Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Meniu Restaurant
Meniu Restaurant
ALIMENTAȚIE PUBLICĂ
TEHNOLOGIA RESTAURANTELOR
ANUL 2
CUPRINS
CAPITOLUL I
TIPURI DE MENIURI
PREZENTARE RESTAURANT BELLS
I.1.Micul dejun
I.2.Sezonalitatea meniurilor
I.3.Dejunul
I.4.Cina
CAPITOLUL II
STRUCTURA MENIURILOR
II.1.Reguli de bază în întocmirea meniurilor
II.2.Asocierea corectă a alimentelor și a preparatelor în structura meniului
II.3.Recomandări privind asocierea alimentelor și preparatelor în meniu
II.4.Ordonarea preparatelor în meniu și asocierea corespunzătoare cu băuturi
CAPITOLUL III
GRUPELE DE PREPARATE ÎN ORDINEA SERVIRII LOR
III.1.Asocierea băuturilor alcoolice cu preparate culinare și produse de
cofetărie patiserie
III.2.Asigurarea cerințelor privind varietatea , sezonalitatea și puterea de
sațietate a meniurilor
III.3.Sezonalitatea meniurilor
CAPITOLUL I
RESTAURANTUL BELLS
ORGANIGRAMA
TIPURI DE MENIURI
Meniurile se pot diferentia in functie de masa pentru care sunt alcatuite, categoria de
consumatori si profitul unitatii,astfel :
a) meniuri pentru principalele mese ale zilei (mic dejun, dejun si cina) ;
b) meniuri pentru diferite categori de consumatori (copii, adolescenti, adulti, sporivi, turisti
straini) ;
c) meniuri dietetice ;
d) meniuri pentru mesele speciale (cocteil, receptie, banchet, revelion) ;
e) meniuri specifice unitatilor cu profil (local, pescaresc, vanatoresc).
I.4. Cina
Se serveste intre orele 18-21 (cu 2-3 ore inainte de culcare, adica timpul necesar digestiei).
Meniurile pentru cina vor cuprinde preparate mai usor digerabile si in cantitatii mai mici,
aportul lor in necesarul alimenatar zilnic fiind de 20-25% din valoarea calorica a acestuia.
Nu se recomanda includerea in meniurile pentru cina a supelor,
ciorbelor, borsurilor, si a mancarilor cu sos. Ele pot cuprinde :gustari ,antreuri, salate de cruditati,
consomeuri, supe-creme, preparate din peste pregatit pentru rasol sau la gratar, fripturi obisnuite
sau specialitati la gratar sau frigare insotite de garituri asortate si salate de sezon, dulciuri de
bucatarie (budinci, sufeuri) sau de cofetarie, branzeturi, fructe.
Bauturile pot insoti aceste preparate sunt asociate dupa aceleasi reguli ca la dejun.
IV. TEHNICA INTOCMIRII MENIURILOR CORECTE
DOCUMENTATIA NECESARA INTOCMIRII MENIURILOR
Intocmirea meniurilor impune, pe langa competenta profesionala, experienta,
costiinciozitate si perseverenta celui care realizeaza aceasta activitate si existenta in unitate a
documentatiei specifice.
Documentatia minima necesara cuprinde:
-" Norme orientative de alimentatie corecta ", elaborate de Ministerul Sanatatii.
-Tabele de compozitie a produselor alimentare existente in Retetarul tip pentru
preparate culinare (extrase din Buletinul Ministerului Sanatatii)
-Retetare, in functie de specificul unitatii.
-Retete proprii.
ETAPELE INTOCMIRII MENIURILORPENTRU O ANUMITA CATEGORIE DE
CONSUMATORI
1) Stabilirea nivelului caloric si a structurii nutritive a meniurilor in functie de
necesarul fiziologic al categoriei de consumatori, pe baza normelor orientative ale alimentatiei
corecte (calorii, cantitatea de proteine, lipide si glucide)
2) Analiza caracteristicilor alimentatiei categoriei de consumatori ( numar de
mese, preparate recomandate etc) si a preparatelor acestora.
