Asociatia învătătorilor Harghiteni

 '-' '-'

1NV8,8M, ,

JUcANDU•NII
JOCURI

Si ,
1

w
IU@,ij�i!:il@l:iij!@i@i
! Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României 1
1 Jocuri didactice : Limbă şi comunicare: clasele I·IV.-
1 Bucureşti: Didactica Publishing House, 2012
1 ISBN 978-606-8400-20-4

1 371.382:372.41 +372.45:373.3

Redactor: Gina Palade

DTP: Cristina Dumitrescu
Culegere computerizată: Prof. inv. primar Mirela Nemţoc

Pentru comenzi şi informaţii, vă rugăm să ne contactaţi la:

Telefon/Fax: 021.410.88.10; 021.410.88.14

© 2012 DIDACTICA PU8LISHING HOUSE

 -'--..J \
rJ:;
'-�[·�
,.Copilul este o fiinţă pentru care principala trebuinţă _, �
este jocul, această trebuinţă spre joc este ceva esenţial
_.)
'- - - ,
·; f : \
naturii sale. Trebuinţa de a se juca este tocmai ceea ,

! ,�
ce ne permite să Împăcăm şcoala cu v1aţa,
să procurăm şcolarului acele

., -1 ""'
:,\
mobiluri de acţwne care se consideră

"'�
de negăsit În sala de clasă".

j!'
""
(Ed. Claparede, Educaţie funcţională)

În actiVItatea de f1ecare ZI a copil u l u i, jocul ocupă locul preferat. J u cân- f'f'jfi'J

du -se, el îşi satisface nevoia de activitate, de a acţiona cu obiecte reale sau 1 "

'
imaginare, de a se transpune în d iferite situaţii care îl apropie de rea l ităţile
înconjurătoare. :

:�,\
Folosirea jocului didactic în procesul educaţional ajută elevul să înveţe cu
�-- \\
�
plăcere, să devină interesat faţă de activitatea ce se desfăşoară, mobilizându-i :

" )
pe cei timizi să devină mai volubili, mai activi, mai curajoşi, să capete mai mu ltă
încredere în capacităţile lor, mai multă siguranţă şi tenacitate în răspunsuri.
t
·

Jocul constituie o modalitate deosebit de valoroasă de modelare a viitoarei

personal ităţi, deoarece oferă posibil itatea cunoaşterii copi l u l u i şi formarea 1 ''
acestu ia în d i recţia dorită de noi. În joc, copilul se manifestă spontan, sincer, îşi �

: :����::�!���: :��!������;:� : ������ ;�; ��:�: �;;� :.������:� '��??

e
t i a i
o e el el , i

J
cultivarea capacităţilor de a-şi exprima cât mai precis şi nuanţat gândurile şi i
sentimentele. '""

, ;.r:-�
Jocul didactic este unul d intre cele mai eficiente mijloace pentru dezvoltarea

,;;>:_}
vorbirii şi a gândirii logice. Eficienţa acestu ia faţă de celelalte activităţi constă în ._.' _

faptu l că la desfăşura rea lui participă toţi elevii, ei depunând eforturi de gândire
şi e ': primare, dar fără a conştientiza acest lucru, considerând că se joacă.
'�:"_:· :·.ţ 1
In ciclul primar, l i m b i i române, ca disciplină de studiu, îi revi ne sarcina
expresă pentru formarea şi dezvoltarea capacităţii de comunicare. Ce s-ar
Lţ,-�
� _!-;
f ,.
ţi t<
întâmpla dacă nu am dezvolta capacitatea comunicării prin limbaj? Aceasta ar

'
duce la izolarea copilului, ar mod ifica relaţiile sale cu semenii şi cu realitatea
'>. 1"
1
înconjurătoare, ar produce o stagnare în dezvoltarea personalităţii.
Metoda jocului valorifică avantajele dinamicii de grup. Spiritul de cooperare, -�tl
!lr-'-<�.1
.
participarea efectivă la joc angajează atât elevii timizi, cât şi pe cei mai slabi,
 stimulează curentul de influenţe reciproce, ceea ce duce la creşterea g radului
de coeziunE în coiecttvui clase!, precum şi �a întări rea unor cal ităţi mora!e:
răbdare, tenadtate, respect pentru ceilaiţi.
În sens larg, cultivă activismul, spiritul critic, aptitudinea de a face faţă unor
situaţii noi, iniţiativa şi spiritul de răspundere.
Ca activitate, jocul poate contribui la formarea unei atitudini pozitive faţă
de muncă. Prin joc, copilul este un iniţiator al l u m i i sale proprii, îşi foloseşte
imaginaţia, pune în practică abiiităţiie şi priceperile dcbândite. îşi îmbogăţeşte
bagajul de cultură, îşi dezvoltă creativitatea şi sensibilitatea, acesta este un mijloc
eficient de dezvoltare a limbajului şi a comunicării.
Eficienţa jocu l u i depinde de modul în care învăţătoru l ştie să asigure o
concordanţă între tema jocufui şi sarcinile propuse, de feful în care ştie să
folosească în activitate cuvântul ca mijloc de indrumare a elevilor prin întrebări
şi răspunsuri, indicaţii, explicaţii, aprecieri.
Jocul imprimă activităţii d idactice un caracter viu şi atrăgător, i nduce o stare
de bună dispoziţie, de d ivertisment şi destindere, ajutându-i pe elevi să deprindă
tot mai mult capacitatea de a crea, de a persevera pe o cale bună, aceea a unei
exprimări cât mai corecte, fru moase şi nuanţate.
Metoda jocurilor trebuie să facă parte din strateg iile didactice de predare­
învăţare, pentru că pune în funcţie toate forţele intelectuale ale şcolarilor, dar şi
trăirile lor afective.
Am elaborat această culegere de jocuri d idactice pornind de la premisa că,
în ciclul primar, jocul rămâne una din modalităţile de bază pentru abordarea
activităţii didactice.
La această vârstă copil u l munceşte jucându-se şi asta îi face o plăcere
deosebită. Prin activitatea de joc, elevul ajunge să muncească şi să realizeze
lucruri interesante pentru el şi pentru cei din jurul său.
Folosind jocul in timpul orelor, îl determinăm pe elev să muncească cu
plăcere, să aibă o comportare mai activă, să accepte com petiţia cu sine şi cu
ceilalţi parteneri de joc, să devină i nteresat de activitatea ce se desfăşoară.
Fără a avea pretenţia de noutate absolută, multe d intre jocuri fiind
cunoscute şi folosite frecvent şi cu succes la clasă, culegerea a fost concepută
ca un instrument de lucru pentru cadrele didactice care se implică în instruirea
copiilor din ciclul primar.
Lucra rea poate fi utilă în întreg ciclu l primar dar şi la grădiniţă, în special la
grupa mare şi constituie un suport la îndemână în orice moment ce implică actul
comunicării.
Gama jocurilor didactice este foarte variată. Imaginaţia învăţătorului poate
genera jocuri noi, dintre cele mai ingenioase. Pot fi sti mu laţi şi elevii să compună
ori să adapteze jocurile la situaţii noi. Pentru că ştim: imaginaţia şi creativitatea
copilului, dar şi a dascălului, sunt nemărginite!
~
-�· ,.)
-.,. • ,
. /·· 7
JoeURI

1- ali-a
•
 f.t\
( �(i JOCURI DIDACTICE 1 -a 11-a

1
h G;._5cŞTiE Cuiiii�T�L.� �O'îRiVtTEi
Scopul:
-perfecţionarea deprinderii de a formula propoziţii dezvoltate, corecte d i n
punct de vedere g ramatical şi cu s e n s log ic;
- educa rea capacităţii de a opera cu material verbal corespunzător
cunoştinţelor copiilor despre fenomer.e, fiinţe, lucruri, activităţi desfăşu rate
în diferite anoti mpuri.
Sarcina didactică: completa rea p ropoziţiilor enunţate de conducătorul
jocului cu cuvântul corespu nzător, formularea unor propoziţii în care să se
includă în mod logic u n cuvânt dat.
Regulile jocului: copilul atins pe umăr cu bag heta completează cuvântul
care lipseşte din propoziţie, reluând apoi întreaga propoziţie, sau formulează o
propoziţie cu un cuvânt dat.
Clasa de copii aprobă prin aplauze răspunsurile corecte.
Material didactic: o baghetă făcută dintr-un beţişor învelit în poleială.
Indicaţii pentru organiza rea şi desfăşu rarea jocului:
Copiii vor fi aşezaţi în sem icerc. Învăţătoarea va formula propoziţii, iar copiii
trebuie să le completeze folosind cuvintele potrivite.
Astfel, se pot utiliza propoziţii de tipul:
- Merele se culeg din .. ........ (livadă).
- Toamna, copiii merg la ...... (şcoală).
- Iarna, afară ninge, este . ....... (frig).
- Cireşele ............... (sunt gustoase).
- Primăvara, pomii ....... (infloresc, înfrunzesc).
- ...... fac omul de zăpadă (copiii).
- ...... stropeşte florile (grădinarul).
Copiii pot fi solicitaţi să găsească mai multe cuvinte potrivite pentru aL•eaşi
propoziţie.
În partea a doua a jocului, copiii pot fi antrenaţi în cal itatea de conducători
a i jocu lui. De asemenea, se modifică sarcina didactică. Conducătorul jocu l u i
s p u n e u n cuvânt ( c u r o l f i e de subiect, f i e d e predicat, f i e de atribut, f i e de
complement), iar copiii trebuie să construiască o p ropoziţie cu sens în care să
fie inclus cuvântul respectiv. Astfel, după cuvântul: şco/arul.. copiii pot formula
d iferite propoziţii: Şco/arul merge la şcoală. Şco/arul îşi face lecţiile. Şco/arul este
silitor.
Cântă: Privighetoarea cântă fru mos. Copiii cântă u n cântec d e primăvară.
Învăţătoarea poate stimula formularea de propoziţii fie prin imagini, fie prin
acţiuni mimate, pe rând, de către un copil sau prin intermedi u l unor obiecte.

Joc propus de
inst Maria Stan, Şcoala O C Tăs/ăuanu, Bilbor
 JOCURI DIDACTICE

�
t4.. RĂSPUNDE REPEDE ŞI SINE!
r ,\

- precizarea şi activizarea vocabularului privind unele cuvinte (adjective, '- � ·

2
Scopul:

su bstantive) cu sens contrar;

�:2J
- perfecţionarea formulării corecte şi cu sens a propoziţiilor;
- obişnuirea copiilor de a-şi adresa unii altora întrebări şi de a răspunde
prompt, de a se consulta în grup în vederea formulării întrebărilor sau a
'> �
\.�' )�
·�

�·
răspunsurilor, de a-şi alege reprezenta ntul în dialogul d intre grupuri. .
\ ,, .
Sar�ina didactică: găsirea antonimelor unor cuvinte, formularea unor
propoz1ţ11 cu acestea.
�'·>.,;\ ,;,.)

.....
;{;(���
Regulile jocului: fiecare echipă a re d reptul să spu nă, pe rând, 4-5 cuvinte,
la care cea lalt? echipă trebuie să găsească ant? n! m u l . Echi �ele n-au voie să ·,_ _
\Î'...;,'f�

�J}:;. .
�·. <·_.- · ·
repete un cuvant care s-a ma1 spus. F1ecare ech1pa trebu1e sa respecte t1mpul
dat pentru consultare: la sunetul clopoţelu l u i să pună întreba rea sau să dea
răspunsul. Echipa care nu se încad rează în timp sau nu răspunde corect pierde .cfr i\
un punct sau un steguleţ d i n cele care i-au fost repartizate la început. *-·� r/
Câştigă echipa care a reuşit să păstreze cele mai multe d intre steguleţele
.

.
�m�

>;..�
,·.·.
Material didactic: un clopoţel sau alt instrument cu care se poate da un 1 .
semnal auditiv, steguleţe aşezate într-un vas sau pe un suport. .> ,. ·
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului: ; •••
La începutul jocului, copiii vor fi împărţiţi în două echipe, cu un număr egal " ··-c:. ,;,., . :;:
de membri. Alegerea unui conducător nu este o cerinţă obligatorie, ci rămâne �-;. '$:-'/,;•
.
)
la latitudinea învăţătoarei, în funcţie de nivelul dezvoltării copiilor.
Se va urmări respectarea reg ulii de a nu se folosi de mai multe ori acelaşi
cuvânt. Vor răspunde, prin rotaţie, toţi membrii echipei. Se va stimula spiritul
de creativitate al copiilor în găsirea unor antonime cât mai variate, pornind de
l a aspecte �oncrete: dimensiuni, as perita! e, int� nsitate, ra pid itate, du ritate,
jt
t
..
1 :;

·r:;:y;:,-H
,. ,�. .

temperatura, g reutate, culon, aJ ungand pana_ la l nSUŞirl morale: harn1c-leneş, ''-'· �

bun-rău, corect-incorect, ascultător-neascultător etc. �);.}
Unul d intre copii sau învăţătoarea va avea grijă ca la fiecare răspuns g reşit �'·:' )P""
J
, .:: /
să îndepărteze un steguleţ din colecţia echipei respective. Aceeaşi sancţiune va
fi aplicată atunci când copiii nu reuşesc să se încad reze în timp şi pierd rândul '.,.

}\'i·:j
la adresarea unei întrebări. Învăţătoarea va participa alternativ la o echipă sau
la alta în prima parte a jocu ! ui, pentru a-i organiza în consulta rea reciprocă şi la ·:·· 1
alegerea reprezentantului. In partea a doua a jocului va acorda independenţă

(.-.:·:9
· · ___.,
..
cât mai mare copiilor în rezolvarea sarcinilor jocului. .• ;.,, .. 1

În încheiere, se va stabili echipa câştigătoare, care va avea latitudinea să

ofere echipei necâştigătoare un dar de consolare (cântec, executarea unui dans). �- •

Acest procedeu va fi folosit pentru a atenua astfel spiritul de concurenţă pe care \ "
uneori intrecerea îl îmbracă într-o formă nedorită. �

inst. Maria Stan. Şcoala O .C Tă:,:�:;������ 1t1.: -�

 .:.\
( � �i JOCURI DIDACTICE 1 - a 11-a

.,
.;;), REPETA CE SPUN EU!
�

Scopul:
- forma rea deprinderii de a pronu nţa corect silabe şi cuvinte care se
deosebesc pri ntr-un singur su net;
- dezvoltarea auzului fonematic.
Sarcina didactică: găsirea unor silabe paronimice.
Regulile jocului: învăţătoarea va pronunţa o anumită silabă (sau un cuvânt),
iar copilul cu care aceasta dă mâna trebuie să repete şi să găsească o altă silabă
asemănătoare (sau un alt cuvânt), d iferind doar printr-un singur sunet. Dacă cel
solicitat nu răspunde prompt, educatoarea trece la alt copil.
Indicaţii pentru organizarea şi desfăşurarea jocului:
se vor pronu nţa silabe perechi după cum urmează:

pa-ta ca-ga fa-va sa-ca

ma-la a-ja Ia-ra
etc.,

apoi se vor căuta combinaţii de silabe care să aibă un sens:

casa-masa cal-car corn-horn mere-pere

ceaţa-gheaţa varză-barză aţă-raţă cine-ţine
muscă-muşcă lac-rac vine-şine

Atmosfera de joc va fi imprimată prin rapiditatea cu care învăţătoarea va

solicita copiilor răspunsurile, provocâ nd o întrecere pentru găsirea silabei sau
cuvântu lui corespu nzător.

