Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” Iasi

Facultatea de Mecanica

PROIECT

TEHNOLOGII DE FABRICATIE

Indrumator:As. Dr. Ing. Margareta Coteata

Student:Pintilei Sergiu

Grupa: 8402
 2014 – 2015

Tema proiectului

Sa se proiecteze tehnologia de prelucrare mecanica prin aschiere a reperului

din anexa 1 in conditiile unei productii de serie mica.

1. Analiza datelor initiale

1.1Analiza desenului de executie

In urma analizei desenului de executie s-au constatat urmatoarele, dupa realizarea cotarii
desenul se poate executa pe un format A3 (420x297 mm) la scara 1:2. Piesa este din clasa
arborilor, reprezentand un arbore reductor. Rugozitatea generala este de 6,3 µm.
Abaterile extistente sunt cele de cilindricitate intre suprafetele cilindrice exterioare, si de
perpendicularitate intre suprafetele frontale si cele cilindrice.
Tolerantele cotelor sunt conforme cu STAS-ul ISO 2768-mK.
Materialul semifabricatului ales este 40 C 10, cu o concentratie de 0,4% C si de 1% Cr,
conform STAS 791-66.
Cotele sunt suficiente pentru realizarea piesei, fiind prezenta si cota libera pentru
inchiderea lantului de dimensiuni.
Piesa este supusa unui tratament termic de C-R (calire – revenire) pentru cresterea
duritatii la 45-50 HRC (Rockwell Hardness).
Gradul de complexitate este mediu, piesa fiind formata din 2 suprafete frontale, 11
suprafete cilindrice exterioare si 3 canale de pana.
Datorite lungimii si a diametrelor piesa trebuie executata cu o precizie medie.
Caracteristicile materialului:
- Rezistenta la rupere : Rm =850 [MPa]
- Duritate Brinell 217 [HB]
- Limita de curgere R p 0.2=650 [MPa]

Dimensiuni de gabarit:

- Diametru: 40 [mm]+
- Lungime: 400 [mm]
1.2 Notarea suprafetelor
 2. Traseul Tehnologic

Nr. Denumirea operatiei Schita Operatiei M.U.

crt
.
1. Debitare bara Ø19 la lungimea S.N. 400x750
necesara
a) prindere bara intre bacurile cutit pentru canelat
universalului STAS 6383-67
1. Strunjire pentru debitare
b)Desprindere piesa din bacurile
universalului

2. Strunjire frontala si centruirea la S.N. 400x750

capete: cutit pentru degrosare
a) prindere piesa intre bacurile plana STAS 358-86
universalului
1. Strunjire frontala si gaura
centrare
b)Desprindere piesa din
universal
c) intoarcere si prindere piesa in
universal
2. Strunjire frontala si gaura
centrare
d) Desprindere piesa din
universal
3. Control lungime piesa
Nr. Denumirea operatiei Schita Operatiei M.U.
crt
.

3A Strunjire de degrosare S.N.

. 400x750
a)prindere piesa in universal cutit pentru
si varf degrosare
1. Strunjire longitudinala STAS 351-
(S4+S6) 86
b) Desprindere piesa din
universal

3B. Strunjire de degrosare S.N.

a) prindere piesa in 400x750
universal
1. Strunjire longitudinala
S1+S2 cutit pentru
b) desprindere piesa din degrosare
universal STAS 351-
86
4A Strunjire de finisare S.N.
a)prindere piesa intre 400x750
varfuri si cu inima de
antrenare cutit pentru
1.Strunjire longitudinala finisat STAS
S1+S2 6378-67
2.Filetare S1
b) desprindere piesa cutit pentru
filetat
STAS
6312-80

4B Strunjire de finisare S.N.

a)prindere piesa in universal 400x750
1. Strunjire longitudinala S6
2. Strunjire longitudinala S4 cutit pentru
3.Gaurirea M5 finisat STAS
4.Tarodare S8 6378-67
b) desprindere piesa
burghiu DIN
345 SR 575

tarod DIN
352 STAS
1112/7
Nr. Denumirea operatiei Schita Operatiei M.U.
crt
.

