Gusturile si aromele 
 fructelor 
din Regiunea Odorhei 
 Gusturile si aromele fructelor 
din Regiunea Odorhei 
 Editor: Fundația Civitas pentru Societatea Civilă
Editor responsabil: Orbán Árpád (arpad.orban@civitas.ro)
Redactor: Pakot Mónika
Traducător: Kis Zoltán
Fotograi realizate de: Fleisz Emőke, Jakab Ágnes, Kis Zoltán, Lantos Tamás, Onucsán Miklós, Pakot Magdolna, Pakot Mónika
Tehnoredactor: Csáki Ferencz
Publicația a fost realizată în cadrul
ca drul proiectului „Fructele Tradiției – Frutrad”
Frutrad”,,
coordonată de Fundația Civitas pentru Societatea Civilă.

www.traditifructe.ro, www.civitas.ro

© Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, 2011

ISBN 978-606-92120-9-7
 În loc de introducere 
Pomicultura
Pomicultura din regiunea Odorheiului se mândrește cu o tradiție multiseculară. Astfel, grădinile cu pomi, respectiv dumbră
dumbrăvile
vile
fructifere, reprezintă elemente denitorii ale acestor ținuturi,
ț inuturi, situate
situate în jurul satelor
s atelor.. Gospodarul care trăiește aici are întotdeauna
grijă ca livada lui să producă în ecare parte a anului fructe proaspete, necesare pentru ecare zi. Mai departe el se gândește și la
fructele de toamnă, respectiv la roadele anumitor soiuri
soiuri de măr, unele soiuri de păr și nuc. Ele sunt sortite să reziste conservării
pentru perioada de iarnă, până ce în livada lui va apărea primăvara primul fruct proaspăt. Pentru
Pentru foarte multe familii de aici fructul
a reprezentat și credem că va reprezenta și în continuare o sursă de venit, și un mijloc pentru efectuarea comerțului, prin care își
creează posibilitatea de a procura produse inaccesibile la nivel local. Iată ce a scris pedagogul și publicistul Kozma Ferenc
Ferenc în anul
1904: „În părțile neafectate de vânt din Regiunea Odorhei, unde de asemenea clima favorizează în mod excelent cultivarea părului,
mărului și prunului, regăsim livezi întinse. Producția de fructe din regiunea Odorhei are un renume destul de bun în Ținutul
Secuiesc, în poda
p oda faptului
faptului că până acum livezile au fost afectate de lipsa atenției. În anii cu recoltă bună secuii au încărcat surplusul
de fructe în căruțe, și l-au răspândit
r ăspândit în alte regiuni mai îndepărtate de unde, în schimbul fructelor, s-au întors cu cereale.”
cereale.”

Astfel s-au format într-o

într-o anumită măsură microținuturi
microținuturi și sate specializate pentru anumite specii de fructe, de care etnograful
secui Orbán Balázs
Bal ázs pomenește încă din anul 1868. Satul Dealu
De alu a devenit locul
lo cul de baștină a prunelor, Forțeni este „căminul”
„căminul” cireșelor
și vișinelor, satele de pe cursul
c ursul râului Nyikó au devenit faimoase mai ales datorită
d atorită varietăților numeroase de mere, iar satele montane
posedă o bogăție de fructe de pădure neprețuită.
 Iar buna gospodină a avut grijă ca fructele crescute în grădină și în împreju
împrejurimi
rimi să e introduse în meniul
zilnic. Mai mult, pe fructele neconsumate în stare proaspătă le-a prelucrat și le-a depozitat pentru iarnă.

Prin această broșură dorim să vă oferim o incursiune în secretele culinare ale gospodinelor din Regiunea
Odorheiului, județul Harghita.
Harghita. Răsfoind și parcurgând paginile ei veți putea descoperi multe modalități de
prelucrare a fructelor noastre tradiționale cultivate
c ultivate și cele de pădure, regăsite în aceste ținuturi. Veți aa cum
fac din ele gemuri, compoturi,
compoturi, fructe uscate, dulcețuri, supe și sosuri. Vă invităm cu drag să faceți cunoștință cu
fructele existente pe plaiurile noastre, și de asemenea cu creativitatea și inventivitatea gospodinelor din secuime.

Fundația Civitas este conștientă că aceste comori naturale și spirituale trebuie păstrate pentru generațiile
următoare, ea susține, folosind cuvintele scriitorului și lozofului Hamvas Béla că „ sănătatea are miros de
fruct…””. În acest scop, Fundația își aduce contribuția la salvarea livezilor tradiționale și la prelucrarea fructelor
fruct…
la nivel local.
 Gemuri 
Mai demult, fructele, respectiv produsele făcute din ele, au reprezentat
sursele de alimentație cele mai sigure. Pe vreme de război, când
cotropitorii
cotropitorii au luat cerealele și au mânat animalele, fructul a rămas singura
posibilitate de supraviețuire. Poate
Poate și din această cauză s-au diversicat atât
de mult modalitățile de prelucrare a fructelor. Pe parcursul
parcursul anului, dacă
fructul copt nu a fost consumat de familie, gospodinele le-au conservat
pentru iarnă, făcând din el gemuri, siropuri, compoturi
compoturi și fructe uscate. În
Ținutul
Ținutul Secuiesc, cea mai mare tradiție a avut-o gemul de prune, numit în
maghiară „szilvakatyó”, gătit în
î n căldare o întreagă zi, și depozitat în
î n vase
de lut pentru mai mulți ani, dacă era nevoie. Dacă în
î n anumiți ani recolta
de fructe era mai slabă, fructele tradiționale din livezi au fost completate
completate
cu fructe de pădure sau cu legume, și astfel gospodinele au conceput
gemuri, unul mai gustos decât altul. Pe parcursul cercetărilor noastre astfel
am regăsit gemul de mere cu conținut de morcovi și de roșii, gemurile
amestecate cu fructe de pădure, gemurile făcute din fructe bacifere etc.,
prezentate mai jos.
 Gem de prune cu miere si scortisoare   Gem mixt (cu mere, pere si prune)
Ingrediente: 7 kg de prune, 1-1,5 kg de miere, scorțișoară și Ingrediente: 2 kg de mere, 2 kg de prune de Bistrița (vânătul
cuișoare, după gust. românesc), 1 kg de pere (dacă se dispune de ele), o lămâie.
Preparare: cele 7 kg de prune se spală și se curăţă de sâmburi. Se pun Preparare: cele 2 kg de mere se taie în bucăți și se fierb, apoi se trec prin
pe foc și se fierb cu amestecare continuă, până ce coaja se desprinde de sită, sau se trec prin mașina de tocat echipată cu dispozitivul pentru suc
pulpa fructului (2-3 ore). Prunele fierte se trec prin sită (cel mai simplu de roșii, în așa fel încât să nu rămână semințe. Între timp, într-un alt vas se
printr-un vas găurit), și se pun înapoi la fiert pentru aproximativ 30 de fierb prunele tocate. Dacă sunt şi pere, atunci se fierbe și un kilogram de
minute. Atunci se adaugă mierea și se condimentează cu scorțișoară și pere, se dau prin sită și se amestecă cu prunele și merele. Deci fiecare fel
cuișoare. Apoi, gemul terminat se pune în borcane curate și uscate, se de fructe se fierbe separat, deoarece durata lor de înmuiere este diferită. În
acoperă și se lasă să se răcească, iar numai după asta se închid definitiv. amestecul creat se taie lămâia, împreună cu coaja.
 „Mâini Sprintene
Sprintene din Chinușu” 
Chinușu”   Jakab Rozália
Rozália – Lupeni

Gătirea gemului fără conservant

Se aleg borcane care nu prezintă defecte, și au capac metalic, care se fixează ermetic
prin înșurubare. Se spală temeinic borcanele și capacele, și se pun în apă clocotită,
unde vor fierbe 15 minute. După ce se scot din apă se aşează cu gura îndreptată în jos
pe un șterg
ștergar
ar curat.
Cu cât gemul fierbe mai mult, cu atât va deveni mai des și mai puțin alterabil. După
ce spuma se evaporă și densitatea devine convenabilă, gemul se toarnă în borcane.
Este important ca borcanele să fie din nou încălzite pe marginea sobei, deoarece
deoarece prin
aceasta nu se formează aburi cu ocazia umplerii lor.lor. După ce borcanele sunt complet
umplute, se înşurubează capacele și se aşează așa pentru câteva minute cu capul
 în jos. Astfel se creează
creează vid, de asemenea foarte important
important în scopul conservării. La
final, borcanele se pun la aburi uscați, unde se vor ține cel puțin 3-4 zile.
 Prunul provine cel mai probabil din Asia Mică și Orientul
Apropiat, și s-a răspândit mai târziu în părțile Mării
Mediterane. Cultivarea lui s-ar fi început cu aprox.
3500 de ani îHr, și a fost înnobilat de către romani. Prin
 încruciș
 încr ucișări
ări iscu
iscusit
sitee s-au
s-au crea
creatt soiur
soiurii foart
foartee asemăn
asemănătoa
ătoare
re
cu cele de astăzi. Popularitatea însă și-a dobândit-o mai
târziu, în secolele 12-13 dHr, când s-a început cultivarea
lui în grădinile mănăstirilor și a cetăților medievale.
Prunul este una din cele mai puțin pretențioase specii
de pomi fructiferi pe care le avem. Nu prezintă pretenții
nici în privința solului, nici în privința locației așezării
terenului, însă preferă totuși solurile ușor umede, mai
compacte. Este poate cea mai răspândită specie de
fructe din Regiunea Odorhei, se regăsește în grădinile
din gospodării, pe marginea drumurilor, iar din începutul
anilor 1970 și în plantațiile de fructe.
Se crede că prunele dulci au un excelent efect laxativ,
pe când prunele acre chiar combat diareea. Conform
medicinii populare au un efect de curățare a intestinelor,
scad nivelul de colesterol, iar prunele uscate se numără
printre substanțele cele mai bune pentru întărirea
organismului bolnav. Prunele de corcoduș țin sub control
stomacul, conțin multe vitamine. În caz de constipație
copii să bea sucul provenit din prunele uscate înmuiate,
astfel li se reface flora gastrică. Mai demult, din coaja
rămasă după trecerea prin sită s-au făcut turte, prin
amestecarea lor cu chimion, uscate apoi şi oferite
copiilor ca desert.
 Gem de prune facut în cuptor 
Ingrediente: prune, 100 ml de oțet, 200 g de zahăr/1 kg de prune.
Preparare: Mai demult, dacă în anumiți ani gospodinele nu au avut la dispoziție prunele în cantitate mai mare, le-au putut găti în porții
mici și în cuptoarele sobelor (mașinilor de gătit). Într-o caserolă sau oală mai mare, care încape pe grila cea mai joasă a cuptorului, se
toarnă 100 ml de oțet. Se spală prunele, se scot sâmburii din ele și se toarnă în vas. Se
S e pune caserola înăuntru și se reglează cuptorul la
temperatura cea mai mică. Se scoate caserola din oră în oră și se scutură. Fierberea va dura 6-8 ore, în funcție de densitatea nală dorită
(dacă se găteşte „katyó”, cu densitatea mai mare sau gem, cu densitatea mai mică). Când se consideră că densitatea este potrivită, se adaugă
200 g de zahăr la ecare kilogram, se amestecă cu grijă, și amestecul se mai erbe vreo 10-15 minute. Zahărul se uidizează prima dată,
însă după răcire se va întări. Dacă este gata, se pune produsul în borcane. Se acoperă cu un ștergar curat și se lasă o zi să se răcească. După
asta se pun capacele pe ele.
 Moldován
 Moldován Szeredai Noémi
Noémi – Cechești
Cechești

