21.

TOXICOMANII, ALTELE DECÂT CEA ALCOOLICĂ

aspecte psiholgice şi sociale; abuzul şi dependenţa, tulburări psihopatologice şi
somatice

DEPENDENTA :
ICD :
> 3 din urmatoarele criterii:
1. dorinta puternica /compulsiva de a folosi substanta;
2. dificultati ale capacitatii de a controla comportamentul legat de consum;
3. stare psihologica de sevraj la scaderea sau oprirea consumului;
4. toleranta: doze crescute de substanta sunt necesare pentru a obtine efectele produse initial de
doze mai mici;
5. neglijarea placerilor/ intereselor datorita consumului de substanta, cresterea timpului necesar
obtinerii, administrarii, revenirii de pe urma efectelor acesteia;
6. persistenta in utilizarea substantei in ciuda evidentei clare a unei consecinte nocive.

DSM:
Pattern dezadaptativ de uz de substanta ce duce la deteriorarea/ detresa semnificativa clinic,
> 3 din urmatoarele criterii, in cursul a 12 luni:
1. toleranta;
2. abstinenta;
3. substanta este luata in cantitati crescute/ o perioada mai lunga decat era preconizat;
4. dorinta persistenta de a suprima/ controla consum;
5. timp crescut pentru procurare/ uz/ recuperare;
6. activitati sociale, profesionale, recreationale abandonate;
7. continuarea uzului in dispretul faptului ca stie ca are o problema somatica, psihica, posibil
cauzata de substanta.
o Dependenta fizica: datorita perturbarilor biologice induse de drog, depinde de drog, apare
secundar, manifestata prin toleranta;
o Dependenta psihica: datorita atitudinii psihice fata de drog, depinde de personalitatr, apare
precoce, dorinta de consum.
+/_remisiune:
- completa precoce: cel putin 1luna, dar < 12 luni, nu a fost satisfacut nici un criteriu de
dependenta sau abuz;
- partiala precoce: cel putin 1luna, dar < 12 luni, a fost satisfacut >1criteriu pentru
dependenta/ abuz, dar nu criteriile complete;
- completa prelungita: o perioada >12 luni, niciunul din criteriile pentru dependenta/ abuz nu a
fost satisfacut niciodata;
- partiala prelungita: o perioada > 12 luni, a fost satisfacut > 1criteriu pentru dependenta/
abuz, dar nu criteriile complete.

ABUZUL:
ICD:

1
Utilizare nociva: model de consum de substanta, ce afecteaza sanatatea somatica/ mentala;
actualul consum este cauza potentiala de alterare a sanatatii; frecvent apar consecinte sociale
negative.
DSM:
A.Pattern dezadaptativ de uz de substanta ce duce la deteriorare/ detresa, > 1criteriu, in 12 luni:
1. uz recurent cu incapacitate de a indeplini obligatiile rolului major la serviciu/ scoala/ acasa;
2. uz recurent de o substanta in situatia in care aceasta e periculos fizic- ex: sofat;
3. probleme legale repetate in legatura cu o substanta;
4. uz continuu desi exista probleme sociale/ interpersonale;
B. Nu sunt satisfacute criteriile pentru dependenta. Nu se aplica pentru nicotina/ cafeina.

INTOXICATIA:
ICD:
- stare tranzitorie secundara administrarii alcoolului/ unei substante psihoactive;
- are ca rezultat, perturbari ale campului de constiinta, ale cognitiei, perceptiei, afectului,
comportamentului;
- nu exista probleme durabile legate de substanta respectiva.
DSM:
A.aparitia unui sdr reversibil specific unei substante datorat ingestiei/ expunerii recente la
substanta respective;
B. modificari psihologice/ comportamentale dezadaptative, semnificative clinic, datorate
efectelor unei substante asupra SNC (conflictualitate, labilitate afectiva, deteriorare cognitiva si a
functionarii sociale sau profesionale;
C. simptomele nu se datoreaza unei conditii medicale/ nu sunt explicate de o alta tulburare
mentala.

SEVRAJUL:
ICD:
Sevraj:
- ansamblu de simptome ce apar la intreruperea absoluta/ relativa a consumului unei
substante, dupa un consum repetat si prelungit si/ sau in doze mari;
- debutul si evolutia sunt limitate in timp, si sunt legate de tipul substantei si dozele consum;
- se poate complica cu convulsii;
- simptome somatice si psihice : anxietate, depresie, tulburari de somn.
- tipic pacientul spune ca reluarea consumului inlatura simptomele.
Sevraj cu delirium:
- stare confuzionala toxica de durata scazuta, uneori cu pericol vital + simptome somatice;
- prodromal: insomnii, tremor, frica +/_ convulsii;
- triada clasica = obnubilarea campului de constiinta si confuzia, halucinatii vii si iluzii,
tremor marcat;
- frecvent sunt prezente: delirurile, agitatia, insomnia, inversarea ritmului somnului,
hiperactivitate vegetativa.
DSM :
A. aparitia unui sdr specific substantei, datorat incetarii/ reducerii uzului prelungit si excesiv de
substanta;

2
B. sdr specific substantei determina detresa/ deteriorare semnificativa in functionarea sociala,
profesionala, alte domenii;
C. simptomele nu se datoreaza unei conditii medicale generale/ nu sunt explicate de o alta
tulburare mentala.
Delirium:
A. perturbare de constiinta;
B. modificari de cunoastere: deficit de memorie, dezorientare, perturbarea limbajului;
C. perturbarea se dezvolta intr-o perioada scurta si are tendinta sa fluctueze in cursul zilei;
D. din istoric, examenul somatic sau examenul de laborator rezulta :
1. simptomele A si B apar in cursul unei intoxicatii cu substanta;
2. perturbarea este , etiologic in legatura cu uzul de substanta.

TULBURARE PSIHOTICA (legata de comsum) :

ICD:
- grup de fenomene psihotice aparute in timpul / imediat dupa consumul unei substante
psihoactive, caracterizat prin : halucinatii vii, tipic auditive, false identificari, deliruri si/ sau
idei de referinta, tulburari psihomotorii (excitatie sau stupor), afect anormal (frica/ extaz)
+/_grad de obnubilare;
- tulburarea psihotica apare imediat dupa consumul de substanta, in medie la 48 de ore;
- se remite partial in 1luna, total 6 luni;

SINDROMUL AMNESTIC :
ICD:
- alterare cronica si severa a memoriei recente;
- uneori, alterarea memoriei indepartate;
- evocarea imediata este intacta;
- dezorientare temporo-spatiala; +/_ confab.
Criterii :
a. afectarea memoriei recente/ invatarea unui material nou;
b. absenta deficitului de evocare imediata; a afectarii campului de constiinta, a afectarii
cognitive generalizate;
c. istoric – dovezi consum cronic ; +/_ modificari de personalitate.

CLASIFICARE SUBSTANTE ADDICTIVE ( Ghid de urgente in psihistrie)

3
 1. Opioide;
2. Stimulente –amfetamine, cocaina;
3. Sedative si hipnotice ;
4. Derivati de canabis ;
5. Halucinogene;
6. Inhalante ;
7. Fenciclidina.

CLASIFICARE ( tratat )

I. DROGURI LICITE ( minore ) :

1. Alcoolul ;
2. Nicotina – fumat; cafeina,
teina –din ceai .

II. FARMACODEPENDENTELE :
1. Benzodiazepine –sedativ-
hipnotice ;
2. Barbiturice- sedativ -
hipnotice;
3. Amfetamine- stimulent ;
4. Anestezice;
5. Codeina – derivat de opiu;

III. DROGURILE ILICITE ( majore):

A. Droguri vegetale :
1. Opiacee;
2. Derivatii de canabis;
3. Cocaina- stimulente;
4. Cath-ul – arbust asemanator
arborelui de ceai , se
consuma frunzele, efecte –
euforie , tahipsihie, midriaza,
tahicardie, HTA, ejaculare
fara orgasm , consumul
cronic duce la impotenta.
5. Halucinogene vegetale .
B. Droguri sintetice :
1. Halucinogene sintetice;
2. Inhalanti .

4
 Etiopatogenie
 prevalenţa: 1%o ; B:F = 2:1; 16-26 de ani
 România: explozia consumului de droguri (psihostimulante, opiacee, psihodisleptice,
inhalante)
Factori de risc: - părinţi alcoolici sau dependenţi de psihotrope
- familie dezorganizată
- antecedente în copilărie:- tratamente cu psihotrope
- plasamente sociale
- studii şcolare inferioare standardelor
- fugi
- tulburări de somn
- crize nervoase
- manifestări psihosomatice
- delicvenţa, inadaptarea socio-profesională, lipsa domiciliului
- „incitarea”
1. Factori socio-culturali
- atitudinea societăţii permisivă sau restrictivă
Există grupuri ce interzic uzul de substanţe şi grupuri ce acceptă uzul de substanţe pentru
efectele lor de modificare a dispoziţiei
 patternurile de uz de subst în funcţie de societate, grup
 accesibilitatea la subst
 nivelul socio-economic (disfuncţii familiale)
 „socializarea negativă” (integrarea în grupuri stradale, mărginaşe)
 Influenţa cuplului („cuplul asortativ” perpetuează toxicomania)
2. Factori psihologici
Toxicomanii
- „pure” – nu necesită tablou sau structură psihiatrică dar există tulb. de personalitate
- apărute în cursul afecţiunii psihiatrice: SCH, psihopatii, nevroze
Psihopaţi propriu-zişi
 personalităţi dizarmonice caracterizate prin: instabilitate, labilitate afectivă,
incapacitate de a prevedea consecinţele, incapacitate de a se supune rigorilor etice şi
sociale
 drogul= sursa plăcerii imediate cu valenţă iluzorie într-un grup care îl acceptă
 imaturitate afectivă, impulsivitate, amoralitate – determină căutarea de plăceri
imediată, încălcare a normelor ducând la abuz de droguri
Tulburarea de personalitate
 fără tulburări de comportament, instabilitate, deficit de integrare anterior consumului
 delicvenţa şi marginalizarea sunt impuse de necesitatea aprovizionării cu drog – „falşi
psihopaţi”, „psihopaţi secundari toxicomaniei”
Structuri nevrotice (mai rar) - solicită frecvent consultaţii pt prescriere de medicamente
(tranchilizante, AD)
Componentă compulsivă cu sentimente de culpabilitate
Toxicomanii actuali:
 consum de droguri din adolescenţă
 indivizi fragilizaţi de un mediu familial şi o conjunctură relaţională traumatizantă
 cu deficit de adaptare anterior consumului
 caracteristici: anx, tendinţe depresive, autosubestimare, tendinţe contestatare faţă de
normele sociale
5
 sentimente contradictorii: dorinţă+teamă de autonomie, nevoie+refuz de dependenţă
 frecvent- personalitate borderline
Structura toxicomanului propriu-zis:
 nevoia imperioasă de a consuma un drog (nevoia de autointoxicare)
 fixare pe o anumită substanţă
 toxicomanii iatrogene (opiacee, barbiturice)
Sudii psihanalitice:
 tulb. stimei de sine („absenţa narcisică”)
- apreciere defectoasă a sinelui
- megalomanie / devalorizare
- oscilaţii disperare – suficienţă
- drogul = corecţia stării de disperare
 tulb. rel. obiectuale
- nevoie absolută de drog (dependenţă psihică intensă)
 tulburare în obţinerea plăcerii
- fixare în stările pregenitale
- plăcerea – obţinută prin scăderea tensiunii interne sau prin excitaţie
- conduita toxică – perversitatea sentimentelor, regresiune la o plăcere parţială
- toxicomania= dezechilibru psihopatic sau o structură perversă
Familia toxicomanului:
 tatăl – absent, detaşat,vag
- uneori moarte precoce
- autoritate modestă în familie (chiar dacă apar uneori aparent autoritari, violenţi,
rigizi)
- pt fete toxicomanice: indulgenţi sau comportament incestuos
 mama – pivotul familiei
- pt băieţi: protective, înţelegătoare („băiatul favorit”)
- pt fete: relaţie de competiţie deschisă sau hiperprotectivă, sau autoritară
 Fiul toxicoman: extremă ambivalenţă(revendicarea independenţei dar prin
comportament atrage atenţia familiei)
 Comunicare modestă, dereglată, negativă, orientată spre reproş, plângere, violenţă
Comportamentul toxicomanic:
 fixaţie sau regresie orală
 auto sau heteroagresivitate
 depresie
 perversiune instinctuală
 imaturitate
3. Factori biologici
- parametri biologici (influenţaţi genetic): catabolism enzimatic, absorbţia intestinală,
sensibilitatea R → explică fenomenele de dependenţă şi toleranţă
 depresoare centrale: morfină, heroină, metadonă → R opioizi
 alcool → R NMDA ↓ (glutamat)
 R GABA-A↑
 barbiturice, BZD → R GABA ↑
 cocaină → inhibă recaptarea DA (act pe R postsinaptici)
 amfetamine → agonişti ai R CA
 cafeina → inhibă receptorii purinici, inhibă fosfodiesteraza
 nicotina → R Ach
 canabis → mb. cel., R specifici, R GABA – A, R 5-HT
 LSD → R 5-HT
6
 Mescalina → R NA
! Ecuaţia lui Alben → adicţia = factorii organici + stress
ataşament + strategii administrative + susţinere socială
(Modelul biopsihosocial)
Date de laborator
 Teste de urină sau sg – de screening (sunt sensibile dar nu specifice → rezultate fals
pozitive) şi de confirmare
 Analize toxicologice: depistate mai bine în sânge: barbiturice, alcool, majoritatea în
urină (pozitivitate până la 2 zile de la administrare)
Evoluţie. Complicaţii
Intoxicaţia – debut în minute – ore de la ingestie
- creşte prin repetarea dozelor
- scade odată cu scăderea conc. sg / tisulare
- subst. cu T ½ crescut → durată crescută
Abuzul – debut recent; +/- evoluţie spre dependenţă
Dependenţa – evol variabilă, de obicei cr cu prd de remisiuni şi exacerbări; recăderi frecv în
primele 12 luni
Abstinenţa – debut odată cu scăderea conc în SNC; fct de T ½ → la zile - săpt
Complicaţii
 stare generală alterată
 dietă necorespunzătoare, igienă precară → malnutriţie
 reacţii toxice sau alergice
 eroziunea septului nazal, hemoragii nazale, rinită (prizare)
 aritmii, HTA, IMA, IVC, Stop respirator
 bronşită, astm, condiţii respiratorii cr.
 cicatrici ale injecţiilor subcutane sau iv
 abcese, inf, endocardită bact, hep, tetanos, SIDA, trombofleb, vasculită, septicemii,
embolii (inj. sc / iv)
 comportament violent / agresiv
 accidente casnice, profesionale, rutiere
 suicid (10% din dependenţii de subst)
 sarcină – efecte asupra fătului: sdr alcoolic fetal, sdr. de dependenţă, sdr. de abstinenţă
Tratament
Dificultăţi: - ambivalenţă faţă de tratament; atitudine manipulatoare sau agresivă faţă de
instituţie sau medic
1. Tratament de urgenţă
- pentru intoxicaţia acută şi sevraj
- asistenţă pentru o posibilă supradoză sau intoxicaţia cu mai multe substanţe
- uneori se impune reluarea drogului în cantitate scăzută
- spitalizare în ATI
- medicamentaţie simptomatică (agitaţie, anxietate, etc)
2. Tratament propriu-zis
- cura de sevraj
- consolidarea abstinenţei
- tratamentul complicaţiilor somatice şi psihiatrice
- are loc în spital şi este individualizat în fct de drog
3. Psihoterapie
- creşterea stimei de sine
- psihoterapie de grup, de familie, cognitivă
7
- creşterea inserţiei socio-familiale, maturare, autonomie socială
Determinarea patternului de abuz
 este continuu sau episodic?
 Când, unde este luată substanţa?
 Abuzul este reacţional sau se limitează la anumite contexte sociale?
 Cât de mult din viaţa bolnavului are legătură cu obţinerea, consumul, sevrajul şi
recuperarea după s?
 Cât de mult afectează substanţa viaţa socială şi munca?
 Cum obţine şi cum plăteşte substanţa?