5 Frezare FUS 22
a)prindere piesa pe masa
masinii de frezat freza
1.Trasare cilindro-
2. Frezare canal de pana S7 frontala DIN
3. Gaurire S13 327
b)desprindere piesa

6 Control tehnic intermediar

7 Rectificare S.N.
a) prindere piesa intre 400x750
varfuri

1. Rectificare S1,S2,S4,S6
b)desprindere piesa
c)control dimensional
intermediar

8 Superfinisare
a) prindere piesa intre
varfuri
1.Superfinisare S4 si S6

9 Control dimensional final Subler, micrometru.

 3. Calculul adaosurilor de prelucrare şi stabilirea dimensiunilor
semifabricatului

a) Adaosurile de prelucrare se vor calcula analitic pentru a permite determinarea unor

dimensiuni intermediare optime la toate operaţiile succesive de prelucrare.
Adaosurile simetrice (pe diametru) la suprafeţe interioare şi exterioare se calculează cu relaţia:
2 Api min  2  Rzi 1  Si 1   2 i21   i2
.
Unde :
2Api min - adaosul de prelucrare minim pentru operaţia (faza) I considerat pe diametru;
Rzi-1– înălţimea neregularităţilor profilului rezultată la operaţia (faza) precedentă i-1;
Si-1 – adâncimea stratului superficial defect format la operaţia (faza) precedentă i-1;
ρi-1 – abaterile spaţiale ale suprafeţei de prelucrat faţă de bazele tehnologice ale piesei rămase după
efectuarea operaţiei (fazei) precedente i-1;
εI- eroarea de instalare a suprafeţei de prelucrat la operaţia (faza) considerată i.
Pentru stabilirea dimensiunilor semifabricatului se va calcula adaosul de prelucrare pentru suprafeţele cu
dimensiunile cele mai mari, în funcţie de succesiunea operaţiilor necesarere alezării acestora.
b) Dimensiunile intermediare
Relatiile de calcul ale dimensiunilor intermediare se stabilesc din analiza adaosurilor de dispunere a
adaosurilor intermediare si tolerantelor tehnologice
In cazul productiei de serie mica sau individual se foloseste metoda obtinerii individuale a dimensiunilor
Pentru suprafete exterioare cu adaosuri simetrice se pot scrie relatiile :
A pi =2 A pi +T i−1
nom min

d i−1 =d i +2 A pi
max max nom

d i−1 =d i−1 (rotunjit)

nom max

d i−1 =d i−1 −T i −1
min max

T i−1-toleranta la faza de prelucrare precedenta i-1

d i−1-diametrul minim care se obtine la faza precedenta i-1

ρi−1=2 ∆ c −l c

∆ c-curba specifica l c -distanta de la sectorul de prelucrat pana la cel mai apropiat capat
 1. Adaosul minim pentru strunjirea de degrosare (anterior strunjirii bara este sub forma de
laminat):
- suprafata este S2 de ∅ 14 ± 0.05 mm

R z =63[μ m]
i−1

Si−1=60 [μ m] [tab 4.9]

ρi−1=ρ c =∆ c ∙l c = 2*1.5¿180 = 540 [ μ m]

∆ c=1.5¿/mm] [tab 4.6]
l c =180 [mm]
ε i=25 [ μ m ] [tab 1.37]
T i−1=A i=900 [ μm¿ [tab 4.1]

Adaosul minim pentru strunjire

A
2 pi =2 ∙(Rz +S i−1)+2∙ √ (ρ 2i−1 +ε 2i )
min i−1

=2∙(63+60)+2∙540.5=1327[μ m]

Adaosul nominal
A pi nom
=2 A pi +T i−1=1327+900 = 2227[μ m]
min

Diametrele inainte de strunjirea de finisare sunt:

d i−1 max
=d i +2 A pi =14.05 + 4.454 = 18.504 [mm]
max nom

d i =19 [mm]
nom

d i−1 =d i −T i−1= 19 – 0.9 = 18.1 [mm]

min nom

+0 ,3
Diametrul semifabricatului se alege ∅ 19−0 , 6 [mm] conform Tab 4.1.

