Capitolul 45 - Digestia şi absorbţia nutrienţilor-FLASHCARDS

PAGINA 914

1. Digestia…………….începe în cavitatea bucală și se continuă suplimentar în lumenul

stomacului.

R1. Carbohidraților

2. La nivelul intestinului subțire, digestia poate avea loc la 2 niveluri:

a.
b.

R2.

a. În lumen
b. La nivelul membranei în perie a intestinului

3. Carbohidrații necesită hidroliză la........................înainte de absorbție.

R3. Monozaharide

4. Aproximativ 45-60% din carbohidrații alimentari sunt sub formă de................, care este
un polizaharid.

R4. Amidon

5. Colonul nu poate absorbi monozaharide. (A/F)

R5. A

6.................... este un polimer de glucoză cu catenă liniară, care de obicei conține mai multe
reziduuri de glucoză, legate prin legaturi α-1,4. (amiloza/amilopectina)

R6. Amiloza

Pagina 915

7. Celuloza este un polimer de glucoză legat prin legături β-1,4,care...................digerat de

enzimele mamiferelor. (poate fi/ nu poate fi)

R7. Nu poate fi

8. Enzimele bacteriilor colonice nu pot degrada fibrele. (A/F)

R8. F
 9. Ligninele ..................modificate de enzimele microbiene din lumenul colonic.(sunt/ nu
sunt)

R9. Nu sunt

10. Procesul de digestie pentru carbohidrați are două etape:

a.

b.

R10.

a. Hidroliza intraluminală
b. Digestie de membrană

PAGINA 916

11. Digestia lumenală începe cu acțiunea amilazi salivare și se termină cu cea a

amilazei………….. .

R11. Pancreatice

12. Celulele………………… din glandele salivare și din pancreas sintetizează și secretă α-

amilaza.

R12. Acinare

13. Amilaza salivară este inactivată de sucul gastric acid, dar poate să fie protejată parțial prin
combinarea cu …………………. .

R13. Oligozaharide

14. Intestinul subțire………………..absorbi produșii de digestie ai amilazei din amidon.

(poate/nu poate)

R14. Nu poate

15. ,,Digestia de membrană” implică hidroliza oligozaharidelor la monozaharide de

către…………………….din marginea în perie.

R15. Dizaharidele

PAGINA 917
16. Cele trei proteine ale intestinului subțire uman din marginea în perie cu activitate de
oligozaharidaze sunt:

a.

b.

c.

R16.

a. Lactaza
b. Glucoamilaza
c. Sucraza-izomaltaza

PAGINA 917

17. α-amilaza salivară și pancreatică pot rupe legăturile terminale α-1,4 între ultimele două
zaharuri din catenă. (A/F)

R17. F

18. Oligozaharidazele marginii în perie sunt proteine membranare intrinseci cu domeniile lor
catalitice spre.................... .

R18. Lumen

19. Zaharaza-izomaltaza este formată din două enzime, și, prin urmare , există un total
de .............. oligozaharidaze care scindează oligozaharidele produse de α-amilază.

R19. Patru

20. GLUT5 mediază difuzia facilitată a .......................în enterocite.

R20. Fructozei

PAGINA 918

21. Maltaza nu poate scinda zaharoza sau lactoza. (A/F)

R21. A

22. Din hidroliza lactozei de către lactază rezultă 2 compuși:

a.

b.

R22.

a. Glucoza
b. Galactoza

23. Activitatea lactazei este considerabil mai………………… decât cea a altor oligozaharidaze
și este limitantă pentru digestia și absorbția lactozei. (mare/mică)

R23. Mică

24. Abundența și activitatea vârfului oligozaharidazelor este la

nivelul………………….proximal.

R24. Jejunului

25. Oligozaharidazele sunt prezente și in intestinul gros. (A/F)

R25. F

26. Activitatea ………………….scade semnificativ după înțărcare, in perioada postnatală.

R26. Lactazei

PAGINA 919

27. Ingestia de lapte de către indivizii cu activitate redusă a lactazei intestinale poate fi asociată
cu o serie de simptome gastro-intestinale, precum: crampe, flatulență, constipație. (A/F)

R27. F

28. Cele trei monozaharide, produși ai digestiei carbohidraților, sunt:

a.

b.

c.