I. Opioide Fenciclidina
II. Sedative, hipnotice, anxiolitice Inhalante
III. Amfetamine şi substanţe similare Cafeina
IV. Cocaina Nicotina
V. Canabis (Marijuana) Steroizi anabolizanţi
VI. Halucinogene
I. OPIOIDE
Opiul brut este extras din capsulele verzi ale macului alb , morfina este unul din alcaloizii
din opiul brut la fel si codeina . Heroina este obtinuta din morfina – diacetilmorfina – si este
unul dintre cele mai adictive droguri si cu o toxicitate de 5 ori mai mare decat a morfinei.
Clasificare
 naturale: MORFINA
 semisintetice: HEROINA
 sintetice (cu acţiune similară morfinei): METADONA, CODEINA,
HIDROMORFON, OXICODONA, MEPERIDINA, FENANTIL
 efecte agoniste cât şi antagoniste cu opiaceele: PENTAZOCINĂ, BUPRENORFINĂ
 (proprietăţile agoniste = efecte similare)
Mecanisme de acţiune
 Pe receptorii endorfinici = receptori opioizi:
- μ (analgezia, depresia respiratorie, constipaţia,
dependenţa)
- κ (analgezia, diureza, sedarea)
- δ (analgezia)
 Sistemul dopaminergic (căile de recompensare – adicţia)
 Sistemul noradrenergic
 Pot fi prescrise ca: analgezice, anestezice, agenţi antidiareici, antitusive
 Opiul brut determina relaxare, stare de fericire, ascutire a simturilor si imaginatiei;
 Morfina injecabila - se poate injecta peste tot , de preferat coapse,antebrate,
abdominal, si are aceleasi efecte ca opiul brut doar ca amplificate; determina
deteriorare intelectuala lenta;
 Heroina produce hiperestezie senzoriala si imaginativa coplesitoare ; produce
deteriorare rapida si profunda . Efectul se instaleaza dupa adm intravenoasa in 2-5
min si se mentine 10-30 de min
 Heroina este mai solubilă şi mai potentă decât morfina (traversează mai repede BHE –
debut rapid al acţiunii- potenţial adictiv crescut

Calea de administrare:
 Opiul- fumat
 Heroina (drog de abuz) – inj. iv, sc

8
 - fumat, inhalat (formă pură)
+ stimulante = „speed ball”
 Preparate farmaceutice – oral sau inj.

INTOXICATIA CU OPIOIDE - urgenta medicala, putand duce la coma, edem pulmonar si

stop respirator.
Trasaturi clinice :
Generale (obiectiv) :
 deprimare SNC, depresie respiratorie, analgezie, convulsii (în cazul supradozelor)
 scăderea motilităţii tractului gastro-intestinal, greaţă, vărsături
 vorbire ebrioasă (dizartrie), mioclonie (contractie musc brusca si involuntara),
hiperpirexie( febra);
 hTA– initial moderata dar scade dramatic cu instalarea anoxiei si cu aparitia
midriazei;
 aritmii cardiace (dupa instalarea anoxiei), bradicardie,
 constricţie pupilară (MIOZĂ); in acidoza si hipoxie severa apare midriaza
 pac. toleranţi prezintă după trecerea intoxicaţiei: mioză + constipaţie
Psihice (subiectiv):
1. euforie („orgasm al întregului corp”) initial urmata de letargie si somnolenta;
2. disforie anxioasă intermitentă
3. diminuarea atenţiei şi memoriei
4. afectarea capacitatii de judecata , dar spre deosebire de fenciclidina si inhalante,
rareori apare comportamentul agresiv.
5. pulsiune sexuală scăzută
6. lentoare psihomotorie
Semnele intoxicaţiei durează câteva ore, în fct de T ½ , depind de doză şi
caracteristicile individuale (toleranţă, ritm de absorbţie, cronicitatea uzului)

Criterii DSM IV: Intoxicaţia cu opiacee

A. Uz recent de un opiaceu
B. Modificări psihologice şi comportamentale dezadaptative. Clinic: euforie iniţială, apoi
apatie, disforie, agitaţie psihomotorie, deterioriorarea judecăţii, deteriorarea funcţiilor sociale
sau profesionale. Apar în scurt timp după uzul de opiacee.
C. Constricţie pupilară (sau dilataţie pupilară datorită anoxiei prin supradoză severă)
+ ≥ 1 din: - torpoare / comă
- dizartrie
- deteriorarea atenţiei sau memoriei
D. Nu se datorează unei CMG / alte tulb mentale
± perturbări de percepţie
Supradoza - urgenţă medicală
 condiţii de apariţie: - de regulă accidentală (apreciere incorectă a dozei),
- pierderea toleranţei prin utilizare neregulată,
- uzul combinat cu deprimante SNC (alcool, sedativ- hipnotice)
 Clinic: - mioză (pupile cât „gămălia de ac”)
- deprimare respiratorie
- deprimare SNC
 Tratament: 1. necesita asistenta ATI cu sustinerea functiilor vitale
2. Adm. iv de NALOXON (i .v. = 0,8mg iv, daca dupa 15min nu
raspunde se repeta cu 1,6 mg iv ; dupa 15 min nu raspunde – 3,2 mg şi

9
 se suspectează alt dg / dacă există răsp clinic se continuă cu 0,4 mg
iv/4h; daca pacientul nu raspunde - alt drog)
Toleranţa şi dependenţa
 se dezvoltă rapid în cazul uzului îndelungat
 se modifică nr şi sensibilitatea R opioizi
 ↑ sensibilitatea R dopaminergici, colinergici, serotoninergici, adrenergici
 Det. simpt. de abstinenţă la întreruperea adm.

Complicatii atat ale intoxicatiilei acute cat si ale consumului cronic:

 Edem pulmonar;
 In intox. cronice apar abcese, celulita, osteomielita, endocardita, glomerulonefrita ,
tromboflebita;
 Pentru administrarea injectabila – infectiile cu HIV, virusi hepatici B, C etc.

Diagnostic diferential :
o Relativ simplu daca se obtin informatii de la pacient sau apartinatori;
o Intoxicatii cu sedative sau alcool – in aceste cazuri lipseste mioza;
o Intoxicatii mixte. Adm de naloxona reprezinta cel mai bun test pentru clarificarea
diagnosticului.

Tratament
Manevre generale :
 Asistare respiratorie – edemul pulmonar poate aparea si la doze mici de opioide injectate
i.v. de aceea se administreaza oxigen si la nevoie se intubeaza ;
 Stabilirea unei cai venoase de acces, cu adm de ser si pozitionare Trendelenburg in caz de
hTA;
Administrarea de antidot :
- Naloxona = ANTAGONIST OPIACEU PUR, cu actiune rapida, fara reactii adverse,
capabil sa redreseze supra-doza de opioide; este medicamentul de electie si in intoxicatii
mixte, cu droguri neprecizate. Supradoze cu polisubst. –poate răsp la Naloxon pt scurt
timp dar moare dat supradozei cu alt medicament cu acţ mai lentă (ex. sedativ-hipnotic +
heroină). Deoarece poate provoca voma, pacientii comatosi trebuie intubati inainte de
administrare. Are T ½ scurt → trebuie adm fără întrerupere până la dispariţia opioidului
din organism. Doza initiala pentru cei cu insuficienta respiratorie este de 2mg; in caz de
deprimare SNC fara depresie respiratorie doza este 0.4-0.8 mg i.v. Doza poate fi
repetata pana la 10 mg pe 24 de ore. Daca nu se obtin rezultate la aceasta doza atunci este
posibil sa nu fie intoxicatie cu opioide sau sa fie intoxicatie cu metadona, fentanil,
pentazocina, nalburfina. Pentru intoxicatia cu metadona poate fi nevoie de perfuzie cu
naloxona. naloxonul precipită simpt de sevraj rapide. Nn mamelor care abuzează pot
prezenta: intoxicaţie, supradozare, sevraj

SEVRAJUL LA OPIOIDE tipic nu prezinta riscuri fatale .Simptomele sunt legate de

hiperreactivitatea de rebount a neuronilor noradrenergici din locus coeruleus si intensitatea
lor depinde de doza anterioara.
 apare după întreruperea bruscă / reducerea cunsumului de opiacee sau la adm. unui
antagonist opiaceu
 rar urgenţă medicală
 clinic: poftă de drog (craving) + sdr gripal:

10
 - anxietate - dureri ms
- lăcrimare - crampe abdominale
- rinoree - dilatare pupilară (MIDRIAZĂ)
- căscat - piloerecţie
- transpiraţii - tremor
- valuri de frig sau căldură - G, V, diaree
- insomnie - ↑ semnelor vitale
Dorinţa de drog este f. puternică → atitudine manipulatoare în scopul obţ. subst.
La simulanţi se verifică: piloerecţia, midriaza, tahicardia, HTA.
Piloerecţia şi febra sunt asociate cu abstinenţa severă.
Intensitate sevrajului depinde de: doza anterioară, rata de descreştere, scăderea în cazul
drogurilor cu T ½ crescut (Metadona) şi creşterea în cazul drogurilor cu T ½ scăzut
(Meperidină)

Trasaturi clinice pentru unele dintre cele mai utilizate opioide:

1. Morfina si heroina . Sindrom sever de abstinenta apare dupa doze de cel putin 250mg de
morfina /zi sau 80-120 mg de heroina/zi. Simptome mai usoare apar la doze mai mici , in
jur de 30 mg pe zi ,sau dupa perioade scurte de consum .
Trasaturi clinice :
 Debut la 8-12 ore ( 6-8 ore in tratat ) de la oprirea consumului, cu maxim de severitate la
36-72 de ore . Evolutia este benigna si fara tratament se remite in 5-7 zile ( 7-10 zile in
tratat ) ;
 Semne generale : febra, frisoane, transpiratii, neliniste-psihomotorie ; cardio-vasculare:
tahicardie , tahipnee, hipertensiune; gastro-intestinale : greata , varsaturi, dureri
abdominale, diaree ; lacrimare, midriaza, rinoree, cascat repetat, piloerectie, dureri severe
( lombare, la nivelul membrelor inferioare) , spasme musculare.
2. Codeina este de 10 ori mai „slaba” decat morfina . Sevrajul apare dupa minim 1500mg,
dar in general riscul de abuz si dependenta este scazut.
3. Metadona determina un sindrom de sevraj asemanator morfinei dar cu debut dupa 24-48
de ore de la ultima doza , simptome mai usoare , si evolutie mai lunga de pana la 3
saptamani.