Joc propus de
inst. Maria Stan. Şcoala O. C. Tăsfăuanu, Bilbor
 � 1- a 11-a
�
iJA)
v\

,_}�.&
J URI DIDACTICE

At. JOCUL LITERELOR - j oc concurs \

Scopul: dezvolta rea deprinderii de a forma cuvinte noi, de a citi corect, '- �2r ,\

\.�·"J
conşt1ent.
Sarcina didactică: elevii vor forma cuvinte pornind de la anumite scheme.
�-

)
Descrierea jocului: clasa de elevi se împarte în două grupe.
o!:
·� ,

Formaţi cuvinte punând câte o literă în locul liniuţei.

CA - AR -

Puneţi câte două litere în locul punctelor şi formaţi cuvinte cunoscute.

VA- C-

Completaţi cuvintele cu atâtea l itere câte puncte sunt, ţinând seama şi de

explicaţiile din paranteze.

t
r.. (de albine) f.. (luminează)
r.. (crea ngă) har.. (la geografie)
r .. (sunt vesel) car.. (de citire)
m .. (fruct) iar .. (scuză)
p .. (pom fructifer) zar.. (zgomot)
c.. {cu boi) var.. {zarzavat}

Completaţi cuvintele de mai jos schimbând mereu litera a treia:

RA_A (la tablou ri) MA_A (numele cel mai d rag)
RA_A (când se loveşte cineva) MA_A (se ţin hârtii în ea)
RA_A (pasăre de curte) MA_A (nume de fată)
RA_A (de soare) MA_A (mobilă)

Joc propus de
inv. Don"na Doina Ţăran, Şcoala Sl Andrei, Sărmaş
i.
f.ol\
( ��i JOCURI DIDACTICE 1- a 11-a

-
E'
;;). EU SPUN UNA, TU SPUI MUlTE...

,
Scopul:
- însuşirea corectă de către copii a formelor de singular şi p l u ral ale
su bstantivelor, precum şi a deprinderii de a le include corect în propoziţii;

"\ 71 - dezvoltarea atenţiei şi memoriei vizuale;

- exersa rea pronur.ţării corecte a unor sunete.
Sarcina didactică: alegerea corectă a jeto n u l u i cu una sau mai mu lte
imagini şi exprimarea corectă a singularului şi pluralului.
Regulile jocului: copilul chemat de învăţătoare vine la masa ei, alege u n
cartonaş şi spune dacă p e el e reprezentat un element (sau mai mu lte elemente).
Copi lul care are jetonul cu imaginea mai mu ltor elemente de acelaşi fel (sau cu
o imagine a obiectu lui) ridică repede cartonaşul şi formulează propoziţia.
Material didactic: cartonaşe cu d iferite desene reprezentând un singur
lucru sau fiinţă şi altele reprezentând mai multe obiecte sau fiinţe de acelaşi fel,
jucării.
Indicaţii pentru organiza rea şi desfăşurarea jocu lui:
Pentru fiecare substantiv propus în joc vor exista două cartonaşe, unul cu
u n singur element, iar altul cu două sau mai multe elemente de acelaşi fel. Unul
din cartonaşe va fi pe masa învăţătoarei, iar celăla lt, repartizat copiilor în aşa fel
încât să existe atât pe masă cât şi la copii cartonaşe care conţin un singur
element şi care redau mai m u lte elemente.
Pe rând, câte un copil vine la masa învăţătoarei şi alege un cartonaş. De
exemplu, ridicând un cartonaş cu mai multe elemente, el spune: Eu am pe
"
cartonaş mu lte flori " . Copilul la care se află cartonaşul cu o singură floare se
ridică şi spune: Eu am cartonaşul cu o floare". Apoi formulează propoziţia
"
despre floare. Copil u l care se află la masa învăţătoarei trece la plural propoziţia
respectivă.
În partea a doua a jocul u i, învăţătoarea (sau un copil) spune un cuvânt la
singular (sau plural), iar copiii trebuie să spună acelaşi cuvânt la plural - respectiv
la singular. În continuarea jocului, se vor alcătui propoziţii în legătură cu acele
cuvinte fo losite în joc. De exemplu: În g rădină sunt flori multe. " Sau ,onel a
" "
văzut o pisică".

Joc propus de
1 Inst. Maria Stan, Şcoala O. C. Tăslăuanu, Bilbor
 . \
JOCURI DI DACTICE

Scopul: îmbogăţirea vocabularului,

Sarcina didactică: forma rea cuvintelor într-un timp cât
mai scurt, folosind literele scrise pe omul de zăpadă.
Material didactic: o coală mare pe care va fi desenat un
om de zăpadă. Pe el vor fi scrise litere mari şi mici de mână, •­

,
fu lgi de zăpadă din hârtie cartonată.
Elevii primesc câte un fu lg de zăpadă din hârtie cartonată
'i f \
{;;<<-:'\J
,

pe care vor scrie două-trei cuvinte formate cu ajutorul literelor

.

'��o."fii,"\
scrise pe omul de zăpadă. Cei care au reuşit să scrie cât mai repede cuvintele .

....
pe fu lgi vor merge şi îi vor lipi pe coala mare, lângă omul de zăpadă. Vor pri m i
recompensă câte un omuleţ de zăpadă, fiind consideraţi câştigători. �.''li\;�
\
rJ
Joc propus de
�...,.f.
llf
Prof. Nicoleta Ifisan, Şcoala Andrei Şaguna, Topliţa

l
7. GĂSEŞTE CUVÂNTUL!
ţ�,�'l:�;\
t��
exerciţiu-joc
� _r,,)
Scopul: scrierea corectă a cuvintelor.
Sarcina didactică: identificarea unei imagini şi formarea cuvântu l u i
corespunzător folosind literele alfabetu lui.
Materiale necesare: imagi n i decu pate (animale, fructe, obiecte}, l iterele
alfabetului decu pat, prioritar voca le.
Descr!erea j ocului: fieca re elev primeşte câte o imagine şi formează
cuvântu l corespunzător din literele alfabetu lui decupat. Se rostesc cu voce tare,
se analizează şi eventualele greşeli se corectează, cuvintele se transcriu pe
caiete. Câştigătorii" vor fi elevii care au format încă de la începutu l activităţii
"
cuvintele corect.

Joc propus de
Praf. Ana Maria Platon Cotfas, Şcoala Sf. Andrei, Sărmaş
 (��JOCURI DIDACTICE 1- ali-a

o
0. ŞTAFETA

Scopul: consolidarea deprinderii de a despărţi corect cuvintele în silabe,

ortografierea corectă a cuvintelor propuse.
Sarcina didactică: elevii formează cuvinte noi, pornind de la o silabă dată.
Materiale necesare: o foaie de hârtie, creioane.
Descrierea jocului: primul jucător scrie pe foaia de hârtie un cuvânt şi
subliniază ultima silabă, iar cel din d reapta lui va scrie u n alt cuvânt, care să
înceapă cu ultima silabă a cuvântu lui precedent şi va sublinia, de asemenea,
u!tima silabă. Următorul jucător va proceda la fel .
Cel care nu ş t i e să formeze u n cuvânt cu s i l a b a dată v a f i e l i m i nat. Cei
eliminaţi în timpul jocului vor fi .pedepsiţi" de .câştigători".
Exemplu: cuvântul carte: Jl. - carte, J2. - terasă, J3. - săpăligă, J4. - găleată,
J5. - tătar etc.
Regulă: jocul nu se întreru pe.

Joc propus de
prof Ana Maria Platon Cotfas, Şcoala Sf. Andrei, Sărmaş

9. CAREUL .,CIFRAT"

8 C A L D R 1
� -�-,
Scopul: actrvrzarea şi îmbogăţirea vocabu­
larului, dezvoltarea atenţiei, a perspicacităţii.
------ --------· ---------- ---·

H A R N 1 C
Sarcina didactică: se cere elevilor să găsească
u n e!e cuvinte şi să aşeze într·o anum ită ordine A D �. . . �- ..
l iterele rămase pentru a descoperi cuvântul (ca

· �· }��:-:}-:�ţ-.1
C U R A T V
sarcină suplimentară se poate cere elevilor să
găsească alte cuvinte cu sens asemănător cel u i
desco perit).
Material necesar: foaie de hârtie, creion negru
şi creioane colorate.
Caută în careul alăturat cuvintele cu sens opus pentru: rece, leneş, acru,
murdar, întuneric, scund. Colorează în culori diferite cuvintele descoperite în
careu, iar din l iterele rămase formează u n cuvânt.
Careul cu l itere poate fi adaptat în funcţie de subiectul lecţiei.
Joc propus de
inst. Monica-Camelia Szebeni, Şcoala Sf. Andrei, Sărmaş
 mi "
JOCURI DIDACTICE l-aii-a iJA) . .\

""
IU. BULGĂRI DE ZĂPADĂ
,:;��
\

Scopul: activizarea şi îmbogăţirea vocabularului, dezvoltarea capacităţii de l��.

: ,. ,,,\

·� '\.� "1
selectare a silabelor corespu nzătoare.

-::).
Sa !na di�act�că,; formarea de cuvinte cu sens prin l ipirea a două-trei-patru
l .. �-3-4 oulgan J.,
:
., �
Si1abe

. ...•
Material neces ar j etoane - bulgări cu silabe.
� · ·

Joc propus de
inst. Monica-Camelia Szebeni, Şcoaia Sf. Andrei, Sărmaş

11. PÂRTIEEE!

,
Scopul: îmbogăţirea vocabularului.
Sarcina: didacti:ă: a!cătuirea propoziţii! ar d1n una, dcuă, trei, pat;u sau i"1iai IJB1'iii
, . il'
mu lte cuvinte, " coborând cu săniuţa la vale", fie prin dezvoltarea primei r�
propoziţii, fie alcătuind alte propoziţii. '-

.j
Sau:

�
, /'
�::_;
Sarcina didactică: obţinerea de cuvinte noi, al căror număr de silabe creşte -,;_
în mod prog resiv.

z�;� �:�
e '
�inge. re f
.
�

�
, \'
Afară ninge frumos! ma-ca-ra

i f
Iată, afară ninge frumos! • ca-ra-me-le

....,.....,..�--�"..........,...� ........u_._........,.,.._t
lată, ce frumos ninge afară! ca-ra-me-le-le · ·

Joc propus de ""

�

mst Momca-Camella Szebem, Şcoala Sf. Andrei, Sărmaş �

 Scopul: activizarea vocabularului şi a cunoştinţelor elevilor, dezvoltarea
memoriei, a capacităţii de selectare.
Sarcina didactică: se pronunţă un sunet, iar elevii spun cuvinte noi care
încep cu sunetul respectiv.
Descrierea jocului: elevi i se împart în grupuri, iar tabla este împărţită în
atâtea coloane câte grupe sunt. Învăţătorul pronunţă un sunet corespunzător
unei l itere, iar elevii se vor gândi să spună cuvinte noi care încep cu sunetul
respectiv.
Regula: elevul care spune un astfel de cuvânt trebuie să-I explice - dacă
este nevoie, cu ajutorul învăţătorului - apoi primeşte un punct pe tablă la grupa
pe care o reprezintă.
Variantă: se poate cere elevilor să formeze propoziţii cu acel cuvâ nt.
Joc propus de
praf. Nicoleta Ifisan, Şcoala Andrei Şaguna, Topliţa

13. SĂ COMPUNEM CUVINTE!

Scopul: recu noaşterea şi asocierea sunetelor cu literele învăţate, deprin­

derea de a forma cuvinte noi.
Material didactic: jetoane mari cu literele alfabetului scrise cu roşu şi
albastru.
Descrierea jocului: se împart elevii în două echipe. O echipă va primi
jetoa nele scrise cu roşu, a lta, pe cele scrise cu albastru. Învăţătoarea va spune
un cuvânt . Elevii care au l iterele corespunzătoare sunetelor ce compun cuvântul
vor ieşi în faţa clasei şi se vor aşeza pe echipe, astfel încât să formeze cu l iterele
de pe jetoanele de aceeaşi culoare cuvântul auzit.
Exemplu: învăţătoarea spune cuvântul "cap " . Vor ieşi copiii cu jetoanele:
C,A, P .
Echipa care formează corect cuvântul câştigă u n punct. J o c u l se reia c u
formarea altor cuvinte. Câştigă echipa cu cele m a i multe puncte.

Joc propus de
prol Nicoleta Ifisan, Şcoala Andrei Şaguna, Topliţa
 JOCURI OIOACTICE

'IA
..... JOCUL NUMELOR

Scopul:
- să analizeze şi să sintetizeze sunetele ce formează un cuvânt;
- să găsească asociaţii logice la primul sunet al unui cuvânt;
- să-şi însuşească noţiunea de ,.nume" în cât mai multe şi mai variate exem-

,.--�( ·.
plificări.

'·: f'"
Obiective:
-să înţeleagă noţiunea de nume" nu numai ca nume de persoane, ci şi ca
"
,;.J
.

nume de obiecte, de fiinţe, de noţiuni abstracte, de fenomene ale naturii;

<' \
"'�-...
- să exemplifice pornind de la un nume daţ
·:_:. •· .1•;J
· . _ .
- să facă conexiuni multiple; ·•

._+J.-
- să dea dovadă de fairplay. . ""
Materiale necesare: o păpuşă, un animal de pluş sau orice alt obiect
(minge, cub de burete).
Descrierea jocului: învăţătorul începe prin a-şi spune numele şi, cu păpu- :1•
;�,r r/ :··,

şa-n mână, numeşte un alt cuvânt- nume de obiect fiinţă, fenomen al naturii, ·- .. .

noţiuni abstracte etc.- care începe cu acelaşi sunet. 1

De exemplu: Constanta: catedra, cretă, creion, carton, cuier, candelă; : j

':.'(8.-
sau : cal, capră, crocodil, cameleon; ;· ·
sau: ceaţă;
sau: compunere, compoziţie, comparaţie. --·: ·-:: j '�

f )
Liviu: liniar, lighean, linguriţă, lumânare; .•
' ,-_·_

sau: lup, leu, lighioană, liliac;

sau: linie, literatură, limbă, liturghie.
� '
" '

Reguli: şcolarul din dreapta învăţătorului preia păpuşa, îşi spune numele şi
·(':'.' '. :. l
__ ,

.
găseşte un cuvânt- �urne- care să înceapă cu acelaşi sunet. Apoi, predă păpuşa
· . : _ .• �

1
următorului şcolar. In acest fel, păpuşa trece pe la toţi copiii, motivându-i să
-:: ,_J
/i ,,...
participe activ la joc. În funcţie de timp, păpuşa mai poate trece încă o dată pe '.-

la toţi copiii.
Variante: se pot cere nume pereche, doar nume de obiecte sau doar de �

,._·�:��
animale. Se poate cere ca numele asociat să înceapă cu aceeaşi silabă ca şi
numele propriu.