R28.
 a. Glucoza
b. Galactoza
c. Fructoza

29. …………………… este responsabil pentru absorbția glucozei și galactozei cuplată cu Na+
prin membrana apicală.

R29. SGLT1

30. Inhibarea pompei Na-K reduce absorbția activă a glucozei prin scăderea gradientului de
……….de la nivelul membrane apicale.

R30. Na+

31. Transportorii GLUT mediază difuziunea facilitată de ................... la nivelul membranei

apicale și a tuturor celor trei monozaharide la nivelul membranei bazolaterale.

R31. Fructoză

PAGINA 920

32. SGLT1 transportă numai..............în configurație D și cu un inel piranozic. ( pentoze/hexoze)

R32. Hexoze

33. Efluxul de glucoză, fructoză și galactoză de-a lungul membranei bazolaterale are loc prin
difuziune facilitată. (A/F)

R33. A

34. Proteinele necesită a fi .................. la oligopeptide sau aminoacizi înainte de absortbția din
intestinul subțire.

R34. hidrolizate

35. Enzimele ..................... pot digera proteinele în peptide, care sunt preluate ca oligopeptide de
către enterocit.

R35. Lumenale

36. Enzimele lumenale pot digera proteinele alimentare la oligopeptide, care sunt preluate de
către enterocite printr-un proces de ............................. .

R36. Endocitoză

37. GLUT5 reprezintă transportorul de glucoză din membrana bazolaterală. (A/F)

R37. F

PAGINA 921

38. Aminoacizii esențiali ...............sintetizați în cantități adecvate de către organism. (sunt/nu

sunt)

R38. Nu sunt

39. Proteinele derivate din surse animale sunt digerate mai incomplet decât proteinele vegetale.
(A/F)

R39. F

40. Nou-născuții pot absorbi cantități substanțiale de proteine intacte din .............. .

R40. Colostru

41. Ambele proteaze, atât cea gastrică, cât și cea pancreatică, sunt secretate ca............... .

R41. Proenzime

42. Celulele gastrice principale secretă ...............................(pepsină/ pepsinogen)

R42. Pepsinogen

43. Tripsinogenul este inițial activat de o enzimă din marginea în perie jejunală, care se
numește...................

R43. Enterokinază

44. Tripsina este o......................(endopeptidază/exopeptidază)

R44. Endopeptidază

PAGINA 922

45. Peptidazele marginii în perie digeră complet unele oligopeptide la aminoacizi, în timp ce
peptidaza citosolică digeră oligopeptidele care intră direct în enterocite. (A/F)

R45. A

46. Peptidazele marginii în perie au afinitate pentru oligipeptide relativ......(mici/mari).

R46. Mari
47. Absorbția de proteine integrale prin endocitoză apicală are loc în principal în timpul
perioadei........................(neonatale/postnatale).

R47. Neonatale

48. Absorbția proteinei intacte de către celula epitelială încetează din luna a..................

R48. șasea

49. Celulele M au puțini microvili și sunt specializate pentru absorbția de

............(lipide/proteine)

R49. Proteine

50. Transportorul responsabil pentru absorbția lumenală a oligopeptidelor este identic cu

transportorii aminoacizilor. (A/F)

R50. F

51. Enterocitele pot prelua prin endocitoză o cantitate mică de proteine intacte, din care
majoritatea sunt degradate în................

R51. Lizozomi

PAGINA 923.

52. Absorbția oligopeptidelor este un proces activ condus de un gradient de..................

(Na+/protoni)

R52. Protoni

53. Absorbția oligopeptidelor are loc printr-un cotransportor H/oligopeptidă cunoscut ca PepT1,
care este prezent in tubul contort distal renal. (A/F)

R53. F

54. Sistemul predominant apical de transport al aminoacizior este Sistemul B0 și rezultă din
absorbția .........-dependentă a aminoacizilor neutri. (Na+/K+)

R54. Na+

55. Absorbția aminoacizilor prin Sistemul B0 reprezintă un exemplu de transport

activ...................(primar/secundar)

R55. Secundar
56. Sistemul B0 transportă aminoacizi cu o configurație D-stereotipică. (A/F)

R56. F

57. La nivelul membranei bazolaterale, aminoacizii ies din enterocite via transportori..............de
Na+. (dependenți/ independenți)

R57. Independenți

58. Circulația aminoacizilor prin membrana bazolaterală este

.............(unidirecțională/bidirecțională)

R58. Bidirecțională

PAGINA 924.

