INFLUENTA LIDERULUI IN CADRUL IN UNUI GRUP

Omul este una dintre fiintele care traiesc social. In specia noastra, exista un instinct,
numit instinctul gregar, care ne impinge sa ne cautam unii pe altii si sa comunicam spontan,
chiar daca aparent nu ne cunoscuseram pana atunci. Cu cat o situatie este mai acuta, cu atat
comunicam mai facil.
Liderul/conducatorul este un produs al grupului iar procesul care duce la nasterea sa este unul
relativ simplu: grupul in cauza este un sistem aflat intr-o stare de tensiune iar tensiunile care
actioneaza asupra sa duc la aparitia unor nevoi in grup, nevoi care determina aparitia unui lider
care sa arate drumul spre satisfacerea acestora. Liderul este practic persoana care permite la un
moment dat grupului sa-si rezolve nevoia/ile dominante. In functie de natura psihologica a
grupului se poate anticipa si tipul de lider al acestuia.
Liderul/conducatorul este persoana cea mai influenta dintr-un colectiv. Acesta se caracterizeaza
prin puterea pe care o exercita asupra grupului el fiind polul in jurul caruia se grupeaza
membrii colectivului.
Termenul de lider este imprumutat din limba engleza. In sens larg, conceptul de lider cuprinde
orice persoana care indeplineste oficial sau isi asuma spontan in cadrul unui grup functii de
conducere. Conceptul de lider se atrubuie in psihologia sociala atat sefului formal cat si celui
informal.
In orice colectiv se deosebesc doua tipuri de lideri care au capacitatea de a influenta alte
persoane in scopul atingerii obiectivelor organizationale:

Lider formal managerul, seful, conducatorul care detine un post managerial cu

functii, obligatii si drepturi;

Lider informal liderul care nu are dreptul sau obligatia de a conduce dar care are
recunoasterea cu ajutorul careia capata influenta asupra actiunilor oamenilor din grupul
sau.

Ambele tipuri de influenta pot asigura performanta organizationala mai ales daca exista situatii in
care liderul formal isi exercita influenta si ca lider informal Provocarile unui lider sunt pliate pe
mai multe paliere. Tin fie de lumea interioara, de modul cum gestioneaza propriile emotii,
atitudinea in diverse situatii spre a avea puterea de a-i influenta pe cei din jur oferindu-le o
viziune si motivandu-i in directia dorita, fie de natura exterioara, vizand abilitatile de
comunicare, relationare cu cei din jur,capacitatea de a manageria diverse conflicte, de a le aplana,
rezolva, de a negocia in functie de situatia creata.Liderul este izvorul de energie pentru cei din
echipa sa, este acea persoana capabila sa ofere argumente si motivatii permanente pentru
implicarea in toate activitatile, pentru valorificarea potentialului propriu si indeplinirea sarcinilor
propuse.Liderul se gandeste la oportunitati, vede caile de implinire a scopurilor, solutiile, se
focalizeaza asupra acestora. Provocarile pot veni din viziunea diferita a celor din echipa
sa,viziune care tine atat de temperamentul cat si de experienta de viata, educatia celor in fata
carora stabileste niste directii.

Funciile eseniale ale liderului, n raport cu grupul condus, sunt:

1. Direcia - conducerea i coordonarea eforturilor membrilor grupului / echipei; eliminarea
incertitudinilor cu privire la ceea ce trebuie fcut.
2. Motivaia - determinarea grupului / echipei s vrea s avanseze n direcia stabilit;
satisfacerea nevoilor indivizilor i ale grupului / echipei; dezvoltarea propriilor competene inter-
personale n vederea ctigrii i consolidrii ncrederii celorlali i pentru convingerea lor s-l
urmeze.
Direcia + Motivaia genereaz sinergie, efectul total fiind superior sumei prilor.
3. Reprezentarea - reprezentarea grupului / echipei i a scopurilor sale n interiorul i exteriorul
organizaiei; reprezentarea celor din afara grupului / echipei n cadrul acestuia / acesteia;
meninerea echilibrului ntre nevoile interne i cele externe ale grupului i pstrarea unitii
scopurilor grupului cu cele organizaionale.
Una dintre dimensiunile esentiale ale existentei umane este cea sociala - integrarea si
functionarea omului intr-un cadru social definit de interactiunile sale cu ceilalti, organizate intr-
un complex de scopuri, obiective, activitati, roluri, relatii si responsabilitati.
In cadrul organizatilor se intampla foarte rar ca oamenii sa lucreze individual. De cele mai multe
ori, indeplinirea sarcinilor profesionale, dar mai ales atingerea obiectivelor organizationale,
necesita in mod evident cooperarea intre angajati dar mai ales coordonarea acestoara pentru
reusita actiunilor intreprinse, acest mecanism derulandu-se in cadrul unei structuri de roluri si
atributii bine pus la punct.
Statutul reprezinta pozitia de baza a unui individ in structura sociala motiv pentru care, la nivel
comportamental, persoanele se deosebesc intre ele din puct de vedere al pozitiilor, functiilor si
locurilor pe care le detin in cadrul respectivelor structuri sociale.
Prin statut sunt desemnate totalitatea comportamentelor care sunt asteptate in mod legitim de la
persoana in cauza