 Prune cu miraj de padure 

Ingrediente: 4 kg de prune, 1 kg de zmeură, zahăr – după gust.
Preparare: Acest gem se gătește la coacerea prunelor. Se curăţă prunele și se pun la ert. Când pielița l or se răsucește, se scot de
pe sobă și se trec prin sită pentru a îndepărta
î ndepărta sâmburii și pielițele. Se pun din nou la ert, și când se îngroașă sucient, se adaugă
zmeura, care a fost congelată după culegere. După o erbere de ½ oră se adaugă zahărul, și se continuă erberea până ce se ajunge
la consistența dorită. După ce se scot de pe sobă, se pun în borcane cu șurub, și se închid imediat. S e așează cu capul în jos, până se
răcesc. Se vor păstra într-un loc răcoros și uscat.
Observație: Acest gem se poate găti și la coacerea zmeurei. Gemul de prune rămas din anul precedent
precedent se toarnă într-o caserolă și se
adaugă zmeura curățată, iar după ce se amestecă bine, se pune la er t. După o jumătate de oră se adaugă și zahărul. Mai departe se
procedează la fel ca și în situația precedentă.
Pál Ilona – Ulcani
 Gem de afine cu soc  Soc amagit („îmbolunzit”) din „gradina surii”
Ingrediente: 2,5 kg de ane, 0,5 kg de soc negru, Ingrediente: 2 kg de soc curățat, 1 kg de dovlecel, iar după gust miere și suc de lămâie.
1,5 kg de zahăr, 1 pachet de sare de lămâie. Preparare: bobițele de soc culese din „grădina șurii” se curăță bine (se îndepărtează
Preparare: Fructele se vor spăla separat,  vrejurile
 vreju rile),
), se spa
spală,
lă, se cân
cântăr
tăresc
esc și se pu
pun
n la
la ert
ert pen
pentru
tru o peri
perioad
oadăă de
de 25-3
25-300 de
de min
minut
ute.
e. În
Între
tre
se scurg prin strecurătoare, și se pun la timp se răzăleşte dovlecelul și se amestecă cu aluatul aat în erbere. Se continuă erberea,
ert. După ce au ert, se
s e adaugă imediat până când se consideră că e bine. După ce se ia de pe sobă, se lasă aluatul să se răcească la
zahărul, și se mai continuă erberea minim 60 °C, și i se potriveşte gustul
gustul cu miere originală și cu suc de lămâie
lămâie crud. Se pune
încă puțin. Urmează să se adauge sarea în borcane curate și se pun la aburi uscați (dunst). Atenție: mierea îşi pierde din substanțele
de lămâie, ea contribuind puțin la ei valoroase la temperaturi care depășesc 45 °C, iar la temperaturi mai mari de 60 °C ele se
gelatinizare, sau cum spun femeile mai pierd de tot.
bătrâne: „să aibă luciu”. Se scot de pe foc și Observație: Fructul socului se combină foarte bine și cu prunele de corcoduș (culese tot din
se pun în borcane. Apoi se leagă borcanele. „grădina din spatele șurii”), dar „se lasă îmbolunzit/amăgit”
îmbolunzit/amăgit” cu orice zarzavat aat acolo.
Palkó Edit – Păuleni Ilyés Borbála – Mugeni

Fructele de soc au un ușor efect laxativ. De

asemenea au efect de stimulare a poftei de
mâncare. Copiilor anemici li se administrează
cu grijă, deoarece consumat în cantitate
mare poate provoca otrăvire. Florile de soc se
folosesc ca substanță antipiretică, iar ceaiurile
făcute din ele sunt recomandate contra răcelii.
Vara se consumă ca băutură răcoritoare.
Gemul și siropul făcut din soc sunt deosebit
de gustoase. Florile şi vrejurile se mai folosesc
pentru îndepărtarea șoarecilor.
 Denumirea românească a coacăzului provine din latină, iar cea maghiară (ribizli)
din limba arabă. Arbustul are origine nordică, și a fost înnobilat la sfârșitul secolului
al 16-lea. Coacăza neagră sprijină sistemul imunitar, crește tensiunea arterială,
are efect diuretic, dar se utilizează și în cazul diareei și al catarului. Ceaiul făcut
din frunzele plantei este adecvat contra problemelor cardiace, dar ajută și în cazul
problemelor veziculare. Ceaiul făcut din frunzele coacăzului, zmeurului, murului
 întărește
 întăr ește sistem
sistemul
ul imunitar
imunitar.. Trebui
rebuiee culese
culese și uscate
uscate lala înflorire
înflorire,, astfel
astfel conținut
conținutul
ul de
vitamina C va fi mai mare. Coacăza întărește vasele sanguine; la copii se folosește
contra anemiei. Consumul ei excesiv cauzează hipertensiune arterială, în schimb
ceaiul făcut din frunzele plantei scade tensiunea. Este apetisantă. Mai demult din
coacăze s-a produs sirop și vin.

 Gem din coacaze negre 

Ingrediente: coacăze, 700 g de zahăr pentru 1 kg de fructe.

Preparare: se îndepărtează bobițele de pe vrej, se spală bine și se scurg. Se adaugă 700 g de zahăr la câte un kg de coacăze și se lasă
așa 24 de ore. Din când în când se amestecă, pentru a sparge bobițele. După ce trec cele 24 de ore se pun la ert. Fierberea ține
ț ine până
ce gemul se îngroașă. Se pune gemul în borcane, se închid borcanele și se pune la aburi uscați.

 Jére Emma
Emma – Odorheiu Secuiesc

 Gem de coacaze cu morcovi 

Ingrediente: 3 kg de coacăze, 1,5 kg de morcovi, 4 kg de zahăr,
zahăr, un pahar de apă.
Preparare: se îndepărtează bobițele și se trec prin sită. Se rad morcovii cu răzătoare de lămâie și se erb înnăbuşit cu paharul de apă.
Se amestecă cu fructele și se adaugă 4 kg de zahăr. Fierberea durează 30 de minute iar după ce se termină s e pune gemul în borcane
și borcanele la aburi uscați.
Ilyés Borbála – Mugeni
 Peltea de coacaze 
Ingrediente: coacăze, zahăr.

Preparare: din fructele spălate se stoarce zeama. Se adaugă zahăr în raport cu cantitatea de zeamă
obținută. Se pune la ert și se ține acolo până se obține o masă gelatinoasă. Se
S e pune în borcane, și se lasă
să se răcească în aburi uscați.
Farkas Réka – Morăreni

 Gem de mere cu mac 

Ingrediente: 5 kg de mere (pe cât posibil soiuri amestecate), ½ kg de zahăr, 150 g de mac, 2 plicuri de
zahăr vanilat, o linguriță de scorțișoară.

Preparare: se spală și se
s e decojesc merele. Se rad merele și se împrăștie peste ele puțină sare de lămâie,
ca să nu-și schimbe culoarea. Se pun merele la ert. Este preferabilă folosirea unui vas mai mare și cu
fundul mai lat, deoarece este important ca merele să e în contact cât mai mare cu căldura. S e amestecă
în continuu,
continuu, nu cumva să se ardă. După ce s-a încălzit bine, golim în amestec zahărul vanilat. Macul se
adaugă atunci, când amestecul începe să clocotească. Concomitent cu amestecarea continuă se pune
și zahărul, dar numai în porții mici. După ce are în el și macul și întreaga cantitate de zahăr,
zahăr, erberea
se va continua încă 30 de minute la foc mic, cu amestecare continuă. După aceea, gemul se pune în
borcane bine spălate. Se pun borcanele într-un vas, se umple vasul cu apă până ce nivelul ei ajunge la
 jumătatea înălțimii borcanelor
borcanelor.. Se pune deasupra hârtie de ziar înmuiată cu apă și se așează vasul în
cuptor.. Se încălzeşte 50 de minute, la o temperatură de 80 °C. Ziua
cuptor Z iua a doua se continuă tot așa 50 de
minute, și gemul va  gata.
 Jakab Tekla
Tekla – Lupeni
 Gem de mere cu rosii si morcovi 
Ingrediente: 5 kg de mere, 0,5 kg de morcovi, 70 ml de suc de roșii, 2 kg de zahăr
zahăr,, esență de vanilie sau batoane de vanilie.