59. Boala Hartnup și cistinuria sunt boli ereditare ale transportului de ............... prin membrana
apicală.

R59. Aminoacizi

60. Boala Hartnup și cistinuria sunt anomalii cu transmitere autozomal recesivă. (A/F)

R60. A

61. Manifestarea principală a cistinuriei este formarea .........................la rinichi.

R61. Pietrelor

62.Semnele clinice ale bolii Hartnup sunt cele mai evidente la adulți și includ anomalii psihice și
modificări cutanate de pelagră.( A/F)

R62. F

63. Absorbția oligopeptidelor care conțin aminoacizi neutri este .................în boala Hartnup.
(normală/ anormală)

R63. Normală

64. Oligopeptidele cu aminoacizi cationici sunt absorbite normal în cistinurie. (A/F)

R64. A

PAGINA 925

65. Intoleranța la proteina Lysinurică este o boală rară autozomal recesivă de transport al
aminoacizilor de-a lungul membranei.......................
R65. Bazolaterale

66. În general, aminoacizii încorporați în proteine în interiorul celulelor viloase sunt derivați mai
mult din cele care intra prin membrana bazolaterală. (A/F)

R66. F

67. Lipidele naturale de origine biologică sunt foarte solubile în apă. (A/F)

R67. F

68. Lipidele nepolare sunt .............în apă. (puțin solubile/ foarte insolubile)

R68. Foarte insolubile

69. Acizii biliari fac parte din lipidele.............amfifile solubile. (polare/nepolare)

R69. Polare

70. Lipidele alimentare sunt predominant..............................(triacilgliceroli/ acizi biliari)

R70. Triacilgliceroli

PAGINA 926.

71. Grăsimea alimentară este singura sursă de acizi grași esențiali. (A/F)

R71. A

72. Produșii de hidroliză ai grăsimilor alimentare stimulează absorbția vitaminelor.......................

(hidrosolubile/liposolubile).

R72. Liposolubile

73. Raportul dintre acizii grași saturați și nesaturați în triacilgliceroli este ridicat la grăsimile
vegetale. (A/F)

R73. F

74. Acizii grași ........................ar trebui evitați. (cis/trans)

R74. Trans

75. Acidul stearic este un acid gras................(saturat/nesaturat)

R75. Saturat

76. Un acid gras saturat complet cu 16 atomi de carbon este

acidul..................(palmitoleic/palmitic)
R76. Palmitic

PAGINA 927

77. Aproximativ 5% din lipidele alimentare vin din membranele celulare și sunt .....................

R77. Fosfolipide

78. Cele mai multe fosfolipide sunt...............(sfingolipide/glicerofosfolipide)

R78. glicerofosfolipide

79. Colesterolul........................se găsește de obicei numai în ficat sau în produsele alimentare

fabricate din produse ce conțin sânge. (esterificat/neesterificat)

R79. Esterificat

80. Hidroliza lipidelor este catalizată de...............secretate de glandele și celulele tractului gastro-
intestinal superior.

R80. Lipaze

81. Lipidele alimentare sunt ...............în apă. (solubile/insolubile)

R81. Insolubile

82. La om, digestia unei cantități mici de lipide începe în gură, mediată de lipaza linguală. (A/F)

R82. F

83. Secreția lipazei gastrice umane este stimulată de................

R83. Gastrină

PAGINA 928

84. Acizii grași cu catenă lungă...................absorbiți în stomac. (sunt/nu sunt)

R84. Nu sunt

85. Colecistikinina stimulează curgerea bilei în duoden prin stimularea................veziculei biliare.

(contracției/ relaxării)

R85. Contracției

86. Enzima lipolitică majoră a sucului pancreatic este.................

R86. Lipaza pancreatică

87. Procolipaza are activitate lipolitică intrinsecă. (A/F)

R87. F

88. Miceliile de săruri biliare ...........lipoliza prin deplasarea lipazei de la suprafața picăturilor de
ulei. (stimulează/inhibă)

R88. Inhibă

89. Fosfolipaza A2 este activă împotriva .............(sfingolipidelor/glicerofosfolipidelor)

R89. Glicerofosfolipidelor

90. Fosfolipaza A2 este eficientă la un pH acid. (A/F)

R90. F

PAGINA 929

91. Produsele lipolizei intră în faza ........ a lumenului intestinal ca vezicule, micelii mixte și
monomeri.

R91. Apoasă

92. Nucleul picăturii de emulsie conține următoarele 3 lipide centrale:

a.

b.

c.