Criterii DSM IV: Abstinenţa de opiacee

A. Oricare din următoarele:
1. Încetarea sau reducerea uzului de opiacee care a fost excesiv şi prelungit (mai multe
săpt)
2. Administrarea unui antagonist opiaceu după o perioadă de uz de opiacee
B. ≥ 3 din următoarele apărute în decurs de min –zile de la A.
1. Dispoziţie disforică
2. G,V
3. Mialgii
4. Lăcrimare, rinoree
5. Dilataţie pupilară, piloerecţie, transpiraţii
6. Diaree
7. Căscat
8. Febră
9. Insomnie
C. Detresă / deteriorare semnificativă clinic în domeniul social, profesional sau alte
domenii importante de funcţionare
D. Nu se dat. unei CMG sau unei alte tulb. mentale.
11
 Diagnostic diferential :
o Intoxicatii mixte; in sevrajul la opioide nu apar tremor, convulsii, stare confuzionala,
prezenta lor sugereaza intoxicatii mixte cu alcool , bezodiazepine, barbiturice .
Date de laborator:
 teste urinare pozitive pt cele mai multe opiacee -12-36 h după adm
 opiacee cu durată de acţ lg – m. multe zile
 alte subst (cocaină, marihuana, alcool, amfetamine, BZD)
 teste hepatice pozitive pt Ag hepatic (infecţie activă), Ac hepatici (infecţie cronică,
sau în trecut)
 probe fcţ hepatice uşor crescute
 modificări de secreţie a cortizolului şi a reglării temperaturii până la 6 luni după
dezintoxicare
Complicaţii
 prizat: uscăciunea nasului, gurii; iritaţia mucoasei nazale; perforarea septului nazal
 ↓ activităţii gastro-intestinale → constipaţie; scade acuitatea vizuală dat constricţiei
pupilare
 iv: vene sclerozate, edeme periferice; sc: celulite, abcese, cicatrici circulare
 tetanos, endocardită, hepatită, inf cu HIV, TBC (asimptomatică)
 disfcţ sexuale B- disfcţ erectilă, F- disfcţ de reproducere şi menstruaţii neregulate
 accidente, traumatisme, supradozare → moarte
 nn cu G scăzută la naştere cu sdr de dependenţă, sdr de sevraj
Tratamentul :
1. Dezintoxicarea
 scop: scăderea simpt de sevraj + scăderea continuă a dozei de opioid
 substitutia se face cu - cu metadona (sau buprenorfin – antagonist opiaceu sau
levomethadyl-acetatul care se administreaza la 2 zile). Doza de metadona se stabileste in
fc de severitatea simpt
 simptome obiective de sevraj → metadonă 10 MG → 4-6 h persistă
sevrajul → 5-10 mg/ 4-6 h → 40 mg (doza totală / 24 h = doza zilei a 2-a)
 sevraj HEROINĂ – se scade cu 5 mg/zi
 sevraj PENTAZOCIN - dezintoxicarea se face tot cu pentazocin (la niv. R opioizi are
proprietăţi mixte agonist + antagonist)
 clonidina (agent adrenergic) - mai eficienta pe semnele obiective ale sevrajului
( tahipnee, tahicardie, rinoree, lacrimare ) decat asupra celor subiective ( anxietate,
agitatie, dureri musculare). Efectul clonidinei se bazeaza pe proprietatile blocante α 2
adrenergice la nivelul locus coeruleus , sindromul de sevraj la opioide fiind provocat in
mare masura de un rebound in activitatea noradrenergica de la nivelul locus
coeruleus .Dozele variaza in functie de opiod si tratamentul dureaza in medie 10 zile.
- scade G, V, diareea asociată cu sevrajul opioid; nu este eficientă faţă de
celelalte simptome
- 0,1 – 0,2 mg/3h → max 0,8 mg/zi; - se întrerupe prin scădere treptată în 2
săpt
- EA - hTA
 Naltrexona – antagonist opiaceu de lunga durata care blocheaza receptorii opiacei si
astfel blocheaza reaparitia euforiei la administrarea drogului . Se incepe cu 25-50 mg /zi
si se creste progresiv timp de 5-10 zile la 100-150 mg/zi in 3 prize.
! Pt accelerarea detoxificării: clonidină + naltrexonă (de ex in cazul metadonei se scurt trat la 3-
4 zile)
12
 - oral 100mg / 2 zile sau 150 mg / 3 zile,
- blochează efectul heroinei
- eficient în menţinerea abstinenţei până la 2 luni
- Politoxicomani– tb. menţinuţi pe o doză stabilă a unuia din droguri în t. ce sunt detoxificaţi
pe celălalt drog
- pt anxietate şi somn: BZD cu precauţie
- dureri musculare: analgezice + AINS
2. Tratament de întreţinere (detoxifiere lentă şi prelungită)
 substituienţi de opioide: METADONĂ 60 mg/zi
LEVOMETADIL 30-80 mg X 3/ săpt; (durată de act m lungă
decât metadona)
BUPRENORFINĂ - agonist parţial al R opioizi
- detoxifiere + menţinere
3. Psihoterapie – individuală, - de grup

II. SEDATIVE, HIPNOTICE, ANXIOLITICE

Aceasta clasa de medicamente se asociaza cu un sindrom de sevraj cu potential letal si

precum si cu tulburari mnezice marcate dupa utilizare indelungata. Toate sedativele,
hipnoticele, anxioliticele poseda toleranta incrucisata intre ele si cu cu alcoolul. Se folosesc
ilicit pentru efectul euforizant si in asociere cu alte deprimante SNC (alcool, oioide) pentru
augmentarea efectelor acestora.
Benzodiazepinele actioneaza pe receptorii GABa-ergici din sistemul limbic .
Barbituricele se leaga de aceasi receptori si produc cea mai intensa inhibitie centrala , in
primul rand la nivelul cortexului si sistemul reticulat cu reducerea anxietatii si a tensiunii dar
afectand concentrarea si coordonarea , cu labilitate emotionala, dizartrie , ataxie si ameteli .

Clasificare:
- BZD: DIAZEPAM – LORAZEPAM – ALPRAZOLAM - MIDAZOLAM
- Barbiturice: FENOBARBITAL - AMOBARBITAL - PENTOBARBITAL
- Non BZD, Non BBT: MEPROBAMAT - ZOPICLONĂ - ZOLPIDEM -
HIDROXIZIN

Mecanisme de acţiune:
 efect agonist asupra R GABA – A din sistemul limbic → efect -anxiolitic,
-hipnotic
-anticonvulsivant
 pot fi prescrise pt anxietate, insomnie
 se adm oral
 dependenţa apare după câteva luni de utilizare zilnică
 greşeli comune de nerespectare a celor 3 reguli de prescripţie → pot favoriza adicţia:
- se prescriu doze sublimită
- se precizează clar timpul de administrare
- scoaterea de sub trat se face prin scăderea treptată a dozelor sau înlocuirea subst în
timp optim (12-16 săpt) cu un alt anxiolitic de preferat neBZD
 folosite ilicit pt: efecte euforizante, augmentarea altor deprimante SNC (opioide, alcool),
diminuarea ef. excitatorii şi anxiogene ale stimulantelor (cocaină, amfetamină)
 complicaţii majore= supradoza: deprimare SNC, deprimare resp.
 Letalitate crescută când se asociază cu alte deprimante ale SNC (alcool) ef. aditive.

13
 INTOXICAŢIA
Criterii DSM IV:
A. Uz recent de un sedativ, hipnotic, anxiolitic
B. Modificări comportamentale sau psihologice dezadaptative semnificative clinic:
 comportament sexual inadecvat / agresiv
 labilitatea dispoziţiei
 deteriorarea judecăţii
 deteriorarea fcţ sociale / profesionale care apar în cursul / scurt timp după
uzul de sedative, hipnotice, anxiolitice
C. ≥ 1 din următ simpt:
 dizartrie
 incoordonare
 mers nesigur
 nistagmus
 deteriorarea atenţiei şi memoriei
 stupor / comă
D. Nu se dat unei CMG / altei tulb. mentale
Deteriorare memoriei: amnezie anterogradă- asemănătoare cu blackouts-urile alcoolice.

Trasaturi clinice:
Dezinhibitia impulsurilor agresive si sexuale si simptome similare intoxicatie alcoolice:
dizartrie , incoordonare motorie , mers nesigur, tulburari mnezice si prosexice. De
obicei pacientii par sedati dar pot aparea perioade de hiper - activitate paradoxala sau de
labilitate emotionala.
Majoritatea benzodiazepinelor se acumuleaza si cei mai vulnerabili sunt varstnicii , la care
pot aparea stari confuzionale predominant vesperale .
Supradozele :
 Benzodiazepine – nu au risc vital decat in asociere cu alcool sau alte sedative ;
 Barbituricele – pot fi letale , mai ales la consumatorii cronici ce au dezvoltat toleranta
la efectul sedativ , la ei apare stopul respirator deoarece toleranta la efectul deprimant
al centrilor respiratori se instaleaza mai lent decat toleranta la efectul sedativ.Doze
letale : barbiturice cu durata scurta 3 g; cu durata lunga 8 mg /kg dar la consumatori
cronici se ajunge la 1 g /zi ; mebrobamat pana la 10-15 ori doza terapeutica.
Pacientii ajung in urgenta in stare de stupor, cu ROT diminuate /abolite,mioza plus
insuficienta cardiaca, pneumonie, depresie respiratorie , aritmii cardiace .

Complicatii : coma, hemoragii buloase – maine ,fese ,genunchi – in supradozele de

barbiturice.
Tratament :
 menţinerea fcţ vitale
 stimularea diurezei, alcalinizarea urinii
 optimizarea ciclurilor metabolice prin aport de vitamine
 combaterea radicalilor liberi prin administrarea de vit E, vit C, .... de Mg
 proceduri generale – administrarea de carbune activat este indicata in intoxicatiile cu
fenobarbital , meprobamat si glutetimid.
 pentru hTA – perfuzii, pozitie Trendelenburg, la nevoie dopamina sau levartenerol.
 renal – pentru barbituricele cu durata scurta de actiune ( pentobarbital, ciclobarbital)
hemodializa si hemoperfuzie; pt cele cu durata lunga de actiune –alcalinizarea urinei,

14
 cu ph = 8 , prin administrare de bicarbonat de sodiu in sol. De glucoza. Hemodializa
si hemoperfuzia se pot folosi la pacientii comatosi care nu au raspuns la alte manevre.
In cazul benzodiazepinelor aceste manevre nu ajuta.
 ANTIDOT pentru benzodiazepine :
 FLUMAZENIL, antagonist specific, al carui efect dureaza 1-4 ore, doza
initiala este de 1 mg si se repeta la fiecare 2 min pana la max 8 mg.
 Trebuie administrat cu atentie la consumatorii cronici deoarece poate precipita
sevrajul si in intoxicatiile mixte benzodiazepine + antidepresive triciclice
deoarece exista risc de aritmii si convulsii.

SEVRAJUL
Sevrajul (Abstinenţa) Criterii DSM IV:
A. Încetarea/ reducerea uzului de S, H, A care a fost excesiv şi prelungit
B. ≥ 2 din următ. simpt. care apar în decurs de câteva ore-zile de la A.:
1. Hiperactivitate vegetativă – transpiraţii, FC > 100 b/min
2. Tremor intens al mâinilor
3. Insomnie
4. G, V
5. Halucinaţii, iluzii vizuale, tactile sau auditive tranzitorii
6. Agitaţie psihomotorie
7. Anxietate
8. Crize GM (20-30% din cazuri)
C. Detresă / deteriorare semnificativă clinic în domeniul social, profesional sau în alte
domenii importante de funcţionare
D. Nu se dat. unei CMG sau unei alte tulb mentale.