Preparare: Se decojesc merele și se rad, și după puțină erbere se adaugă morcovii rași și preerți, și se toarnă în amestec și zeama
de roșii. După ce s-au amestecat bine, se adaugă zahărul și zahărul vanilat. Gustul va  apropiat de gustul rodiei.

 Mátyás Ágnes
Ágnes – Păuleni

Mărul, regina fructelor

 În mitologia romană
romană numele mărului se leagă de Pomona, Pomona, zeița fructelor și a grădinilor.
grădinilor.
Mărul provine din Asia Mică, mai precis din regiunea Turciei actuale. Pe vremea faraonilor, mărul comun (Malus
communis) s-a extins prima dată pe malurile Nilului, mai târziu în Palestina și în Grecia. Prima lui recunoaștere
importantă s-a consemnat însă în epoca romanilor, și de atunci s-a introdus cultivarea lui și în teritoriile aflate
 în nordul Alpilor
Alpilor.. Și în Ardeal a ajuns probabil
probabil prin intermediul
intermediul romanilor.
romanilor. În procesul
procesul extinderilor de mai
mai târziu,
respectiv pentru îmbunătățirea speciei, un rol mare și-au asumat călugării.
Valoarea
Valo area medicală a fructului mărului se cunoaște din vremuri îndepărtate. Un proverb englez zice așa: „Zilnic un măr
poftești, și pe medic nu-l primești!” Este un adevărat buchet de vitamine, întărește musculatura, împrospătează,
împrospătează, curăță
sângele și descompune colesterolul. În cazuri problemelor de digestie sau la febră se consumă mere rase sau ceai de măr măr..
Se fierb 1-2 mere într-o cantitate de apă de 1,5 l, și se consumă după răcire. Nu demult, oamenii au combătut lipsa fierului din
organism prin introducerea
introducerea de cuie mărunte și curățate în mere. Le-au
Le-au scos după un
u n anumit timp, și au consumat fructele.
Oțetul făcut din mere se folosește ca substanță antifebrilă, iar amestecat cu miere are efect de stimulare a poftei de
mâncare. În zilele noastre, oțetul făcut din măr se utilizează pentru alcalinizarea organismului. Dimineața se bea oțet
de mere diluat cu apă, pe stomacul gol, și în câteva săptămâni va înceta râgâitul cauzat de hiperaciditatea gastrică.
Prăjitura făcută din merele de vară este deosebit de delicioasă. Iar toamna merele se taie în felii, se usucă în locuri
semi-umbroase
semi-umbro ase sau în cuptor, și cu ciolan afumat se gătește cu ele o supă excelentă.
Dacă se adaugă gutuile sau perele la varza murată pentru iarnă, zeama de varză va avea un gust delicios. Fructul Fructul
 Para, darul divin
 Gem de gutui  Para face parte din fructele cultivate din timpurile cele
Ingrediente: 1 kg de gutui, 1,25 kg de zahăr, o lămâie, o jumătate de baton de mai vechi. Istoria ei începe cu c u aproximativ 5000 de
 vanilie, 3 pahare de apă. ani îHr, punctul de început al răspândirii plantei este
Asia Occidentală, unde sunt autohtone 8-10 de specii
Preparare: Se decojesc gutuile și se rad folosind rozătoarea mare,
mare, ori se taie în de păr. De aici au pornit la drum o parte din ele, ca
felii subțiri. Fierberea ține până când amestecul devine
de vine transparent și siropul va  să cucerească lumea. În Europa Centrală au pătruns
 vâscos. Spre sfârșit se stoarce în amestec
amestec lămâia, se adaugă (dacă avem) și jumătatea
jumătatea prin Grecia și Italia. În Odiseea, renumita epopee a
de baton de vanilie, acesta îi poate da un gust deosebit de bun. Se pune gemul în poetului grec Homer, autorul a elogiat para ca fiind un
borcane și se pun la aburi uscați. dar al zeilor.
 „Mâini Sprintene
Sprintene din Chinușu” 
Chinușu”  Romanii consumau para după o fierbere ușoară,
 îndulcind
 îndu lcind-o
-o cu
cu miere,
ere, iar ar în curtea
curtea reg
regilor
ilor fra
francez
ncezii era
era
apreciată ca un aliment de lux. Reprezintă o sursă
 Gem de pere cu stafide  importantă de cupru și de vitamina C. Are grijă în primul
Ingrediente: 5 kg de pere (cu pere de vară va  mai subțire, cu cele de iarnă mai consis- rând de sistemul gastric, dar are un efect benefic în
tent și mai gustos), 250 g de stade (nu e problemă dacă se pune mai mult), ½ kg de zahăr. cazul reumatismului și al sclerozei arteriale. Conține
mult zahăr binefăcător. Are un efect înviorător. Este ușor
Preparare: Se spală bine perele și se decojesc. După ce se taie din ele coceanul, se toacă. În
laxativ. Mai demult fructele părului pădureț au fost fierte
timpul tocării se presară pe tocătură puțină sare de lămâie ca să nu-și schimbe culoarea.  în formă
formă într
întreagă
eagă,, șiși s-au
s-au consum
consumat at în loc
loc de des
desert.
ert.
După tocare se pune la ert. Perele se erb până ce zeama începe să se evapore, în acest
timp se adaugă încet și zahărul. Stadele se adaugă în ultimele 20 de minuminute te ale erberii.
Gemul va  mai frumos
fr umos dacă stadele sunt din strugure negre. Atenție:
Atenție: și boabele de
stade absorb o anumită cantitate de apă, deci gemul să mai conțină zeamă la adăugarea
lor. Când se observă că boabele de stade s-au rotunjit bine, și gemul a devenit sucient de
consistent,t, acesta se toarnă în borcane, se închid borcanele și se așează între pături groase la
consisten
aburi uscați. Peste câteva zile se vor răci, și pot ajung
ajungee pe raurile cămării.
 Jakab Tekla
Tekla –Lupeni
 Mura este deosebit de hrănitoare. Are
efect de curățare a sângelui. Conține
vitaminele A, B și C. E bună contra
lipsei de apetit, diareei și constipației.
Se utilizează pentru tratarea faringitei
și a bolilor plămânilor. Vara potolește
setea. Din frunzele murului, zmeurului
și căpșunului respectiv din florile lor
se fac ceaiuri de delectare. Frunza
și fructul au efect de întărire a
sistemului imunitar. În general toate
fructele închise la culoare întăresc
sistemul imunitar. Din fructe se fac
peltele și gemuri.
Strămoșul cireșului de astăzi provine
probabil din cireșii sălbatici, autohtoni
 în Asia. Cu
Cu 3000 de ani în urmă eraera
deja cultivat de către chinezi, dar a fost
cunoscut și în Egiptul Antic, în Grecia,
respectiv în Imperiul Roman. Prin comerț
a ajuns și în alte părți ale Europei. În
zilele noastre la nivel mondial cunoaștem
circa 500 de soiuri de cireș și vișin.
 Gem de mere cu mure 
Ingrediente: 3 kg de mere (va  gustos și din mărul de vară, însă în acest caz
ca z erberea va
ține mai mult), 2 kg de mure (va  bun și dacă avem numai o cantitate mai mică, dar cu
cantitate mai mare va deveni mai gustos), 1 kg de zahăr, o linguriță de scorțișoară.
Preparare: Se spală și se decojesc merele. Se scot din ele coceanul și se toacă. În acest timp
se adaugă puțină sare de lămâie ca să nu-și schimbe culoarea. Se spală murele. Se pun la
ert merele, împreună cu murele. Se amestecă în î n continuu.
continuu. Când încep să arbă, se adaugă
și lingurița de scorțișoară. În timpul erberii și a amestecării se adaugă și zahărul, ca să
se topească bine. După ce s-a topit se gustă, să vedem dacă este îndeajuns
î ndeajuns de dulce. Căci
dacă merele sau murele sunt puțin mai acre, atunci cantitatea de zahăr trebuie completată.
Fierberea se continuă până se ajunge la consistența potrivită. Se pune în borcane, se închid
și se pun între pături groase la aburi uscați. Se vor răci în câteva zile, și se pot depozita.
 Jakab Tekla
Tekla – Lupeni
 Gem de visine cu cirese si zmeura 
Ingrediente: 3 kg de vișine fără sâmburi, 3 kg de cireșe fără sâmburi, 1 kg de zmeură, 2 kg de zahăr.
Preparare: fructele se spală bine, se scot sâmburii și se pun într-un singur vas ca să arbă
împreună. Se vor amesteca în continuu. În timpul amestecării se adaugă încet zahărul, ca
să se topească bine între timp.
timp. După ce se adaugă
ad augă tot zahărul, se mai continuă erberea
încă 30 de minute. Urmează să se pună gemul în borcane, să se închidă borcanele și să se
pună la aburi uscați, între pături groase. După câteva zile vor  reci și se vor putea așeza pe
raurile din cămară.
 Jakab Tekla
Tekla – Lupeni
 Substanța care conferă vișinei culoarea bordo curăță foarte bine sângele,
 Gem de fragi  stimulează metabolismul (ficat, rinichi, digestie), este diuretică, respectiv
ajută la depășirea răcelii. Zahărul conținut de ea poate fi consumat și de
Ingrediente: 1 kg de fragi, 2-3 lămâi, 1 kg de zahăr
zahăr.. către diabetici. A fost folosită
folosită și de către bolnavii cu artrită deoarece a diluat
Preparare: se scot codițele, se clătesc fragii cu apă și se scurg. cristalele din sânge. Consumul excesiv poate provoca diaree.
Se pun într-un vas, se storc peste ele sucul celor 2-3 lămâi, Substanțele minerale aflate în cireașă și vișină ajută la dezvoltarea
sistemului osos și a dinților, de aceea consumul este recomandat și
și se lasă așa pentru o oră. Între timp se pregăteşte un sirop
copiilor. Trebuie să fim însă atenți, să nu fie consumate împreună cu apa,
concentrat din 1 kg de zahăr și 100 ml de apă, se îndepărtează
deoarece poate produce balonare. Sâmburii acestor fructe se utilizează
spuma formată. Se introduc fragii, se erbe amestecul și și la tratamente terapeutice calde, deoarece cedează căldura foarte încet.
se lasă așa pentru 24 de ore. După aceea se scot fructele cu Sâmburii uscați și încălziți se pun în sac de pânză legat, și sacul se așează pe
strecurătoarea și se pun în borcane. Se erbe zeama până se partea bolnavă a corpului. Codițele se utilizează la tratarea bolilor de rinichi,
concentrează și se toarnă peste fructe. După ce s-au răcit, se de asemenea au și efect diuretic.
leagă borcanele și se erb în aburi timp de 15 minute. Fructul zmeurului curăță sângele, are efect diuretic, expectorant, laxativ,
 învior
 înv iorăto
ătorr șiși sudo
sudorif
rific.
ic.Co
Conți
nține
ne vit
vitami
aminel
nele B și C. Es
Este
te re
recom
comand
andat
at în cazcazul
ul
Cseke Irén Enikő – Ghipeș slăbiciunii, lipsei de apetit, problemelor de digestie și al avitaminoz
avitaminozei. ei. Se
folosește în cazul transpirării, scade urinarea și combate transpirația.
 Gem de zmeura   În ace
acelaș
lașii tim
timpp se
se reco
recoman
mandă
dă și în caz
cazul
ul re
reuma
umatis
tismul
mului,
ui, re
reduc
ducee șiși febr
febraa
ridicată. În stare crudă, din zmeură se poate face sirop. Frunza întărește
Ingrediente: 2 kg de zmeură, 1 kg de zahăr
za hăr..
sistemul imunitar.
Preparare: Zmeura curățată se sparge în starea sa crudă. Fragiiii proaspăt culeşi sunt deliciul fiecărui copil. Din frunzele lor se
Frag
Pentru ecare kg se adaugă 500 de g de zahăr și se pune la face un ceai foarte gustos. Are efect înviorător, reconfortant.
ert la foc intens. Se amestecă în continuu timp de 15 minute.
Spuma produsă se îndepărtează cu ajutorul strecurătoarei.
Dacă gemul picurat într-o farfurie devine repede gelatinos,
atunci scoțându-l de pe foc, se toarnă în stare erbinte în
borcane. Se leagă borcanele și se pun la aburi uscați.
Cseke Enikő – Ghipeș
 Se culeg florile și fructele coapte ale porumbarului. Ceaiul
făcut din flori are un ușor efect laxativ, curăță sângele, are
 Gem de prun gogonet  efect diuretic, reduce hipertensiunea arterială, respectiv are
un efect calmant. Fiertura rodului se consumă în caz de catar
Ingrediente: 3 kg de prune gogonețe, zahăr,
zahăr, vanilie și oțet din
intestinal. De asemenea are efect contra diareei și de întărire
măr sălbatic, după gust. (tonic) al stomacului. Fructul cauzează lipsă de apetit, de
Preparare: cele 3 kg de prune gogonețe se erb ușor (e bine aceea este consumată și de cei care doresc să slăbească. În
Ținutul Secuiesc este foarte agreat consumarea împreună cu
să e bătute de brumă), se trec prin sită pentru a scăpa de
orezul cu lapte.
sâmburi, și se pun la ert. Deoarece gustul este deosebit
Fructele, frunzele, florile păducelului se recomandă cardiacilor.
de sălciu-amar, zahărul se adaugă după gust (depinde Dacă se consumă în mod continuu, atunci întărește nervurile
dacă dorim să se face din ele sos sau
sau gem). Se poate pune inimii și vasele sanguine. Întărește
Întărește sistemul imunitar și are
în gem puțină vanilie și o mică cantitate de oțet din măr efect de curățare al sângelui. Sâmburul fructului conține
sălbatic. Oțetul oferă gemului un gust plăcut și interesant. multe vitamine. Se consumă în stare spartă.
Fierberea nu trebuie continuată mult timp, ca să nu se piardă
 vitaminele!
 András Ibolya
Ibolya – Păuleni
Păuleni