�:,: -�

1
Joc propus de
inv. Ileana Muscă, Şcoala Sf. Andrei, Sărmaş

:-r "'
�:�

-�t�
!:..;· '!)::

i
 �
( � �i JOCURI DIDACTICE 1 -a 11-a

11:
1�. jOCUl SILABELOR
Scopul: dobând i rea deprinderii despărţi rii co recte în silabe.
Obiective:
- să ses izeze aud itiv şi să aplice verbal/În scris despărţirea corectă în silabe;
- să despartă corect în silabe şi să perceapă numărul si labelor;
- să facă conexiuni m u ltiple:
- să participe activ la joc�
Materiale necesare: sala de clasă, scaune.
Descrierea jocului: copiii se vor aşeza în cerc, dacă spaţiul o perm ite (sau
pe iarbă, dacă ne aflăm în parc, în curtea şcolii, în clasă pot sta în bănci). Un
copil merge în mijiocui ce,cului, iar scaunu l său va fi scos din joc. El merge în
cerc şi se opreşte în faţa unui coleg, spunând tare şi clar un cuvânt. Toţi copiii
repetă cuvântul, îl despart în si labe cu bătăi din palme pentru fiecare silabă.
Copilul în faţa căruia s-a oprit numeşte numărul de silabe, apoi spune un cuvânt
care să îr1ceapă cv aceeaşi s!!abă. Ş! acest cuvâ�t este repetat, despărţit în sifabe
cu bătăi din palme. Apoi cei doi îşi schimbă locul .
Variante: m a i ales î n perioada p reabecedară, se p o t numi prenu mele
colegilor de clasă, pentru a se obişnui cu numele lor, pentru a se cunoaşte mai
bine, mai ales că unii elevi au câte două sau trei prenume. În perioada abecedară
se pot cere cuvinte ce conţin sunetul nou învăţat sau cuvinte noi din lecţie. În
perioada postabecedară se pot numi cuvinte din u ltima lecţie.
Joc propus de
inv. Ileana Muscă, Şcoala Sf. Andrei, Sărmaş

16, GHICEŞTE CUVINTELE!

Scopul: - consolidarea sunetelor şi a l iterelor;
- îmbogăţirea vocabularului;
· dezvcltarea spiri�ului de echipă.

Sarcina didactică: să formeze cât mai multe cuvinte cu silabele date.

Materiale necesare: cartonaşe cu si labe.
Descr!erea joc�!r.:i: Copiii se împart înA două, trei sau patru echipe, fiecare
echipă având doi, trei, patru sau cinci elevi. In interiorul sălii de clasă învăţătorul
va lipi cartonaşe cu silabe. Fiecare membru al echipei va colecta cât mai multe
cartonaşe. După colectarea cartonaşelor, echi pajul se va retrag � la locul stabilit
şi va trece la realizarea sarcinii, adică alcătuirea de cuvinte. In cazul în care
echipelor le mai rămân cartonaşe cu silabe cu ajutorul că rora nu mai pot forma
cuvinte, se va trece la negocierea sau schimbarea silabelor între echipe în scopul
de a formula cât mai multe cuvinte. Câştigă echipa care a format cele mai multe
cuvinte şi are cele mai puţine si labe neutil izate.
Joc propus de
praf. I!eana Groza, Şcoala Dumitru Gafton, Gălăuţaş
 JOCURI DIDACTICE

··
� .. .. i

1/. GĂSEŞTE CUVÂNTUL POTRIVIT! 1

-

Scopul: formarea deprinderii de a citi conştient

Sarcina didactică: se indică un jeton pe tabla magnetică, iar un elev va
căuta cuvântul care îl denumeşte.
Material necesar: jetoane cu imaginea diferitelor obiecte, fructe, animale,
mobilier, cartonaşe ce conţin cuvinte care denumesc obiectele de pe jetoane.
Descrierea jocului:jetoanele ilustrate vor fi expuse pe tabla magnetică, iar
cartonaşele cu denumirea obiectelor desenate pe un suport sau pe catedră.
Învăţătorul indică un desen de pe tablă, iar elevul desemnat va căuta cuvântul �'. r j
potrivit sub jetonul corespunzător. �t?: . ..."
Variantă: se poate iniţia şi un concurs.
1: :;\:.·
{-'t.�- r�
.. .. . .

Z'&�
Joc propus de

'f'�
7!1
!r:v. Letijia Cutfas, Şccafa 5� Andre1: Sărmaş

18. SPUNE MAl DEPARTE!

®
Scopul: verificarea rostirii corecte a unor sunete şi
grupuri de sunete mai dificil de pronunţat pentru copii (c,

f.)
g, r, s, t etc.); activizarea vocabularului; perfecţionarea
deprinderii de a vorbi în colectiv.
Sarcina didactică: recunoaşterea unor onomatopee �
. /' �5'":-:;"";�- .

':·.�
scoase de diferite fiinţe sau lucruri.

;:::/;t;
Material necesar: o minge sau un cub.
Cescrierea jocu(ui; învăţătorul aiuncă mingea sau eubul ui'lui elev şi ms­
teşte o propoziţie despre fiinţe/lucruri care produc diferite sunete/zgomote.
Elevul va completa prin onomatopeea corespunzătoare propoziţia începută de
;� J
,f
învăţător. Ceilalţi copii vor repeta onomatopeea în cor:
Exemple: Cioara face ............................... era, era, era;
Cocoşul face ...........................cucurigu, cucurigu;
Maşina face .............................. tu, tu, tu; _;
Şoricelul face ............................chit chiţ, chiţ. . J
Regulă: elevii vor repeta în cor de trei ori.
Joc propus de
inv. Oorina Doina Ţăran. Şcoala Sf. Andrei, Sărmaş
�' ·�<?.\
'Ci_
 ( "� JOCURI DIDACTICE 1- a Il-a

19. JOCUL PĂCĂLELILOR

Scopul: consolidarea deprinderii de a citi corect şi conştient propoziţii,

formarea deprinderii de a deosebi propoziţiile false de propoziţiile adevărate.
Sarcina didactică: să identifice propoziţiile adevărate şi propoziţiile false.
Descrierea jocului: la începutjocul este condus de către învăţător, urmând
ca după câteva exerciţii, conducerea jocului să fie preluată, pe rând, de câte un
elev. Conducătorul jocului spune copiilor propoziţii ca:
Iarba este roşie.
Câinele cântă.
Pisica prinde şoareci.

.
Atunci când se enunţă o propoziţie adevărată, elevii
răspurd prin: e adevărat".
Când înţelesul propoziţiei este eronat, pe lângă
expresia "nu este adevărat", elevii vor formula propoziţia
în forma corectă.
Exemplu: Câinele cântă.
Elevul va răspunde:
Nu este adevărat! Câinele latră.
Alte informaţii: propoziţiile pot fi scrise şi/sau pe planşe, pe benzi colorate.

Joc propus de
inv. Dorina Doina Ţăran, Şcoala Sf. Andrei, Sărmaş

20. CITEŞTE ŞI POTRIVEŞTE!

Scopul: exersarea citirii, dezvoltarea capacităţii de selectare şi ordonare.
Sarcina didactică: citirea cuvintelor de pejetoane şi ordonarea acestora în
propoziţii.
Material necesar: plicuri, jetoane.
Descrierea jocului: Se formează grupe de câte 3 elevi. Fiecare grupă
primeşte, în plic, jetoane pe care sunt scrise cuvinte şi semne de punctuaţie.
Elevii vor citi cuvintele de pe jetoane şi le vor ordona în propoziţii, utilizând
semne corespunzătoare (3 propoziţii a câte 4-6 cuvinte).
Câştigă grupa care a ordonatjetoanele în cel mai scurt timp, dar şi corect.
Fiecare membru din grupă va citi câte o propoziţie.

Joc propus de
inv. Aurelia Hângan, Şcoala O. C. Tăslăuanu, Bilbor
 jf6
JOCURI DIDACTICE 1- a U�a iJA)
.,..,,.
� 1. OMIDA
Scopul: activizarea şi îmbogăţirea vocabularului, mobilizarea gândirii.
Sarcina didactică: găsirea unor cuvinte care să se scrie la început cu o literă
dată.
Material necesar: hârtie pliată în formă de omidă.
Descrierea jocului:
Jocul se desfăşoară pe grupe de câte 4-5 elevi. Fiecare grupă primeşte o
.omidă" obţinută prin plierea hârtiei. Învăţătoarea anunţă sarcina şi litera. Elevii
vor scrie pe pliurile .omidei" cuvinte care să înceapă cu litera indicată. Va câştiga
grupa care a scris corect cele mai multe cuvinte în timpul alocat (3 minute).

Joc propus de
inv. Aurelia Hângan. Şcoala O. C Tăslăuanu, Bilbor

22. SCHIMBĂ LITERA SNJ SILABA!

Scopul:
- activizarea şi îmbogăţirea vocabularului;
- dezvoltarea capacităţii de selectare a mobilităţii gândirii şi a expresivităţii "

.:.L;.r_�Î_',."_:. �-:�1).
limbajului;

� ;�:7� � �:
- corelaţia dintre sunet şi literă. �
· i ctică: formarea de cuvinte cu sens prin schimbarea unei litere ··

sau i
Materiale necesare: cartonaşe care conţin cuvinte, coli albe.
-;;.! N��
fJ"'
Descrierea jocului:
Învăţătorul distribuie fiecărui elev câte un cartonaş pe care este scris un
·'
cuvânt. Elevii schimbă prima sau ultima literă din cuvânt sau prima sau ultima "'
,. J

�
silabă din cuvânt, obţinându-se astfel cuvinte noi.

_..."
Ex.: toc-loc-foc-joc-şoc-coc-doc-poc;

��:: ����: :: ���:

·. ·. · . "

·.ff'ţt�-�'
a-
:,g
;
•

. ma-mă, coa-mă;
Ex.: ca-nă, ca-să, ca-ră, ca-dă, ca-de, ca-re, ca-le.

Joc propus de �

praf. Ileana Groza, Şcoala Dumitru Gafton, Gălăuţaş

-
A
·
�
( �'-.i JOCURI DI DACTICE 1- a li-a

q�
�.;;). CE VORBEŞTE PAPAGALUL?

"
Scopul: dezvoltarea imaginaţiei, a gândirii şi capacităţii de selectare.
Sarcina didactică: alcătuirea unor propoziţii numai din cuvinte monosi-
labice (bisilabice sau trisilabice).
Material necesar: fişe, ecusoane "papagal".
DEscrfaraa jccu!w::
Se poate desfăşura oral sau în scris, !rontai, pe grupe, în perechi sau
individual.
Învăţătoarea anunţă elevii: "Papagalul Riri Învaţă să vorbească. El rosteşte
doar propoziţii formate din cuvinte monosilabice. Oare ce propoziţii spune el?"
Elevii vor găsi astfel de propoziţii.
Jocul se poate complica prin alcătuirea de propoziţii formate din cuvinte
bisilabice sau trisilabice.
Se evidenţiază propoziţiile corecte. Elevii vor fi răsplătiţi cu ecusoane
"
" papagal .

Joc propus de
inv. Aurelia Hângan, Şcoala O C. Tăslăuanu, Bilbor

24. ZBOARĂ, ZBOARĂ...

ScoiJul: joc pentru depistarea deficienţelor motrice, auditive.

Descrierea jocului:
Învăţătorul improvizează propoziţii. Copiii imită zborul atunci când
afirmaţiile sunt reale şi îşi lipesc braţele de corp sau le aşază pe bancă atunci
când se strecoară un neadevăr. Pentru a-i pune pe elevi în dificultate se caută
propoziţii de genul celor enumerate mai jos:

Zboară, zboară... rândunica!

Zboară, zboară... Simonica!
Zboară, zboară... barza!
Zboară, zboară... varza!
Zboară, zboară... găina!
Zboară, zboară... maşina!

Sunt declaraţi Învingători elevii care au greşit de cele mai puţine ori.

Joc propus de
prof. Marioara Rinja, Liceul Teoretic O C Tăslăuanu, Topliţa
 ;,:.
JOCURI DIDACTICE 1-all-a iJ�)

25. FAZAN
Scopul:
- dezvoltarea/activizarea vocabularului elevilor;
- consolidarea noţiunii de silabă.
Sarcina d idactică:
- despărţirea cuvintelor în silabe; ..
- identificarea de cuvinte noi cu silabe date.
Descrierea jocului:
Învăţătorul propune un cuvânt. Un elev desemnat identifică ultima silabă şi
spune un cuvânt care începe cu silaba respectivă. Următorul şcolar procedează
similar.
Cei mai isteti copii "il închid" pe următorul, găsind cuvântul ca�e se term[nă
cu silabe închise de forma ind, entetc. Acel elev primeşte litera .J" de la FAZAN
şijocul continuă după aceeaşi regulă. În această situaţie, copilul este .pedepsit"
dacă primeşte treptat toate literele din cuvântul FAZAN. Jocul continuă, spre
amuzamentul tuturor.
Exemple:
� ma m a - marinar- narcisă -săritor- ornitorinc;
- rupe- pere- repetent.
Material necesar: jetoane cu literele FAZAN.

Joc propus de
praf. Sorin Stan, Liceul Teoretic O C Tăslăuanu, Topliţa
 �
<��i JOCURI DI DACTICE 1-a 11-a

2 6. ZÂNA PROVERBELOR

Scopul:
- desprinderea înţelesului unor proverbe;
- ordone:rea cuvinte!or Yn cadrul unui proverb.
Sarcina didactică:
- identificarea tâlcului unor proverbe.
Descrierea jocuiui:
Zâna Proverbelor ii roagă pe elevi să refacă proverbele incurcate astfel încât
vraja" acestora să ne invite la meditaţie.
"

Exemple:
Cine se scoală de şoarecii joacă pe masă.
Buturuga mică picioare scurte.
Vorba dulce stă puterea.
Când pisica nu- i acasă răstoarnă carul mare.
În unire mult aduce.
La pomul lăudat latră nu muşcă.