Durata sevrajului (durata evoluţiei sdr de abstinenţă) depinde de semiviaţa subst.:

 durată scurtă de acţiune (lorazepam, oxazepam): simpt de abstinenţă apar în 6-8 h de
la scăderea conc sg, cresc în intensitate a 2-a zi şi se ameliorează în a 4-a –a 5-a zi
 durată lungă de acţiune (diazepam): simpt de abstinenţă apar în > 1 săpt, cresc în
intensitate în a 2-a săpt şi se ameliorează în a 3-a – a 4-a săpt
 ca şi la alcool sevrajul este periculos şi poate duce la delirium şi convulsii.

Trasaturi clinice
Sevrajul la sedative, similar sevrajului alcoolic are risc vital .
Simptomele apar la 2-6 zile de la intreruprea sau reducerea consumului .
Simptome :
Generale – tahicardie, transpiratii, greata, voma, hTA ortostatica, tremor, mioclonii,
convulsii, stare confuzionale ( convulsiile preced de obicei confuzia ) . – halucinatii, delir .
Hiperpirexia este semn de prognostic nefavorabil.
Psihice : anxietate, disforie, iritabilitate , insomnie, in cursul starii confuzionale apar
fenomenele psihoproductive- halucinatii vizuale, auditive, tactile, delir.

Tratamentul depinde de urmatoarele :

 Metabolismul sedativelor ; Doza utilizata si durata utilizarii;
 Statusul pacientului- alte afectiuni somatice si psihiatrice;
 Evolutia sevrajului – debut ,severitate; Utilizarea unor droguri cu toleranta incrucisata
– alcool .

15
 BZD:
1. Evaluare şi tratamentul condiţiilor medicale şi psihiatrice concomitente
2. Istoric medicamentos + recoltarea de urină şi sg pt det drogurilor şi alcoolului
3. Determinarea dozei de BZD / BBT necesară pt stabilizare în fcţ de istoric, prezentarea
clinică, rezultatele det drogurilor şi etanolului
4. Detoxificarea după dozajele supraterapeutice:
 spitalizare
 trecerea de la o BZD cu durată mai lungă de acţ (diazepam, clonazepam) sau
stabilizarea pe medic pe care îl lua bolnavul sau pe fenobarbital
 după stabilizare se scade dozajul cu 30% în a 2-a – a 3-a zi şi se eval răsp
 se reduce cu încă 10 -25 % la fiecare câteva zile dacă bolnavul tolerează
 medic. adjuvante: CBZ, β –blocante, Valproat, Clonidina, AD sedative
5. Detoxificarea după dozajele terapeutice:
 se scade doza cu 10-25 % şi se evaluează răspunsul
 rata descreşterii treptate şi nevoia de medicamente adjuvante este influenţată de:
dozări, durata anterioară a terapiei, severitatea anxietăţii
 majoritatea pacienţilor care iau doze terapeutice au discontinuări lipsite de complicaţii
6. Psihoterapie în cadrul detoxificării şi în managementul pe termen lung

BBT:
 Se substituie 30 mg Fenobarbital (f. lichidă) pt fiecare 100 mg barbiturice abuzate şi se
administrează în doze multiple la 6 h
 Se descreşte cu fiecare 20% în fiecarea a 2-a zi
 BBT abuzat se poate substitui şi cu Diazepam câte 10 mg la fiecare 2-4 h timp de 24 h
după care se reduce doza
Date de laborator - teste urinare şi sg (teste urinare poz mai mult de o săpt la s cu durată
lungă de acţ)
Complicaţii
 la vârstnici deteriorare cognitivă (chiar în doze terapeutice)
 accidente, traumatisme (→ hemoragie internă, hematom subdural)
 comportamente excesiv de agresive → implicaţii legale
 depresii severe ± tentativă de suicid
 supradozări (mai ales în combinaţie cu alcoolul) → depresie respiratorie + hTA→
moarte
 somatic: FC ↓, FR ↑, TA ↓(mai ales la schimbările posturale)
Evoluţie
 tineri – uz „recreaţional”, uz intermitent la petreceri → uz zilnic → toleranţă crescută →
dependenţă
 indivizi care obţin medicamentele prin prescripţii medicale (pt anxietate, insomnie) →
toleranţă crescută → dependenţă
! comportament de căutare a s. evident → vizitează numeroşi medici pt a obţine doze
suficiente de mdm

TRATAMENTUL IN SEVRAJUL POST DOZE TERAPEUTICE

 Nu se opresc brusc , dupa administrare mai mare de o luna , ci se scad treptat dozele
pe parcursul a 3-4 sapt.
 Daca s-a administrat un sedativ cu durata scurta de actiune , se trece pe unul cu durata
lunga .
16
  Se scade doza in medie cu 20 % pe saptamana
 Propanolol la doze intre 60-120 mg /zi reduce severitatea sevrajului la
benzodiazepine.

TRATAMENTUL SEVRAJULUI POST DOZE MARI

 Urgenta datorita riscului de convulsii si stare confuzionala;
 Anamneza corecta in privinta consumului real , dificila datorita tendintei pacientilor
de a minimaliza cantitatea . Se poate face un test de toleranta pentru a vedea la ce
doze apar semne de intoxicatie – si astfel aproxima consumul. Si se va administra 40
% din doza aproximata ( prin testare sau anamnestic) in cazul benzodiazepinelor –
40 % diazepam din care se va scadea ulterior cate 10 % pe zi ; pentru barbiturice se
administreaza fenobarbital cate 30 mg pentru fiecare 100mg consumat si se scade tot
cate 10 % pe zi ulterior ( 20 % in sub. vechi). Alprazolamul si trizolamul – s-au
raportat cazuri de sevraj la care pacientii nu au raspuns la adm .de diazepam .
 Medicatie adjuvanta :
o Carbamazepina 400-800 mg / zi pentru prevenirea convulsiilor;
o Propanolol /atenolol pot reduce o parte din semnele vegetative dar
nu influenteaza durata sevrajului;

III. AMFETAMINE ŞI SUBSTANŢE SIMILARE (STIMULANTE)

Stimulantele : cocaina , substante din clasa amfetaminelor ( metamfetamina, metilfenidat ,
ecstasy = metilen dioxi metamfetamina MDMA ) precum si decongestive ( pseudoefedrina,
hidroclorid) care luate in doze mari provoaca efecte similare amfetaminei.
AMFETAMINELE: droguri de sinteza, initial folosite terapeutic – in prezent utilizare
limitata: sdr.hiperkinetic, narcolepsie. Se leaga de receptorii dopaminergici, noradrenergici,
serotoninergici si provoaca buna dispozitie pana la euforie, logoree, hiperactivitate,
insomnie. Dependentii de amfetamine pot dezvolta un comportament stereotip (repeta aceasi
activitate fara a fi necesar), dar riscul major este cel de psihoza paranoida.
Sevrajul dupa utilizarea cronica a stimulentelor provoaca simptome depresive severe, cu
ideatie autolitica marcata , simptome ce pot persista saptamani, luni dar care raspund la
antidepresive. Sevrajul la stimulente nu reprezinta o urgenta comparabila cu intox la
stimulente. Trat este atat farmacologic cat si psihoterapeutic Clasificare
Amfetamine majore
- subst cu structură feniletilaminică substituită:
AMFETAMINA
DEXTROAMFETAMINA
METAMFETAMINA („speed”) – f. pură= „ice” (cristale cu aspect de diamant văzute sub
lupă)
- inhalată, fumată, injectată
- efect stimulant puternic şi imediat
- produsă casnic
- substanţe cu structură diferită dar cu acţiune asemănătoare:
METILFENIDATUL
SUPRIMANŢI AI APETITULUI („pilule de dietă”)
Substanţe înrudite:
EFEDRINĂ
KHAT
FENILPROPANOLAMINĂ (PPA)
METCATINONĂ („crank”)

17
 Amfetamine substituite – fără utilizare medicală → „ Droguri pe comandă” – efecte
stimulante + halucinogene (acţ DA)
„Ecstasy” = MDMA (3,4 metilen dioxiamfetamina)
MDEA (N- etil 3,4 metilen dioxiamfetamina)
MMDA (5 - metoxi 3,4 metilen dioxiamfetamina)
Ecstasy – MDMA
 creşte încrederea în sine
 simţăminte paşnice
 înţelegere, empatie
 senzaţie de apropiere faţă de ceilalţi
 stimulante + halucinogene (dar cu mai puţină dezorientare şi perturbare perceptuală decât
halucinogenele clasice)
 hipertermie (când este folosită în spaţii închise + activitate fizică crescută = „raves”
 lezare n. 5HT în utilizare masivă
Efecte euforizante şi anorexigene în general.
Mecanisme de acţiune
 eliberează CA (mai ales dopamina din depozitele presinaptice, în special în „calea de
recompensare (n. dopaminergici care proiectează din tegmentul ventral pe cortex)
 Metilfenidatul (mec de act diferit) – inhibă recaptarea dopaminei → potenţial adictiv
scăzut
Indicaţii legitime
- Obezitate, ADHD, Narcoleptice, Depresie
Calea de administrare
 oral
 injectabil (iv) → potenţial adictiv crescut
 prizate (metamfetamina)
 fumate („ice”)
!!!! Efecte similare cu ale cocainei (dar spre deosebire de aceasta nu are activitate
anestezică locală iar efectele psihoactive durează mai mult şi efectele simpatomimetice
periferice pot fi mai puternice).
Este utilizată mai ales de studenţi / şoferi de cursă lungă care doresc o atenţie
crescută)
Induc o psihoză paranoidă asemănătoare SCH paranoide
Abuzul poate duce la: HTA severă, boli cerebrovasculare, aritmii cardiace,crize
epileptice, infecţia HIV, malnutriţie, epistaxis, plăgi prin arme de foc/cuţit.

INTOXICAŢIA
 apare la câteva sec-1 h de la uzul subst, în fcţ de drog şi de calea de administrare
 manifestări dependente de: doza utilizată, caracteristici individuale (toleranţă, ritm de
administrare, cronicitatea uzului)
Trasaturi clinice ;
Generale :
 La doze moderate : activitate simpatica excesiva , midriaza, transpiraţii, frisoane, tremor ,
HTA, febra/ hipertermie, tahipnee, tahicardie si neliniste .
 La doze mari apar anxietatea, atacurile de panica, stare confuzionala cu tulb cardio-vasc
(HTA severa, aritmii)
 G, V, uscăciunea gurii, scădere în greutate, anorexie, impotenţă,
 Fasciculaţii musculare, Diskinezii, Bruxism
 Cefalee, Convulsii
 Comă
18
 Psihice:
 La doze mari apar anxietatea ,atacurile de panica;
 Psihoza paranoida acuta cu halucinatii auditive ,dificil de distins de schizofrenia
paranoida.

Doza letala 20-25 mg amfetamine / kg corp, dar utilizatorii cronici au doze letale mult mai
mari de pana la 5000 mg amfetamine/ zi sau 10000 de cocaina /zi )
→ Manifestări comportamentale şi psihice, senzaţie de „exaltare” cu:
 euforie, locvacitate
 hipervigilenţă, hiperactivitate, agitaţie
 iritabilitate, agresivitate
 tendinţe paranoide, halucinaţii vizuale şi tactile
 comportamente stereotipe
 deteriorarea judecăţii
În cazul intoxicaţiei cr. poate apare: aplatizare afectivă cu fatigabilitate, tristeţe şi
retragere socială.

Criterii DSM IV – Intoxicaţia cu Amfetamină

A. Uz recent de amfetamină / subst similară
B. Modificări comportamentale şi psihologice dezadaptative semnificative clinic care
apar în cursul sau la scurt timp după uzul de amfetamine:
 Euforie / aplatizare afectivă
 Modificări de sociabilitate
 Susceptibilitate interpersonală
 Anxietate, tensiune, stare coleroasă
 Comportamente stereotipe
 Deteriorarea judecăţii
 Deteriorarea funcţiilor sociale/ profesionale
C. ≥ 2 din următoarele simptome, apărute în cursul sau la scurt timp după uzul de
amfetamine:
1. Tahicardie/ bradicardie
2. Dilataţie pupilară (MIDRIAZĂ)
3. HTA / hTA
4. Transpiraţii / senzaţia de frig
5. G, V
6. Scădere în G
7. Agitaţie / lentoare psihomotorie
8. Scăderea forţei musculare, deprimare respiratorie, precordialgii,
aritmii cardiace
9. Confuzie, crize epileptice, diskinezii, distonii, comă
D. Nu se dat. unei CMG / alte tulb mentale ± tulb de percepţie
Complicatii : Infarctul miocardic si hemoragia cerebral , moarte subita;
Diagnostic diferential :
 Infarctul miocardic si AVC-uri hemoragice de alte etiologii;
 Hipertiroidismul necontrolat terapeutic ;
 Schizofrenia paranoida; Sevrajul la opioide.
Tratament
 Proceduri standard
19
  Halo 2-5 mg / zi pt ctr simpt psihotice. Halo este preferat clorpromazinei deoarece
aceasta poate creste T½ al amfetaminei. De asemenea halo este preferat si BZD pt ca
acestea ↑ riscul de violenta .
 Contentia – poate fi necesara datorita riscului crescut de comportament violent.
 Diazepam i.v. lent pentru convulsii.
 Fentolamina sau nitroprusiat pentru controlul HTA sau betablocante .
 Vit C poate creste eliminarea amfetaminelor .