 Gem de paducel  
Ingrediente: 3 kg de fruct de păducel („Fructul
Dumnezeului”),
Dumnezeului”), 1,5 kg de zahăr.
Preparare: Se pun la foc mic fructele, se trec prin sită, și
astfel se pun la ert. Se
S e adaugă 1,5 kg de zahăr și se continuă
erberea până se îngroașă. Gemul se pune în borcane în stare
erbinte, și apoi la aburi uscați.
Palkó Edit – Păuleni

Măceșele conțin multă vitamină C, și au o trăsătură foarte
bună: își păstrează vitamina prețioasă și după fierbere. De
aceea se folosește împreună și cu alte fructe, ca să le crească
valoarea nutrițională. În Regiunea Odorhei este un obicei
destul de răspândit facerea gemului de măceșe prin mixare la
rece, astfel se păstrează întregul conținut de vitamine.
Se culege toamna târziu, după ce bruma cade prima oară și
fructul este bătut de brumă. Dacă se culeg boabe sănătoase,
ele se pot păstra mult timp în loc uscat și răcoros. Din măceșe
se face un ceai foarte gustos, preferat iarna pentru conținutul
de vitamină, iar vara (rece) pentru gustul lui ușor acru.
Preparare: Se pun fructele la înmuiat 2 zile, și îl consumăm
așa, fără fierbere. Un om are nevoie zilnic de 2-4 boabe pentru
asigurarea cantității necesare de vitamină C. Are efect de
stimulare a poftei de mâncare. Presate la rece, din măceșe se
pot face vinuri și siropuri, adeseori amestecate cu porumbele.
Coarna se recomandă în cazul artritei, conținutul ei de
vitamină este ridicat. Este recomandată și în caz de diaree
sau catar. Curăță sistemul intestinal.
 Gem de macese 
Ingrediente: 1 kg de măceșe, 300-400 g de zahăr.
Preparare: curățăm fructele de codițe și de mustață, se spală de două ori
și apoi se pun la ert. Fierberea
Fi erberea ține până ce boabele se înmoaie, după
asta conținutul
conținutul se toacă. Folosind o sită cu găuri mici se face o strecurare
grijulie. Pasta se pune din nou la ert, iar când începe să se întărească,
se adaugă zahărul. Se măsoară 300-400 g de zahăr la l a un litru de pastă de
măceșe. După ce zahărul s-a topit și amestecul s-a ert
er t din nou, se poate
opri procesul de erbere. Se pune gemul făcut în stare caldă în borcane
și se leagă
le agă borcanele. Urmează așezarea borcanelor în dunst (aburi uscați).
Széles Éva – Păltiniș
 Gem de coarne mixat la rece 
Ingrediente: coarne, zahăr
za hăr..
Preparare: Trebuie mai întâi să dăm de coarne. Dacă am putut să
strângem fructele, atunci fructele coapte se întind pe tăvi, și se lasă să
se înmoaie 1-2 zile. După ce s-au înmuiat
înmuiat sucient, se trec prin sită, în
porții. Va merge foarte încet, dar să nu vă pierdeţi curajul! După ce s-a
terminat pasarea, se cântăreşte cantitatea cu o ceașcă. Se adaugă tot atâtea
cești de zahăr. Se amestecă până ce zahărul se dizolvă. În general se lasă
o zi, dar se mai amestecă din timp în timp. Se pune în borcane, presând
bine în borcane pentru a elimina bulele de aer. Se poate păstra ani buni.
 Moldován
 Moldován Szeredai Noémi
Noémi – Cechești
 Gem de afine 
Ingrediente: 5 kg de ane, 4 kg de zahăr.

Preparare: Se spală bine anele și se scurg prin sită. Se erb împreună cu zahărul, la foc mic și cu amestecare continuă. Când este gata,
se toarnă gemul în borcane și borcanele se închid ermetic. Se pun la aburi uscați. Gustul se poate potrivi și cu suc de lămâie, după plac.
 Antal Anna
Anna – Zetea

!
Ochiul inflamat, arsurile și erupțiile
de piele se spală și se aplică peste
ele compresă cu ceai de afine. E
foarte bun contra diareei, are efect
benefic contra cistitei și a altor boli
ale vezicii urinare. Zeama afinei se
utilizează contra inflamației gurii și
a gingiei, faringitei. Se recomandă
și bolnavilor de stomac, de
asemenea are efect hemostatic.
Regenerează mucoasa
stomacului, completează lipsa
de insulină din organism, de
aceea este foarte recomandată
diabeticilor. Din afinele roșii se
mai fac și murături. Se pun în
apă curată și borcanele se închid
ermetic. Se consumă lângă
fripturi.
Siropuri 
Aproape din ecare
Aproape ec are fruct al plantelor
bacifere și fructe de pădure se pot face
siropuri. Mai demult au fost utilizate
datorită efectului curativ foarte bun.
Siropul făcut din coacăzele negre are un
conținutt mare de calciu
conținu ca lciu și er, în același
timp este o sursă excelentă de vitamină
C. Siropul din mugurii de rășinoase a
fost consumat împotriva tusei, bobițele
de soc stimulează activitatea imunitară,
zmeura se folosește la reducerea nivelului
de glicemie, respectiv a hipertensiunii
arteriale. Bazându-se pe acestea, în cadrul
medicinii alternative foarte mulți se
ocupă cu producerea și comercializarea
siropurilor de fructe. În continuare vom
prezenta, fără a  exhaustivi, câteva feluri
de siropuri.
Sirop din floare de soc 
La 5 l de apă se adaugă 30 bucăți de oare de soc și 2 lămâi. Se lasă să stea două zile, se scurg
sc urg și
se adaugă 6 pliculețe de sare de lămâie și 2 kg de zahăr. După ce s-au topit, se toarnă în sticle și se
închid.
Bartos Ildikó – Aluniș