·.�
Când doi se ceartă brăţară de aur.
Meseria e al treilea câştigă.
Câinele care să nu te duci cu sacul.
Minciuna are dimineaţă departe ajunge.

i
< Joc propus de
'
.
praf. Delia Todoruţ Liceul Teoretic O.C Tăsfăuanu, Topliţa

�
�

�·
�
����J
'-�
 JOCURI DIDACTICE \

. �J
\

Scopul:
- consolidarea noţiunii de silabă;
-consolidarea grupului de litere ce ";
"
- transcrierea cuvintelor.

na ,?. .·��.; w. �
Sarcina didactică:
- despărţirea cuvintelor în silabe;
- consolidarea grupului de litere ce.
:�
· ·

!,�
. . ��
Material eces r:jetoane cu titlul de... CAMPION; fişe.
:(c:\
Elevii au sarcina de a completa fişa primită. Cei care au găsit 10 cuvinte
Descrierea jocului:
.
pnmesc titlul de CAMPION.
\�':' J

""�'..· -·•
'""'r·.
Atenţie! Se poate continua jocul şi cu alte silabe în centrul figurii.

-�
·::•.

.·

,Re
(�Jl]
•

Joc propus de
praf. Sorin Stan, Liceul Teoretic O.C. Tăslăuanu, Topliţa

28. GĂSEŞTE CWÂNTUL!

Scopul:
- familiarizarea elevilor cu despărţirea cuvintelor în silabe;
-activizarea vocabularului.
Desfăşurarea jocului: în perechi.
Elevii formează perechi şi stabilesc cine va începe jocul. la semnalul
învăţătorului primul elev spune o silabă, celălalt coleg îi răspunde cu o altă silabă
care poate forma un cuvânt cu prima silabă. Fiecare membru al echipei va alcătui
câte un enunţ cu noul cuvânt obţinut Jocul se poate repeta de câte ori
considerăm necesar, cu schimbarea rolurilor în perechi.

Joc propus de
prof. Magdalena Gal/, Şcoala Geo Bogza, Bălan
 iilt.
( ��! JOCURI DIDACTICE 1- a il-a

Scopul:
- dezvoltarea deprinderilor de citire;
-îmbogăţirea şi precizarea vocabularului.
Desfăşurarea jocului: individual, în perechi, în grup.
Se scrie pe tablă un cuvânt.
"
Elevii trebuie să găsească cuvintele care "se ascund în cuvântul dat.
Câştigă elevul (perechea/grupul) care a găsit toate cuvintele.
Exemplu: parantezele.
Cuvinte ascunse: par -para -ara -an -teze -tezele -ele.
Caramele: car- ara - rama -mele- ele.

prvf. !�:agda!e;;a Ga::, Şcvafa Gev S;;gza, SJfar;

Joc propus de

30. A VENIT POŞTAŞUL

Scopul:
-îmbogăţirea şi precizarea vocabularului;
- dezvoltarea deprinderilor de comunicare.
Desfăşurarea jocului:
Poştaşul vine cu geanta plină de scrisori. Elevii extrag din geantă plicuri
în care vor găsi jetoane cu diferite imagini. Ei trebuie să denumească
desenele din jetoane şi să spună ceea ce ştiu despre obiectele redate în
desene. Se urmăreşte în permanenţă exprimarea corectă, formularea în
propoziţii.
Exemplu: elevul a primit un jeton cu un soare strălucitor.
Soarele străluceşte. Soarele luminează şi încălzeşte pământul".
"

Joc propus de
praf. Gall Magdalena, Şcoala Geo Bogza, Bălan
 .r..
JOCURI DIDACTICE l-a ii-a iJA)
�1 ···-� ·}
-.� •• CiNI: Şlii:
.._

CÂTE CUVINTE? !"

�>�
Scopul: îmbogăţirea şi precizarea vocabularului.
Desfăşurarea jocului: în grup, sub formă de întrecere, oral sau în scris.

,l.
Li se spune/se scrie elevilor o literă. În grup, ei trebuie să găsească cât
mai multe cuvinte care încep cu sunetul dat (litera dată). Câştigă echipa care
a dovedit că ştie cele mai multe cuvinte. r' '
Ca v_ariantă, putem ce�e elevilor ca sunetul/litera să se regăsească . ....1
.
.
exclustv tn mtjlocul sau la sfarşttul cuvantulut. • . .

.·. t.�. J.·�;;J

·.

'�"-�
·.
Joc propus de ��-

praf. Ga/1 Magdalena, Şcoala Geo Bogza, Bălan .._

·�Jrl
�,
32. EU SPUN SUNETUL,
.·'"f!.
TU RECUNOŞTI LITERA!
"
\Sj

+�
Scopul: corelarea sunetului cu litera corespunzătoare.
Desfăşurarea jocului: în perechi.
Unul dintre elevi rosteşte un sunet. Partenerul său va găsi în alfabetar
litera corespunzătoare sunetului auzit, apoi va spune cuvinte care conţin
litera, pe rând, la începutul, mijlocul şi la sfârşitul cuvântului. Jocul se reia
cu schimbarea rolurilor.

Joc propus de
praf. Galf Magdalena, Şcoala Geo Bogza, Bălan � 1
· �.
 �
(��i JOCURI DIDACTICE 1- a 11-a

33, GK.UrUR.i DE LiTERE

Scopul:
- formarea deprinderilor de scriere corectă a grupurilor de litere.
- activarea vocabularului.
Obiectiv: să scrie corect cuvinte/nume de fete şi de băieţi care conţin
grupuri de litere (aici, grupurile ce ", ci").
" "
Materiale necesare: fişă de lucru pe care sunt desenaţi doi norişori ca
cei de mai jos.
Desfăşurarea exerciţiului: în perechi, timp limitat.
Ia-te la întrecere cu colegul de bancă!
Scrie pe norişori cuvinte care conţin grupurile de litere " ce " sau ci" .
"

i�ume de fete

Câştigătorul va fi cel care a scris corect, conform cerinţei, cele mai

multe cuvinte. Recompensa: elevul poate primi sau are permisiunea de a-şi
desena un soare care apare dincolo de nori.

Joc propus de
praf. Magdalena Gal/, Şcoala Geo Bogza, Bălan
 ;,:.
JOCURI DIDACTICE 1- all�aJJA)
34. Cuv·inii:i.i: SURORi
r ,\

�
�;;:;
Scopul: însuş�rea sinonj melor ŞI antommelor.
._
Desfăşurarea jocului: lnvăţătoarea spune elev1lor un cuvânt, iar e1 trebuie

�,.-�
să găsească smommul acestUia.
Se vor aicătUI propoziţii cu cuv1ntele date. ':-
�
Exemplu: .,
domol -lin (San1a alunecă lin.)
zăpadă -omăt, nea (Omul de nea s-a topit.)
vesel -bucuros (Copilul este bucuros.)
Se procedează la fel pentru antonime:
Exemplu:
cald -rece (Afară e cald.)
frumos -urât (Am un ghiozdan frumos.)
noapte - zi (În curând se va face noapte.)
Joc propus de
prof. Dantela Mândru, Şcoala Andrei Şaguna, Top/1ţa

35. LITERELE SE PLIMBĂ

Scopul: consolidarea citirii şi scrierii literelor învăţate; activizarea şi îmbo­
găţirea vocabularului, dezvoltarea capacităţii de selectare, a mobilităţii gândirii
şi a expresivităţii limbajului.
Sarcină didactică: formarea de cuvinte cu sens.
Desfăşurare: Se lucrează cu două feluri de jetoane, imprimate în culori
diferite. Elevilor li se împart câte două (sau trei) jetoane din prima categorie şi
mai multe jetoane din cea de-a doua (grupuri de două litere, câte o singură
literă). Li se cere să .plimbe" câte o literă, aşezând-o, pe rând, înaintea sau
înapoia fiecărui grup format din două litere şi să scrie apoi în caiete cuvintele
corecte obţinute astfel. De exemplu: se dau grupurile g şi !!g, literele care .se
plimbă " în dreapta acestora (deci, care se adaugă după ele) fiind: 1 p, r. Elevii
obţin, astfel, cuvintele: ru gp, gr, respectiv !121 l!2J!, dor. Sau grupurile din
două litere ;u: şi IL iar literele .plimbate" în faţa lor & !!, J!. Se vor forma cuvintele:
gr, .!!iL m; lli !!IL n!.
Dacă vrem să complicăm jocul, combinăm cele două cerinţe date de prima
dată, elevii având ca sarcină .să plimbe" litere şi după, şi înaintea aceloraşi gru­
puri. Vor câştiga elevii care reuşesc să formeze corect toate cuvintele posibile.

Joc propus de
inst. Carmen Elena Braic, Şcoala Miron Cristea, Topliţa
 �
(�ti JOCURI DIDACTICE 1- ali-a

36. PLECĂM fN EXCURSIE!

Felul jocului: joc de cuvinte.

Ca !a joc:.:! de Fazar\ unu! dintre jucătcri spune a!fabet u i i a r altul va spune

Descrierea jocului:

"
.,STOP! . Cu litera la care s-a oprit va începe cuvântul. Acest cuvânt numeşte
doar lucruri pe care le putem lua cu noi în excursie. Următorul jucător va folosi
ultima literă a cuvântului spus anterior. Cel care rămâne fără idei, iese din joc.
Se alege la în tâ m p lare un jucător care să spună alfabetuL Alt jucător va
spure .,Stop'" şi astfel se alege litera.
Cel care a spus alfabetul va numi un obiect care să înceapă cu litera
respectivă şi care poate fi luat în excursie.
Ur:r!ătcru! jucător va fo!osi u!tima !!te�ă C! CL!\'Z�tuh.:: spus r�zir:tea: k:i şi ··a
denumi şi el un obiect care poate fi luat în excursie.
Pasul trei se repetă până când unul din jucători nu găseşte un cuvânt. Acesta
iese din joc şi se continuă cu pasul unu.
Reguli:
Jucătorii pot denumi şi persoane sau animale.
Este important ca obiectul/persoana să fie relevante pentru temă.
Câştigă cel care rămâne ultimul, astfel eliminându-i pe ceilalţi.

Ce beneficii aduce acest joc?

Distracţie:
Atenţie;
Memorie;
Imaginaţie;
Cultură generală;
Efort fizic;
Răbdare.

Pentru varietate, se poate schimba tema jocului:

Mergem la piaţă! Ce cumpărăm?
Mergem la şcoală! Ce luăm cu noi? etc.

Joc propus de
praf. Mirela Nemţoc. Şcoala Andrei Şaguna, Topliţa
 if:l
JOCURI DIDACTICE l-a ii-a iJA)

37e HORA CUVINTELOR

Scopul: citirea corectă şi conştientă a unor cuvinte.

Obiective:
Să citească cuvintele expuse;
Să descopere regula de aranjare a şirului de cuvinte date;

(f i" ;
Să continue, după model, şirul de cuvinte;
Să respecte regulile jocului didactic, coechipierii şi doza rea sarcinilor în grup.
_ J
. "· "· ,';"'
� , . : · JJx��;,-
Organizare:

-�
.

r�
Colect vul de elevi este împărţit în echipe de câte 4-5 elevi. ,

. V.;;!
Materlale necesare:

.
Figurine din hârtie decupate, după contur, la ora de abilităţi practice (pe

�
unele este scris câte un cuvânt, altele sunt nescrise), iipici, creioane colorate_
Desfăşurarea jocului: :1-it
.,.;,�
- .. .
•,

Fiecare echipă primeşte câteva figurine din hârtie pe care este scris câte un -
cuvânt Primele trei figurine sunt lipite, ţinându-se de mână, şi dau regula de ' .

ţ} ;�
aranjare a unui şir de cuvinte.

�·t_'"
�\ff-"} "'
Elev11 Citesc cuvmtele.
Prin discuţii, membrii grupului stabilesc regula şir�lui.

f )'
Pe rând, fiecare elev adaugă câte un cuvânt
,.
Lipind figurinele de mână, se realizează Hora cuvintelor.

�
Participanţii pot completa şirul cu aite cuvinte pe care le vor scrie pe "'
figurinele nescrise.
..
�f
.

r:r/
Şiruri de cuvinte posib ile:
macara- arcuş- şiret- tigru- urs- soare- elan- noroc- cangur- ......
ninsoare - recolta- taur- urcă- căruţa- ţara- rasă- săpăliga- -------

Activităţi în completare: elevii vor decora costumele şi vor desena feţe '1

i;·l(�(
-j
zâmbitoare figurinelor: vor lipi hora pe un carton, completând peisajul prin
desen sau folosind alte tehnici de lucru (colaj) etc.

Joc propus de

�\
praf. Florentina Voinea, Şcoala Liviu Rebrean:", Miercurea Ciuc
'"
. r
 .::t\
( �l..i JOCURI DIDACTICE 1 - a 11-a

38. CuTiUŢA CU SURPRiZE

Scopul: dezvoltarea vocabularului şi a priceperilor de a forma propoziţii.

Sarcina didactică: să alcătuiască propoziţii pe baza unor ilustraţii.
Organizare: copiii stau în bănci sau aşezaţi în cerc.
Desfăşurare:
..Cutiuţa cu surprize " oferă copiilor posibilitatea de a forma propoziţii pe
baza unor ilustraţii ce se găsesc într-o cutiuţă. Fiecare elev va scoate din cutiuţă
câte o ilustraţie şi va spune ce a găsit (denumirea), după care alcătuieşte o
propoziţie cu aceasta.
Ca să fie jocul mai atractiv, se pot folosi două baloane (roşu şi verde). Cutiuţa
cu surprize pleacă de la un copil la altul şi se va opri în momentul în care este
arătat balonul roşu. Elevul scoate o ilustraţie din cutiuţă şi formulează o
propoziţie. La ridicarea balonului verde, cutiuţa pleacă mai departe.
Acest joc îmbogăţeşte vocabularul elevilor şi îi familiarizează cu anumite
reguli.

Joc propus de
praf. Bucur Marina, Şcoala Generală Livezi

39. SCARA CWINTELOR

Sco pul: consolidarea despărţirii cuvintelor în silabe, precizarea voca­
bularului.
Desfăşurarea jocului: se scrie o silabă de început. Aceasta trebuie
completată, rând pe rând, cu una, două, trei silabe pentru a obţine diferite
cuvinte.