2. Calculul adaosurilor de prelucrare a suprafetelor frontale la cota L=250 [mm].

- suprafetele frontale se prelucreaza prin strunjire de degrosare operatia precedenta fiind debitarea cu
cutit de retezat pe strung:

R z + Si−1=200 [μm¿ [tab 4.11]

i−1

ρi−1=0,045∙D=0,045∙ 19=0.855 [mm]

Adaosul minim pentru frezarea simultana a fetelor frontale este :

A
2 pi =2 ∙(Rz +S i−1)+2∙ ρi−1
min i−1

2 A pi =2∙0,2+2∙ 0.855=2.11 [mm]

min

Toleranta la lungimea de debitare :

T i−1=720[ μm ]=0,72[mm] treapta de precizie 13 [tab 2.15]

Ai ≅ ± 0,5 [mm]
A pi =2 A pi + ¿ A i∨¿
nom min

2 A i =2.11+|± 0,5|=2.61 [mm]

nom
 Lungimea nominala pentru debitarea este :
Lnom =250+2.61=252.61[mm]
Lnom=253 [mm]
La debitare se va respecta cota 253+0,5
−0,5 [mm]

Valoarea reala a adaosului nominal este :

2 A pi nom
=253−250= 3 [mm]
Pentru fiecare suprafata frontala adaosul este de 1.5 mm.

3. Calculul adaosurilor de prelucrare pentru suprafata cilindrica exterioara S4:

Adaosul minim pentru rectificarea fina de netezire (operatia precedenta este rectificare
de degrosare):
0
- se pleaca de la dimensiunea finala a suprafetei: ∅ 12−0.05 [mm], Ra=0.8μ m
R z =10[μ m] [tab. 4.9]
i−1

Si−1=20 ¿]
ρi−1=2 ∙ ∆c ∙l c

l c =53[mm]

∆ c=0.5[μ m/mm] [tab. 4.6]

ε i=0
ρi−1=2 ∙ 0.5∙ 53=53[μ m]

Adaosul minim pentru rectificarea de degrosare este :

2 pi =2( R z + Si −1 )+2∙ ρi−1=2∙30+2∙53=166[μ m¿
A min i−1

Toleranta pentru strunjirea de finisare (treapta 10 de precizie)

T i−1=120 μ m [tab 2.15]

Adaosul nominal pentru rectificare este :

A pi =2 A pi +T i−1=166+120=286 [μ m]
nom min

Diametrele inainte de rectificarea de degrosare sunt:

d i−1 =d i +2 A pi =12+ 0,286=12.286[mm]
max max nom

d i−1 =12.3 [mm]

nom

d i−1 =d i −T i−1= 12.3 – 0,12=12.18[mm]

min nom

Operatia de strunjire de finisare se va executa la cota ∅12.3[mm]

 4. Calculul regimului de aschiere

Pentru suprafata cilindrica exterioara S2∅14± 0 , 05 mm

Diametrul barei laminate din STAS 333-87 are valoarea ∅ 14+0,3

−0,6 mm

a) Strunjirea de degrosare de la ∅19 la ∅14 mm

1) Alegerea sculei
Masina unealta este SN-400.
Se alege scula aschietoare cutit armat cu placuta din P30, cu urmatoarele dimensiuni geometrice:
- secţiune patrata hxb=16x16mm;
- unghiul de atac principal K=90°;
- unghiul de atac secundar K’=45°;
- unghiul de degajareg=6°;
- raza de racordare dintre taisuri r=0,3 [mm].
2) Adancimea de aschiere este: t=Apnom=2.227[mm].
3) Alegerea avansului de lucru: S=0,4 [mm/rot] [tab. 10.7]
4) Verificarea avansului :