3) Fixarea materiilor prime specifice anotimpului, corelate cu posibilitatile de
aprovizionare.
4) Stabilirea structurii de ansamblu a meniului, prin nominalizarea alimentelor
si a preparatelor pentru fiecare masa ( mic dejun, gustare, dejun, cina), cu precizarea gramajului
portiei si a continutului in calorii si factori nutritivi.
Continutul in calorii si factori nutritivi al alimentelor din componenta meniului se vor calcula pe
baza tabelelor de compozitie a produselor alimentare. Pentru preparatele culinare, continutul de
calorii si factori nutritivi ai portiei se vor extrage din retetarele respective.
In situatia in care preparatele nominalizate in meniu sunt preluate din retetare care nu contin
cantitatea de calorii si facori nutritivi calorigeni pentru fiecare preparat, se va proceda astfel:
-se stabileste structura de ansamblu a meniului numai prin nominalizarea preparatelor si a
gramajului portiei;
-se calculeaza caloriile si continutul in factori nutritivi pentru fiecare preparat nominalizat in
structura meniului;
-se trec valorile obtinute in tabelul cu structura meniului.
CAPITOLUL II
STRUCTURA MENIURILOR
Pentru a usura cunoasterea necesarului fiziologic care trebuie asigurat prin meniurile
zilnice in unitatile de alimentatie publica in unitatile care se ocupa de alimentatia unor
colectivitati (cantine), Ministerul Sanatatii a elaborat norme de alimentatie corecta,
exprimate in alimente, calorii si factori nutritivi calorigeni (proteine, lipide, glucide,
vitamineetc.).
Raportat
la valoarea
Substante
Necesar cantitativ calorica Necesar calitativ
nutritive
a ratiei
alimentare
Proteine 1,2-l,5 g/kg corp/24 ore 13-l6% de origine animala:
— adulti — 30%
— adolescenti 60%
— copii 85%
Lipide 1 - 2 g/kg corp/24 ore 25-35% — adulti, 500 /0 de
origine vegetala
— adolescenti si copii.
produse animale
substante in proportii
corespunzatoare pentru
toate categoriile de
minerale
populatie.
Nota: In alimentatia colectiva se ia in considerare masa Standard a adultului,
care pentru tara noastra este de 70 kg.
Asigurarea aportului caloric, in lipsa unui anumit echilibru a sub stantelor nutritive
calorigene, nu constituie o alimentatie pe baze stiintifice.
Calitatea sanitara a meniului (inocuitatea) sau aspectul salubru impune
respectarea riguroasa a legislatiei in vigoare privind producerea, transportul,
depozitarea, prelucrarea si desfacerea alimentelor. Pentru a as igura s tarea de
s anatate a consumatorilor. Preparatele din compo nenta meniurilor, neindeplinind
conditia de inocuitate, se pot transforma din produse utile organismului in surse de
imbolnavire a acestuia, constituind un real si grav pericol pentru consumator.
Calitatea senzoriala reprezinta insusirea meniului de a indeplini conditii de atractie senzoriala
(sa fie placut).
C omportamentul alimentar al omului es te determinat de un com plex de factori
externi si interni, in care motivatiile psihosenzoriale au un rol esential. Din aceste
considerente preparatele din structura meniu Iui trebuie sa fie montate estetic si
servite intr-un cadru corespunzator, astfel incat sa impresioneze placut consumatorul.
N e c e s a r ul de s u bs t a n te m i n e r a l e s i v i t a mi ne
Grupe Vitamine
Ca P Fe
A B1 B2 B6 PP C D
de populatie
(g) (g) (mg)
(U.I) (mg) (mg) (rng) (mg) (mg) (U.I.)