SEVRAJUL LA AMFETAMINE
- apare la câteva ore-zile de la ↓ / încetarea cons de amfetamină
Clinic
 dispoziţie disforică
 fatigabilitate
 insomnie / hipersomnie
 vise vii, neplăcute
 agitaţie / lentoare psihomotorie
 apetit crescut
 anhedonie
 dorinţa de drog (craving)
 simptome depresive + ideaţie suicidară

Criterii DSM IV – Abstinenţa de Amfetamină

A. Încetarea / reducerea uzului de amfetamină care a fost excesiv şi prelungit
B. Dispoziţie disforică + ≥ 2 din următoarele simptome apărute în decurs de câteva ore-
zile după A.
1. Fatigabilitate
2. Vise vii, neplăcute
3. Insomnie/ hipersomnie
4. Apetit crescut
5. Lentoare/ agitaţie psihomotorie
C. Detresă / deteriorare semnificativă în domeniul social, profes sau alte domenii import
de funcţionare
D. Nu se datorează unei CMG / alte tulburări mentale

Tratament: simptomatic
 agitaţie: Diazepam po / im 5-10 mg/ 3h
 tahiaritmii: Propanolol po 10-20 mg/ 4h
 creşterea excreţiei urinare (prin acidifierea urinii): vit C po 0,5 g X 4 /zi
Date de laborator: detectabile în urină şi sânge (1-3 zile)
Evoluţia
 abuz prin tentativă de a-şi controla greutatea, substanţe obţinute ilegal
 dependenţa se asociază cu 2 patternuri de adm:
- uz episodic: uz intens (doze mari iv „speed runs”) mai ales în week-end / una sau mai multe
zile ale săpt
- uz zilnic: doze mari sau mici, fără fluctuaţii mari ale dozei, tot timpul zilei sau câteva ore

20
 IV. COCAINA
COCAINA: extrasa din arbustul Erytroxylon Coca, se foloseste clorhidratul de cocaina care
este un compus hidrosolubil .
 Se consuma aspirata , fumata si injectata intravenos. Consumat prin aspirare , pe
nas :), atinge nivelul plasmatic maxim inainte de o ora si persista cam 5 ore.
 “ Crackul “ este format din cristale, se fumeaza in pipa, are efect in 10 sec, si atinge
concentratii de 10 ori mai mari decat cocaina.
 Efectul consumului : initial buna dispozitie, aspect hipomaniacal – dureaza 10-15 min
, urmata de apatie , disforie care duc la repetarea consumului. Aceasta faza dureaza
saptamani, luni pana se ajunge in faza halucinatorie .

 coke, blow, cane, crack

 subst naturală produsă de planta coca
 una din cele mai adictive subst folosite !!!(de la prima doză)
 efecte stimulante şi euforizante (stimulant SNC) – ef. asem. cu amfetaminele
Modalităţi de administrare:
 prizare (inhalare)
 fumat
 inj iv (+ heroină = „speedball”)
 se poate lua în „serii” (binges), datorită efectelor euforice mai mari ale dozelor ulterioare
(fen. de sensibilizare) până la epuizarea fizică / terminarea drogului → letargie, foame,
somn prelungit → o altă serie
Are semiviaţă scurtă → administrări frecvente pentru a produce starea de exaltare.
Uz frecvent → Toleranţă → Dependenţă
Frecvent se asociază cu alte substanţe (alcool, BZD, marihuana) pentru a scădea
anxietatea şi alte efecte neplăcute ale cocainei.
Date de laborator:
 teste urinare + (Benzoglegonină – metabolit al cocainei)
1-3 zile după o singură doză
7 -12 zile uz repetat de doze mari
 Rx toracic: pneumonii, pneumotorax
 Sevraj: modif EEG, alterarea secreţiei de prolactină, scade reglarea R DA

Complicaţii:
 catastrofe financiare în scurte perioade de timp
 angajarea în activităţi infracţionale pt a obţine banii de drog: furt, violenţă, prostituţie,
comercializare de droguri
 prizare →: rinite, epistaxis, perforare de sept nazal, pneumotorax (manevra Valsalva
făcută pt a se absoarbe mai bn cocaina inhalată)
 fumat → tuse, bronşită, pneumonie
 injectată: → semne de înţepături pe antebraţe, inf. HIV, hepatită, TBC
 scădere în G → malnutriţie
 HTA, Tahicardie, Aritmii, IMA, Infarct cerebral
 Moarte subită prin stop respirator/ cardiac
 Crize epileptice
 Leziuni traumatice
 Femei gravide → tulburări ale fluxului sanguin placentar, abruptio placentiae, travaliu şi
naşteri premature, copii cu G ↓ la naştere

21
INTOXICAŢIA
Criterii DSM IV – Intoxicaţia cu COCAINĂ–la fel ca la Intoxicaţia cu Amfetamine
Clinic:
→ Manifestări comportamentale şi psihice
 euforie intensă
 hipervigilenţă, hiperactivitate, nelinişte, agitaţie
 logoree şi tahifemie (vorbeşte mult şi repede)
 grandoare
 ↑ interesului sexual
 Iritabilitate, agresivitate, ideaţie paranoidă
 Halucinaţii vizuale, tactile („insectele cocainei”), olfactive
 Comportamente stereotipe şi repetitive
 Deteriorarea judecăţii
Pentru cocaina faza halucinatorie dubuteaza cu iluzii vizuale multiple ( toate se misca in jur, prind
viata ) . Patognomonice sunt HALUCINATIILE HAPTICE = insecte pe piele, curenti electrici
, senzatii particulare de frig. Intoxicatul ajunge la convingerea deliranta ca este devorat de
diverse insecte si se comporta in consecinta ( se ciupeste, se zgarie) .
Ulterior apare suspiciunea, ostilitatea, delirul de persecutie; in final se modifica personalitatea
cu scaderea simtului moral si comportament infractional – urmareste procurarea drogului.
În intoxicaţia cr. întâlnim aplatizarea afectivă cu fatigabilitate, tristeţe cu retragere socială.
→ Manifestări somatice
 dilataţie pupilară (MIDRIAZĂ)
 tahicardie, HTA, aritmii
 transpiraţii, frisoane, tremor, febră
 G, V, ↓ G, anorexie
 Cefalee, convulsii, fasciculaţii musculare, diskinezii, distonii
 Comă

SEVRAJUL
Sevrajul la cocaina a fost impartit in 3 faze :
Faza 1 - supraacuta , 1-4 zile , cu agitatie , disforie marcata, oboseala, somnolenta, anorexie.
Faza 2 – sevrajul propriu-zis, 1-10 saptamani, cu anhedonie, fatigabilitate, „craving”- dorinta
de drog care creste progresiv de aceea spre sfarsitul perioadei exista riscul cel mai mare de
recadere.
Faza 3 – perioada de extinctie , la aprox 10 sapt de abstinenta si se caracterizeaza printr-o
diminuare treptata a craving-ului.( poate dura luni pana la ani )
Criterii DSM IV – Abstinenţa de Cocaină la fel ca la Abstinenţa de Amfetamină
Clinic:
 dorinţa de drog ↑ (craving) – frecvent apar răspunsuri condiţionate la stimuli în legătură
cu cocaina: dorinţa de drog la vederea oricărei subst asem cu pudra albă → contribuţie
importantă în recădere
 dispoziţie disforică
 fatigabilitate
 vise vii, neplăcute, insomnie / hipesomnie
 apetit crescut
 lentoare/ agitaţie, anxietate
 sentimente de vinovăţie, autodevalorizare, depresie + ideaţie suicidară

22
 Simptomele de sevraj ating intensitate maximă în câteva zile, iar sindromul de sevraj persistă
săptămâni (mai ales simptomele depresive)
Tratament –simptomatic
 agitaţia: contenţie fizică + BZD
 delirium / psihoză: doze mici de antipsihotice cu potenţă ridicată (↓ pragul
convulsivant)
 tahicardie, HTA: β- blocante
 agonisti dopaminergici : amantadina 200mg/zi ( viregyt ), bromocriptina 7.5 mg /zi .
 antidepresive, Litiu .

V. CANABISUL (MARIJUANA)
CANABIS( marijuana) - se obtine din planta Canabis Indica, si in functie de procesul de
prelucrare are diferite denumiri, hasisul este rasina selectata de pe frunzele si florile plantei.
Se poate fuma, prepara sub forma de bauturi sau amestecata in mancare – faimoasele negrese
cu marihuana). De obicei marihuana se fumeaza si hasisul se injecteaza.
→ substanţe derivate din planta cannabis:
- Marijuana – frunze sup, vf şi tulpinile plantei uscate şi rulate în ţigarete
- Haşiş – exudat răşinos uscat, care se prelinge din vf şi partea inf a frunzelor de
cannabis
→ principiul activ responsabil de efectele psihoactive este canabinoidul delta-9-
tetrahidrocannabinoidul (THC). T ½ =50 de ore ; izomerii T.H.C si mai ales metabolitii lor
sunt activi pe receptorii dopaminergici, noradrenergici, serotoninergici si acetilcolinici .
Efectul se instaleaza in 10-30 de min , intoxicatia la 2-4 ore si poate dura toata ziua ; daca
este administrata in mancare, in functie si de alimente , se absoarbe mai lent dar efectul este
de mai lunga durata .

 combaterea greţurilor şi vărsăturilor provocate de chimioterapia cancerului

 stimularea apetitului alimentar la pacienţii cu SIDA
 tratamentul glaucomului
→ Modalităţi de administrare:
 fumat – efectele euforice apar în câteva min, vf în 30 min şi durează 2-4 h
- efectele motorii şi cognitive durează 5-12 h
 oral (debutul acţ este mai tardiv iar dozele pot fi mai mari)

INTOXICAŢIA
Criterii DSM IV – Intoxicaţia cu CANNABIS
A. Uz recent de cannabis
B. Modificări comportamentale sau psihologice dezadaptative semnificative clinic:
 deteriorarea coordonării motorii
 euforie, anxietate
 senzaţia de încetinire a timpului
 deteriorarea judecăţii, retagere socială, care apar în cursul sau în scurt timp după uzul
de canabis
C. ≥ 2 din următoarele semne care apar în decurs de 2 h de la uzul de cannabis:
1. Injecţie conjunctivală
2. Apetit crescut
3. Gură uscată
4. Tahicardie
D. Nu se datorează unei CMG sau unei alte tulburări mentale ± tulb. de percepţie

23
Fazele canabisului – din tratat .
1. Euforica – comfort somatic, multumire, necesitate de comunicare;
2. Exaltare senzoriala si afectiva – hiperestezie senzoriala, emotivitate crescuta,
anxietate, accelerarea timpului , deformarea spatiului;
3. Extatica – beatitudine linistita , posibil halucinatii panoramice , senzatie de vis ;
4. Somn , urmat de mahmureala sau de buna dispozitie= a doua betie.
Clinic:
Generale (manifestări somatice)
 tahicardie, congestionarea sclerelor ;
 la doze mari – tremor , uscaciunea mucoaselor, ataxie, cefalee, hTA, nistagmus, apetit
crescut
 hiperemie conjunctivală
 hipertermie dependentă de doză
Psihice (manifestări comportamentale şi psihologice)
 relaxare, euforie dar pot apare si disforie, anxietate, panica, suspiciozitate pana la
ideatie deliranta ;
 la doze mari tulburari mnezice, derealizare, depersonalizare, halucinatii similare
intoxicatiei cu LSD , stare confuzionala.
 râs inadecvat, grandoare
 distorsionarea timpului (senzaţia că timpul trece încet)
 deteriorarea memoriei de sc durată, dificultăţi în efectuarea proceselor mentale complexe,
afectarea judecăţii
 deteriorarea coordonării motorii
 retragere socială , sedare, letargie
În doze mari → efecte psihoactive similare cu ale halucinogenelor → „bad trips”:
 anxietate uşoară → atac de panică
 ideaţie paranoidă, halucinaţii
 fenomene de derealizare, depersonalizare
Frecvent este asociat cu alte subst: nicotină, alcool, cocaină, opiacee, PCP, halucinogene
EEG: încetinirea difuză a activităţii de fond, suprimarea mişcărilor oculare rapide (REM)
Tratament - simptomatic
Masurile generale nu sunt utile in cazul inhalarii .
Deoarece simptomele sunt in general usoare si descurta durata nu se recomanda tratament
medicamentos decat in cazurile severe cu atacuri de panica ( diazepam 10-15 mg, p.o sau
i.m.) sau manifestari psihotice (antipsihotice in doze mici max 5 mg halo / zi ) .