 Verificarea avansului din punct de vedere a rezistentei corpului cutitului:

b 2 ∙ h ∙ R ai
Conditia de rezistentala incovoiere : F z = [N]
6L
b=latimeasectiuniicutitului ;
h=inaltimeasectiuniicutitului ;
Rai=efortulunitaradmisibil la incovoiere al materialuluidin care este confectionatcutitul ;( Rai=200N/mm2)
L=lungimea in consola a cutitului(L=1,5xh=30)

16 2 ∙ 16∙ 200
Fz= = 5688.8 N
6 ∙ 24
Din tabelul 10.15/347[11] avem: C4=35,7
Din tabelul 10.21/353[11] avem: x1=1; y1=0,75
Din tabelul 10.22/353[11] avem: n1=0,35

- Duritate Brinell =180 HB

 Fz 5688.8
Sc =
y1

√ x1
C 4 ∙t ∙ HB n1
√
=0,75
35,7 ∙ 2.22∙ 1800.35
=26.43 [mm/rot]

Sc =26.43¿ Sadoptat =0,4 mm/rot

 Verificarea avansului din punct de vedere a rezistentei placutei din aliaj dur:
8,3 ∙ C1,8
s= 0,13 0,5
t ∙ Rm

Rm=490 N/mm2

8,3 ∙3,181,8
s= =2.71 [mm/rot]
2.220,13 ∙ 4900,5

sadoptat<sadm

unde: C-grosimea plăcuţei din carburi metalice, mm;

Rm-rezistenţa de rupere la tracţiune a materialului de prelucrat N/mm2

 Verificarea din punct de vedere al fortei admise de rezistenta mecanismului de avans :

Ft
Sc=
√
y1

0.34 · C 4 · L ·t x · HB n
1 1
=[mm/rot] –formula 10.18 pag 350

Ft=π·m·b·y·Rai –Forta tangentiala pe care o poate suporta dintele cremalierei

Ft≥Fx+ µ (Fz+Fy) formula 10.16 pag 350
-µ=0,1
-Fx=0,2·Fz=1137,6[N]
-Fy=0,4·Fz=2275,2[N]
-Fz=5688[N]
Ft=1137,6+0,1(5688+2275,2)
Ft=1933,92≅1934[N]

1934
Sc=0,75
√ 0,34 · 35,7 · 24 ·2.221 ·1800,35
=0,38[mm/rot]

 Verificarea din punct de vedere al rigiditatii piesei:

L 250
= = 17.8>7 – in acest caz trebuie facuta verificarea.
D 14
F y =C 5 ∙ t x ∙ HBn ∙ s y [10.20]
2 2 2

C5=0,027 [tab 10.15]; x2=0,9; y2=0,75[tab 10.21]; n2=2 [tab 10.22];

F y =0,027 ∙ 2.220,9 ∙ 1802 ∙ 0.50,75 =1066.23[N ]

F z =5688[N ]

- rezultanta se determina cu formula: F=√ F2z + F 2y =√ 56882+ 10672=5788 [ N ]

F ∙ L3 5788∙ 243
- pentru prinderea in universal: f = = =0,000996 [mm ]
3 ∙ E ∙ I 3 ∙2,1 ∙10 5 ∙ 0,05 ∙14 4

0,13∙ E ∙ f adm ∙ D D 3 0,75 0,13 ∙2,1 ∙10 5 ∙ 0,000996 ∙ 40 40 3

s=
√
y1

C 4 ∙ t x ∙ HB n
1 1
∙ ( )
L
=
√ 1
35,7 ∙1,65 ∙ 217 0,35
∙
400 ( )
=0,066 [
mm
rot
]

Verificarea avansului dublului moment de torsiune admis de mecanismul miscarii principale a masinii
unelte:
19500· Nm ·η
2Mt = = [N·m]
n
F z ∙ D 5688∙ 14
2Mt = = =69.73[N·m]
1000 1000

Nm -Puterea motorului =7,5[Kw]

n –Turatia arborelui principal =1000[rpm]
η –Randamentul masinii-unelte =0,85
19500· 7,5 ·0,85
2Mt = = 124.31 [N·m]
1000
69.73¿124.31 – se verifica.+