Exemplu:

ra- ri- ta-

· - ---·----
te
ra- mu- ra

ra- ma
ra

Joc propus de
praf. Magdalena Ga/1, Şcoala Geo Bogza, Bălan
 �
JOCURI DIDACTICE 1- a li-a
iJA) '<.:J
\
40. INVĂfĂM "DRAGONEZA'! --· � .;
r:_··�
SA
r
Tipul jocului: de pronunţie.
�
'
Scopul jocului: să pronunţe corect şi clar diferite grupuri de consoane, să '-
exerseze pronunţarea corectă a cuvintelor ce conţin grupări consonantice.
�·

,�,.,
Sarcina didactică: exersarea unei pronunţii corecte.
Materiale necesare: oglindă, carton colorat, carioci, marionete. •

Descrierea jocului: Cu câte o marionetă pe fiecare mână (animale haioase),

învăţătoarea propune un joc copiilor. Le spune că acele animale vin de pe altă
"'
:.Aj
planetă şi vorbesc o altă limbă şi ar vrea să-i înveţe şi pe ei limba lor. (Se pot
inventa tot felul de denumiri ale marionetelor, planetei sau limbii lor. (Exemplu:
Dido şi Draga, care vin de pe planeta Dragona şi vorbesc limba dragoneză)
Intrând în rolul animalelor, învăţătoarea recită cuvintele jocului de pronunţie,
pronunţând repede dar clar. Apoi afişează la tablă sau pe flipchart versurile
jocului de pronunţie, scrise cu litere de tipar. Textul trebuie scris mare, vizibil şi
inserat cu imagini sugestive, pentru a ajuta la memorare. Se repetă rar, pe

.jd
fragmente, până când textul este reţinut. Apoi se cere elevilor să repete numai
câte un vers, trecând pe rând, câte unul, în faţa clasei pentru a încerca să
vorbească limba ciudată a animalelor. Pentru ca elevii să-şi intre mai bine în rol,
învăţătoarea tot .cere" animalelor să repete versurile, uitându-se în oglindă,
subliniind prin mişcarea .gurii" marionetei fiecare silabă şi poziţia corectă a gurii

\�
în timpul pronunţiei. Li se cere şi lor să se uite în oglindă şi să imite animalele
haioase. Elevii trebuie să pronunţe la început mai rar şi apoi din ce în ce mai

�)ţ;;,�)/
repede şi corect. Cel care reuşeşte să înveţe .limba dragoneză" primeşte un
.paşaport" care îl ajută să facă o .călătorie" pe "planeta Dragona'.
Există multe variante de jocuri pentru exersarea unei pronunţii corecte.

::�:�:�.�:�:; :�� :,� � ii:)

Exemplu pentru pronunţarea corectă a:

i!

Bou breaz, bârlobreaz,

Din boii bârlobrezenilor,
c
Plămn1c1că, plamn1cu � ..,

�.f:.j;
Nu e anevoie a zice: Pis coplammcu,
.Bou breaz, bârlobreaz, Ca ŞI mama Lămnicica,
Din boii bârlobrezenilor",
Ci e anevoie de a desbârlobrezi
Plămnicica,
P1s coplămnicica,
"' �
<·:'4
· .·
·> -i
Bou breaz, bârlobreaz, Ca şi puiul Lămniceiu,
Din boii bârlobrezenilor! Plămniceiu, pis coplămniceiu!

� "'1" .. ...
.., }
Joc propus de
inst. Areta Ghiurţu, Şcoala Liviu Rebreanu, Miercurea Ciuc �

-.::;
 �
( �\.i JOCURI DIDACTICE 1 - all ·a

A -1
""'' lo CiNt: GHiCEŞTE, CAŞTiGA!
. . � �

Tipul jocului:joc ghicitoare.

Scopul jocului: să urmărească textul pentru a descoperi silabele şi a le
asocia în cuvânt să exerseze atenţia voluntară şi memoria logica-auditivă.
Sarcina didactică: captarea atenţiei în introducerea unui nou demers
didactic, pretext de dec!anşare a unei activităţi bazate pe comunicare.
Materiale necesare: jetoane de carton colorat cu silabele cuvântului
"
"comunicare , un steguleţ.
Descrierea jocului: învăţătoarea pregăteşte clasa pentru ca toţi elevii să fie
atenţi la ghicitoare. Subliniază că în ghicitoare sunt silabele unui cuvânt pe care
ei trebuie să-I descopere la final. Cartonaşele cu silabele cuvântului vor fi aşezate
pe o masă, cu faţa înjos. După fiecare fragment din ghicitoare, elevul care spune
primul "Joc! " va trece să caute silaba descoperită şi să o aşeze la panou. Pe rând,
silabele descoperite vor fi aşezate pe un panou, formându-se cuvântul. Elevii
care au participat la descoperirea cuvântului vor primi un steguleţ, ca simbol al
succesului. Steguleţul va fi aşezat pe panou, lângă cuvântul format.
"
Viorica intră-n clasă, bucuroasă foc " Ni " pe "na s-a supărat
Şi, misterioasă, vă propune-unjoc: Şi pe Nina a stricat.
" -Voi din tot ce ascultaţi, Eu pe ..ni" l-am apucat,
"
Cinci silabe căutaţi Lângă "mu l-am aşezat.
(a treia silabă)
Şi, de ştiţi să le legaţi, Cana mea s-a spart în două.
Veţi descoperi, pe rând, Până-mi cumpăr alta nouă
Şugubăţul meu cuvânt. Eu pe "Q!" am să-I păstrez
Fiţi atenţi şi ascultaţi Şi înjoc 1-aliniez.
(a patra silabă)
Dacă vreţi să-I descifraţi! Cel ce până-aici s-a
descurcat
Un cocor arici are două. Deja cuvântul l-a aflat!
tăi �
De em cu ântu-n două Căci sfârşitul îl găseşte
Şi luăm doar prima parte, În cuvântul ce porneşte
Începutu-l am deoparte! Chiar această întrebare:
(se caută prima s ilabă)
" Ca� ştie să răspundă
Vaca face: mu-mu-mu! La această ghicitoare?"
Hai, mai ai o parte acu! (a cincea silabă)
(a doua silabă)

•
Joc propus de
inst. Areta Ghiu!'fu, Şcoala Liviu Rebreanu, Miercurea Ciuc
 ifS
JOCURI DIDACTICE l - a ii-a iJA)

..., .�
� "'
g:'..__..--

42. NE JUCĂM
CU SILABELE!

Scopul: dobândirea deprinderii despărţirii corecte în silabe.

Sarcina didactică: să despartă corect în silabe şi să perceapă numărul
silabelor.
Organizare: copiii se vor aşeza în cerc sau pot sta în bănci.
Desfăşurare: Un copil merge în mijlocul cercului, scaunul acestuia fiind scos
din joc. El merge în cerc şi se opreşte în faţa unui coleg, spunând un cuvânt.
Toţi copiii repetă cuvântul, îl despart în silabe, bătând din palme pe fiecare
silabă. Copilul în faţa căruia s-a oprit numeşte numărul de silabe, apoi spune
un cuvânt care să înceapă cu aceeaşi silabă. Acest cuvânt este repetat, despărţit
în silabe, iar cei doi copii îşi schimbă locurile. Copilul care se află în mijloc
continuă jocul în acelaşi mod.
Recomandări: în joc se pot folosi şi cartonaşe cu imagini, silabe, cuvinte şi
poate fi transformat într-unjoc al sunetelor. _J

loc propus de �· �
'\ .
prof. Marina Bucur, Şcoala Generală Livezi
� .-�-�
1

. '· r �\
e;.\. ) .J)

ett·.· ;�� r· ·
..
� -
( ��i PCTMTAŢI RECREATIVE PCTMTĂ]1LOR

1. PLOAIA
Scopul:
- antrenarea musculaturii mâinilor, a degetelor pentru activitatea de
scriere;
- dezvoltarea memoriei;
- recreere prinjoc şi mişcare.

Pic, pic, plouă uşor Copiii lovesc uşor cu vârfurile

Stropii de apă pică din nor. degetelor în bancă.

Cioc, bac ca o mătuşă, Copiii ciocănesc în bancă.

Bum, bum, vai cum mai tună, Lovesc uşor cu pumnii.

Norii la ceartă, grămadă se-adună.

Gata' Ploaia a dispărut Mişcă larg braţele deasupra

Şi cu rcubeul a apărut. capului.
 ACTIVITĂŢILOR

3 • VÂNT"UL MIŞCĂ...
Vântul mişcă frunzele,
Noi mişcăm degetele,
Palmele mişcăm
Şi-apoi le scuturăm.

Degetele cap în cap

Le împingem cât putem.
Nu-i aşa că după-aceea
Mai multă putere-avem?

4.
..

BATE PALMELE
Bate palmele uşor,
Bate palmele de zor!
Un-doi-trei,
A venit Andrei.

Bate palmele uşor,

Bate palmele de zor!
Patru, cinci, şase,
A venit Tănase!

Bate palmele uşor,

Bate palmele de zor!
Şapte-opt-nouă-zece,
Moş Martin bea apă rece.
 i*i
( �\.Î ICTMTĂŢI RECREATlVE ICTMTĂŢILOR

5, PLOUĂ
Plouă uşor. Să auzim!
Cu vârt de degete banca lovim.
Plouă mai tare. Ploaia tot vine,
Lovim cu degetele bine.
Cad pietricelele pe trotuare,
Să ciocănim şi noi mai tare.
Tună departe, tună acum,
Batem cu pumnii: Bum-bum! Bum-bum!
Vreme frumoasă s-a făcut,
Un curcubeu a apărut.
Noi braţele uşor rotim
Şi norii ii gonim.

Eu strâng pumnii şi-i desfac,

Degetelor fac pe plac.
Unu-doi, unu-doi,
Toţi acum suntem vioi!

La pian acum cântăm,

Linişte, să ascultăm:
Plic-plac, plic-plac,
Melodiile îmi plac!

Exerciţii propuse de
prol Magdalena Gal/, Şcoala Geo Bogza, Bălan
 1. Jocul "TRENUL"
(pentru pronunţarea sunetelor ş, f)
Copiii se vor aşeza în şir, prinzându-se unul de celălalt, imitând mersul trenului.
În joc vor fi antrenaţi mai ales copiii cu deficienţe in pronunţarea sunetelor.
, Locomotiva" porneîte Încet şi spune:
In sfârşit am pornit' In sfârşit am pornit!
Vagoanele:
- Şi noi! Şi noi!
Vagonul din urmă:
- Şi eu' Şi eu'
Trenul urcă...
Locomotiva:
- Uf, mi-e greu! Uf, mi-e greu'
Vagoanele , mişcându-se după ea:
- Ei şi ce' Ei şi ce '
Ultimul vagon:
- Hop, şi eu' Hop, şi eu'
Sporindu-şi mersul, locomotiva zice:
-Uf, mi-e cald' Uf, mi-e cald!
Vagonul aleargă şi se ciocnesc intre ele:
Şi nouă ce ne pasă' Şi nouă ce ne pasă'...
Locomotiva coboară:
Vai de mine, ce mai fac' Vai de mine, ce mai fac'...
Vagoanele, accelerând mersul:
Şi noi' Şi noi'...
Ajunsă pe Joc drept, Locomotiva" spune:
"
Hai, acum am să opresc! Şi acum am să opresc!...
Vagoanele:
- Şi noi! Şi noi!...
Ultimul vagon, incetinind:
- Şi eu! Şi eu!
l}jungând in gară, Lpcomotiva " respiră uşurată:
"
In sfârşit, am ajuns! In sfârşit am ajuns!
Vagoanele:
- Şi noi! Şi noi!...
Ultimul vagon:
- Şi eu' Şi eu'...
 . PENTRU TUlBURĂRilOR

2, Jocul TRENUL"
..

(varianta a 11-a)
Se poate desfăşura static sau în mişcare, folosindu-se textui:

Trenu-i gata de plecare,

Luaţi-vă locul fiecare!
Trenu-i pregătit În gară
Ca să plece azi În ţară.
Se dă semnul de plecare,
Fluieră acum mai tare!
U,u,u,u,u... !
Peste trei, patru minute,
Trenul merge, iute, iute...
U,u, u,u,u... !
Când În gară a sosit
Roţile şi le-a oprit
U,u,u,u,u... !
Jocul nostru s-a sfârşit
Fiecare-i mulţumit.

3 • .. PE APĂ ŞI PE USCAr'
Copiii primesc jetoane ilustrând obiecte familiare. În cazul când vrem să
exersăm, de exemplu, sunetele "o" şi a ", numele obiectelor ilustrate trebuie să
"
conţină câte unul din cele două sunete, jocul fiind reluat cu alte perechi de
sunete. În mijlocul clasei este trasat un cerc mare, reprezentând apa, restul clasei
reprezentând uscatul. Se cade de acord ca toate obiectele al căror nume include
sunetul " o" să fie duse în apă, iar cele ce conţin sunetul a" să rămână pe uscat.
"
Elevii observă obiectele, le denumesc şi-şi aduc obiectul în locul
corespunzător.
Jocul se poate relua şi oral, fiecare elev însuşindu-şi câte un nume de obiect
sau folosindu-se propriile lor nume.
 PENTRU TULBURĂRILOR

1
<if'

le CLOŞCA PE OUĂ
r :
,-,> ;J
.

">'!�:
Un copil cu ochii acoperiţi se află în mijlocul grupului de copii. Pe rând, câte

·:
un copil încearcă să se apropie pentru a fura un ou de la cloşcă. Cel care se află '- __

în mUioc trebuie să identifice direcţia din care vine hoţul, în cazul în care îl aude.
��>)j
Copilul care reuşeşte să se apropie de cloşcă fără să fie auzit devine cloşcă. \. �

'. )
2, CINE ZBOARĂ?
..t f�
i
J . _t..J
Învăţătorul improvizează propoziţii sau o povestire, copiii urmând s ă imite ..,
zborul atunci când afirmaţiile făcute sunt reale şi să-şi lipească braţele de corp .
�
atunci când se strecoară un � ea e�ăr.

\,. �";�
.
�-�. l\
_ _

Exemplu: Av1onul zboara, pasanle zboara, v1sul zboara, elefantul zboara,

zmeul zboară etc.
· .j,_ r;
_

3. DUELUL
Clasa este împărţită în două echipe. Acestea stau cu spatele una la cealaltă.
Un copil vorb!!şte spontan. Un alt copil, din echipa adversă, îl numeşte pe cel
care a vorbit. In final, câştigă echipa care a identificat cele mai multe voci.
�
' \ \
�

4, DESCHIDE URECHEA BINE! . }"-J)

Un copil se află la tablă cu ochii acoperiţi. Copiii aflaţi în bănci intonează
versurile:
Deschide urechea bine
�
Să vedem, ghiceşti ori ba
Cine te-a strigat pe nume?
Hai, ghiceşte, nu mai sta!
"" 11
În acest moment, un elev din clasă îl strigă pe cel de la tablă. În cazul în
_)

�-�ij(
care este ghicit numele copilului care a strigat, clasa spune:
Ai ghicit, ai ghicit,
Treci la foc, eşti mulţumit!