SEVRAJUL LA CANNABIS este controversat, pot apare greata, insomnie, anxietate

moderata la intreruperea consumului indelungat .
DEPENDENŢA
 indivizii care consumă canabis au un uz compulsiv şi nu dezvoltă dependenţă fizică ci
doar psihologică
 abstinenţa forţată nu determină sdr de sevraj caracteristic
Complicaţii
 sinuzită, faringită, bronşită cu tuse persistentă, emfizem pulmonar, displazie pulmonară,
Ca. pulmonar
 ↑ în G
 ↓ fcţ imunologică
 ↓ secreţia de testosteron
 ↓ secreţia de h. Luteinizant

24
 VI. HALUCINOGENELE
Includ doua categorii de substante :
1. Halucinogene vegetale sau psihedelice – substante active : mescalina ( inrudita cu
adrenalina ), bufotenina, alcaloizi lisergici ....
 Trasaturi clinice : incoordonare motorie ,tremor, tahicardie, diaforeza, midriaza;
2. Halucinogene sintetice LSD, dimetiltriptamina (DMT) si s. similare derivate din
sertralina.
Clasificare:
 DIETILAMIDA ACIDULUI LISERGIC (LSD)
 PSILOCIBINA (din ciuperci)
 MESCALINA (din cactusul peyote)
 HARMINA ŞI HARMALINA
 IBOGAINA
 Amfetamine substituite: MDMA- Ecstasy
MDEA
MMDA
STP (2,5- dimetoxi 4- metilamfetamina)
TMA (trimetoxi-amfetamina)
- se clasifică frecvent împreună cu Amfetaminele
Modalităţi de administrare:
- pe cale orală (se înghit / se sug)
- fumat
Mecanism de acţiune:
 simpatomimetice → HTA, tahicardie, hipertermie, dilatare pupilară, piloerecţie,
hiperreflexie
 agonişti parţiali ai R 5HT2 → halucinogene
Toleranţa se dezvoltă foarte rapid la efecte euforice şi psihedelice dar nu şi la efecte
vegetative → uz limitat la câteva ori/ săpt
Există toleranţă încrucişată între LSD şi alte halucinogene (psilocibină, mescalină)
INTOXICAŢIA
- efectele ating pct max în câteva min- ore
- se rezolvă în câteva ore-câteva zile
Clinic:
Generale
 Greata , salivatie excesiva, lacrimare, tremor, slabiciune musculara, midriaza, HTA,
tahicardie, hiperreflexie, congestie faciala .
 La doze mari – hipertermie, convulsii, coma, stop respirator.

Psihice
 începe cu nelinişte şi activare vegetativă (şir de experienţe în fcţ de doză → doză ↑-
simpt intense)
 euforie alternând rapid cu depresie / anxietate
 tulburari psihotice cu senzatie de intensificare a perceptiei, derealizare,
depersonalizare, sinestezie („vederea sunetelor”), iluzii si halucinatii vizuale (forme,
figuri geometrice, oameni, obiecte), rar halucinaţii auditive + tactile
 cele mai frecvente sunt halucinatiile, apar la aprox 1 ora de la ingestie si dureaza 8-12
ore pe fond de constienta clara .

25
  halucinatiile se insotesc de tulburari ale dispozitie, ale perceptiei timpului, ale
sensibilitatii proprioceptive.
 tulburarea deliranta indusa de halucinogene se descrie in cazurile in care pacientii isi
pierd discernamantul asupra caracterului patologic al manifestarilor perceptuale .
 flashback-uri –tulburari perceptuale , halucinatii si iluzii vizuale , aparute dupa oprirea
administrarii halucinogenelor. simptomele pot fi declansate de stresori sau de
utilizarea altor droguri
! Remisiunea acestor simptome apare in cateva luni dar s-au descris cazuri in care
flashback-urile au persistat pentru mai mutli ani .

Criterii DSM IV – Intoxicaţia cu HALUCINOGENE

A. Uz recent de un halucinogen
B. Modificări comportamentale şi psihologice dezadaptative semnificative clinic care
apar în cursul sau la scurt timp după uzul de halucinogene:
 anxietate / depresie marcată
 idei de referinţă
 frica de a nu-şi pierde minţile
 ideaţie paranoidă
 deteriorarea judecăţii
 deteriorarea fcţ sociale sau profesionale
 tulb de percepţie în st de vigilitate şi alertă deplină: intensificare subiectivă a
percepţiilor, depersonalizare, derealizare, iluzii, haluc vizuale (forme, figuri
geometrice, oameni, obiecte), sinestezii („vederea sunetelor”)
C. ≥ 2 din următoarele semne care apar în cursul sau la scurt timp după uzul de
halucinogene:
1. dilataţie pupilară
2. tahicardie
3. transpiraţii
4. palpitaţii
5. obnubilarea vederii
6. tremurături
7. incoordonare
D. Nu se datorează unei CMG sau unei alte tulburări mentale

Tratament:
LSD- ul este rapid si complet absorbit in tractul g-i de aceea procedurile de inducere a vomei
nu ajuta .
Plasarea pac intr-un mediu linistit , reasigurari verbale pot fi suficiente. Uneori e necesară
contenţia fizică
Cazurile cu anxietate severa necesita 5-10 mg diazepam p.o, iar in formele psihotice severe
se pot administra 5 mg haloperidol la 2-4 ore (CI antipsihoticele cu potenţă ↓ dat. ef.
anticolinergice)
Antidot : L - 5 – hidroxitriptofan ( 400mg/zi) si carbidopa ( 100 mg / zi ) au fost raportate ca
antidot pt LSD
Evoluţie: - la pac. vulnerabili pot să se dezvolte:
 psihoză prelungită (asem. cu tulb. schizofreniformă)
 sdr delirante
 tulb ale dispoziţiei (mai ales depresive)
 Toleranta se dezvolta rapid; NU exista dependenta fizica/ sevraj .

26
 Tulburarea perceptuală posthalucinogenă (FLASHBACKS)
 retrăirea neplăcută a modificărilor perceptuale (experimentate în timpul intoxicaţiei),
după încetarea uzului unui halucinogen
 apare episodic, favorizată de: autoinducere (gândit la percepţiile anormale), obscuritate,
anxietate, iritabilitate, stress, alte droguri
 dispare după câteva luni, dar poate persista 5 ani sau mai mult
 tulb. de percepţie: forme geometrice, imagini de câmp periferic, flash-uri de culoare,
imagini trenante, umbre ale obiectelor, halouri în jurul obiectelor, macropsii, micropsii
 simţul critic intact(recunoaşte că percepţia este efectul drogului)
 trat. -doze mici de BZD, antipsihotice

VII. FENCICLIDINA (PCP) şi alte droguri cu acţ asemănătoare

Este un anestezic disociativ ? cu effect halucinogen. Se administreaza prin prizare nazala,
inhalare sau ingestie. Simptomele apar la cateva minute dupa inhalare ( o ora dupa ingestie )
si se mentin 4-6 ore.
Clasificare:
- FENCICLIDINA (PCP) (Hog, Trang, Angel Dust, Peace Pill)
- KETAMINA (KETALAR)- K
Anestezice disociative cu efecte halucinogene (paranoia + violenţă impredictibilă)
Modalităţi de administrare:
 oral
 fumat (împreună cu marijuana = „laced joint”)
 inj. iv
 prizare
Detectabile în urină (m. uşor în urina acidă) sau în sg > 1 săpt
INTOXICAŢIA
 efectele încep aproape imediat după adm iv / fumat şi ating max în câteva min., max. în
2h în adm. orală
 efectele dispar după 8-20 h în intox. uşoare, după mai multe zile în intox. severe
Criterii DSM IV – Intoxicaţia cu FENCICLIDINĂ
A. Uz recent de fenciclidină
B. Modificări comportamentale dezadaptative semnificative clinic:
 beligeranţă
 agresivitate
 impulsivitate
 imprevizibilitate
 agitaţie psihomotorie
 deteriorarea judecăţii
 deteriorarea fcţ sociale/ profesionale care apar în cursul sau la puţin timp după uzul de
fenciclidină
C. ≥ 2 din următoarele semne care apar în decurs de 1 h (sau mai puţin când subst este
fumată, „prizată”, sau adm iv):
1. nistagmus vertical / orizontal
2. HTA / tahicardie
3. anestezie / diminuarea reactivităţii la durere
4. ataxie
5. dizartrie
6. rigiditate musculară
7. crize epileptice / comă
8. hiperacuzie
27
D. Nu se datorează unei CMG / alte tulburări mentale ± cu tulb de percepţie
Clinic: Semnele şi simptomele sunt în raport cu doza:
 1. doze scaz- deprimare SNC, nistagmus, tulb vedere,incoord; 2. doze moderate- HTA,
dizartrie, ataxie, ROT cres, transpire; 3. doze cresc- agitatie, febra, rabdomioliza, IR,
actiuni violente, analgezie;+/_ psihoze, delirium;
Doze mici :  Doze moderate:  Doze mari:
deprimant SNC HTA agitaţie
vertij ↑ tonus musc (mai ales la faţă şi gât) febră
ataxie ROT ↑ rabdomioliză
nistagmus Transpiraţie mioglobinurie
HTA uşoară Dezorganizarea gândirii insuficienţă renală
Mişc involuntare anormale Modificarea imaginii corporale analgezie suficientă pt o
Dizartrie Depersonalizare intervenţie chirurgicală
greaţă Sentimente de irealitate  Supradoza:
↓ sensibilităţii algice (amorţeală) - convulsii
Timpi de reacţie încetiniţi - HTA severă
- Diaforeză
- Hipersalivaţie
- Deprimarea respiraţiei
- Stupor (cu ochii deschişi)
- Comă, Deces

Trasaturi clinice
Generale
 Dizartrie, ataxie, nistagmus rotator sau vertical ( PCP una din putinele s. care provoaca
acest semn );
 Grimase, torticolis, hiperreflexie, HTA, tahicardie, hipertermie;
 Crestere importanta a pragului de toleranta la durere .
Psihiatrice
 La debutul intox pac prezinta frecvent o stare de rigiditate catatonica, urmata de agitatie
psihomotorie, ideatie paranoida, depersonalizare, tulburari de perceptie a schemei
corporale, tulburari de concentrare.
 Frecvent intoxicatii ajung la spital datorita agresivitatii ; impulsivitatea si
impredictibilitatea comportamentului ii situeaza intr-o grupa de risc suicidar. Acest lucru
face necesara contentia fizica.
Complicaţii:
 acţiuni violente, răniri grave (datorită efectelor analgezice ale PCP)
 psihoze, uneori persistente (asemănătoare cu tulb schizofreniforme), delirium,
tulburări delirante
 tulburări dispoziţionale
 inf HIV, endocardită bacter, apnee, bronhospasm, bronhoree, rabdomioliză cu
mioglobinurie → IRA
 înecarea cu mici cantităţi de apă, stop cardiac (m. rar)
DD – posturile catatonice, ideatia paranoida comportamentul dezorganizat necesita DD cu
schizofrenia.
Tratament
Masuri generale :
 administrarea de carbune activat este foarte utila deoarece PCP este excretata in stomac
chiar si dupa inhalare sau prizare;

28
 crizele hipertensive se trateaza cu nitroprusiat de sodiu sau fentolamina.
 Renal , acidifierea urinei – ph = 4.5-5.5 (vit C / clorură de amoniu → ↑ clearence-ul
drogului)
 prin administrare de clorura de amoniu 8-12 mg p.o /zi poate ajuta la eliminare dar
doar 10 % din PCP se elimina renal , deci utilitate controversata.
Controlul simptomelor psihotice :
 Mediu protectiv , cu stimulare externa minima izolarea pacientului într-un mediu liniştit,
nestimulant
 Diazepam 10 mg p.o. repetat la 10 min pana la ctr agitatiei psihomot±contenţie fizică (pt
a evita autorănirea) →daca diazepamul nu a fost eficient, antipsihotic cu potenţă ↑
(haloperidol 5-10 mg, i.m , la fiecare 2-4 ore.
(se evită AP cu propr anticolinergice intense, pt că PCP în doze mari are proprietăţi
anticolinergice)
 Contentia trebuie limitata deoarece poate agrava rabdomioliza;

SEVRAJUL nu exista un sindrom clar de sevraj la PCP , dar au fost descrise stari
confuzionale in prima saptamana dupa intreruperea administrarii, stari depresive , ideatie
deliranta cu o durata de 1- 2 sapt.