Sirop din bobite de soc 

Se toarnă peste 1 kg de bobițe de soc 1,3 l de apă, și se lasă să stea,
stea , dar nu mai mult de o jumătate
de zi deoarece începe să fermenteze. Se sparg bobițele, se strecoară zeama și se presează lichidul din
pastă. La zeama astfel obținută, în cantitate aproximativă
aproximativă de 1,5 l, se adaugă 1,5 kg de zahăr si 400
de g de sare de lămâie. Se amestecă până ce sarea de lămâie și zahărul se topesc, și mai departe se
toarnă în sticle.
Szász Gyöngyvér – Cobăteșt
Cobăteștii

Sirop din muguri de rasinoase 

Se culeg mugurii tineri ai rășinoasei. Se pun aproximativ
aproximativ 3 kg de muguri într-un vas de 10 l, se
umple vasul cu apă și se lasă să arbă 5 minute. Se lasă așa o zi, se îndepărtează spuma și amestecul
se trece prin strecurătoare. La ecare litru de zeamă se adaugă 1 kg de zahăr, se erb în timp ce s e
amestecă. Când zahărul s-a topit, se poate turna siropul în sticle.

Oláh Erzsébet – Izvoare

Sirop din coacaze negre 
Se spală 2 kg de coacăze negre și se sparg bine
într-un vas mai mare. Se adaugă 2 l de apă,apă,
se amestecă în ele 10 g de sare de lămâie și se
lasă să stea 24 de ore. După o zi se toarnă în
sac de pânză și se lasă ca zeama să picure încet
din sac. După aceea se adaugă zahărul - se
calculează la ecare litru de zeamă 800 de g de
zahăr. Se amestecă frecvent, până ce se topește
zahărul. La sfârșit se toarnă siropul
siropul în sticle și
se închid.

 Jére Emma
Emma – Odorheiu Secuiesc

Sirop de zmeura 
Se opăreşte seara 1 kg de zmeură cu
c u apă
erbinte. Dimineața se trec prin sită și mai se
adaugă încă 1 l de apă rece, cu care se spală
sâmburii. Se mai adaugă 3 kg de zahăr și 200
de g de sare de lămâie. Se vor amesteca până
ce se vor topi. Urmează să se toarne siropul în
sticle și să se închidă bine.

Deák Berta – Firtușu

 Fructe uscate 
uscate 
Descrierea uscării fructelor
fr uctelor și al uscătorilor a fost furnizată de
către nea Mészáros Lajos din Rugănești.
Uscarea este una din metodele de conservare cele mai bune. În
general înainte de uscare nu este permisă spălarea fructelor f ructelor,, numai
ștergerea lor. Fructele infectate de ciuperci, dăunători nu se vor usca.
Fructele uscate se pot prepara în diferite moduri. Cea mai simplă
metodă este uscarea la soare. Mai demult merele și perele tăiate în cuburi
sau în felii au fost înșirate pe ață de cânepă, și atârnate în prispă, unde
 vara soar
soarele
ele de
de apus
apus le-a
le-a uscat
uscat.. Când
Când s-au
s-au usca
uscat,t, au
au fost
fost pus
pusee la păst
păstrat
rat în
locuri uscate și aerisite, de ex. în podul casei sau în traiste de pânză.
O altă metodă de uscare a fost săparea de uscători cu fum în solul
livezii. În mal s-a săpat un loc pentru vatră, iar în spatele vetrei s-a
săpat o groapă în formă de pătrat. În ea s-au așezat site făcute din
nuiele, iar pe ele s-au pus unele peste altele fructele de uscat. S-au
acoperit și s-a aprins focul de jos, acordând atenție ca focul să nu
ajungă la site. Căldura și focul s-au îndepărtat prin găurile sitelor sitelor,,
astfel realizându-se uscarea fructelor
fructelor..
Au fost și cazuri, când unii și-au construit căsuțe din lemn,
scândură, cărămidă, și au așezat sitele pentru uscare sub plafonul
căsuței. Au așezat o sobă de încălzit și au făcut foc
în ea. Fumul s-a îndepărtat prin burlan, dar căldura
creată a uscat fructele. Aceasta a reprezentat uscarea
fără fum.
Uscarea făcută prin cuptor
cuptor se realizează cu
ajutorul vetrei făcute din cărămidă, deasupra vetrei
se poate observa cuptorul făcut tot din cărămidă,
aici se așează sitele. Uscarea se face la temperatura de
75 °C -50 °C. Temperaturile
Temperaturile le-am scris
s cris intenționat
invers, deoarece la început, când fructele de uscat
sunt încă crude, temperatura poate să e mai ridicată,
și pe măsură ce se usucă, se va scădea. La capătul
cuptorului se găsește un aerisitor, prin care vaporii
se îndepărtează, acolo ses e poate regla și temperatura.
Sitele uscătorilor se fac din nuiele despicate ale
alunului sau ale salciei, respectiv din vrej. Nu se
recomandă folosirea sitelor din metal!
În zilele noastre fructele uscate se produc mai
ales după ce se coace pâinea, sau în cuptoare special
încălzite pentru acest scop. Și astfel obținem fructe
uscate gustoase și lucioase. Din prune se poate să se se
face și desert, se scot sâmburii, se presară cu semințe
de chimion și se pune înăuntrul lor o felie de nucă. Se
usucă așa.
 Prune uscate 
Se aleg prune frumoase și mari, se spală, se usucă. Se pun în tavă, dar
numai pe un singur strat. Se pun în cuptorul încălzit și se lasă s ă se
usuce bine, dar să nu se frigă. După ce se scot, se întind într-un loc
uscat și cald, iar peste
p este o zi se repetă acest procedeu, aproximativ
aproximativ de
trei ori. Se vor păstra în pungi de hârtie sau în coșuri.

Bartos Ildikó – Aluniș

 Mere/pere uscate 
Obținem 1 kg de fructe uscate din aproximativ 5-6 kg de fructe crude.
Se șterg merele/perele, se taie în cuburi sau în felii, și se pun strânse
unele lângă celelalte în tavă. Se așează tava în cuptorul de pâine încins
sau în cuptorul sobei cu lemne și se lasă să se usuce, dar să m atenți să
nu se frigă! Se scot afară, iar după ce s-au răcit vom repeta procedeul
până ce starea lor va  pe gustul nostru. Să le păstrăm în loc uscat!
În regiunea noastră merele și perele uscate au avut denumirea de
„plămânii bufniței”.
bufniței”. Denumirea poate
po ate provine de la
l a constatarea că în
timpul uscării fructul se vestejește în așa măsură, încât va semăna cu
plămânii fumătorului (în limba maghiară cuvântul bufniță este aproape
sinonim cu expresia de consumator
consumator de tutun).
tutun).

 Mészáros
 Mészáros Lajos – Rugănești
Rugănești
 Compoturi 
Compoturile de fructe făcute
pentru iarnă în bucătăriile
secuiești au foarte multe
moduri de folosință. În timpul
activităților de conservare din
toamnă femeile deja denesc la
ce le vor folosi în timpul iernii.
Este frecventă gătirea de prăjituri
și supe din fructele conservate,
sau pur și simplu servirea lor
ca desert. Ceea ce poate părea
foarte straniu pentru un vizitator
străin: în satele secuiești este
foarte răspândit obiceiul ca
împreună cu carnea prăjită sau
feluri de tocănițe să pună pe masă
compoturi din fructe, în loc de
murături.
 Compot de prune, ca odinioara 
Selectăm exemplare frumoase de prune de Bistrița (vânăt românesc), se recomandă a  culese c u mâna. După spălare se vor pune
în borcanele dinainte sterilizate. Borcanele se pot steriliza după spălare
spăl are în cuptorul erbinte al aragazului. În borcanele (cu volumul
de 700 ml) presărăm peste prune 2-3 de lingurițe de zahăr tos. Așezăm și cuișoare în b orcan, se pot și cinci-șapte bucăți, cantitatea
a depins de ecare dată de obicei și de gustul personal. Se umple borcanele cu apă curată de fântână. După aceea se le agă borcanele
cu celofan. Aici nu se poate folosi inel elastic de bucătărie. Așezăm borcanele într-o oală mare. (se poate pune unul câte unul și în
cuptorul de pâine rămas cald, după ce s-a copt pâinea.). În fundul oalei s e pune în prealabil și hârtie și așezăm
aș ezăm borcanele peste ea.
Se umple oala cu apă, pe deasupra borcanelor se pun ștergare
ștergare umede, și se pun la ert.
er t. După ce erberea a ținut 15-20 de minute,
minute, se
scoate oala de pe foc și se lasă ca borcanele să se răcească în oală.
 Jakab Rozália
Rozália – Lupeni

 Compot de prune cu scortisoara 

Se spală temeinic 2 kg de prune și se scot sâmburii. Din 2 l de apă și 800 g de zahăr se face un sirop gros, în care se pune și
scorțișoară. Se pun prunele în siropul erbinte și se erb în continuare timp de 5 minute. Dupa ce s-a terminat, se pun prunele în
borcane și se toarnă peste ele siropul erbinte. Se leagă borcanele, și până ce se răcesc, se țin în aburi uscați.
Farkas Edit – Morăreni

 Compot de mere 
Se pregătesc 2 kg de mere decojite și tăiate în cuburi. Din 2 l de apă și 700 g de zahăr se face un sirop, în care se pun bucățile de mere
tăiate. Se potriveşte gustul cu cuișoare și cu lămâie,
l ămâie, după gust. După aceasta compotul se pune în sticle/borcane curate și se țin în
aburi uscați până la răcire.

