Anatomia aparatului genital

Organele genitale externe

• Vulva:- este situata la capatul extern al vaginului, imediat in afara

himenului.
• Este delimitata:
- lateral – de labiile mari;
- inferior – de comisura posterioara;
- superior – de muntele lui Venus.

• Labiile mari : reprezinta doua cute largi de grasime acoperite de

tegument continand foliculii pilosi, glande sebacee si sudoripare. Ele
se unesc superior la nivelul muntelui lui Venus( o aglomerare de
tresut adipos anterior simfizei pubiene), iar inferior la nivelul
comisurii posterioare.

• Labiile mici: Intern situate fata de labiile mari se gasesc doua cute
alcatuite din tesut conjunctiv si tegumente – labiile mici.
• Labiile : nu contin foliculi pilosi.
• pielea ( fata lor mediana ) este necheratinizata,
similara cu cea care margineste vaginul.
• Vestibul:delimitat anterior de clitoris, lateral de cele
doua labii si posterior de comisura posterioara.
• se deschide uretra cu glandele parauretrale ale
lui Skene, vaginul si canalele excretoare ale glandelor lui
Bartholin.
• Clitorisul:-cu lungimea de 2-3 cm(omolog al penisulu
- pe linia mediana anterior meatului uretral
( rep.organul copulator erectil al femeii).
-este sustinut de simfiza prin ligamentul
suspensor al clitorisului.Pielea care acopera clitorisul
constituie o plica ce inconjoara glandul acestuia –
preputium clitori care este fixat pe fata sa inferioara pe
linia mediana prin frenulum clitoridian .
• Himenul: reprezinta o membrana circulara situata in
interiorul labiilor mici dar separat de ele si
care delimiteaza intrarea in vagin.
- reprezinta o bariera elastica care inchide
partial vaginul, fiind partial perforata .
- reprezinta a.p.d.v. anatomic un tesut fibros
vascular acoperit pe ambele parti cu un epiteliu. Dupa
deflorare himenul se rupe in diferite pucte ale marginii
sale , ramanand in urma sa lobuli himenali , iar la
nastere resturile himenului se atrofiaza si mai mult si iau
aspectul carunculilor mitriformi, semn medico-legal ca
femeia a nascut.
Organele genitale externe

1) Pubis
2) Preput
3) Clitoris
4) Meat urinar
5) Intrarea vaginului
6) Labia mica
7) Labia mare
8) Himen
Organele genitale externe
Tipuri de himen
Perineul: f. musculo-aponevrotica romboidala care este delimitata
de repere osoase( 2 tuberozitati ischiatice, varful cocicsului si
marginea inferioara a simfizei pubiene). Linia ischiatica imparte
acest romb in doua triunghiuri : triunghiul perineal anterior si
triunghiul perineal posterior. Perdeaua musculara este strabatuta
de catre uretra, vagin si rect.
Anatomia perineului:
- piele;
- aponevroza superficiala;
- stratul muscular superficial al perineului;
- muschiul ischiocavernos;
- muschiul bulbocavernos;
- sfincterul uretral; fibre din tunica musculara vaginala;
- muschiul transvers superficial;
- sfincterul anal extern;
- aponevroza perineala profunda
 Nodulul tendinos al perineului este situat intre
orificiul anal si comisura posterioara vulvara.

• Musculatura perineala profunda este

reprezentata de ridicatorii anali.

• Insertia fasciculelor musculare incepe de la

pube si fetele laterale ale ileoanelor si se
termina pe rafeul tendinos ano-coccigian
alcatuind facicolele pubo-ileo-coccigiene.

• Muschii ridicatori anali delimiteaza doua spatii:

-ischiorectal: pe aici fuzeaza infectiile genitale;
-pararectal: intre muschii ridicatori anali si rect
 Organele genitale interne cuprind :
• vaginul ;
• uterul ;
• tuba ;
• uterina ;
• ovarul ,
• Ele ocupa cea mai mare parte a pelvisului (micul bazin),
strabatand perineul, pana la vulva.
• Vaginul este un organ cavitar care se intinde de la colul
uterin la vulva. Lungimea sa este variabila intre 7si 9cm.
• Canalul vaginal este turtit antero-posterior,(perete
anterior in raport cu vezica urinara si cu urtetra si perete
posterior, in raport cu rectul si
 si fundul de sac peritoneal, Douglas ; peretii laterali ai
vaginului vin in contact cu muschii ridicatori anali ,
diferite planuri ale perineului).
• Limita extremitatii inferioare a vaginului este formata de
membrana himenala care se rupe la primul contact
sexual. Prin extremitatea superioara, vaginul se
insereaza pe colul uterin, inconjurand portiunea vaginala
a colului. Se realizeaza astfel un sant circular numit dom
sau fundul de sac vaginal.
• Fund de sac: ant. putin adanca, in rap. cu vezica
urinara ;
• lat. in rap. cu parametrele,( a. uterina si
uterul ; o portiune
• post. cel mai adanc, in rap. cu fundul de
sac Douglas, deci cu peritoneul.
• Peritoneul este o seroasa intra-abdominala, peritoneul
parietal captuseste cavitatea peritoneala in care se afla
organele abdominale pelviene. Partea de jos a acestei
cavitati se numeste fund de sac Douglas situat intre
vagin (anterior) si rect (posterior) ; peritoneul visceral
acopera fiecare viscer intraabdominal, este aderent la
viscerul respectiv si datorita lui organele pot aluneca
unul pe celalalt.
Peretele vaginal este constituit din trei tunici :
a. tunica externa, formata din tesut conjunctiv ;
b. tunica medie musculara, formata din fibre musculare
netede dispuse in doua planuri : unul extern, cu fibrele
orientate longitudinal si altul intern, cu fibrele orientate
circular ;
c. tunica interna sau mucoasa vaginului este acoperita de
 un epiteliu pavimentos
• Mucoasa vaginala nu contine glande, secretia
provenind din glandele colului ; ea se continua cu
mucoasa vulvara la exterior si mucoasa uterina la nivelul
orificiului extern al colului. Secretia vaginala are o reactie
acida, continand acid lactic. Epiteliul mucoasei contine
glicogen, care sub influenta bacililor Doderlein (bacili
saprofiti ai vaginului), se transforma in acid
lactic. Reactia acida constituie un mijloc de protectie
impotriva infectiilor.
• Vaginul este un conduct extensibil si elastic care face
legatura intre organele genitale interne si externe. Prin
el, spermatozoizii, depusi in timpul actului sexual patrund
in uter si in trompe si tot prin el se scurg afara secretiile
uterine si sangele menstrual ; de asemenea serveste
drept canal de trecere a fatului in timpul nasterii.
• Uterul: e un organ musculos, cavitar, nepereche, asezat
in mijlocul bazinului mic, intre vezica si rect.
• rol: de a primi in cavitatea sa ovulul fecundat, sa-l
protejeze, sa-l nutreasca in timpul dezvoltarii sale si sa-l
elimine la exterior cand a ajuns la maturitate.
• Structura-corp( extremitatea superioara mai lata
din care pleaca trompele uterine), colul uterin (cervix)(
partea inf.) si istm. Uterul este turtit dinainte-inapoi si
prezinta prin urmare doua fete, una anterioara, numita
vezicala, fiindca este in raport cu vezica urinara si
separata de aceasta prin fundul de sac vezico-uterin si
una posterioara in raport cu rectul de care o separa
fundul de sac recto-uterin. Are de asemenea doua
margini laterale - una dreapta, alta stanga - la nivelul
carora circula arterele uterine.
• Dimensiunile uterului la femeia care nu a nascut
(nulipara) sunt de 6-7 centimetri lungime, 4 centimetri
latime si 2-2,5 centimetri grosime ; la multipare, uterul
are 8-9 centimetri lungime, 5-6 centimetri latime si 3
centimetri grosime.
• In timpul gestatiei, uterul creste in volum, caudal este
oprit in expansiunea sa de planseul muscular pelvin. Dar
uterul poate deveni organ abdominal nu numai in cursul
sarcinii ci si datorita unor tumori uterine (fibrom, cancer)
cand poate creste in volum cranio-caudal, transversal,
putand determina tulburari prin compresiunea organelor
vecine (vezica urinara, uretera).
• Clasic uterul negravid are urmatoarele portiuni de sus
in jos:
• Fundul uterului - partea craniala a uterului, mai inalta,
ce prezinta dinainte inapoi insertia celor doua tube
uterine, ligamentele utero-ovariene ligamente rotunde.
• Corpul uterin - usor turtit anteroposterior cu o fata
ventrala plana (fata vezicala si o fata dorsala - fata
intestinala).
• Istmul uterin: este partea care in sarcina desparte
corpul de colul uterin.Deschis in a doua jumatate a
sarcinii sub denumirea 'segment', resprezinta un reper
important in efectuarea inciziei operatiei cezariene.
• Colul uterin este lung~ 3 cm; el se subimparte in doua
subportiuni: una superioara, supravaginala si alta
caudala, proeminand in vagin, reprezentand partea
vaginala a colului. El comunica cu vaginul prin orificiul
uterin extern punctiform la virgine si transversal cu
margini neregulate cicatriciale la multipare.
• Uterul primeste si fixeaza blastocistul in endometrul
(ovoimplantatia) transformat estrogeno-progestativ ;
asigura hranirea si dezvoltarea oului lipsit de rezerve
nutritive in cele 9 luni (280 zile) de gestatie.
Trompa.
• Trompele uterine (salpingele) reprezinta o pereche de
canale peristaltice de 10-12 cm lungime. Ele au o
directie postero-laterala de la coarnele uterine si se
deschid in cavitatea peritoneala posterior si lateral fata
de ovar.
• Trompa prezinta urmatoarele portiuni:
- intrauterina ( interstitiala) – 2.5 cm cu diametrul 1 mm.
- istmica – 2,5 cm cu diametrul 2,5 mm.
- ampulara: cu o lungime de 5 cm, diametrul 6 mm.
 - infundibulara sau pavilionara care prezinta orificiul
tubar abdominal.
• Trompa are urmatoarele functii:
- captarea ovulului;
- transportul oului;
- fertilizarea.
• In treimea externa a trompei se produce fecundatia.
Trompele sunt acoperite de peritoneu
• Deplasarea endosalpingiana a oului se realizeaza prin
epiteliul prevazut cu cili, care se misca dinspre orificiul
abdominal spre cel uterin.
Ovarele sunt glande perechi, cu dubla functie excretorie
(gametogeneza, de producere a celulelor germinate
feminine-ovulul).
• Ele determina caracterele sexuale principale si
secundare ale femeii( rol endocrin).
• Situate in cavitatea pelvina, de o parte si de alta a
uterului. Ele sunt fixate pe organele vecine prin
ligamente (tubo-ovarian, utero-ovarian, lombo-ovarian,
mezo-ovarian) si prin formatiuni vasculonervoase (artera
ovariana, venele utero-ovariene, vase limfatice si nervi
simpatici peri vasculari), toate acoperite de peritoneu.
• Au forma ovoida, cu lungime de 3-5 centimetri, latime 3
centimetri, grosime 1-2 centimetri, greutate de 6-8 g,
culoare alb-galbui, consistenta elastica.
• In general de marimea unei migdale verzi, volumul lor
variaza cu varsta (pubertate, adolescenta, senescenta)
si cu starea fiziologica (preovulatie, ovulatie, sarcina).
• Pe suprafata ovarelor exista mici vezicule cu
dimensiuni ce variaza de la o gamalie de ac la o
cireasa. Ele sunt foliculii ovarieni maturi- De
Graaf.
• Fiecare ovar contine la nastere aproximativ
400.000 de foliculi din care, pe parcursul
activitatii ovariene, se vor matura doar 300-400
foliculi primari ce vor ajunge sa fie ovulati, restul
degenereaza. Dezvoltarea foliculului si a
ovarului se face sub influenta foliculostimulinei
(FSH) iar ovulatia sub influenta LH-ului. produsi
de hipofiza.
Organe genitale interne
 Vascularizatia organelor genitale
interne