VIII. INHALANTE
Hidrocarburi alifatice sau aromatice aflate în subst. precum: benzină, kerosen, adezivi,
vopsele, lacuri, diluanţi, dizolvant pt lacul de unghii, oxid nitros, nitrit de amil, nitrit de butil,
subst de curăţat.
Metode de inhalare:
 batistă îmbibată în subst aplicată pe nas şi pe gură
 subst plasată într-o pungă
 din containere sau sau spreiaţi în gură sau nas - „poppers” (nitrit de amil, nitrit de butil) –
condiţionate în mici perle gelatinoase care strânse între degete pocnesc- în cursul actului
sexual pt intensificarea oragasmului prin vasodilataţie
Folosite în special de adolescenţi din grupuri socio-economice joase.
Toxicomania adolescentei – afecteaza grupurile cu varsta intre 11-16 ani .
INTOXICATIA
Criterii DSM IV: Intoxicaţia cu INHALANTE
A. Uz intenţional recent sau expunere de scurtă durată la doze mari de inhalante volatile
(excluzând gazele anestezice şi vasoconstrictoarele cu durată scurtă de acţ)
B. Modificări comportamentale şi psihologice dezadaptative semnificative clinic:
 beligeranţă
 agresivitate
 apatie
 deteriorarea judecăţii
 deteriorarea fc sociale şi profes care apar în cursul sau la scurt t. după uzul/ expunerea
la s. volatile
C. ≥ 2 din următoarele semne care apar în cursul sau la scurt timp după uzul sau expunerea la
inhalante:
1. ameţeală 8. lentoare psihomotorie
2. nistagmus 9. tremor
3. incoordonare 10. ↓ generalizată a forţei ms
4. dizartrie 11. obnubilarea vederii sau diplopie
5. mers nesigur 12. stupor / comă
6. letargie 13. euforie
29
 7. ROT ↓
D. Nu se datorează unei CMG / alte tulburări mentale ± cu tulb de percepţie
Alte simptome:
 tulb. de percepţie: halucin. auditive, vizuale, tactile; iluzii, macropsii, micropsii, alterări în
perceperea t.
 idei delirante (convingerea că pot zbura)
 anxietate
Rar poate apare un sdr de abstinenţă la 24-48 h de la încetarea uzului şi durează 2-5
zile: tulb. de somn, tremor, iritabilitate, diaforeză, G, V, iluzii, halucinaţii, deliruri.

Trasaturi clinice
Intoxicatia apare la aproximativ 5 minute de la inhalare si dureaza in medie o ora. Utilizatorii
cronici pot mentine un nivel constant de intoxicare , prin administrari repetate.
Intoxicatia usoara : euforie, afectarea coordonarii motorii, impulsivitate, agresivitate;
Intoxicatia moderata / severa :
 Ameteli , nistagmus, dizartrie, ataxie, letargie cu lentoare psihomotorie, ROT diminuate,
tremor, stupor;
 Starea confuzionala apare frecvent, uneori fiind insotita de halucinatii si ideatie deliranta;
 Expunerea cronica duce la neuropatie periferica, insuficienta hepatica, insuficienta renala,
anemie aplastica si distrugerea masei musculare.
Ex. somatic:
 miros de vopsea / solvenţi în respiraţia sau vestimentaţia cons
 reziduu de subst pe vestimentaţie sau tegumente
 „ras” în jurul nasului şi gurii
 Iritaţie conjunctivală

Complicaţii
→ respiratorii: tuse, secreţie sinusală, dispnee, raluri, pneumonie, asfixie
→ neurologice: debilitate generalizată, neuropatii periferice, atrofie cerebrală, degenerare
cerebeloasă, leziuni ale subst albe
→ hepatită cu evol spre ciroză
→ IRC, sdr. hepato-renal, acidoză hepato-renală proximală, acidoză renală tubulară distală
→ suprimarea fcţ măduvei osoase
→ intoxicaţie cu CO (unele inhalante cloratul de metilen pot fi metab la CO
→ depresie respiratorie + CV → moarte subită
„Moartea subită a celor care trag pe nas” prin: aritmie ac, hipoxie, anomalii electrolitice.

Tratament
- suportiv: hidratare + monitorizarea TA
Cele mai multe cazuri se remit spontan .
Benzodiazepinele sunt CONTRAINDICATE deoarece pot potenta efectul inhalantelor,
Complicatiile somatice severe necesita asistenta ATI.

IX. CAFEINA
Principiul activ =cafeina – derivat al xantinei, o purina.
Se gaseste in cafea,ceai, ciocolata, cacao dar si in diverse medicamente. Actioneaza pe
receptorii noradrenergici si in doze mici este excitant SNC ( 50-150mg , cotinutul unei cesti
de cafea ) , creste capacitatea de concentrare - tonusul intelectual :)
30
 In doze mari creste excitabilitatea musculara ( pana la contractii ) , scade TA, creste
eliminarea Mg, ureei si a fosforului. De asemenea duce la epuizare si insomnie. Poate
accentua simptomele psihiatrice .
Surse de cafeină:
- cafea: fiartă (100mg/180 ml), instant (70mg/ 100 ml), decafeinizată (4 mg/ 180 ml)
- ceai (40mg / 180 ml), cacao (5mg / 180 ml), ciocolată – amăruie (20 mg/30 g)
- cola + băuturi carbonatate (45mg/ 360 ml)
- remedii împ răcelii (25-50 mg/ tb)
- analgezice (25-65 mg/ tb), stimulante (100-350 mg/ tb)
- preparate pt ↓ în G (75-200 mg/ tb)

INTOXICAŢIA

CRITERII DSM IV: Intoxicaţia cu CAFEINĂ

A. Consum recent de cafeină, ≥ 250 mg (> 2-3 ceşti cafea fiartă)
B. . ≥ 5 din următoarele simptome care apar în cursul sau la scurt timp de la uzul de
cafeină:
1. 1. nelinişte 7. tulb. gastro-intestinale
2. 2. anxietate 8. crampe ms
3. 3. excitaţie 9. deraierea centrului vorbirii şi gîndirii
4. insomnie 10. tahicardie / aritmii cardiace
1. 5. facies congestiv 11. perioade de infatigabilitate
6. diureză 12. agitaţie psihomotorie
C. Detresă semnificativă clinic în domeniul social, profesional sau alte domenii
importante de funcţionare
D. Nu se datorează unei CMG / alte tulburări mentale ± cu tulb de percepţie
Dozele mari: -↑simptomele unor tulb psihice: anxietatea, psihoza
- > 10 g cafeină → crize GM, insuf resp → moarte
Apare toleranţa

Intoxicatia acuta :
 neliniste, nervozitate, excitatie generala , insomnii, congestie faciala , diureza, aritmii;
 in doze mari la cei predispusi pot apare halucinatii si delir ( tratat);
 in doze >1 g poate da crize epileptice sau coma.
Intoxicatia cronica :
 cefalee , tremor la nivelul extremitatilor, ameteli, cosmaruri, somn neodihnitor..pana
la stari halucinator-delirante. Exacerbeaza sau chiar genereaza la cei predispusi
anxietate generalizata, fobii ,atacuri de panica.
Tratament – scaderea progresiva a cosumului si tratament simptomatic.
SEVRAJUL : cefalee, durată 4-5 zile

X. NICOTINA
- fumatul şi mestecatul tutunului
- prevalenţă f. mare
- mec de acţ: -stim. R acetilcolinici nicotinici,
-stim. Sist dopaminergic de recompensare
31
 -↑neurohormonilor stimulatori
DEPENDENŢA
 se dezvoltă rapid
 este puternic influenţată de condiţionarea de mediu
 coexistă cu dependenţa de alte subst: alcool, marijuana
 fumatul dă dependenţă mai uşor decât mestecatul
 fumatul se asociază cu: BPOC, cancere, B. ischemică coronariană, B. vasculară
periferică
 mestecatul se asociază cu B.vasculară periferică
 pare sa fie si ritualica – algoritm motor format reflex .
Simptome :
 generale : palpitatii, epigastralgii, inapetenta;
 neurologice – ambliopie tranzitorie si nevrita optica, tulburari circulatorii;
 psihice – astenie, bradipsihie, hipoprosexie, cefalee, insomnii.
SEVRAJ
Simptome:
o apar semnele la 2-3 ore de la ultima tigara, si devin maxime in 24-48 de ore;
o neliniste , anxietate, iritabilitate uneori exploziva, incapacitate de relaxare.
Criterii DSM IV: Abstinenţa de NICOTINĂ
A. Uz zilnic de nicotină, timp de cel puţin câteva săpt
B. Întreruperea bruscă / reducerea cant. de nicotină, urmată în 24 h de ≥ 4 din
următoarele:
1. Dispoziţie depresivă / disforică
2. Insomnie
3. Iritabilitate, frustrare, stare coleroasă
4. Anxietate
5. Dificultăţi de concentrare
6. Nelinişte
7. ↓ ritmului cardiac (cu 5-12 b /min în primele zile
8. Apetit ↑ / plus ponderal (2-3 kg în primul an)
C. Detresă semnificativă clinic în domeniul social, profesional şi alte domenii importante
de funcţionare
D. Nu se dat unei CMG sau unei alte tulburări mentale.
Durează până la câteva săpt
Încetarea fumatului poate creşte concentraţia sanguină a unor medic: clozapină,
doxepină, fluvoxamină, haloperidol, imipramină, oxazepam, propanolol.

Tratament
→ Terapie psihosocială: terapie comportamentală
→ Terapie farmacologică:
 gumă de mestecat cu nicotină
 nicotină transdermică (patches)
 spray nazal cu nicotină
 inhalator cu nicotină
 bupropion 300mg /zi
 clonidină
 nortriptilină
 in stari de intox, produsii antiradicali liberi, stabilizatorii de mbr. neuronala si vit B1
sunt agenti utili.
32
 → Hipnoza
→ Terapie aversivă
→ Acupunctură

XI STEROIZI ANABOLIZANŢI
 substanţe folosite ilegal pentru creşterea performanţelor, aspectului fizic, creşterea
masei musculare
 utilizată frecvent de pers de sex masculin, adolescenţi, adulţi tineri, implicaţi în
atletism
 ± subst ergogene care cresc performanţa: H tiroidieni, stimulante
 DHEA (dihidroepiandrosteronul) + androstendionul= androgeni suprarenali =
suplimente ale dietei
Efecte: iniţial euforie, hiperactivitate, apoi:
- Ostilitate - depresie
- Iritabilitate - simpt maniacale
- Anxietate - izbucniri violente („furia steroidică”, „raid rage”)
- somatizare
Abstinenţa duce la:
 depresie
 anxietate
 îngrijorare în legătură cu aspectul fizic
Complicaţii somatice ale abuzului
- acnee - îngălbenirea tegumentelor şi ochilor
- chelire prematură - hipertrofia clitorisului
- ginecomastie - tulburări menstruale
- atrofie testiculară - hirsutism
! Ca alternativa la steroizi culturistii au folosit gama hidroxibutirat (GHB- Ecstasy lichid)
care este un neurotransmitator cerebral normal legat de reglarea somnului. Abuzul poate
sa duca la intoxicatie manifestata prin : greturi, varsaturi, convulsii, leziuni cerebrale,
coma, deces.

Tratament:
 psihoterapie pt distorsiunile imaginii corporale
 trat ef sec somatice
 abstinenţa se verifică prin testarea frecventă a urinii.

COCAINA
INTOXICAŢIA SEVRAJUL
Clinic Clinic
→ Manifestări comportamentale şi psihice dorinţa de drog ↑ (craving) –
euforie intensă frecvent apar răspunsuri condiţionate la
hipervigilenţă, hiperactivitate, stimuli în legătură cu cocaina: dorinţa de
nelinişte, agitaţie drog la vederea oricărei subst asem cu pudra
logoree şi tahifemie (vorbeşte mult şi albă → contribuţie importantă în recădere
repede) dispoziţie disforică
33
 grandoare fatigabilitate
↑ interesului sexual vise vii, neplăcute, insomnie /
Iritabilitate, agresivitate, ideaţie hipesomnie
paranoidă apetit crescut
Halucinaţii vizuale, tactile („insectele lentoare/ agitaţie, anxietate
cocainei”), olfactive sentimente de vinovăţie,
Comportamente stereotipe şi repetitive autodevalorizare
Deteriorarea judecăţii depresie + ideaţie suicidară
În intoxicaţia cr. întâlnim aplatizarea afectivă Simptomele de sevraj ating intensitate
cu fatigabilitate, tristeţe cu retragere socială. maximă în câteva zile, iar sindromul de
→ Manifestări somatice sevraj persistă săptămâni (mai ales
dilataţie pupilară (MIDRIAZĂ) simptomele depresive)
tahicardie, HTA, aritmii
transpiraţii, frisoane, tremor, febră
G, V, ↓ G, anorexie
Cefalee, convulsii, fasciculaţii
musculare, diskinezii, distonii
Comă

Tratament–simptomatic
agitaţia: contenţie fizică + BZD
delirium / psihoză: doze mici de antipsihotice cu potenţă ridicată (↓ pragul
convulsivant)
tahicardie, HTA: β- blocante