Farkas Réka – Morăreni

 Compot din afine rosii 
Se curăţă fructele, se
s e spală și se pun în borcane. Se erbe din zahăr un sirop, prin adăugarea a 600 g de zahăr la 1 l de apă. După ce se
răcește siropul, se toarnă peste ane. Se închid bine borcanele și este gata.
Oláh Erzsébet – Izvoare

 Compot din gutui 

Se erbe 1 kg de zahăr împreună cu un pliculeț de vanilie în 0,5 l de apă. După ce s-au ert bine, se adaugă gutuile decojite și tăiate
în bucăți până când sunt acoperite de zeamă. Se erbe până ce fructele ajung să e de culoare roz deschis. În acest moment se iau de
pe foc. Se pune compotul în borcane și se leagă. Se așează într-o oală mai mare și se erb în aburi timp de 10-12 minute. Se lasă să se
răcească în oală.
Cseke Enikő – Ghipeș

 Desert de visine la rece 

Se iau 5 kg de vișine și se scot sâmburii din ele. La ecare kg de vișine se adaugă 700 g de zahăr
zahăr.. După ce scoate zeamă se lasă și se
amestecă din când în când, timp de 24 de ore. Vișinele stoarse se pun în borcane uscate. Borcanele se vor depozita în loc uscat.

Farkas Edit – Morăreni

 Mar cu hrean 
Se decojesc merele și se taie în felii. Se toacă
toac ă împreună hreanul
hreanul curățat cu merele, în aceeași cantitate. Se pune puțină sare peste
ele. Se pune în borcane, nu este nevoie de dunst, indcă hreanul este un bun conservant. Iarna se consumă cu plăcere împreună cu
fripturi, garnituri.
 Jakab Rozália
Rozália – Lupeni
Nuci verzi în zahar – o reteta care dateaza din 1680
Nucile verzi se înțeapă din loc în loc cu un ac de gămălie. Se pun în apă și se lasă așa timp de două săptămâni.
săptămâni. Se spală între timp
cam o dată pe zi, li se mai adaugă ceva sare. Se scot și se spală în trei rânduri de apă, timp de 3-4 zile, ca apa să scoată acidul din ele.
Se vor erbe bine după aceea. DupăD upă erbere se mai adaugă cuișoare și scorțișoară. Se pun apoi în sirop de zahăr gros. Așa se lasă trei
zile, și după ce siropul s-a dizolvat bine, se pun nucile pe o sită, ca siropul de zahăr să se scurgă.
s curgă. Se ia albușul unui ou, se amestecă
bine și se pune în zahăr.
zahăr. Se pune le ert. De la albuș se va forma spumă. Se îndepărtează spuma,spuma, iar după ce amestecul s-a îngroșat
se strecoară peste nuci. Se lasă
l asă așa câteva zile, și când zahărul va deveni din nou subțire, se strecoară din nou și se erbe încă o dată:
 va avea un gust foarte bun.
bun.

Transmisă de Katona Irén – Mugeni

Proveniența și datarea nucului ne conduc înapoi în Babilonul antic (teritoriul de azi al Irakului), la
aproximativ 4000 de ani îHr. Cultivarea și reproducerea lui conștientă s-a început în Grecia Antică. A ajuns
 în celel
celelalte
alte părț
părții ale Europ
Europei
ei prin
prin int
interme
ermediul
diul rom
romanil
anilor
or.. În
În epoca
epoca medie
medieval
vală se cre
credea
dea că nuca
nuca ține
ține depa
departe
rte
febra, vrăjitoarele, deochiul (farmecele), chiar și trăsnetul.
Nucile trebuie strânse numai în stare coaptă. Starea de coacere se stabilește după ușurința desprinderii
cojii verzi și starea conținutului din interior. Se adună numai nucile care cad din copac după scuturare.
Recolta trebuie depozitată în pod sau în alte locuri de depozitare aerisite, răcoroase și întunecate, și
trebuie împrăștiată. Se poate păstra astfel și până un an.
Dintre plante, nucul este una dintre cele mai bune surse de proteină. Deoarece are un conținut ridicat de
acid gras omega-3, are un rol important în prevenirea bolilor cardio-vasculare. Nuca are efect de curățare
a sângelui, respectiv se utilizează și în cazul apariției catarului gastric și intestinal. Frunza și scoarța se
utilizează pentru tratamente exterioare de spălare și aplicare de comprese în cazul bolilor de piele, acneei,
bubelor (furuncul), abceselor și eczemelor. În cazul bolilor de hemoroizi se recomandă baia făcută din
frunze. Fiertura făcută din coaja nucii este recomandată în cazul transpirației, catarului intestinal și
stomacal. În cazul durerii de ureche se picură în ureche ulei presat din nucă. Consumat în continuu are
 Prajituri,
 Prajituri,
dulciuri 
Când vorbim despre prăjituri este
greu să facem deosebire între rețetele
 vechi și cele noi. Asta deoarece în
cazul lor ingeniozitatea și fantezia
nu are limite. Nu există rețetă veche
sau nouă, numai produsul să e
gustos. Descrierile prăjiturilor de
mai jos s-au răspândit
răspândit din gură în
gură, din sat în
î n sat. Așa au putut
să dăinuiască până azi în zestrea
de cunoștințe a gospodinelor din
regiunea Odorheiului. Le oferim cu
drag cititorilor noștri. Să le folosiți
cu sănătate, și dacă observați că la o
prăjitură ar merge vreo modicare,
nu ezitați s-o încercați!
 Placinta cu prune 
Ingrediente: 3 kg de prune, 500 g
de făină, 100-200 g de drojdie, un
pachețel de zahăr vanilat, 100 g de
zahăr, 100 g de unt, 1,4 l de lapte,
puțină sare. Din această porție se
obțin două tăvi de plăcintă.
Preparare: se topeşte untul, se adaugă
ingredientele unul câte unul și se
amestecă bine. Se lasă la dospit până
ce aluatul își dublează cantitatea. Se
scot sâmburii din prune și se lasă
să se scurgă bine. Aluatul dospit se
împarte în două, și se întinde bine,
apoi se așează în tăvi. Se împrăștie
peste aluat prunele desfăcute în două,
cu interiorul în sus și se continuă
dospirea într-un loc cald. După
ce observăm că aluatul a crescut
sucient, se pune în cuptor și se
coace. După coacere se pune peste
plăcintă zahăr pudră și scorțișoară.
Bálint Margit – Firtușu
 Placinta cu prune/mere/visine cu aluat amestecat 
Ingrediente: 25 de linguri de făină (pline cu vârf ), 4 ouă întregi, 15 linguri de zahăr, 15 linguri de ulei, 20 de linguri de lapte, un
pliculeț de praf de copt, pe deasupra
de asupra zahăr vanilat, scorțișoară, și nuci tocate și amestecate cu zahăr.

Preparare: din ingredientele de mai sus se face un aluat amestecat, care se toarnă în tava unsă cu untură și tapetată cu făină. Se pun
peste el prunele/vișinele fără sâmburi, sau merele tăiate în felii în formă de semilună, se presară zahărul v anilat, cu scorțișoara și cu
nucile amestecate cu zahăr, și se pune la copt. Procesul ține 30-35 de minute, la o temperatură de 2400C.

 Antal Anna
Anna – Zetea

 Prajitura de prune cu aluat amestecat 

Ingrediente: 2 ouă întregi, 20 linguri de zahăr, 20 linguri de ulei, 30 linguri de făină, 2 pliculețe de praf de copt, 20 linguri de lapte,
puțină scorțișoară.

Preparare: cele două ouă se amestecă bine cu zahărul și cu uleiul. Se adaugă făina, praful de copt și laptele. Se amestecă timp de
20 de minute, iar apoi se toarnă în tava unsă și presărată cu făină. S e pun peste aluat prunele fără sâmburi și se presară cu zahăr cu
scorțișoară. Se coace la foc mic.
 Abránn Emese – Izvoare
 Abrá Izvoare

!
Mai demult, plăcinta de prune era coaptă în cuptoarele de pâine. Când se cocea pâine, din aluat se lua cam o palmă, și se întindea într-o
tavă unsă. Pe deasupra se puneau prunele fără sâmburi, strânse între ele. Se presăra și zahăr peste ele. Iar când se mişcau pâinile, între
timp au pus și tăvile în cuptor
cuptor.. Peste
Peste un ceas se puteau scoate și pâinile și plăcinta de prune, gata făcute.
Aluatul se poate așeza direct pe solul cuptorului, în acest caz marginile trebuie întoarse,
întoarse, pentru ca zeama să nu curgă.
c urgă.

Jakab Rozália – Lupeni

 Coltunasi cu gem 
Ingrediente: 500 g de făină, 2 linguri de untură, 3 ouă, puțină sare.