5) Determinarea vitezei de aschiere :

Cv m
v= n
∙ k1 ∙ k2 ∙ k3 ∙ k 4 ∙ k5 ∙ k6 ∙ k7 ∙ k 8 ∙ k9 [ ]
HB min
Tm tx sy (
v v
)
200
Din tabelul 10.30/360 avem:
-Cv=294 -xv=0.18 -yv=0.35
Durabilitatea T=90[min]
Exponentul durabilitatii (tab.10.29/359) [11] : m=0,125
 Cv-coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se prelucrează şi ale materielului sculei
aşchietoare [tab 10.30];

T- durabilitatea sculei aşchietoare, min [tab 10.3] ;

m- exponentul durabilităţii [tab 10.29] ;

t- adâncimea de aşchiere (mm);

S- avansul de aşchiere (mm/rot);

HB- duritatea materialului de prelucrat, în unităţi de măsură Brinell;

Xv,Yv- exponenţii adâncimii de aschiere şi avansului [tab 10.30];

n- exponentul durităţii materialului supus prelucrării;

k1- coeficientul ce ţine cont de influenţa sectiunii transversale a cuţitului:

t=2.22 mm ; xv=0.18 ; s=0.4 mm/rot; yv=0.35 ; HB=180 ; n=1.75 ;

k1=( 20q∙30 ) (relatia 10.30)

ξ

ξ=coeficiantul functie de materialul de prelucrat, pentru otel ξ=0,08

q=sectiunea transversala a cutitului; q=16x16
0,08
16 ·16
k1= ( 20 ·30 ) = 0,934 rel [10.30] pag 361

45 ρ 45 0,3
k2=
K ( ) ( )
=
45
=1 rel [10.31] pag 361

ρ este un exponent in functie de natura materialului de prelucrat ρ=0,3

0,09 0,09
a 15
k3= ( ) ( )
K1
=
45
= 0,905 rel. [10.32] pag. 362, a=15 pentru scule armate cu placate dure

r μ 0.4 0.1
k4=
2() ( )
=
2
= 0,851 rel. [10.33] pag. 362, μ-este un exponent functie de tipul prelucrarii si de materialul
de prelucrat, μ=0,1 pentru prelucrarea de degrosare
k5= 0,7 (tab. 10.31/362) –coef. care tine seama de materialul placutei aschietoare;
k6= 1 (tab. 10.32/363) –coef. care tine seama de materialul prelucrat;
k7= 1 –coef. care tine seama de modul de obtinere a semifabricatului;
k8=1 (otel fara tunder);
k9= 1
 294 m
∙0.934 ∙ 1 ∙0.905 ∙ 0.851∙ 0.7 ∙ 1∙ 1∙ 1∙ 1=121.08 [ ]
Vp= 1.75
min
900.125 · 2.220.18 ·0.4 0.35 · ( 180
200 )

Vp=121.08 [m/min]
6) Calculul turatiei nc:

π · D p · nc v p ·1000 121.08· 1000

Vp= => ncalculat= = = 2752.92[rot/min]
1000 π ·Dp π · 14

1000 ∙ v 1000∙ 145.3

Turatia optima este: n= = =2753 [rot/min]
π ∙D 3,14 ∙ 14
7) Se adopta turatia din gama masinii unealta: nef=2800 [rot/min]

8) Recalcularea vitezei de aschiere :

π ∙ D∙ nef π ∙ 14 ∙2800
vef= = =¿123.15 [m/min]
1000 1000

9) Calculul puterii efective: N e =f ( F z , v recal )

Componenta principala a fortei de aschiere este :

F z =C Fz ∙ t X ∙ sY ∙ HB n
Fz Fz

C Fz =262 ; t=2.22 ; XFz=0.8 ; s=0,4 ; YFz=0,75 ;

HB=180 ; nFz=0,35 ;

F z =262∙ 2.220.8 ∙0.4 0.75 ∙ 1800.35=1535.58 [N ]

Fz=1536[N]
Fz=153.6 [daN]
10) Verificarea puterii necesara aschierii:
F z ∙ V ef 153.6∗123.15
Ne= = =¿3.70[kW]; Ne<Nmu (Nmu=7.5[kW])
6000∙ η 60 00 ∙ 0.85
 5. Normarea Tehnica

Norma de timp cuprinde totalitatea timpilor productivi ai executorului precum si timpi de

intreruperi reglementate.