Copii 0,8-l,2 0,8- 8-l5 2 500- 0,8-l,5 1,4— 1 0-l6 50— 400
Alimentatia corecta a omului sanatos trebuie alcatuita prin asocierea mai multor alimente,
pentru satisfacerea necesarului nutritiv zil nic. Alimentele sunt grupate, din punct
de vedere nutritiv, in 7 (10) grupe. Proportiile considerate optime pentru fiecare grupa sunt
urmatoarele:
% (ADULTI %)
I C a r n e s i p r o d u s e d i n c a r n e 4-8 8
II Lapte si derivate 3-35 12
I I I Oua 2-4 2
I V G r a s i m i 12-l7 17
V C e r e a l e s i d e r i v a t e 25-45 35
VI Legume si fructe 17-l8 18
VII Z a h a r s i p r o d u s e z a h a r o a s e 7-8 8
GRUPELE DE PREPARATE
IN ORDINEA SERVIRII LOR
1. Bauturi aperitiv
2. Gustari reci (hors d'oeuvre froid)
3. Preparate culinare lichide (supe, creme, ciorbe etc.)
4. Gustari calde (hors d'oeuvre
chaud)
5. Preparate din peste (servite cu vin alb sec, demisec)
6. Antreu cald
7. Branzeturi diferite
8. Antreuri reci
9. Sorbet (bautura racoritoare din fructe si alcool=lichior), inghetata cu sucuri de fructe.
10. Mancarea zilei (plat du jour)
sau fripturi cu garnitura (vin rosu)
11. Salate
12. Desert (branzeturi si fructe)
13. Dulce (“entremets') — dulciuri de bucatarie, dulciuri de cofetarie (vin desert)
14. Cafea, coniac, lichioruri
15. Delicatese (“friandise”) alune, migdale, stafide etc.
VARIETATEA MENIURILOR
Meniurile trebuie sa fie cat mai variate atat in ceea ce priveste preparatele din structura
acestuia, cat si modul de prezentare. Varietatea meniurilor atrage consumatorul, stimuleaza
apetitul declanseaza secretia sucurilor digestive, necesare asimilarii alimentelor.
Meniurile se intocmesc pentru o masa, pentru o zi sau pentru o perioada mai
indelungata (7-l4 zile). Meniul unei mese poate cuprinde mai multe feluri de mancare,
servite in portii mici.
Pentru evitarea
monotoniei prin
repetarea zilnica a
aceluiasi preparat timp
mai indelungat, este
necesar ca meniul sa fie
stabilit pentru minimum
o saptamana. Acest
procedeu are si avantajul
ca ofera timpul necesar
procurarii alimentelor
incluse in meniu.
Meniul se intocmeste in
functie de anotimp, avand
in vedere posibilitatile de
aprovizionare.
Includerea in
meniuri a alimentelor de sezon contribuie la realiza rea dezideratului “placut si
nutritive”, caracteristici care stau la baza in tocmirii unor meniuri corespunzatoare.
In structura unui meniu nu trebuie sa se intalneasca preparate care au la baza
aceleasi componente, sau gust, culoare si proces tehnologic asemanator, ca de exemplu:
- ciorba de perisoare si chiftelute marinate (tocatura);
- supa de rosii si rosii umplute sau preparate cu sos de rosii;
- salata de vinete si musaca de vinete;
- borsuri si sarmale (ambele au gust acrisor);
- pui cu smantana si conopida cu sos Marnay (sosuri zilbe);
- doua preparate din carne rosie de macelarie (bovine si ovine);
- doua preparate din carne alba (pasare si vitel);
- doua preparate din vanat (iepure si fazan).
In componenta meniurilor se recomanda un singur preparat din came, ceea ce asigura
varietatea si posibilitatea servirii rapide.
PRIMIREA CONSUMATORILOR
IN RESTAURANT
Consumatorii se primesc, deobicei, de catre seful de sala iar in lipsa acestuia de catre
chelnerul desemnat prin graficul de lucru sau de cel care este ma-I liber si se gaseste in imediata
apropiere a intrarii in slon.