Preparare: Din porțiile trecute mai sus se frământă un aluat mai moale decât cel
obișnuit, se împarte în două părți (pâinișoare), și se întind separat. Prima foaie de
obișnuit,
aluat se unge cu gem de prune întărit și se acoperă cuc u cealaltă foaie de aluat.
a luat. Cu
ajutorul
ajutorul tăietorului de colțunași se taie în pătrate uniforme și se erb în apă sărată.
După aceea se acoperă cu pesmet prăjit în untură. Dacă cineva dorește, la ser vire
poate să mai adauge și zahăr pudră.
 Jakab Rozália
Rozália – Lupeni

Tarta cu gem de prune 

Se prepară aluat de cozonac. Se freacă 1 kg de făină cu 2 ouă, 8 linguri de zahăr, 3
linguri de unt topit, o linguriță de sare, lapte și apă minerală în acee ași cantitate (cât
suportă aluatul) și cu o jumătate de felie de drojdie diluată în lapte. Se dospește, iar
când a dospit într-o măsură, se întinde și se taie în pătrate. Pe ecare bucată se așea ză
o linguriță de gem de prune. Se pot pune peste ele zahăr și scorțișoară. Peste gem
se îndoaie marginile aluatului, să formeze o gălușcă. Se aşează în tava unsă după ce
în prealabil una dintre laturi a fost cufundată în untură sau ulei. Se așează strânse
între ele. Datorită unturii
unturii sau a uleiului tartele nu se vor lipi între
între ele. Se mai lasă la
dospit încă o jumătate de ceas, după care se unge suprafața cu albuș de ou. Se pun în
cuptorul încălzit și se lasă să se coacă până devin roșii.
 Jakab Rozália
Rozália – Lupeni
 Galuste cu prune 
Ingrediente: 1 kg de făină, 0,5 kg de carto zdrobiţi, 500 g de margarină, 2 ouă, 0,5 kg de
prune, 100 g de zahăr, o lingură de scorțișoară, puțină sare, 2-3 linguri de griș, 0,5 kg de
pesmet, 2-3 linguri de ulei.

Preparare: Se pun 5 l de apă la

l a ert. Se freacă împreună făina, cartoi, margarina, ouăle,
grișul și sarea. Se întinde aluatul și se taie în pătrate. Se rup în două prunele fără sâmburi
și se amestecă cu zahăr și cu scorțișoară. În mijlocul ecărui pătrat se așează o jumătate
de prună, din cele patru colțuri se împătură aluatul
aluatul și se formează găluștele în așa fel, încât
î ncât
prunele să e în întregime acoperite. Se pun găluștele în apă clocotită și se lasă la ert 10-
15 minute. Vor
Vor  gata când vor ieși la suprafața apei. Între timp se prăjeşte pesmetul în
puțin ulei și se tăvălesc găluștele prin el.

Boldizsár Csilla – Dealu

 Mamaliga cu prune din Dealu 

Ingrediente: 1 l de apă, puțină sare, un sfert de ceașcă
ce așcă de mălai, 200 g de gem de prune, 2 linguri de ulei.

Preparare: Se pune apa la ert și când începe să arbă se adaugă sarea și mălaiul. Cu telul sau cu lingura de lemn se face o mămăligă
groasă. Se taie cu ața felii de mămăligă, se ung cu gem și se pun într-un recipient
recipient rezistent la căldură sau în oală de lut, dar nu înainte
de a turna puțin ulei pe fund. Se așează în straturi, cât ajunge mămăliga. În orice caz, ultimul strat va  gemul. Se lasă la ert 2-3
minute. Este deosebit de gustoasă la micul dejun, împreună cu lapte de casă ert sau cu smântâna de casă.

Vas Jolánka – Dealu

Taitei cu gem 
Tăițeii lați se prepară acasă pe cât posibil, și se erb în apă sărată. Când sunt gata, se strecoară și se toarnă într-o oală unsă cu untură.
Se pune gem de prune peste ele și se amestecă. Sunt unii cărora le place să mai pună zahăr peste porția lor lor,, la servire.
ser vire.
 Jakab Rozália
Rozália – Lupeni

„Malaiul preferat al mosului”

Ingrediente: 100 g de făină, 100 g de mălai, 200 g de zahăr, 5 ouă, o linguriță de bicarbonat de amoniu, zeama dintr-o lămâie, 300 ml
de lapte, 200 g de prune uscate sau alte fructe uscate.

Preparare: albușurile se bat bine, până devin spumă tare. În timpul baterii continue se adaugă za hărul, gălbenușul, se pune
bicarbonatul de amoniu, care se stinge în prealabil cu zeama de lămâie. Se S e adaugă la aluat
a luat făina și mălaiul, alternativ, între timp se
diluează cu lapte, ca să e uşor de amestecat. La sfârșit se adaugă și fructele uscate. Se toarnă în tava bine unsă
unsă și presărată cu făină
și se coace. După ce se scot din cuptor, se presară pe deasupra zahăr pudră.
Szász Gyöngyvér – Cobătești

 Gogoasa de mar cu mere taiate 

Ingrediente: 0,5 kg de făină, 2 pahare de lapte sau apă, 2 ouă întregi, 2 linguri de unt, 3 linguri de zahăr, 0,5 linguriță de zahăr,
zahăr, 250 g
de drojdie, 3-4 buc. de mere.

Preparare: se dizolvă în lapte cald drojdia, se

s e adaugă untul, ouăle, zahărul și sarea și încet și făina. se pune pe foc încet. Se decojesc
merele, se răzuiesc și se amestecă în aluat. În untura erbinte
erbinte se pun cu lingura grămezi și se prăjesc. După ce se scot, se pune peste
ele zahăr pudră.
 „Mâini Sprintene
Sprintene din Chinușu” 
Chinușu” 
 Prajitura cu mere din aluat fraged  
Ingrediente: 300 g de făină, 150 g de unt sau untura, un ou, 100 g de
smântână, puțină coajă de lămâie răzuită, 50 g de zahăr, puțină sare.

Preparare: Se începe prin a fărâmița făina împreun

î mpreunăă cu untura, iar apoi
frământarea aluatului.
aluatului. Se va împărți în două bucăți și se va întinde. Se
pune prima foaie în tava pregătită. Se întind peste ea merele răzuite
și se acoperă cu cealaltă foaie. Se unge suprafața
suprafața cu ouăle bătute, va 
astfel mai lucioasă. Se va folosi un foc mai moderat și s e coace prăjitura
până va avea culoarea roșie. Aceste aluaturi
aluaturi nu se frământă prea
prea mult,
deoarece vor ieși unsuroase.
 Jakab Rozália
Rozália – Lupeni

Tort cu mere 
Ingrediente: 4 ouă, 10 linguri de zahăr, un pliculeț de praf de copt, 4
linguri de apă, 6 linguri de făină, 7-8 mere, 100 g de nucă tocată, 100 g
de margarină.

Preparare: Se prăjesc 4 linguri de zahăr în cratiță și se adaugă

margarina. Merele decojite (din care se scoate și coceanul) se umple cu
nucile tocate și amestecate cu zahăr, și se pun în oală. Din ingredientele
rămase se amestecă un aluat de pișcot, care se va
v a turna peste mere și se
lasă să se coacă la foc încet.
Gergely Erzsébet – Zetea
 Mere în blanita 
Ingrediente: 150 g de făină, 150 g de unt sau untură, un ou, 100 g de smântână, puțin zahăr și sare, o jumătate de pliculeț de praf de copt.

Preparare: Se frământă ingredientele enumerate și se întinde aluatul. Se taie în pătrate în așa fel încât să se poate împătura cu ele
merele. Între timp se decojesc merele, se scoate coceanul cu o țeavă mică. S e umple cavitatea rămasă cu nucă tocată, amestecată cu
zahăr și cu unt. Se învelesc merele în aluat, și merele cu blăniță astfel obținute se pun la cuptor.
 Jakab Rozália
Rozália – Lupeni

 Prajitura cu visine 
Ingrediente: 0,5 kg de făină, un ou, 150 g de zahăr
zahăr,, o jumătate de margarină sau 4 linguri de ulei, 100 g de drojdie, 100 ml de lapte.

Preparare: Se diluează drojdia în 100 ml de lapte călduț și se amestecă bine cu celelalte ingrediente. Se întinde aluatul la grosimea de
un deget și se taie în pătrate egale. În mijlocul pătratelor se pune câte o vișină, se înfășoară a luatul și se lasă la dospit o oră. Se
S e aşează
în tavă, una lângă cealaltă. Suprafa
Suprafațața lor se va unge cu ulei și se pun în cuptorul preîncălzit.
 Abránn Emese – Izvoare
 Abrá Izvoare

 Placinta cu visine cu aluat de cozonac 

Se prepară aluat de cozonac, se lasă la dospit cam o oră, după care se întinde pe fundul de lemn presărat cu făină. Se întinde la
dimensiunea tăvii. Se unge fundul tăvii cu unt sau se căptușeşte cu folie de copt. Se amestecă un pahar de smântână cu un ou, cu
zahăr după gust, și se întinde peste aluatul pus în tavă. Vișinele conservate, fără sâmburi și cu zahăr se împrăștie peste plăcinta
preparată. Va
Va  mai bună dacă se coace în cuptorul de pâine, dar va  gustoasă și în cuptorul aragazului. Coacerea ține cam o
 jumătate de ceas.
 Jakab Rozália
Rozália – Lupeni
Pregătirea aluatului de cozonac

Ingrediente: 1 kg de făină, 2 ouă, 8 linguri de zahăr,

o lingură de ulei, 3 linguri de unt topit, o linguriță
de sare, pentru dospit lapte și apă minerală (în
proporție de jumătate-jumătate, și cât trebuie
aluatului), și o jumătate de felie de drojdie diluată.
Preparare: Porția nu e bătută în cuie, fiecare
gospodină o stabilește după dorință. Dacă
grăsimea e lichidă, se va adăuga ultima la aluat.
Uneori se pune și coajă de lămâie în aluatul
cozonacului. Cu cât se frământă mai mult, cu atât
cozonacul va fi mai gustos.
 Cozonaci de sarbatori, cu nuci si cu mac 
Întindem două aluaturi
aluaturi pentru cozonac; unul se unge cu nucă tocată și amestecată cu zahăr, iar celălalt cu mac ert în prealabil
cu zahăr. Se rulează cu grijă și se așează în tavă. Suprafața va  unsă cu ouă bătute. Se mai lasă puţin la dospit și se pune în cuptor.
Coacerea are nevoie de o oră. A se vedea mai sus modul de preparare a aluatului.
 Jakab Rozália
Rozália – Lupeni

 Prajitura cu nuci si cu gem 

Ingrediente: 4 ouă, 300 g de zahăr, 100 g de nuci, 1 pliculeț de praf de copt, 100 ml de lapte, 200 g de făină.