R92.

a. Triacilgliceroli
b. Diacilgliceroli
c. Colesterilesteri

93. Adăugarea de săruri biliare la veziculele multilamelare duce la…...........stratului lipidic.

(îngroșarea/subțierea)

R93. subțierea

94. În miceliile mixte, cozile hidrofobe sunt pe fața exterioară. (A/F)

R94. F
95. Pe măsură ce picăturile de emulsie devin progresiv mai mici, își măresc aria de suprafață,
astfel încât rata de hidroliză.....................(crește/scade)

R95. Crește

PAGINA 930

96. Cea mai mare parte a absorbției de grăsimi la omul sănătos provine din faza.............a
lipidelor digerate.

R96. Micelară

97. Pe măsură ce lungimea lanțului de acizi grași se mărește, solubilitatea monomerilor în apă
scade și divizarea sa în micelii crește. (A/F)

R97. A

98. Difuzia unui singur monomer prin barierele apoase este mai ................decât aceea a unui
singur miceliu sau vezicule. (lentă/rapidă)

R98. Rapidă

99. Sărurile biliare sunt absorite via transport activ de către transportul apical, Na+-dependent
pentru acizi biliari la nivelul ileonului ..................(proximal/distal)

R99.distal

100. Enterocitele re-esterifică componentele lipidice și le asamblează în ...................

R100. Chilomicroni

101. Componenta primară a chilomicronilor este reprezentată de .................

R101. Triacilgliceroli

PAGINA 931

102. Aciditatea favorizează protonarea acizilor grași. (A/F)

R102. A

103. FABP2 (FABP-fatty acid binding protein) se cuplează în mod preferențial cu acizii grași cu
lanț............de atomi de carbon. (lung/scurt)

R103. Lung

104. FABP2 (FABP-fatty acid binding protein) asigură transferul de acizi grași spre reticulul
endoplasmatic neted al enterocitului, pentru reesterificare, cu scopul formării de....................
R104. Triacilgliceroli

105. În post, enterocitele folosesc în principal calea acidulului.............. pentru a esterifica acizii
grași care pătrund în torentul circulator.

R105. Fosfatidic

106. În afară de lipide, alte componente ale chilomicronilor sunt lipoproteinele, pe care
enterocitele le sintetizează în reticulul endoplasmatic neted.(A/F)

R106. F

107. Apolipoproteina A1 se deplasează îm lumenul reticulului sarcoplasmatic, unde se asociază

cu nou-sintetizații triacilgliceroli. (A/F)

R107.F

108. Veziculele ce poartă chilomicronii procesați înmuguresc de pe fața .............a aparatului

Golgi și se deplasează spre membrana plasmatică bazolaterală a enterocitului. (cis/trans)

R108. trans

PAGINA 932

109. Enterocitul secretă........................în vasele limfatice în timpul alimentării.

(chilomicronii/VLDL)

R109. Chilomicronii

110. VLDL transportă în principal lipide endogene. (A/F)

R110. A

111. Chilomicronii trec prin enterocite și intră în capilarul sangvin. (A/F)

R111. F

112. Limfa are traseu de la nivelul cisternei chyli până la ...................pentru a pătrunde în
circulația sangvina via vena subclaviculară stângă.

R112. Ductul toracic

113. Veziculele de transport fuzionează cu membrana................., eliberând chilomicroni sau

VLDL.

R113. Bazolaterală
PAGINA 933

114. Boala celiacă reprezintă un răspuns autoimun la un component peptidic al glutenului

numit................

R114. Gliadină

115. Absorbția intestinală a vitaminelor liposolubile urmărește căile de absorbție și transport

ale.....................(proteinelor/lipidelor).

