat anterior prin efectuarea Scalei de Maturizare
Emoțională Friedmann.

Fig. nr. 36 - Analiza concepției respondenților despre gradul de influență al modulului

psihopedagogic asupra actualului lor nivel de maturizare emoțională. (original)

Conform acestei analize, 11% (15 respondenți) consideră că modulul psihopedagogic a

influențat „foarte mult” nivelul lor actual de maturizare emoțională, 12,3% (16 respondenți) au
ales „mult” și 31,5% (40 respondenți) au ales „așa și așa”. Suma acestora reprezintă 55,9% (71
25
respondenți), care consideră că modulul a avut o influența de la medie spre foarte mare asupra
actualului lor nivel de maturizare emoțională, ceea ce înseamnă că mai bine de jumătate dintre ei
au fost „ajutați” în acest sens de către programul de pregătire psihopedagogică.
Comparativ, 17,3% (22 respondenți) au răspuns cu „deloc” la întrebarea „​În ce măsură
considerați că nivelul dumneavoastră actual al I.E. se datorează programului de pregătire
profesională a viitorilor profesori?”, 8​ ,7% (11 respondenți) au răspuns cu „foarte puțin” și 18,1%
(23 respondenți) au răspuns cu „puțin”. Astfel, însumat, 26,8% (34 respondenți) cred că modulul
psihopedagogic le-a influențat „puțin” spre „foarte puțin” actualul nivel de maturizare emoțională.
Restul de 17,3% (22 respondenți) consideră că modulul psihopedagogic nu a constituit un ajutor în
sensul maturizării lor emoționale.

Fig. nr. 37 - Analiza concepției respondenților despre gradul de influență al interacțiunii cu

familia asupra actualului lor nivel de maturizare emoțională. (original)

În urma acestei analize, constatăm că 35,4% (45 respondenți) consideră că interacțiunea

cu propria familie le-a influențat „foarte mult” actualul nivel de maturizare emoțională, 41,7% (53
respondenți) alegând opțiunea „mult”, 14,2% (18 respondenți) alegând opțiunea „așa și așa”, 7,1%
(9 respondenți) alegând opțiunea „puțin” și 1,6% (2 respondenți) alegând opțiunea „foarte puțin”.
Niciun respondent nu a ales opțiunea „deloc”. Astfel, putem constata că cea mai mare pondere a
respondenților consideră interacțiunea cu propria familie ca fiind un factor semnificativ în ceea ce
privește actualul lor nivel de maturizare emoțională.

Fig. nr. 38 - Analiza concepției respondenților despre gradul de influență al experienței lor
sociale asupra actualului lor nivel de maturizare emoțională. (original)

26
 Conform figurii actuale, cei mai mulți dintre respondenți consideră că experiențele
sociale avute de-a lungul timpului le-au influențat într-o foarte mare măsură actualul nivel de
maturizare emoțională. Astfel, 55,1% (70 respondenți) au ales opțiunea „foarte mult”, 38,6% (49
respondenți) au ales opțiunea „mult”, 5,5% (7 respondenți) au ales „așa și așa” și doar 0,8% (1
respondent) a ales opțiunea „puțin”.

Fig. nr. 39 - Analiza concepției respondenților despre gradul de influență al auto-educării

emoționale asupra actualului lor nivel de maturizare emoțională. (original)

Conform acestei analize, 50,4% (64 respondenți) consideră că auto-educarea în scopul

dezvoltării I.E. le-a influențat „foarte mult” actualul nivel de maturizare emoțională, de asemenea
33,9% (43 respondenți) au ales opțiunea „mult”, 12,6% (16 respondenți) au ales „așa și așa” pe
când doar 2,4% (3 respondenți) au ales opțiunea „puțin”. Niciun respondent nu a ales opțiunile
„foarte puțin” sau „deloc”. Astfel, putem concluziona că marea majoritate a respondenților, adică

27
84,3% din respondenți au ales „mult” și „foarte mult”, deoarece consideră că auto-educarea din
punct de vedere al I.E., a constituit un factor extrem de important pentru actualul lor nivel de
maturizare emoțională.

Fig. nr. 40 - Analiza necesității de completare a modulului psihopedagogic, printr-un program

sistematizat de dezvoltare a I.E.

Conform acestei analize, 95,3%, ceea ce se traduce în 121 de respondenți, consideră

necesară introducerea în cadrul modulului psihopedagogic, a unui program sistematizat pentru
dezvoltarea aptitudinilor specifice unei inteligențe emoționale dezvoltate. De asemenea, 4,7% (6
respondenți), nu consideră că este necesară implementarea unui astfel de program, în cadrul
modulului psihopedagogic.