Dacă copilul nu a fost ghicit de cel cu ochii legaţi, clasa spune:

N-ai ghicit, n-ai ghicit,
Glasul nu l-ai nimerit!
 PENTRU VOCABUlARULUI

1. .. COMPLETEAZĂ PROPOZIŢIA!"
Se spun rar propoziţii de genul celor exemplificate maijos, elevii având
sarc ina de a le completa cu cuvinte potrivite:
Creionul este fâţă de penar ceea ce caietul este faţă de ......... (ghiozdan)
Fluturele este faţă de insecte ceea ce ursul este faţă de ........ (animale)
Haina este faţă de corp ceea ce pantoful este faţă de ........... {picior)
Uniforma este faţă de şcolar ceea ce coperta este faţă de .... (caiet)

2.
"SI ALTE CUVINTE
DENUMESC ACELAŞI LUCRU .. "

Se dau cuvinte pentru care elevii trebuie să găsească sinonimele. Jocul se

poate desfăşura folosindu-se atât cuvântul spus, cât şi cel ilustrat.
adăpost (coteţ poiată, grajd, sălaş etc.)
bani (parale, gologani, monede, bănuţi etc.)
bijuterie (podoabă, giuvaier, mărgele etc.)
ceartă (gâlceavă, sfadă, ciondăneală, discordie etc.)
cinste (onoare, corectitudine, omenie, sinceritate etc.)
dar (cadou, plocon, donaţie etc.)
denumire (nume, titlu, poreclă)
elev (şcolar. licean, cursant etc.)
fericire (bucurie, entuziasm, încântare etc.)
glumă (poantă, snoavă, ghiduşie)
groapă (adâncitură, râpă, surpătură)
harnic (silitor. vrednic, perseveren�
medicament (doctorie, leac, tabletă, pilulă)
şcoală (institut, instituţie de învăţământ)
- timp (vreme, durată, epocă, perioadă)
zăpadă (nea, omăt, ninsoare, fulguială, avalanşă)
 .1':.
PENTRU VOCABULARULUI iJA)

3. .,CUM E CORECT?" r

--":;.,-,r··
�o::ţ;
Învăţătorul va spune o propoziţie şi elevii o vor corecta. Jocul se va desfăşura
sub formă de ştafetă, după cum urmează.

\ · 1/
Elevii vor fi organizaţi în 2-4 grupe. În faţa fiecărei grupe se va rosti câte o
propoziţie, înmânându-se câte un steguleţ. Dacă elevul formulează corect
propoziţia, înmânează steguleţul coechipierului care îl urmează, iar dacă nu,
păstrează steguleţul. Câştigă echipa care termină prima. Echipele vor fi {-�

.,.,,.=�=·""" .. -. ... ;o
Cocoşul zboară În ţările calde.
":;{ 1,-{
"'�-
- ';
• _-
Vulpea nechează În grajd.
- ·_:·
V_
Eievii prind şoareci. _
Păsările sună de recreaţie.
Porcul zboară pe acoperiş. J·· /

4. ..MAl SPUNE CEVA!"

Jocul se va desfăşura tot sub formă de ştafetă, steguleţul predându-se mai �
:� -�

.�_·;.) .,.:)
departe numai în cazul în care elevul formulează o propoziţie dezvoltată şi
corectă din punct de vedere gramatical.
Învăţătorul spune un cuvânt. elevii vor completa propoziţia.
Exemplu:

�..)
Strada ........................ ..
Floarea ...................... ..

5. ..BASMAUA fNNODATĂ" 1
1
Elevii stau în bănci, cu atenţia concentrată asupra conducătorului jocului.
_)
' �
: ··1
(

j
Acesta aruncă o basma înnodată unui coleg, rostind un cuvânt. Cel care prinde
basmaua, fără să se mişte din bancă, trebuie să formuleze o propoziţie cu acel ·-: ·�
-.- _\_�·••\,,/,
cuvânt. Dacă propoziţia e corectă, acesta va arunca basmaua mai departe rostind
un alt cuvânt. Dacă greşeşte, jocul va fi reluat de cel care i-a aruncat basmaua.
Gradul de dificultate poate fi sporit prin introducerea condiţiei ca toate :. . !'
' · "

�.: . 1
.
cuvintele să aparţină unui anumit domeniu: nume de animale, plante, meserii,
unelte, rechizite şcolare etc.

-�--- ;Î
 PENTRU VOCABULARULUI

6. "GHICI:ŞTc CE FAC EUl"

Învăţătorul dă indicaţia ca fiecare elev să se gândească la o anumită
activitate pe care să o sugereze clasei prin gesturi. Un coleg trebuie să explice
în propoziţii ceea ce vede. Câştigă cel care se exprimă cel mai frumos.

7. "CINE VREA SĂ FIE ACTOR?"

Se propune copiilor o temă pe care aceştia o vor dramatiza în faţa colegilor lor.
De exemplu: La magazin.
În piaţă.
La telefon.
La medic.
Pe derdeluş.
La masă.

8. ,.CE FAC MESERIAŞII?"

Învăţătorul sau un elev rosteşte numele unei meserii, urmând ca cineva să
spună ce rost are meseriaşul, adică ce face el.

Croitorul
Brutarul
Ce rost au: . Tâmplarul
Inginerul-constructor
Agronomul

Ce munci indeplinesc oamenii in uzină, livadă, grădină etc.

 �
PENTRU VOCABULARUlUI rJA )

9. "SĂ NE GANOiM LA ... "

Învăţătorul propune o temă, copiii formulând cât mai multe propoziţii.

Exemple:
Iarnă
Să ne gândim la Primăvară
Vară
Toamnă

Prâslea cel Voinic

Făt-Frumos
Să ne gândim la Muma Pădurii
Cenuşăreasa
- Fata Babei

Cum salutăm
Cum mulţumim
Să ne gândim la ···-· - - · Cum ne adresăm
Cum facem o observaţie

·,
Cum ne scuzăm
Cum felicităm

Jocuri şi exerciţii propuse de

·:�� �
Prof. Floarea Topoliceanu, Şcoala Tulgheş
' ·--, ;J
J

\.tt1
,_
1
_)

ir
 JOCURi

a lll..a - a IV-a
•
 PENTRU

'K
m, C� ş·:�L � ��S � K� (;1\i��i:?
S c o p u : : consolidarea deprinderii de a folosi corect pronumele persona! la
numărul singular (eu, tu, e!, ea), util izând corect formele flexionare ale părţilor
de vorbire în cadrul propoziţiilor construite, activizarea vocabularului şi îmbogă­
ţi rea expresivităţii l i m baj u l u i în diverse situaţii de comun icare, dezvoltarea
operativităţii şi flex!bil!tăţ�i gâ11d!rii; edJcarea atenţie!.
Sarcina d i d actică: găsirea unor răspunsuri la întrebările puse de condu­
cătorul jocului, utilizând pronumele personale la numărul singular.
Regula jocu!ui prezintă numai folosirea pronumelor, nu a numelor proprii.
Desfăşurare: Elevii se învârtesc în cerc la rostirea întrebării: ,Ce ştii despre
mine?"; elevul numit are sarcina de a formula o propoziţie în care să arate o
însuşire a conducător u l u i jocului, folosind pronumele personal cerut (" Eu ştiu
că tu eşti un băiat harnic"). Dacă răspunsul a fost corect, acest copil se adresează
clasei: " Ce mai ştii despre el/ea? " (" El/ea scrie o rdonat").
Conducătorul jocului este schimbat de al doilea elev, dacă acesta a răspuns
corect
Joc propus de
inst. Carmen Elena Braic, Şcoala Miron Cristea, Topliţa

2. CVINTETUL
Scopul: stimularea creativităţii elevilor, activizarea vocabularului.
Sarcina d id a cti c ă : elevii vor găsi cuvinte potrivite pornind de la " cuvântul ­
cheie " .
Mate riale: benzi de hârtie colorată pe care sunt scrise cuvinte-cheie .

. }�.
•
Descrierea jocului: Elevii sunt împărţiţi în cinci echipe. Învăţătorul le comu-
nică " cuvântul-cheie ", la care să se raporteze în rezolvarea sarcinilor.
El: citesc "cuvântul-cheie " ;

"'8
E2: două adjective care se referă la "cuvântu l-cheie";
..... .. E3: trei verbe la gerunziu;
· ..,.r:
.
·. . ·
E4: patru cuvinte care exprimă sentimentele elevu lui faţă de subiectu l in
0;fJ?'
cauză;

l:�
ES: sintetizează esenţia lul într-un cuvânt

·�
Exemplu: NATU RA
Îmbelşugată, bogată;

�-· · ,.::�
Renăscând, râzând, ad ucând;
Bucurie, veselie, speranţă, alinare;
. Primăvara .
'
Se poate iniţia un concurs pe acest "joc de cuvinte " .
.
Joc propus de
inv. Letiţia Cotfas, Şcoala Sf. AndrEi, Sărmaş
 PENTRU
\

...J

Jocul include exerciţii pentru activizarea vocabularului, d ezvoltarea atenţiei 1" -,. ,
._ ' ''?,2;-J

�- -'l)l
voluntare şi a imaginaţiei, în special pentru elevii claselor a Ill-a.
Sarcina didactică: fo rmularea unor întrebări care cer în răspuns cuvântul
\, \"'
.
..
interzis.

)
Jocul se poate desfăşura în colectiv sau pe perechi. Se cere elevi lor ca la -� /
întrebările învăţătorului să răspundă în aşa fel încât un cuvânt stabilit a nterior ,,

i;
să nu fie folosit, ci să se găsească alte formulări, care să constituie răspunsul la
întrebarea p � să. Aceasta trebuie construită în aşa fel încât să ceară în răspuns {' 1
, . "' -.."'::-*"
folos1rea cuvantui U I mterz1s.
�
.· ,
..J
-
După ce clasa a fost organizată, se explică cum se va desfăşura jocul şi se arată
că pentru fiecare răspuns au la dispoziţie un minut de gândire. Dacă se consideră {
necesar, înainte de joc se va face o mică pregătire a elevilor, dânduse unul-două \. - � �J
"' fi:.:� il\
-
exemple de răspunsuri în care să nu fie inclus cuvântul interzis.
Dăm câteva exemple de întrebări care cer în răspuns un anumit cuvânt ·� V
a) Cuvântul interzis: .. a patra". : :

+(
'�'
·

·
Întrebare: ..În ce clasă sunteţi voi?"

"
�
Răspuns: .. Noi suntem în clasa care u rmează după clasa a Ill-a. "
Întrebare: ..în ce bancă stă elevul ... ? " .1
Răspuns: .. Elevu l ... stă în banca din faţa elevu lui . .. .

·-
Întrebare: ..în ce clasă sunt acum elevii care au fost anul trecut
. _
elevii d i n clasa a Ill-a?"

r
Răspuns: .. Elevii sunt în clasa în care suntem noi acum " .

b) Cuvântul i nterzis:
Întrebare:
,iarna " .
•l )
1

· _.;
.. Când ninge?"
..în anotimpul când este frig " .

,)
Răspuns:
Întrebare: ..în ce anotimp vine Moş Crăciun?"
Răspuns: ..Când este CrăciunuL "

1
Întrebare: .. Despre ce anotimp este vorba în această poezie? "
.. A-nceput de ieri să cadă 1 Câte-un fulg, acum a stat... "
Răspuns: .. Despre anotimpul care urmează după toamnă".

Cuvântul interzis se poate schimba de 2-3 ori în cursul jocului. __)

La sfâ rşitu l jocu lui vor fi evidenţiaţi toţi elevii care au formulat _j
i. l
răspunsurile corect şi au dat dovadă de mai multă fantezie.

Jocpropus de . f - ;.\
f'
ş ) JJ
\
inst. Nistor Adriana, Şcoala Miron Cristea, Topliţa
� '

-�-])i��
 PENTRU

4. CEl MAI ISTEŢI

Scopul: conso l idarea cunoştinţelor despre genul şi numărul substantivelor,
util izând corect formele flexionare ale substantivelor în comunicare; consoli­
darea deprinderilor de coordonare a mişcărilor.
Sarcina didactică: găsirea unor su bstantive de un anumit gen sau număr,
ind icat de conducătorul jocului.
Material utilizat: o minge mică.
Desfăşura re: jocul se desfăşoară pe g rupe de câte 8-10 elevi, care vor fi
chemate pe rând în spaţiul din faţa clasei. Grupa va forma u n cerc în jurul
invăţătoareL Aceasta va expiica eieviior că va arunca mingea către u n anu mit
elev care, după ce a prins-o, are la dispoziţie patru secunde pentru a da un
exemplu de su bstantiv comun a l cărui gen sau număr îl va anunţa învăţătoarea.
Jocul începe. Învăţătoarea spune: .. Pentru ca răspunsurile voastre să fie bune,
trebuie să prindeţi mingea, să daţi un exemplu corect, să vă încad rati în timp şi
să aruncaţi mingea înapoi. Orice neatenţie atrage după sine eliminarea din joc.
Începem cu substantive de genul fe minin ", după care aruncă imediat mingea
către un elev.
Dacă răspunsul acestuia respectă regulile stabilite, rămâne în joc, iar în caz
contrar, trece în bancă şi jocul continuă tot aşa până rămân doi-trei elevi.
Se a n u nţă încetarea jocului, iar elevii rămaşi în joc trec într-o parte. Se
procedează identic cu celelalte grupe, iar în final se va forma o grupă din toţi
aceia care au fost selecţionaţi. Se procedează şi cu ei la fel, până rămân doi-trei
elevi evidenţiaţi.
Se recomandă ca după pri m u l joc, învăţătoarea să încredinţeze sarcina de
conducător, pe rând, câte unuia dintre elevii selecţionaţi şi să schimbe genul
substantivelor spuse de copii.
Sarcina didactică se poate compl ica, cerându-l i-se elevilor exemple de
substantive de un anumit gen, dar şi număr.