CANABIS
→ substanţe derivate din planta cannabis:
- Marijuana – frunze sup, vf şi tulpinile plantei uscate şi rulate în ţigarete
- Haşiş – exudat răşinos uscat, care se prelinge din vf şi partea inf a frunzelor de cannabis
→ principalul responsabil de efectele psihoactive este canabinoidul delta-9-
tetrahidrocannabinoidul (THC)
INTOXICAŢIA
Clinic
→ Manifestări comportamentale şi → Manifestări somatice
psihologice hiperemie conjunctivală
euforie /disforie apetit crescut
anxietate, suspiciozitate uscăciunea gurii
râs inadecvat, grandoare tahicardie
distorsionarea timpului (senzaţia că hipertermie dependentă de doză
timpul trece încet)
deteriorarea memoriei de scurtă
durată, dificultăţi în efectuarea proceselor
34
 mentale complexe, afectarea judecăţii
deteriorarea coordonării motorii
retragere socială
sedare, letargie

În doze mari → efecte psihoactive similare cu ale halucinogenelor → „bad trips” (→psihoză
prin canabis prelungit – aprox 6 săpt):
anxietate uşoară → atac de panică
ideaţie paranoidă, halucinaţii
fen de derealizare, depersonalizare
Frecvent este asociat cu alte subst: nicotină, alcool, cocaină, opiacee, PCP, halucinogene
Paraclinic
EEG: încetinirea difuză a activităţii de fond, suprimarea mişcărilor oculare rapide
(REM)
Teste urinare- + pt THC 7-10 zile, uz excesiv 2-4 săpt
Tratament – simptomatic
anxietate – anxiolitice
halucinaţii, delir – antipsihotice

HALUCINOGENE

CLASIFICARE INTOXICAŢIA
DIETILAMIDA ACIDULUI Clinic
LISERGIC (LSD) → Modificări comportamentale şi psihologice
PSILOCIBINA (din ciuperci) euforie alternând rapid cu anxietate /
MESCALINA (din cactusul peyote) depresie marcată
HARMINA ŞI HARMALINA frica de a nu-şi pierde minţile
IBOGAINA idei de referinţă
Amfetamine substituite: ideaţie paranoidă
MDMA- Ecstasy deteriorarea judecăţii
MDEA tulburări de percepţie în stare de

35
 MMD vigilitate şi alertă deplină: intensificare
STP (2,5-dimetoxi 4-metilamfetamina) subiectivă a percepţiilor, depersonalizare,
TMA (trimetoxi-amfetamina) derealizare, iluzii, halucinaţii vizuale (forme,
Mec de acţ: figuri geometrice, oameni, obiecte), sinestezii
simpatomimetice → HTA, („vederea sunetelor”)
tahicardie, hipertermie, dilatare pupilară, deteriorarea fcţ sociale sau profesionale
piloerecţie, hiperreflexie reacţii comportamentale periculoase
agonişti parţiali ai R 5HT2 → (sărit de pe fereastră convinşi că pot zbura)
halucinogen → Manifestări somatice
Toleranţa se dezvoltă foarte rapid la dilataţie pupilară
efecte euforice şi psihedelice dar nu şi la HTA
efecte vegetative → uz limitat la câteva ori/ Tahicardie, palpitaţii
săpt Hipertermie
Există toleranţă încrucişată între Piloerecţie
LSD şi alte halucinogene (psilocibină, hiperreflexie
mescalină) transpiraţii, tremurături
obnubilarea vederii
incoordonare

Tratament – simptomatic
- agitaţie – contenţie fizică, Diazepam 20 mg
po
- halucinaţii – antipsihotice cu potenţă crescută
Haloperidol (CI AP cu potenţă scăzută datorită
efectelor anticolinergice)

FENCICLIDINA
Clasificare:
FENCICLIDINA (PCP) (Hog, Trang, Angel Dust, Peace Pill)
KETAMINA (KETALAR)- K
Anestezice disociative cu efecte halucinogene (paranoia + violenţă impredictibilă)
INTOXICAŢIA
Clinic
36
 →Modificări comportamentale → Modificări somatice:
dezadaptative semnificative clinic: 2. nistagmus vertical / orizontal
Beligeranţă (revendicativi) 3. HTA / tahicardie
agresivitate 4. anestezie / ↓reactivităţii la
impulsivitate durere
imprevizibilitate 5. ataxie
agitaţie psihomotorie 6. dizartrie
deteriorarea judecăţii 7. rigiditate musculară
deteriorarea fcţ sociale/ profesionale 8. crize epileptice / comă
care apar în cursul sau la puţin timp după 9. hiperacuzie
uzul de fenciclidină
Semnele şi simptomele sunt în raport cu doza:
 Doze mici →  Doze moderate:  Doze mari:
deprimant SNC HTA agitaţie
vertij ↑ tonus muscular (mai febră
ataxie ales la faţă şi gât) rabdomioliză
nistagmus ROT ↑ mioglobinurie
HTA uşoară Transpiraţie insuficienţă renală
Mişc involuntare Dezorganizarea analgezie suficientă pt
anormale gândirii o intervenţie chirurgicală
Dizartrie Modificarea imaginii  Supradoza:
greaţă corporale - convulsii
↓ sensibilităţii Depersonalizare - HTA severă
algice (amorţeală) Sentimente de - Diaforeză
Timpi de reacţie irealitate - Hipersalivaţie
încetiniţi - Deprimarea respiraţiei
- Stupor (cu ochii deschişi)
- Comă, Deces
Paraclinic
Teste urinare- + > 1 săpt
Tratament – simptomatic
izolarea pacientului într-un mediu liniştit, nestimulant
acidifierea urinii (vit C / clorură de amoniu) → ↑ clearence-ul drogului
agitaţie: BZD, contenţie fizică (pt a evita autorănirea)
antipsihotic cu potenţă ↑ (se evită AP cu propr anticolinergice intense, pt că PCP în
doze mari are proprietăţi anticolinergice)

INHALANTE

CLASIFICARE: Hidrocarburi alifatice sau aromatice aflate în subst. precum: benzină,

kerosen, adezivi, vopsele, lacuri, diluanţi, dizolvant pt lacul de unghii, oxid nitros, nitrit de
amil, nitrit de butil, subst de curăţat.

37
 INTOXICAŢIA SEVRAJUL
Clinic Rar la 24-48 h de la încetarea uzului şi
→ Modificări comportamentale şi durează 2-5 zile.
psihologice Clinic
beligeranţă
agresivitate tulb. de somn,
apatie tremor,
deteriorarea judecăţii iritabilitate,
deteriorarea fcţ sociale şi profesionale diaforeză,
lentoare psihomotorie G, V,
euforie iluzii, halucinaţii, deliruri.
Modificări somatice Tratament:
ameţeală - suportiv- hidratare+ monitorizarea TA
nistagmus
incoordonare
dizartrie
mers nesigur
letargie
ROT ↓
Tremor
↓ generalizată a forţei ms
obnubilarea vederii sau diplopie
stupor / comă
+ Alte simptome:
tulb. de percepţie: halucinaţii auditive,
vizuale, tactile; iluzii, macropsii, micropsii,
alterări în perceperea timpului
idei delirante (convingerea că pot
zbura)
anxietate

38
 OPIOIDE
CLASIFICARE INTOXICAŢIA SEVRAJUL
Naturale: MORFINA Clinic: Clinic:
Semisintetice: HEROINA euforie (orgasm al întregului corp) poftă de drog crescută (craving) +
Sintetice: METADONA disforie anxioasă intermitentă Sdr gripal:
CODEINA scăderea atenţiei şi memoriei anxietate
HIDROMORFON dizartrie lăcrimare, rinoree
OXICODONA lentoare psihomotorie căscat
MEPERIDINA pulsiune sexuală scăzută transpiraţii, febră, piloerecţie
FENANTIL anorexie (G, V) insomnie
PENTAZOCINA analgezie G, V, diaree, Crampe abd, Dureri ms
BUPRENORFINA bradicardie, hTA Tahicardie, HTA
- detectabile în urină în aprox 24 de h de constricţie pupilară (MIOZĂ) Dilatare pupilară (MIDRIAZĂ)
la administrare Supradoza: Tratament:
mioză (pupile cât gămălia de ac) METADONĂ
convulsii 4-6 h max
depresie SNC 10 mg → 5-10 mg / 4-6 h → 40 mg / 24h
depresie resp. Persistă ↓
Tratament: Simpt se scade cu 5 mg/zi
NALOXON iv CLONIDINĂ (↓ G, V, D)
15 min 15 min 0,1-0,2 mg /3h → max 0,8 mg/zi
0,8 mg → 1,6 mg → 3,2 mg Se scade treptat în 2 săpt
Nu are Nu are CLONIDINĂ + NALTREXONĂ (↑detoxificarea)
răsp clinic răsp clinic 100 mg/2 zile sau 150mg/3 zile
Nu are răsp clinic → alt dg BZD – agitaţie şi insomnii
Are răsp clinic se continuă 0,4 mg iv/ 4 h - cu precauţie
La nn 0,01 mg/kgc AINS, Analgezice, Antispastice, Miorelaxante
– crampe abd, dureri ms

39
 SEDATIVE, HIPNOTICE, ANXIOLITICE
CLASIFICARE INTOXICAŢIA SEVRAJUL
 BZD CLINIC CLINIC
DIAZEPAM comportament sexual inadecvat hiperactivitate vegetativă: - transpiraţii
LORAZEPAM sau agresiv - FC > 100 b/min
ALPRAZOLAM labilitatea dispoziţiei tremor intens al mâinilor
MIDAZOLAM deteriorarea judecăţii insomnie
 BBT dizartrie G, V
FENOBARBITAL incoordonare Halucinaţii/ iluzii vizuale, tactile, auditive
AMOBARBITAL mers nesigur Agitaţie psihomotorie
PENTOBARBITAL nistagmus Anxietate
 Non BZD, non BBT diminuarea atenţiei şi memoriei Crize GM
MEPROBAMAT stupor / comă
ZOPICLONA TRATAMENT TRATAMENT
ZOLPIDEM menţinerea fcţ vitale BZD
HIDROXIZIN stimularea diurezei trecerea la o BZD cu durată lg de acţ (Diazepam,
optimizarea ciclurilor metabolice Clonazepam) sau stbilizarea pe acelaşi medicament sau pe
prin aport vitaminic complex Fenobarbital
combaterea radicalilor liberi prin ↓ cu 30% în a 2-a – a 3-a zi , apoi eval răsp
adm de orotat de Mg, vit E, vit C ↓ cu 10-25% la fiecare câteva zile, dacă bolnavul tolerează
Antagonistul specific: BBT
FLUMAZENIL se substituie 30 mg Fenobarbital (f lichidă) pt fiecare 100
mg BBT abuzat şi se adm doze multiple la 6 h
↓ cu 20% la fiecare 2 zile
BBT abuzat se poate substitui şi cu Diazepam câte 10 mg la
40
 fiecare 2-4 h timp de 24 h, după care se scade doza
Adjuvante: CBZ, valproat, clonidină, AD sedative, β-
blocante

AMFETAMINE ŞI SUBSTANŢE SIMILARE

CLASIFICARE INTOXICAŢIA SEVRAJUL
 Amfetamine majore Clinic Clinic
subst. cu structură feniletilaminică substituită:  Manifestări comportamentale şi psihice Dispoziţie disforică
AMFETAMINA euforie, locvacitate Fatigabilitate
DEXTROAMFETAMINA hipervigilenţă, hiperactivitate, agitaţie Insomnie / hipersomnie
METAMFETAMINA („speed”) iritabilitate, agresivitate Vise vii, neplăcute
f. pură = „ice” (cristale cu aspect de diamant văzute sub tendinţe paranoide, halucinaţii vizuale şi Agitaţie / lentoare
lupă) tactile psihomotorie
subst. diferite structural dar cu acţ. asem.: comportamente stereotipe Apetit crescut
METILFENIDATUL deteriorarea judecăţii Anhedonie
SUPRIMANŢI AI APETITULUI („pilule de  Manifestări somatice Dorinţa de drog (craving)
dietă”) dilatare pupilară (MIDRIAZĂ) Simptome depresive +
 Substanţe înrudite Tahicardie, HTA, aritmii ideaţie suicidară
EFEDRINĂ Transpiraţii, frisoane, Tremor
KHAT G, V, Uscăciunea gurii, Perforarea
FENILPROPANOLAMINĂ (PPA) septului nazal
METCATINONĂ („crank”) Scădere în greutate, anorexie
 Amfetamine substituite - fără utilizare medicală Impotenţă
→ „ Droguri pe comandă” – efecte stimulante + Fasciculaţii musculare, Diskinezii,
halucinogene (acţ DA) Distonii, Bruxism
41
 MDMA „Ecstasy” Febră, Cefalee, Convulsii
MDEA Comă
MMDA Tratament → simptomatic:
DETECTABILE ÎN SÂNGE ŞI URINĂ (1-3 zile) agitaţie: Diazepam po / im 5-10 mg/ 3h
=Euforizante şi anorexigene= tahiaritmii: Propanolol po 10-20 mg/ 4h
creşterea excreţiei urinare (prin acidifierea urinii): vit C po 0,5 g X 4 /zi

42