R115. Lipidelor

116. Vitaminele liposolubile formează structuri clasice de tip coenzimă sau grupări prostetice cu
apolipoproteinele solubile. (A/F)

R116. F

117. Vitaminele liposolubile pot să fie stocate în depozitele grăsoase ale organismului. (A/F)

R117. A

118. La nivelul intestinului subțire ......................, vitaminele liposolubile sunt încorporate

împreună cu alți produși lipidici în picături de emulsie, vezicule și micelii mixte.
(proximal/distal)

R118.proximal

119. Dozele mari de vitamina A ..............absorbția vitaminelor E și K. (cresc/reduc)

R119. Reduc

120. Deficitul de vitamina...........se manifestă prin anomalii neurologice, neuromusculare și

eritrocitare.

R120. E

121. Deficitul de vitamina........se manifestă prin demineralizarea osoasă și resorbție.

R121. D

122. Deficitul de vitamina A produce hipercoagulabilitate. (A/F)

R122. F
PAGINA 934

123. Deficitul de acid..........are ca efect scorbutul.

R123. Ascorbic

124. Vitamina........este implicată în absorbția de Ca2+.

R124. D

125. Deficitul de tiamină se manifestă prin hiperemie a mucoasei nazo-faringiene și anemie

normocitară.(A/F)

R125. F

126. Piridoxina este coenzimă în transaminare pentru sinteza de aminoacizi. (A/F)

R126. A

127. Deficitul de folat are ca efect anemia...................

R127. Megaloblastică

128. Forma medicamentoasă a folatului este PteGlu1,

un...........................(monoglutamat/poliglutamat)

R128. Monoglutamat

129. Atât deconjugarea folatului cât și absorbția acestuia se desfășoară doar în intestinul
subțire.................(proximal/distal)

R129. Proximal

130. PteGlu1 preluat de enterocit nu este biologic activ. (A/F)

R130. A

PAGINA 935

131. Forma folatului necesară pentru sinteza ADN este acidul tetrahidrofolic. (A/F)

R131. F

132. Compusul 5,10-metilen-tetrahidrofolat poate acționa ca donor de grupări metil în sinteza de

metionină.(A/F)

R132. F
133. ............este situsul primar unde pteroglutamații alimentari sunt reduși și metilați.

R133. Ficatul

134. Cobalamina se cuplează cu haptocorină la nivel gastric și apoi cu factorul intrinsec în

intestinul subțire înainte de endocitoza realizată de enterocitele..................(ileale/jejunale)

R134. Ileale

135. Sursa principală de cobalamină la oameni este oferită prin ingestie de produse de
sursă............(vegetală/animală)

R135. Animală

136. Folatul din alimentație este similar folatului de origine medicamentoasă și are câteva
reziduuri de..............

R136. Glutamat

PAGINA 936

137. Cobalamina este legată de proteine în hrană. (A/F)

R137. A

138. Ph-ul..............eliberează cobalamina provenită din proteinele alimentare. (alcalin/acid)

R138. Acid

139. Celulele gastrice secretă.............., care apoi se leagă de cobalamină.

R139. Haptocorină

140. Cobalamina va forma complexe cu...................., care vor fi absorbite de enterocitele ileale.

R140. Factorul intrinsec

PAGINA 937.

141. Funcția principală a cobalaminei este de a servi drept coenzimă pentru.................

R141. Homocisteină

142. Deficitul de cobalamină determină variate tulburări neurologice și psihologice,

care .........................sindromului deficitului de folat. (aparțin/ nu aparțin)

R142. Nu aparțin
143. Cobalamina și factorul intrinsec nu interacționează în mediul acid gastric. (A/F)

R143. A

144. Complexul cobalamină-factor intrinsec este foarte sensibil la degradarea enzimatică. (A/F)

R144. F

145. Cuplarea complexului cobalamină-FI ...............dependentă de energie. (este/nu este)

R145. Nu este

146. Anemia pernicioasă este o afecțiune întâlnită în mod primar la copii. (A/F)

R146.F

147. Acetilcolina inhibă secreția de factor intrinsec. (A/F)

R147. F

PAGINA 938

148. Absorbția de Ca2+ are loc prin transport.......la nivel duodenal și prin difuziune de-a lungul
intestinului subțire.

R148. Activ

149. Cea mai mare parte a Ca2+ alimentar provine din produse lactate. (A/F)

R149. A

150. Toată cantitatea de Ca2+ ingerată poate fi metabolizată. (A/F)

R150. F

151. Absorbția activă transcelulară de Ca2+ se desfășoară doar la nivelul celulelor

epiteliale............