În continuare, în „​Tabel nr. 1 - Soluțiile propuse de respondenți. (original)”, v​ ă

prezentăm soluțiile propuse de respondenții din grupul țintă. Acestea, fiecare în parte, au fost
analizate, contabilizate și sortate în funcție de repetitivitatea și relevanța lor pentru această lucrare,
astfel că, în final s-a ajuns la un număr de 10 propuneri principale, întâlnite frecvent printre
sugestiile respondenților.

Tabel nr. 1 - Soluțiile propuse de respondenți. (original)

NR.
NR PROPUN
. SOLUȚII ERI

1. Programe + Cursuri pentru dezvoltarea IE, dezvoltare personală, Anger 46

28
 Management, Monitoring IE propriu, workshop-uri, Cursuri psihologie.

2. Mai multă practică în cadrul modulului psihopedagogic. Modul mai amplu. 14

3. Comunicare profesor-elevi + feedback. 12

4. Sesiuni periodice individuale cu un psiholog, gratuite. 10

5. Autoperfecționare + dezvoltare continuă 9

6. Schimb de experiență profesor - profesor 7

Criteriu de acceptare în învățământ: Testarea I.E! + Testare psihologică

7. obligatorie 5

8. NIMIC 5

9. Profesori mai devotați. 2

10. Îmbunătățirea statutului cadrelor didactice 2

Figura 41 reprezintă exprimarea grafică a datelor din „​Tabel nr. 1 - Soluțiile propuse de
respondenți. (original)”

Fig nr. 41- Soluțiile propuse de respondenți. (original)

29
Conform acestei analize, soluțiile propuse de respondenți, în privința dezvoltării aptitudinilor care
definesc o I.E. dezvoltată, sunt:
- 46 de respondenți sugerează faptul că sunt necesare programe specializate și cursuri pe
tema dezvoltări I.E. care, printre altele, să cuprindă și cursuri, seminarii și workshop-uri
pentru dezvoltarea personală, managementul furiei precum și cursuri de psihologie.
- 14 dintre aceștia au sugerat că este nevoie de mai multă practică în cadrul modulului
psihopedagogic, respectiv un modul mai amplu sub aspectul experienței dobândite în
cadrul acestuia.
- 12 respondenți consideră că trebuie să devină o practică normală comunicarea dintre
profesor și elevi, mai relaxată, informală, în scopul de-a obține un feedback real, continuu,
neîngrădit de formalități, din partea elevilor, despre dorințele acestora cu privire la modul
desfășurării procesului de predare.
- 10 respondenți consideră că sunt absolut necesare sesiunile periodice, gratuite, individuale,
de consiliere psihologică a studenților de la modul respectiv a cadrelor didactice, atât în
timpul modulului psihopedagogic cât și în timpul activității ulterioare de predare, dacă este
cazul.
- 9 respondenți sunt de părere că o soluție eficientă pentru dezvoltarea I.E. o reprezintă
auto-perfecționarea, învățarea și dezvoltarea continuă.
- 7 respondenți consideră că schimbul de experiență profesor-profesor reprezintă o soluție
eficientă în acest sens.
- 5 dintre respondenți au sugerat, abordarea unei formalități care să pună presiune pe
dezvoltarea aptitudinilor specifice I.E., prin introducerea unor noi criterii obligatorii a
căror îndeplinire să facă diferența dintre cei care reușesc și cei care nu reușesc să ocupe un
loc în învățământ. Formalitățile sugerate sunt: Testarea obligatorie a I.E. a viitorului cadru
didactic, respectiv, testarea psihologică a acestuia.
- 5 respondenți au răspuns cu „Nimic”.
- 2 respondenți au spus că este nevoie de „​profesori mai devotați”
- 2 respondenți au menționat că „​îmbunătățirea statutului actual al profesorilor” ​poate fi un
mod alternativ de-a duce la dezvoltarea I.E. a cadrelor didactice.

4. CONCLUZII, RECOMANDĂRI ȘI PERSPECTIVE

Pentru a concluziona, dacă profesorii dispun de capacitățile specifice unui nivel ridicat al
inteligenței emoționale, atunci comunicarea dintre profesor și elevi este efectuată cu eficiență,