Tpi
Nt= +tb+ta+tdt+tdo+ton (Rel. 7.4) [14] – pagina 217
n
Tpi=timp de pregatire incheiere – [tab 7.1]
tb=timp de baza – [rel. 7.7]
ta=timpi ajutatori : ta1- [tab 7.2- 7.16], ta2- [tab.7.17], ta3- [tab.7.18], ta5- [tab 7.19]
tdt=timp de deservire tehnica – [tab 7.20]/242
tdo=timp de deservire organizatorica –[tab 7.20]/242
ton= timp de odihna si necesitati fiziologice [tab 7.21]/243
n=lotul optim de piese (120 buc.) [tab 3.14]/57

Pentru operatia de strunjire de degrosare:

Tpi=13+10=23[min]
13 [min]-pentru prinderea in universal si in varful papusei mobile
10 [min]-pentru predarea si primirea documentatiei
 Faza 1Prinderea: ta1=0,4[min] [Tab7.3]/222
Faza 2Strunjire de degrosare Ø 14 [mm]
L+l 1 +l 2
o Timpul de baza: tb= (rel. 5.0; Tab. 7.85) [13]
S ·n
l1-lungimea de patrundere a cutitului
t 2,22
- l1= +(0,5÷2) [mm]; l1= +(0,5÷2)=3[mm]
tgK tg 45
L-lungimea suprafetei prelucrate: L=250[mm]
l2-distanta de patrundere a sculei; l2= (0,5÷2) [mm]=1[mm]
250+3+1
tb= =0,635[min]
0.4 · 1000
o Timpii ajutatori:

ta=ta1+ta2+ta3
- ta1=timpi ajutatori pentru prinderea si desprinderea piesei

ta1=0,4 [min] [Tab. 7.3].

- ta2-timpii ajutatori pentru comanda masinii [Tab. 7.17]/238

Se compune din:
ta21=0,03[min]-apropriere scula de piesa;
ta22=0,03[min]-potrivirea sculei la dimensiune; (toleranta ≥0,2 mm)
ta23=0,08[min]-schimbarea turatiei; (cu 2 manete)
ta24=0,08[min]-schimbarea avansului; (cu 2 manete)
ta25=0,02[min]-cuplarea avansului;
ta26=0,02[min]-cuplare miscare principala de rotatie;
ta27=0,02[min]-decuplarea miscarii principale de rotatie;
ta28=0,03[min]-retragerea sculei;
ta29=0,04[min]-deplasarea in pozitie initiala a saniei transversale;
9
ta2=∑ t a 2=0,35[min].
1

- ta3=0,30[min]-timp pentru masuratori la luarea aschiilor de proba, masurare realizata cu

ajutorul sublerului[Tab. 7.18]/239

- ta5=0,25[min]-timp ajutator pentru masuratori de control [Tab. 7.19]/240

ta= ta1+ ta2 +ta3+ta5=0,4 +0,35+0,30+0,25
ta=1.3[min]
Faza 3Intoarcere piesa:
ta1=2∙0,4=0,8[min]
Pentru operatia de strunjire de degrosare pe suprafata Ø 14 [mm] vom avea:
tb=0,635min]
ta=0,8+0,52=1,32[min]
te=ta+tb=1,32+0,635=1,955[min]
5
tdt=5% ·tb= ∙ 0,635=¿ 0,03175 [min] [tab 7.20]/242
100
1
tdo=1% · te = ·1,955=0,01955[min] [tab 7.20]/242
100
4
ton=4% ·te= ∙ 1.955=0,0782 [min] [tab 7.21]/243
100
23
Nt= +0,635+1,32+0,03175+ 0,01955+0,0782=2.27 ¿ min]
120
 UNIVERSITATEA ARBORE REDUCTOR ARBORE Nr reper. CHE-08-90

PLAN DE OPERATII
TEHNICA “GH.ASACHI” IASI
Pentru prelucrari mecanice
Fabricat tip. Nr.operatiei3
Denumirea piesei
Catedra T.C.M.