Joc propus de
inst. Braic Carmen Elena, Şcoala Miron Cristea, Topliţa
 PENTRU

5. RĂS PUNDE LA ÎNTREBARE! r ,,

�'i:
\�'{ )
Jocul caută să activizeze voca bularul şi să dezvolte atenţia şi capacitatea de '-
integrare rapidă a cuvintelor în propoziţii. Se recomandă în principal elevilor de

'.·.,· )
d- a �

.
Sarcina didactică: formularea de răspunsuri la întrebări, cu induderea
obligatorie a unor cuvinte.
V

.,
Material didactic: ·
!· J
,
b ileţele pentru fiecare elev, pe care se va scrie câte o întrebare (vezi

,.""fi J.j
exemplele date);
bileţele pentru fiecare elev, pe care se va scrie câte un substantiv, verb, '

<· ·.·/
1',;
. • .·.••

�
·1 '
adJectiv etc. ..J

:>·l!i!!' Il
'1
Bileţelele din fiecare grup se vor împătu ri, se vor amesteca şi se vor aşeza
pe catedră în grămăjoare separate.
Jocul se poate desfăşura pe două grupe, fiecare copil având pentru răspuns ;. '· ..
un minut şi ju mătate. Fiecărei grupe i se va rezerva o jumătate de tablă, unde
vor fi notate pu nctele câştigate. '
Vine la catedră câte un elev din fiecare grupă şi ia câte un bilet d i n fiecare . '. ;
grămăjoară. Se cere răspunsul alternativ când de la un mem bru al unei grupe, ; .

·'Q,\ \ .·
când de la unul al celeilalte grupe.

)
· •. ·
Pri m u l concurent desface un bilet, apoi pe celălalt şi citeşte cu voce tare

t'
·
cuvântu l şi întreba rea scrise pe ele. Răspunsul va trebui astfel formulat încât să "
inc�udă şi cuvâ ntul de pe bileţel, chiar dacă aparent acesta nu are nicio legătură '
cu Intrebarea.
Pentru răspunsurile bune se acordă câte un punct, însemnat cu o linie trasă ( �;· -

�
pe tablă în dreptul coloanei grupei respective, iar pentru cele incorecte sau care

'T;.f}
nu s-au încadrat în timp, se scade u n u l (se şterge o l i nioară de la grupa _

respectivă).

1
De exemplu, un elev a luat din fiecare grămăjoară câte un bileţel. Pe primul
scrie: Unde a i fost în vacanţă"', iar pe al doilea, cuvântul " triunghi". Pentru a
"
respecta regula, elevul va putea formula răspunsul la întrebare astfel: " Am fost
la mare şi am desenat un triunghi în nisip".
Se procedează în fel u l acesta până ce au fost interogaţi toţi elevii. Se face :c·
punctajul şi este dedarată învingătoare grupa care totalizează mai multe puncte.

Joc propus de
inst. Adriana Nistor, Şcoala Miron Cristea, Topliţa
 PENTRU

Jocul are ca scop activizarea vocabularu l u i elevilor, dezvoltarea capacităţii

de analiză şi sinteză, de a memora şi raţiona.
Sarcina didactică: recunoaşterea unui coleg d u pă răspunsurile la anumite
întrebări referitoare la aspectul fizic, calităţile sau defectele acestu ia.
Jocul se desfăşoaiă in col ectiv, fiecare elev adresând întrebări a i e căror
răspunsuri să-I ghideze în real izarea sarcinii.
Î nvăţăto rul expl ică elevilor modul de desfăşurare a jocu l u i . U n elev va fi
chemat la cated ră, iar învăţătorul îi va comunica în secret numele unuia dintre
colegii iui. Ceilalţi participanii sunt chemaţi să recunoască cine este personajul
în cauză (numele lui), cu ajutorul unor întrebări pe care le vor adresa elevul u i
de la catedră şi la care acesta este obligat s ă răspundă.
Prezentăm mai jos câteva exem ple de întrebări orientative, ale căror
răspunsuri vor putea sugera eieviior cine este coieg u i (coiega) alestaieasă:

Cum este coleg u l nostru: scund sau înalt?

(răspuns: Este la fel de înalt ca şi X.);

Este bru net sau blond?

(răspuns: E brunet.);

Ce culoare au ochi i lui?

(răspuns: Căpru i.);

Ce talent are?
(răspuns: Cântă fru mos.);

Ce sport îi place mai mult?

(răspu ns: Schi.);

Poţi să ne spui în ce rând de bănci stă în clasă?

(răspuns: Pe rândul din mij loc.).

Joc propus de
inst. Adriana Nistor, Şcoala Miron Cristea, Topliţa
 .. _)
1
,. r -�

·':]�{;:.,;
In acest joc se caută activizarea vocabularului elevilor, dezvoltarea expresi-

· :-:·�.H
,_, _
vităţii vorbirii, g ustu l pentru citit, imaginaţia creatoare. Indicat elevilor începând - _

cu clasa a lll - a.
?
Material didactic:
Sarcina d !dact!că: completarea unor versuri d i ntr-o poezie cu cele mai �·
potrivite cuvinte.
se scrie pe tablă poezia de mai jos şi se acoperă. ' .)
Jocul este colectiv. Învăţătorul expl ică elevilor că pe tablă este scrisă o poezie l ,�- ·1
despre iarnă, cu unele versuri incomplete, pe care ei trebuie să o înveţe, însă It.\; "' · .:--'

'\,
este nevoie ca mai întâi poezia să fie completă. De aceea, fiecare elev trebuie J!•

. ...
\

să citească cu atenţie fiecare vers, fiecare strofă, după care să copieze poezia şi " J..)
�
să p � n în locul punctelor cu vintele cele mai potrivite. .
· ." r

-.#'J��·
_
�e race vermcarea _ se stabrlesc cuvrmele cere mar pomvrte pentru
rucraruor,
fiecare vers. Vor fi evidenţiaţi elevii care au reuşit să găsească cele mai potrivite . ·. .

··+<
cuvinte.

Exemplu:

Iarna pe uliţă
� r
,
·� .;...))
A-nceput de ieri să cadă �
Câte-un fulg, acum a stat
Norii s-au mai ... (răzbunat)
Spre apus, dar stau ... (grămadă)

.)
Peste ... (sat).

1
N u e soare, dar e bine,
Şi pe râu e numai fu m.

_-..)
Vântu-i liniştit... (acum), �

Dar năvalnic vuiet... (vine) _..)

De pe ... (drum).

ţ· t·. ��
,\
Joc propus de
inst. Adriana Nistor, Şcoala Miron Cristea, Topliţa -;;:

�S J.l
..
,.,� �;�-�j)
jf
 �
( �\i PENTRU

8. CUlEGĂTORii DE STELUŢE
Scopul:
- schimbarea valorii g ra maticale a su bstantivului În adjectiv;
- scrierea corectă cu "i i " , la plural, a adjectivelor care la numărul singular se
termină în �iu", .,ie''.
Sarcina d!dactid.:
- scrierea corectă cu .. ii", la p!ural, a adjectivelor.
Material necesar: jetoane sau fişe de lucru.
Descrierea jocului:
Î nvăţătorul scrie la tablă un su bstantiv. Elevii au ca sarcină schimbarea valorii
gramaticale a substantivul u i În adjectiv, conform modelului dat. Aceştia lucrează
pe jetoane sau fişe de lucru. Sunt apreciaţi pentru fieca re răspuns corect dat cu
o steluţă, câştigători fiind declaraţi cei care au cel mai mare număr de steluţe.

Exemplu:
- au r - auriu - aurie - a urii;
- argint - argintiu - argintie - argintii:
- ciocolată - . . . . . . . . . . . .
- pământ - ....... ...................... .
- purpură - . .............................. .

Joc propus de
prof. Sorin Stan. Liceul Teoretic O.C. Tasi§uanu, Topfiţa

9. OMUL NEGRU
Scopul:
- fam i l iarizarea elevilor cu numeralul cardinal;
- pronu nţarea corectă a numeralului.
Descrierea jocului:
Jocul se desfăşoară În aer l i ber. Elevii se ţin de mâini, fcrmând un cerc. Un
elev a re rolul Omului Negru. Î n timp ce se rotesc, cântă versurile:
Ora unu a venit, Omul Negru n-a sosit!
Ora două a ven it, Omul Negru n-a sosit!

Ora paisprezece a ven it, Omul Negru a sosit!

Atunci, toţi elevii aleargă În toate părţi le, pentru a nu fi prinşi de către Omul
Negru. Cel care este prins primeşte rolul de Om negru şi jocul poate continua.

Joc propus de
praf. Sorin Stan, Liceul Teoretic O. C. Tăslăuanu, Topliţa
 PENTRU

10. Re� CIĂ "VOCAi.Ai

r ,;
Reguli de organizare:
-�
Clasa se împarte în două grupe. Pe tablă se scrie o voca lă. ·- �"f r
Elevii au ca sarcină să găsească cuvinte în componenţa cărora vocal a
�11'2,·
specificată să se repete de două ori. Va câştiga grupa care a găsit mai multe
'.,;._"{ 'ţJ
)
��
Exemplu: '>

�i f' J
'
o a i e
cocoş mama ibric pere

'('"�;}�
motor tata Italia mere
compot casa ieri rece

��..
popor barca pitic trece
boboc vara pici elefant

.
cojoc cana mici bere
noroc cafea fitil Eugen

'tl;f'lj
bomboană Anca Ilie Eugenia
Pentru că jocul imprimă activităţii didactice u n caracter viu şi atrăgător,

''1<
induce o stare de bună dispoziţie, de divertisment şi destindere. Pentru a
preveni monoton ia şi oboseala, se va folosi în diferite momente ale lecţiei.

Joc propus de
·�-�
f .,
praf. Emiliana Avram, Şcoala Andrei Şaguna, Topliţa

)
�<

11.
(· ::�;;)
''J,;j)
LANŢUL CUVINTELOR
Scopul: dezvoltarea fluid ităţii şi flexibilităţii vorbirii.
Desfăşurarea jocului: Un elev spune u n cuvânt care se scrie pe tablă, alt
·
elev va căuta alt cuvânt care să înceapă cu ultima literă a cuvântului scris şi ·

J
jocul continuă.
Exemplu pentru:

..
"'
Lanţul substantivelor: ·: /
copil - lacăt - toc - câine - elefant - tata - a lfabet - turn - nas - săpun -
.-;'-'_)
.,':.:· Q
:
nor - restau ra nt - televizor - etc.

t�
Lanţul adjective/ar:
..
frumos - silitor - rău - u rât - timid - drăguţ - tăcut etc.
.C·.i:-,�
J
Elementele de joc: - descoperirea, ghicirea, întrecerile, s u rpriza, aşteptarea "'.
- vor asigura mobilizarea efort u l u i propriu la descoperirea unor situaţii în •

rezolvarea unor probleme, stimulând puterea de investigaţie.

Joc propus de
prof. Daniela Mândru, Şcoala Andrei Şaguna, Toplita
 '*'
( �ţî PENTRU

<f�
�� . PUNE ClNi NTEi.. � lA LOCUL !.ORi
Regu l i de organ izare: Elevii sunt împărţiţi pe grupe şi primesc fişe.
Fişele cuprind cuvinte aşezate în dezordi ne. Elevii au ca sarcină să
ordoneze cuvintele şi să fo rmeze cu ele propoziţii cu înţeles. Câştigă g rupa
care a găsit cât mai mu lte variante pentru fiecare exem plu.

Exemple:
cu, săniuş, copiii, la, merg, bucurie
Copiii merg la săniuş cu bucurie. La săniuş merg copiii cu bucurie.
Copiii merg cu bucurie la săr.iuş. Cu bucurie merg copiii la săniuş.
La săniuş merg cu bucurie copiii. Cu bucurie merg la săniuş copiii.
Merg cu bucurie la săniuş copiii. Merg la săniuş copiii cu bucurie.
in, animale, multe, trăiesc, exotice, junglă
În junglă trăiesc multe animale exotice.
Mu lte animale exotice tră iesc în junglă.
Trăiesc multe animale exotice în junglă.
Trăiesc în junglă multe animale exotice.
Joc propus de
prof. Emifiana Avram, Şcoaia Andrei Şaguna, Topliţa

13. DE-A LIBRĂRIA - joc de rol

Scopul: fixa rea reprezentă rilor despre rechizitele şcolarului, activizarea

cuvintelor specifice, sti m u l a rea comportamentul u i privind bunele maniere
(Intr-o librărie).
Sarcina didactică: să descrie cât mai precis însuşirile caracteristice
obiectelor solicitate/cumpărate.
M ateriale !!ecesare: pixu ri, carioci, rad!ere, coperte, creioane, acuarele,
ascuţitoare.
Cesc:rien:a joculi.ii: se va stabili rol u l de "vânzător" şi d e "cumpărători .
"

Elevii .cumpărători" vor descrie obiectul pe care vor să-I cumpere în aşa fel încât
.vânzătorul " să-I recunoască şi să-I numească. Acesta va oferi obiectul numai
acelor copii care descriu cel mai bine caracteristicile acestuia (formă, mărime,
întrebuinţare). De asemenea, urmăreşte modul în care se adresează .vânză­
torului". Jocul se desfăşoară pe echipe. Echipa care va avea cele mai multe
obiecte cumpărate va fi echipa câştigătoare.
Regulă: se va schimba .vânzătorul ", în aşa fel încât să deţină acest rol cât
mai m u lţi copii din fiecare echipă.
Joc propus de
inv. Letiţia Cotfas, Şcoala Sf. Andrei, Sărmaş
 PENTRU

A "fi"'\"L"'H t � � f � H �
•"· \ - l l t " H t.,n \o.n.. �o=

Scopul: sistematiza rea şi verificarea cu noştinţelor despre aspectele caracte- 1" .; ,

risti ce ale fiecă rui anotimp al anului, stimularea muncii i nteractive - lucru în ..._ -�· -*=� ,-'
ech1_ pa. :: �' . . .::,.
�
Sarcina didactică: să recunoască, după o ghicitoare, anotimpul cores-
\�-:
� .
�
� �oc
Materiale necesare: patru coşuleţe, ilustraţii/jetoane care reprezintă fructe, ''· )
l ii· ..)
flori, îmbrăcă minte, peisaje specifice fiecă rui anotimp al a n u lui.
Descrierea jocului: se aleg patru .elevi-anotimp" şi li se dau coşu leţele,

'liiJ-·
iar elevii din clasă vor primi fiecare câte un jeton.
După ce s-au distribuit rolurile şi materialele, învăţătorul spune o g h icitoare ;·

� ��� ����� �� �
• .

• " J ..J
refentoare l a u n anot1mp.
� � : � �
ca e s ref�r� hicit � rea i se în faţ� c a s�i, ia r ; tevii �are
.

� l- a
. .
.\
, , " . a .- . . a .1 e . - ev . .\ . . e a . . ot.mpuiUI r.speC,IV se \Or grupa ln Jurul l u •; . In ordmea
.
a" ,_.., tl
în care s-au aşezat, elevii vor depune materialele în .. coşuleţul-anotimp", în '1

;!
:
acelaşi timp argumentându-şi fiecare acţiunea.
,.Elevul-anotimp" are un rol activ, deoarece trebuie să aprecieze dacă elevii 1.
care s-au aşezat în jurul său au, într-adevăr, materialele corespu nzătoare
.. '
anotimpului respectiv şi dacă au susţinut corect argumentarea. i
După depunerea jetoa nelor/imaginilor, copiii trec la locurile lor şi jocul . .\
· . '·. ·
· ·

continuă cu celelalte anotimpuri.