30
scopul învățării este înțeles, ceea ce duce la apariția, creșterea și menținerea motivației elevilor de
a participa activ în procesul de predare-învățare așadar de-a învăța, fapt care duce la creșterea
performanțelor școlare.
Educația în scopul dezvoltării I.E. a fost și este încă un „lux”, conform lui Daniel Goleman
în cartea sa intitulată „Inteligența emoțională”, fiind mai greu accesibil oamenilor de rând, mai
ales copiilor din școli publice și care provin din familii dezorganizate. (Goleman, 2008) De
asemenea, după cum spune Daniel Goleman, capacitățile de înțelegere a propriilor emoții,
autocontrolul, empatia și managementul relațiilor cu cei din jur, sunt caracteristici esențiale ale
oricăror oameni înclinați spre succes, indiferent de domeniul în care activează sau de scopurile
stabilite. (Goleman, 2008) În acest sens, recomandăm sub egida esențialității, cu celeritate,
următoarele posibile îmbunătățiri:
A. Introducerea dezvoltării I.E. ca obiectiv de bază în pregătirea viitorilor profesori.
B. Introducerea dezvoltării I.E. ca obiectiv de bază în pregătirea didactică a tuturor elevilor.
C. Includerea ca obiectiv țintă a dezvoltării I.E. sub forma unei componente secundare conexe
materiilor școlare predate.
D. Introducerea unei/unor materii specializate în dezvoltarea personală în cadrul modulului
psihopedagogic, obligatoriu de urmat pentru viitorii profesori.
E. Introducerea unei/unor materii specializate în dezvoltarea personală în cadrul programei
școlare din ciclurile gimnazial, liceal și postliceal.
F. Efectuarea de activități în scopul dezvoltării celor patru caracteristici principale ale I.E., la
elevi, în cadrul unor ore de dirigenție, de către diriginte în colaborare cu psihologul școlii
și cu consilierul educațional.
G. Participarea activă a profesorilor și elevilor la cursuri, seminarii, workshop-uri sau tabere
organizate în scopul de-a dezvolta și îmbunătăți cele patru caracteristici principale ale I.E.

Rezultatele acestei lucrări vor fi popularizate astfel:

- Postarea lucrării, pe platforme online precum sunt www.academia.edu respectiv
www.scribd.com și distribuirea linkurilor aferente pe platformele de socializare. Aceste platforme
online sunt baze de date care conțin lucrări științifice, articole și cărți, puse gratis la dispoziția unei
comunități internaționale de studenți, academicieni, profesori, cercetători și terțe persoane
interesate de varii domenii de cercetare.
- Punerea la îndemână a lucrării în forma finală, fiecărui respondent al chestionarului
utilizat.

31
 - Punerea la îndemână a lucrării în forma finală, fiecărei persoane interesate de aceasta.
- Publicarea lucrării de cercetare în volume sau reviste de specialitate, dacă este cazul.

Perspectivele indică cu speranță spre un viitor în care dezvoltarea I.E. ar putea fi o practică
standard în școli și în companii, iar trăsăturile I.E., precum dezvoltarea conștiinței de sine,
controlul emoțiilor distructive și empatia vor fi trăsături standard la locul de muncă și totodată
obligatorii pentru avansul în carieră, fapt care ar face societatea și locurile de muncă mai
stimulatoare. (Goleman, 2008)

BIBLIOGRAFIE

Aubie, P. T. (2008). Emotional consciousness: A neural model of how cognitive appraisal and
somatic perception interact to produce qualitative experience. ​Consciousness and
Cognition, 17​, 811-834. doi:10.1016/j.concog.2007.05.014
Čotar Konrad, S. &. (2014, December). The importance of teacher's emotional intelligence in a
teacher's professional development. ​Didactica Slovenica, 29,​ 3-17. Retrieved from
https://www.researchgate.net/publication/269405709_The_importance_of_teacher's_emoti
onal_intelligence_in_a_teacher's_professional_development

32
Empathy. (2018). ​Greater Good Magazine.​ Retrieved iunie 28, 2018, from
greatergood.berkeley.edu:
https://greatergood.berkeley.edu/topic/empathy/definition#what-is
Goleman, D. (2008). ​Inteligența emoțională (ed. 3). (G. Arsene, Ed., & I.-M. Nistor, Trad.)
București, România: Curtea Veche Publishing.
Inteligenta emotionala.​ (2018). Preluat pe iunie 27, 2018, de pe psihoconsultanta.wordpress.com:
http//:psihoconsultanta.wordpress.com/leadership/inteligenta-emotionala/
Radu, G. (2017, 6 15). ​inteligenta-emotionala.​ Retrieved 6 28, 2018, from
programarea-succesului.ro: https://programarea-succesului.ro/inteligenta-emotionala/
Salovey, J. D. (1990, March 1). Emotional Intelligence. ​Imagination, Cognition and Personality,
9​(3), 185-211.
Steve, B. (2018, aprilie 4). ​What is Emotional Inteligence (EQ)? Retrieved iunie 27, 2018, from
PsychCentral.com: https://psychcentral.com/lib/what-is-emotional-intelligence-eq/
Thagard, P. (2010, aprilie 15). ​What are emotions? Retrieved iunie 28, 2018, from
Psychologytoday.com:
https://www.psychologytoday.com/us/blog/hot-thought/201004/what-are-emotions

33