Primirea se face la intrarea in salon, printr-un salut referentios, capul inclinandu-se putin in joc,
cu fata vesela si primiotoare, cu privirea spre consummator, adresandu-i-se dupa cum este cazul,
cu “Buna dimineata”, “Buna ziua”, “Buna seara”, sau “Bine ati venit”.In cazul in care se
cunoaste numele clientului, acesta poate fi adaugat la salut.Dupa cum este cunoscut, in salon
prima intra persoana de sex masculin (de obicei, cel care invita sau conduce grupul de personae),
care face loc sa intre persoanele de sex feminine si celelalte personae.
In momentul sosirii, lucratorul care primeste alege masa cea mai potrivita, tinand seama de
numarul de personae din grup, caracteristicile clientiilor si gradul de incarcare a chelnerilor.
Tipuri de meniuri
Meniuri pentru serviciul “a la carte” la cele tri mese principale ale zilei: mic dejun, dejun,
cina.
Prin serviciul a la carte un sef de sala priceput isi gaseste cele mai bune ocazii sa-si afirme
superioritatea profesionala. El nu este limitat decat de timp; este adevarat ca din acest punct de
vedere are adesea reale dificultati in ceea ce priveste timpul necesar prepararii comenzilor,
neglijand sa dea comanda la timp, clientii cer sa fie serviti inainte de a da comanda.
Comercializarea si romovarea restaurantului
A comercializa inseamna a informa de o maniera selectiva, pentru a deternina actiunea de
a cumpara sau a presta un serviciu.
Pentru a putea derula o politica comerciala adecvata, trebuie studiata in mod corespunzator
piata, pentru a nu se intreprinde nimic la voia intamplarii.
O importanta deosebita o are analizarea cererii si ofertei. Prin aceasta analiza se va
deternima piata potentiala a zonei unde se afla unitatea segmentarea clientelei si nivelul pretului
cautat.
Trebuie analizata oferta, comparando cu concurenta din zona din mai multe puncte de
vedere: calitativ, cantitativ, amplasarea altor restaurante, preturi practicate, proiecte noi in curs
de realizat.
Pentru comercializare trebuie cunoscut produsul, apoi pozitionat in raport cu clientela si cu
concurenta.
Trebuie cunoscute o serie de elemente care pun in valoare produsul.
Printre elementele care pot contribui la punerea in valoare a produsului enumeram si
mediul inconjurator:
-zona in care este plasat restaurantul;
-ambianta;
-iluminatia interioara si exterioara.
Mijloacele umane si materialele necesare pentru promovarea produsului
Mijloace umane:
-directorul-relatii publice;
-atasat comercial;
-maitre d hotel;
-chelneri;
-barnai;
-bucatarul sef;
-bucatari.
Mijloacele si actiunile promotionale
-directorul ofera gratuit o bautura aperitiv clientilor fideli;
-se stabilesc ore de gratuitai, se fac reduceri de 50% la bauturi alcoolice;
-se ofera gratuit femeilor a doua bautura;
-se ofera cadouri.
PRIMAVARA
Mic dejun
Ceai de lamaie
Unt
Gem de caise
Tost
Omleta cu sunca
Rosii
Suc de ananas
VARA
Mic dejun
Cacao cu lapte
Unt
Miere
Tost
Cascaval
Salam Sibiu
Rosii
Apa minerala
TOAMNA
Mic dejun
Lapte
Unt
Gem de coacaze
Tost
Ochiuri cu cascaval
Briose
Apa minerala
BIBLIOGRAFIE
"Meniul de la preparare la servire" - Stere Stavrasitu
"Tehnica
servirii consumatorilor" - G Dobrescu - Ed Didactica si
Pedagogica, Bucuresti 1997
"Tehnologie
culinara" - Gabriela Parjol, Elisabeta Paraschiv, Olga
Onete, Constanta Brumar, Dumitra Dumitrescu - Nicu, Florica
Burghiu, Antonia Neascu, Lia Lungu, - Ed Didactica si Pedagogica,
Bucuresti 2003
"Tehnologia
restaurantelor" - Radu Nicolescu - Ed Inter Rebes,
Bucuresti, 2005