Preparare: se amestecă gălbenușul de ou cu 100 g de zahăr și se adaugă cele 100 g de nuci, praful de copt, laptele și făina. Aluatul
amestecat se toarnă în tava unsă și se întinde uniform. Se unge suprafața
suprafața cu gem de zmeură și pe deasupra se toarnă spuma
albușului de ou, la care am adăugat 200 g de zahăr. Se pune la copt. Se va tăia după ce s-a răcit.
Deák Berta – Firtușu

 Piscot cu fructe 
Ingrediente: 14 linguri de zahăr, 3 ouă, 6 linguri de ulei, 14 linguri de lapte, 20 linguri de făină, 1 pachețel de praf de copt, 200 g de
fructe.

Preparare: se amestecă ouăle împreună cu 14 linguri de zahăr până devin spumoase. Se adaugă cele 6 linguri de ulei și praful
de copt. Se vor amesteca bine. Se adaugă cu atenție 14 linguri de lapte și 20 de linguri de făină. Se toarnă aluatul în tava unsă în
prealabil și se pune peste el fructul
fr uctul proaspăt al anotimpului,
anotimpului, îndulcit cu zahăr. Se coace prăjitura. Se vor tăia după răcire și se pot
servi.
Bálint Izabella – Firtușu
 Fursecuri cu paducel á la tanti Magdalena 
Ingrediente: 1 kg de făină, 400 g de untură, 300 g de zahăr, 4 gălbenușuri de ouă, 1 praf de copt cu puțină zeamă de lămâie, 2 pahare
de smântână (400 ml), 1 borcan
b orcan de gem de păducel.
Preparare: Ingredientele de mai sus se frământă în ordinea de mai sus, cu mișcări repezi. Partea mai mare a aluatului se pune în
frigider, și se întinde câte o porție din el în foi subțiri. Se taie cerculețe din aluat, respectiv cerculețe cu gaură la mijloc. Pe cele pline
se pune o linguriță de gem de păducel și se s e așează peste ele cerculețele cu gaură. Se ung prăjiturile cu albuș de ou bătut, se coc,
și când sunt încă călduțe se tăvălesc în zahăr pudră cu vanilie. Este o prăjitură gustoasă, care se poate păstra mult timp. În loc de
păducel se pot folosi și alte gemuri mai tari.
 Moldován
 Moldo ván Szeredai Noémi
Noémi – Cechești

 Clatite 
Ingrediente: 750 g de făină, 3 ouă, o jumătate de linguriță de
sare, 10 g de drojdie, 50 ml de apă minerală (dar se poate și
lapte cu apă minerală), untură sau ulei pentru prăjire, gem.

Preparare: Se amestecă ingredientele uscate, se pun ouăle, și

se adaugă în continu
c ontinuuu apa minerală, se continuă amestecarea
până ce obținem un aluat subțire. Într-o tigaie pentru clătite
înerbântăm puțină untură
untură sau ulei și prăjim o plăcintă, ca
probă. Dacă vedem că aluatul este încă gros, îl mai diluăm cu
puțină apă minerală. Peste clătitele calde se poate pune orice
fel de gem, vor  foarte gustoase.

Szász Gyöngyvér – Cobăteșt

Cobăteștii
Supe 
În cultura secuiască mesele se bucură
de un mare respect. Familia se așează
întotdeauna numai la masa pusă.
Mai demult, mai multe generații luau
masa împreună, iar din meniu nu
putea să lipsească supa.
Din fructele locale se pot găti supe
ușoare, ori separat, ori împreună.
Poate că această coloraţie diversă
se datorează faptului că supele de
fructe sunt prezente în aproape
ecare familie. În zilele de vară
erbinți se prepară supe de fructe
dulci, care se consumă deopotrivă
în stare rece sau caldă. Poate
multora li se pare interesant faptul
că iarna supele de fructe
fr ucte nu se
consumă numai
numai dulci, ci se prepară
și cu carne afumată, spată de porc,
omoplat sau altă carne artă.
Supa de fructe cu carne de pui 
Ingrediente: 150-200 g de carne de pui, 2,5 l de apă, 2 morcovi,
morcovi, un
pătrunjel, o ceapă mai mică, un ou, puțină smântână, sare după gust, fructe
proaspete.

Preparare: se taie carnea de pui în cubulețe și se pune la ert împreun

împreunăă cu
legumele. Când carnea este aproape gata, deci
de ci peste aproximativ 15-20 de
minute, se adaugă fructele proaspete, care poate  vișine, coacăze, prune de
 vară, agrișe sau strugure de vin (când încă este necopt). Se drege cu ouă și
smântână. Se condimentează după gust cu sare, și dacă
d acă este nevoie cu
c u zahăr.

Bálint Margit – Firtușu

Supa cu fructe de vara 

Din fructele locale, separat
s eparat sau împreună,
împreună, se pot găti supe ușoare. Se erb
fructele în apă și se adaugă pătrunjel verde tăiat. Se pune și sare. Se face
o îngroşală. Prima dată se amestecă ouăle cu c u făină și se adaugă lapte. Se
ia supa de pe foc și se lasă să se răcească puțin. Ca să nu e cu cocoloașe,
este mai bine dacă se pune puțină supă în îngroşală, și se trece prin
strecurătoare.

 Jakab Rozália
Rozália – Lupeni
Supa de ciolan 
cu prune uscate 
Ingrediente (pentru patru
persoane): un ciolan de
mărime mai mică, 2-2,5 l de
apă, 1,2 kg de prune uscate,
2 morcovi, un pătrunjel, o
ceapă mai mică, un ou, puțină
smântână, sare și boia după
gust.

Preparare: Se pune ciolanul la

ert împreună cu ceapa. După
ce a ert se adaugă zarzavatul
tăiat. După aproximativ 15
de minute se pot adăuga și
prunele uscate, și când au
ert și prunele – supa noastră
este gata. Se drege cu ouă și
cu smântână amestecată. La
servire presărăm peste ea
pătrunjel verde.

Szász Gyöngyvér – Cobătești

Sosuri 
Sos de afine 
În trecut, sosul de ane a fost folosit mai ales în casele domnești, lângă carnea de vânat. De aici a ajuns și pe mesele familiilor
țărănești, dar cel mai des cu ocazia sărbătorilor.

½ kg de ane se erb în apă până se înmoaie, cu 150 g de zahăr și puțină coajă de lămâie. Cu un pahar de smântână se amestecă
3-4 lingurițe de făină și se drege sosul. Apoi se amestecă 60 g de unt, ca s ă e lucios. Dacă trebuie, se mai potriveşte gustul cu puțin
muștar,, zahăr și sare. Sunt gospodine care mai completează sosul cu câteva
muștar c âteva boabe de ienupăr sau piper,
piper, eventual puțină scorțișoară.
Se consumă cu fripturi din carne de vânat și din vită.
Pakot Irma – Lupeni
Sos de mere 
Sosul de mere este o garnitură foarte gustoasă lângă carnea artă. Pentru acest scop se folosesc mere care se înmoaie ușor, de
exemplu mere de vară sau Jonathan.
Jonathan. Se decojesc merele și se taie în felii. Se pun în cratiță și se toarnă peste ele puțin din supa de
carne sau apă. Se înmoaie sub capac, se amestecă din când în când. Dacă merele s-au înmuiat și au consistența de pastă, se presară
peste ele făină. În tot acest timp se amestecă în continu
continuuu ca să nu e cu cocoloașe. Dacă
D acă merele nu sunt sucient
sucient de dulci, se mai
adăugă și zahăr, iar pe urmă se îmbogățeşte cu smântână sau cu lapte.

 Jakab Rozália
Rozália – Lupeni

Sos de coacaze 
Se îndepărtează bobițele de pe ciorchine. Se pun la ert într-o oală mică, în supă sau în apă. Dacă se va erbe în supă, atunci nu se
mai pune sare. Se taie mărunt pătrunjel verde și se presară în oală. Se pune zahăr mai mult în acest sos, deoarece este mai acr u. Când
bobițele s-au înmuiat,
înmuiat, se face o îngroşală
î ngroşală uşoară, cu făină, un ou și lapte. Se trec prin strecurătoare. Dacă în loc de lapte se foloseşte
smântână, nu mai este nevoie de ouă. Sosul se gătește în mod asemănător în cazul în care se folosesc vișine, cireșe sau agrișe.

 Jakab Rozália
Rozália – Lupeni

Sos de visine sau de agrise 

Se prăjeşte puțină ceapă în ulei și se adaugă fructele proaspete. Se lungeşte cu puțină apă și se dă gust cu fr unză de țelină și cu sare.
După ce s-a ert, se
s e drege cu smântână. Se poate servi cu orice garnitură, de exemplu cu orez sau cu carto, în primul rând lângă
carne artă.
Bálint Margit – Firtușu
 Pe această cale dorim să ne exprimăm
e xprimăm mulțumirile
mulțumirile acelor gospodine din regiunea Odorheiului,
care ne-au împărtășit fără reținere rețetele și cunoștințele lor folositoare.
Ele sunt acelea care pregătesc în ecare an preparatele lor din fructe,
și le oferă cu drag și oaspeților Festivalului Fructelor din Odorhei.

Pentru prezentarea
prezentarea originii și istoriei fructelor ne-am folosit de site-ul Wikipedia.

Proiect nanțat din fonduri acordate de către Guvernul Norvegiei

 prin intermediul
intermediul Programului
Programului Norvegian
Norvegian de Cooperare
Cooperare pentru creștere
creștere economică și
și dezvoltare
dezvoltare sustenabilă în
în România.
© All rights reserved. 2011