Este asigurata de doi pediculi:

• artera uterina -ram. din artera hipogastrica;
-se gaseste in parametru si nu in parenchimul uterin ,
situatie care permite uterului sa se dezvolte in timpul sarcinii. La
nivelul fundului de sac vaginal se despart ramuri cervico-vaginale
care iriga 1/3 superioara si medie a vaginului. Ramura ascendenta a
arterei uterine da ramuri paralele in miometru si ramuri in
endometru. artera ovariana – ram. din aorta

• Ramurile terminale se gasesc in ligamentul larg:

‹ artera tubara si artera tubo-ovariana – ajunge prin ligamentul dintre
fimbrii si ovar la ovar.
‹ artera ovariana: iriga ovarul pe calea ligamentului lombo-ovarian.
Glandele anexe ale aparatului genital feminin
• Glandele lui Bartholin sunt echivalente glandelor lui Cooper de la
barbat, in numar de doua, in forma ovoida, ele au marimea unui bob
de mazare si sunt situate de o parte si de alta a orificiului vaginal.

• Glandele periuretrale sau glandele Skene, mai numeroase, sunt

situate in apropierea uretrei. Orificiile de deschidere se gasesc in
general, de o parte si de alta a orificiului uretral extern sau a
meatului uretral. Ele se dezvolta in perioada pubertara si dispar
dupa menopauza. Sunt echivalente glandelor prostatice de la
barbat.

• Glandele mamare sunt in mod normal organe pereche prezentand

la exterior areola mamara, in centrul acesteia gasindu-se
mamelonul. Greutatea lor variaza in functie de starea lor
functionala : la nastere au greutatea de 5 g, la adulte 200 g, iar la
femeile ce alapteaza aproximativ 500 g. greutatea ca si forma celor
doi sani sunt inegale.
• Mamelele sunt in numar de doua, exceptionale existand si mamele
supranumerare (polimastie), sau pot lipsi mamelonul (atelie).
• La suprafata intalnim mamelonul, situat in centru, inconjurat de
areola de 3-5 cm diametrul. Pe suprafata areolei se gasesc
tuberculii Morgagni, glande sebacee care in sarcina, isi maresc
volumul, luand denumirea de tuberculi Montgomery. Mamelonul este
o proeminenta cilindrica sau conica, cu varful rotunjit si baza latita.
La virgine el poate sa nu fie reliefat, in timp ce la femeia ce
alapteaza poate ajunge la 2 cm. De forma variabila, turtit, invaginat,
ombilicat sau despicat, prezinta la suprafata sa 15-20 pori
galactofori prin care se deschid canalele galactofore in numar de 15-
25.
• Structurat glanda este formata din 15-20 lobi, fiecare lob fiind
alcatuit la randul sau din lobuli, rar acestia din acini glandulari.
Secretia laptelui apare la 2-5 zile dupa nastere, ea putand fi
stimulata sau inhibata la nevoie.
Va multumesc !