R151. Duodenale

152. Transportul activ de Ca2+ prin celulele epiteliale viloase duodenale este transcelular și este
sub controlul vitaminei.................

R152. D

153. Absorbția pasivă de Ca2+ de-a lungul intestinului subțire are loc prin căi paracelulare, sub
controlul vitaminei D. (A/F)

R153. F
154. Vitamina D propriu-zisă este o vitamină liposolubilă care este absorbită în principal la
nivel.............

R154. Jejunal

PAGINA 939

155. Absorbția Mg2+ are loc printr-un proces activ la nivelul.........

R155. Ileonului

156. Deficitul de Mg2+ poate afecta următoarele 3 funcții:

a.

b.

c.

R156.

a. Neuromusculare
b. Cardiovasculare
c. Gastrointestinal

157. Fierul heminic și nonheminic este absorbit în................prin mecanisme celulare distincte.

R157. Duoden

158. Cea mai importantă complicație a depleției de fier este..........

R158. Anemia

159. Încărcarea excesivă cu fier se numește hemocromatoză, o boală genetică frecventă. (A/F)

R159. F

160. Fierul heminic este absorbit mult mai eficient decât fierul neheminic. (A/F)

R160. A

161. Absorbția fierului nonheminic este restricționată la nivel............

R161. Duodenal
PAGINA 940

162. Hemocromatoza este o boală autozomal...................

R162. Recesivă

163. În hemocromatoză, excesul de fier este stocat în .................., unde atinge concentrații
toxice.

R163. Ficat

164. Hemocromatoza devine evidentă înainte ca individul să ajungă la a treia decadă de viață.
(A/F)

R164. F

165. Femeile sunt relativ protejate atâta timp cât sunt în perioada.............(premenopauză/
postmenopauză).

R165. Premenopauză

166. Hormonul hepatic peptidic care este reglator primar al depozitelor de fier ale organismului
este.............

R166. Hepticina

PAGINA 941

167. Fe2+ circulă în citoplasma enterocitului, unde se cuplează cu...................., o proteină

intracelulară care transportă Fe2+ la membrana bazolaterală.

R167. Mobilferitina

168. Odată ajuns în circulație, fierul nonheminic cuplat cu transferina este în cele din urmă
depozitat în toate țesuturile organismului, dar are în mod particular predilecție pentru ficat și
sistemul reticuloendotelial. (A/F)

R168. A

169. Hepcidina este un reglator .................. al absorbției de fier. (negativ/pozitiv)

R169. Negativ

170. Necesarul de aport energetic este mai ...................per kilogram de masă corporală de țesut
nongrăsos decât per kilogram de masă corporală totală. (mic/mare)

R170. Mare
PAGINA 942

171. Necesarul proteic zilnic pentru adulți este în mod normal........ g/kg greutate corporală.

R171. 8

172. Sinteza proteică este esențială pentru fagocite și limfocite, care sunt responsabile pentru
imunitatea mediată celular și umoral. (A/F)

R172. A

173. Starea de răspuns acut la invadarea organismelor este optimă chiar și în starea de deficit
proteic. (A/F)

R173. F

174. Glutamnatul este un neurotransmițător...........major din creier. (excitator/inhibitor)

În R174. Excitator

175. Glicina este un neurotransmițător............major. (excitator/inhibitor)

R175. Inhibitor

176. Mineralele și vitaminele nu reprezintă o sursă energetica. (A/F)

R176. A

177. Un deficit franc de aport de Ca2+ duce la pierdere osoasă chiar daca nivelurile de Ca2+ din
sânge rămân normale. (A/F)

R177. A

PAGINA 943

178. Zincul, seleniul și manganul au proprietăți...................

R178. Antioxidante

179. Aportul în exces de vitamina............la nou-născuți poate crește riscul de infecții, posibil
prin scăderea radicalilor superoxid.

R179. E

180. Aportul ridicat de acizi grași saturați și polinesaturați poate conduce la scăderi în ceea ce
privește imunitatea mediată........................(umoral/celular)

R180. Celular
181. Rinichii excretă cu ușurință vitaminele..........în urină. (liposolubile/hidrosolubile)

R181. Hidrosolubile

182. Aportul crescut de vitamina E reduce riscul de boală coronariană cu aproape jumătate. (A/F)

R182.A