Schiţa operaţiei: 40C10 STAS 791-66 Operatia: Strunjire de Degrosare

Simbolul

MATERIAL
Starea laminat Pag. 3
Bucati pe
2
fabricat
Duritate 217 HB 8
Total pag

Denumirea Strung normal Nr inventar 122567

Masina
Firma Intr.Mec.Orastie SN 400
Model

Conditii de racire : fara

Poz. Atelier de strungarie

Denumirea
1 Sectiade prelucrare mecanice

Dispozitive
2
Nr de piese
3 prelucrate 1
simultan
4

ECHIPA Norma
NORMA IN LEI
Gr. si categ.
Deserv. Tpî/n tb ta tdt tdo ton Nr Preg. Unitara
lucrarii

1 2B
PROIECTARE TEHNOLOGIE

Data Numele Semn. Nr. Modificări Data Numele

Conceput Iacob D.

Normat Iacob D.

Desenat Iacob D.

Verificat Coteata M.

Arhiva nr.
INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE SUPLIMENTARE
Aprobat
 Nr.
Scule Verificatoare Regim Timp
fazei
Denumirea fazei
Denumirea Nr. desen Denumirea Nr. desen t s v n i tb ta

1 Prindere in universal

+0,3 +0,033 STAS 6381-

2 Strunjire de degrosare de la ∅ 44−0,9 la ∅ 40−0,033x 304 Cutit 16x16 Subler 150 :1/10 - - - 1200 1 0,64 1,46
80/P30

STAS 6381-
−0,033 ∅ 36,7
∅ 40+0,033
3 Strunjire de degrosare de la la x 147 Cutit 16x16 80/P30 Subler 150 :1/10 1,65 0,5 150,79 1200 1 0,64 1,46

STAS 6381-
Strunjire de degrosare de la ∅ 36,7la ∅ 34x 130 Cutit 16x16
80/P30
Subler 150 :1/10 - - - 1200 1 0,64 1,46

STAS 6381-
3 Strunjire de degrosare de la ∅ 34la ∅ 32x 120 Cutit 16x16
80/P30
Subler 150 :1/10 - - - 1200 1 0,64 1,46

STAS 6381-
4 Strunjire de degrosare de la ∅ 32la ∅ 30x 90 Cutit 16x16
80/P30
Subler 150 :1/10 - - - 1200 1 0,64 1,46

STAS 6381-
5. Strunjire de degrosare de la ∅ 30la ∅ 27x 78,5 Cutit 16x16
80/P30
Subler 150 :1/10 - - - 1200 1 0,64 1,46

STAS 6381-
6 Strunjire de degrosare de la ∅ 27la ∅ 24x 35 Cutit 16x16
80/P30
Subler 150 :1/10

Desprins, intors, prins in universal

STAS 6381-
−0,033 ∅ 36,7
∅ 40+0,033
7 Strunjire de degrosare de la la x 94,5 Cutit 16x16 Subler 150 :1/10 1,65 0,5 150,79 1200 1 0,64 1,46
80/P30

STAS 6381-
8 Strunjire de degrosare de la ∅ 36,7la ∅ 34x 76,5 Cutit 16x16
80/P30
Subler 150 :1/10 - - - 1200 1 0,64 1,46

STAS 6381-
9 Strunjire de degrosare de la ∅ 34la ∅ 32x 29 Cutit 16x16
80/P30
Subler 150 :1/10 - - - 1200 1 0,64 1,46

Desprindere piesa din universal si prindere intre varfuri pentru strunjirea de

10
finisare