Elevii care au greşit recunoaşterea anotimpului indicat prin g hicitoare sunt �
-� ,

r )
trimişi la loc de către ,.elevul-anotimp" cu versurile:
.

•
.. - N u - i anotimpul potrivit. .
Treci la loc, fiindc-ai greşit " . ·:� ;....,)
elevii grupaţi pe a notimpuri vor i n ton a cântece sau poezii legate . �. ;)
.

Regi.i:i:

1
de anotimpul pe care îl reprezintă.

f
:; . __J
Joc propus de '-
inv. Letiţia Cotfas, Şcoala Sl Andrei, Sărmaş

��;�(
I j}
�"_..

e' ·. _(
 PENTRU

15. ZMi:iELE
Scopul: activizarea şi îmbogăţi rea vocabularului, dezvoltarea expresivităţii
limbajului.
Sarcina didactică: găsirea unor cuvinte înrud ite cu cuvântul dat.
Material necesar: zmeie din carton, cartonaşe, agrafe de birou.
Descrierea jocului:
Jocul se desfăşoară în perechi sau pe g rupe de elevi.
Fiecare pereche sau grupă primeşte un zmeu din carton (poate fi confec­
ţionat la ora de educaţie tehnolog ică) pe aţa căruia se prinde un cartonaş pe
care este scris u n cuvânt. Se îm part, de asemenea, cartonaşe nescrise şi ag rafe
de birou.
Se cere elevilor să scrie pe cartonaşe cuvinte înrudite cu cuvântul dat. Fiecare
cartonaş scris se prinde pe aţa zmeului şi înalţă zmeul cu 3 metri.
Va câştiga grupa sau perechea care are pe aţa zmeului cele mai multe
cartonaşe (corecte), astfel .înălţând" zmeul cel mai sus.

Joc propus de
inv. Aurelia Hângan, Şcoala O. C. Tăslăuanu, Bilbor

16. CINE ARE DREPTATE?

Scopul: fixarea cunoştinţelor despre părţi de vorbire, activizarea vocabula­
ru lui.
Sarcina didactică: alcătuirea de propoziţii în care cuvintele să apară ca părţi
de vorbire d iferite.
Material necesar: fişe.
Descrierea jocului:
Acest joc se poate desfăşura în colectiv (oral) sau pe grupe (fişe de lucru).
Se scriu pe tablă sau pe fişe cuvinte care pot să fie substantive, dar pot fi şi
verbe. Exemplu: gem, duce, u rzici, legi, coc, urechea, cer, poartă.
Învăţătoarea spune elevilor că la .ŞCOALA URSU LEŢILOR " se certau
Martinică şi U rsache. Martinică susţinea că acele cuvinte sunt substantive, iar
U rsache spu nea că sunt verbe. Se cere elevilor să spună cine are d reptate să
afirme acel lucru, alcătuind propoziţii în care să folosească acele cuvinte.
Câştigătorii sunt cei care reuşesc să alcătuiască propoziţii, astfel încât
cuvintele date să apară ca părţi de vorbire diferite (substantive şi verbe).

Joc propus de
inv. Aurelia Hângan, Şcoala O. C. Tăslăuanu, Bilbor
 PENTRU

Scopul u rmărit în acest joc este activizarea şi îmbogăţirea vocabularu l ui, · r '�
�;:)
�
.
dezvoltarea mobilităţii gândirii şi a expresivităţii limbajului; valorificarea crea- '-
toare a deprinderilor şi cunoştinţelor achiziţionate, real izarea transferuri lor între
acestea, precum şi dobândirea de noi cunoştinţe de limbă prin mij loace proprii.
\._"'<{.· ·21
,,, ':- ' �
)
Sarcina didactică: forma rea de cuvinte cu sens, prin adăugarea unei litere
la l itera i n iţială propusă, pentru a obţine cuvinte a l cătuite d i ntr-un număr •
,

t
crescând de l itere.
'l p
, .
Descrierea jocului: -..
Colectivul clasei este împărţit în patru g rupe. Fiecare g rupă îşi alege litera l.'·:o .�
cu care va începe fieca re cuvânt. Cuvintele obţinute să fie formate d i ntr-un
""'
�;:(
·
..···.. •;:'h;·:;l
număr crescând de l itere şi aşezate în ordine crescătoare, pornind de la vârful
triunghiului spre bază. ,;;,; 'Jy
Reguli: fieca re cuvânt să înceapă cu aceeaşi l iteră; cuvintele să aibă înţeles i��-.. .,
şi să fie alcătuite d intr-un număr crescător de iitere (mai adaugă o l iteră). r: Il
Câştigă echipa care descoperă în timpul propus cât mai m u lte cuvinte, i;'t ., V
obţinând un triu nghi mare.

;;
;�
�
Exemplu: 1
ac ară
acum adună ,.. ,;

:�!����� r :����;�
r

� '.

i�
Variantă: la clasa a N-a se poate solicita elevilor să înceapă cu acele cuvinte
formate din mai m u lte litere şi treptat să mai taie câte o literă, până ajung la
vârfu l triunghiului.
Exemplu:
argument aviator
aerian alune

�- J
amar a rc
as

Pentru a creşte gradul de dificultate se poate cere copiilor să alcătuiască

1
propoziţii în care fiecare cuvânt să înceapă cu aceeaşi literă. ; · _)
Exemplu:
·' .....)

�{'��
Paul pune penarul pe pupitru.
Este declarată câştigătoare grupa care reuşeşte să alcătuiască propoziţii d i n
c â t mai multe cuvinte şi respectă cerinţa dată.

r
Joc propus de <;
inv. Maria Mirela Urzică, Şcoala Miron Cristea, Topliţa , �
 PENTRU

Scopul:
- dezvoltarea vocabularului cu expresii populare româneşti;
- cu ltivarea dragostei faţă de limba română;
- recunoaşterea părţilor corpului om�nesc.
Sarcina di d actica_ transdisciplinară: In expresiile date, completaţi spaţiile
lacunaie cu imagini reprezentând părţi ale corpului omenesc, folosindu-vă de
imaginile pe care le aveţi. Găsiţi apoi cuvântul cu acelaşi sens.
Material di d actic: imagini cu părţi ale corpului omenesc, benzi scrise cu
expresii populare româneşti, cuvinte cu acelaşi sens.
Modul d e lucru: în echipe.
Descrierea jocului: se împart elevii în echipe de câte 4-5. Se distribuie
acestora benzi scrise cu expresii populare româ neşti incomplete, plicuri cu
imagini din părţi ale corpului omenesc, cuvinte cu acelaşi sens ale expresiilor
date. Elevii trebuie să scrie în spaţiile puctate partea corpul u i omenesc care se
potr!veşte, !ar alături, să găsească cuvântul cu ace!aş! sens a ! expresiei.

a nu-l mai avea la finimăl a-1 renega, a-1 îndepărta

a avea finimăl de aur generozitate
a m urit de finimăl rea de supărare
a fi cu � pe u meri responsabil
a fi g reu de .Kg!l]. prost
a avea dare de (!nâniD om cu stare, bogat, a fi generos
a avea fmânăl lungă a fura
a re u n nod înlg.â!L speriat. panicat
a fi iute de ll1iQ2!:l ra pid
a se scula cu noaptea - n (cap) devreme
a fi sătul până-n .(gilll. plictisit. copleşit, saturat
a avea o .(g_y_@ cât o şură vorbăreţ
a-şi lua (nasul) la purtare obraznic
a-i intra pe-o (ureche) şi a-i ieşi pe alta distrat aiurit, neatent
a încerca marea cu � a experimenta
a-1 d u rea în (&Q!l a fi nepăsător
a-şi lua (tălpăsital a fugi, a porni
a-1 prinde pe Dumnezeu de (picior) norocos
îi dai un (deget) şi îţi ia toată (mâna) profitor
a fi numai (QWşi (.urfillil atent
a bate la � a cicăli
a-şi lua � la spinare a fugi
a avea (mână) bună noroc

Joc propus de
prof. Aurelia Suciu, Şcoala Liviu Rebreanu, Miercurea Ciuc
 PENTRU

.0 1"1.
!':1. JOCUL SEMNELOR
,. ,\
��;:,)
Sco p u l : folosirea corespu nzătoare a semnelor de punctuaţie în propoziţii.
Sarcina didactică: să indice semnul de punctuaţie corespunzător propo- -

\ '1)
�

��
ziţiei enunţiative, interogative, exclamative.
Mater!a!e necesa re: cartonaşe pe care sunt scrise cele trei semne de .

·,,, )
punctuaţie: punct, semnul întrebării, semnul exclamării.

t'"
Descrierea jocului:
Î nvăţătorul va distribui fiecă rui elev câte un plic în care se află trei sem ne
1 f
..
J
de punctuaţie (pu nct. semnul întrebării, semnul exclamăr11), apoi va spune o
propoz1ţ1e enunţ1at1vă, exclamativă sau mterogat1vă, 1ar elevul Indicat va avea \

·�-
sarcina de a rid1ca acel cartonaş care are semnul ce trebuie pus la sfârşitul '.
propoziţ1e1.
� f.J
Conducerea jocu lUI poate fi preluată de elevul care a indicat corect sem n u l ..,
de punctuaţie. �� Il
'J

S�E:=·�-� ':H
Joc propus de

20.
)
Scopul: dezvoltarea creativităţii şi a exprimării orale.

�r .
Sarcina d idactică: să alcătuiască propoziţii corecte şi fru moase.
Organizare: copiii pot sta în bănci sau pot fi aşezaţi în cerc (chiar şi afară,

-;� ,:�
�
în natură).
Desfăşurare: J ocul poate fi început de învăţător sau de un copil (ex: A fost
odată ca niciodată u n rege). Colegul din dreapta va continua cu ceea ce crede ,.,

-. J
ca ar putea urma în poveste, apoi u rmătorul şi aşa mai departe, până povestea
va avea un final.
Recomandări: elevii sunt îndrumaţi să folosească expresii cât mai frumoase,
să formuleze propoziţii corecte şi clare şi să fie atenţi la firul poveştii. 1
,;;;'--= : ;;)
:_)
Joc propus de
prol Marina Bucur, Şcoala Livezi ��::J'{
\.t� t· j),JI
e \:1
 ă\
( ��i PENTRU

" ..
.& 1. CĂLĂTORiE PRiN ŢARA MEA
Scopul: consolidarea cu noştinţelor despre substantiv.
Obiective: să folosească corect substantive care denumesc locuitori ai unor
zone geografice/judeţe/local ităţi d i n România;
- să integreze su bstantivele respective în enunţuri corecte;
- să utilizeze harta fizica-geografică şi administrativă a României;
- să respecte reg u l i l e jocu l u i didactic.
Organizare:
Colectivul de elevi este împărţit în echipe de câte 4-5 elevi. Fiecare echipă
îşi alege un ghid, iar restul sunt turişti. Ghidul va coordona traseul excursiei după
o listă de zone geografice/judeţe/local ităţi din România primită de la învăţător.
Materiale necesare:
Fiecare grupă primeşte o hartă fizica-geog rafică şi administrativă a
României d i n atiasui şcoiar, o fişă cie iucru şi pioni.
Sarcina didactică: Completarea fişei de lucru cu substantive care denumesc
locuitori ai unor zone geografice/judeţe/localităţi din România.
Desfăşurarea jocului:
Călătoria începe cântând versurile scrise pe fişă pe melodia cântecu l u i " La
moară ";
" Ghidul " numeşte o zonă geografică/u n judeVo localitate scrisă pe fişă;
"Turiştii", într-o ordine stabil ită de g rup, îşi deplasează pionii pe hartă şi
form ulează enunţuri d u pă modelul de pe fişă;
" Ghidul" notează răspunsurile pe fişă.
D u pă completare se verifică răspunsurile cu ajutorul u n u i model corect
afişat de învăţător pe tablă.
Câştigă echipa care are cele mai multe răspu nsuri corecte.

Varianta: "Calator în lumea largi"

Se poate extinde călătoria şi în alte ţări/continente/oraşe. Elevii vor numi
substantive ce denu mesc locuitori din alte ţări/continente/oraşe. Se pot formula
enunţuri d u pă modelul:
Călătorim prin Europa şi Întâlnim europeni. N e salutăm c u u n european
şi cu o europeană.
Am ajuns În Anglia şi cunoaştem nişte englezi. Ne Împrietenim cu un
englez şi cu o englezoaică.
Iubesc fotbalul şi voi merge la Madrid să-i văd pe madrileni. Voi fi Însoţit
de un madrilean şi de o madrileană.
 PENTRU

"' Prezenţa unor zone/local ităţi în fişă poate prilejui o discuţie despre scriitori
sau a lte persoral iiăţi aie cull:urii româneşTi, făcânciu ·se o iegărură imerciis­
cif:linară mai iargă.

Calatorie prin tara mea

flşa de lucru

" U ' U' U' Vine trenu-n gară.

U ' U ' U ' Noi plecăm prin ţară. "

După modelul de mai jos, alcătuiţi enunţuri referitoare la zonele geografice/

judeţele/localităţile nu mite. Deplasaţi pionii pe harta României, indicând u - le:

Călătorim prin Ardeal şi întâlnim ardeleni. Ne întâmpină u n ardelean şi ·

o ardeleancă.

Ardeal ardeleni: u n ardelean, o ardeleancă;

Moldova un . o ...
Dobrogea un .. o
M u ntenia un o
Oltenia un o
Banat un o
Maramureş un . o ..

::� :�: :::::

J�
..
Suntem în Bucureşti şi cunoaştem bucureşteni. Ne împrietenim cu un
bucureş bucureş t

u ti şteni: un bucureştean, o bucureşteancă;

Humuleşti un o
Piteşti un o .. .

�f
Constanţa un .. o
laşi un ... o
Braşov un . o
Oradea un o .. ;/
Timişoara un .. o t :__;

lf��
1
_ .--
Bistriţa
Craiova
un
un
o
o .. �
�,;i·
"�
'ftl
.:::.;,
� 1 "� -

-��� ...�.. -" J

Joc propus de
praf Florentma Vomea Şcoala Llvru Rebreanu, Miercurea Cluc
_·:
= ��
r
l
_ ,·
_
 PENTRU

SUFLETUL COMERŢULUI
Sco p u l : consolidarea cunoştinţelor despre adjectiv - acordul adjectivului cu
substantivu l.
Obiective:
- să găsească adjective potrivite (ca sens şi ca fo rmă) pentru su bstantive
care denumesc mărfuri din piaţă;
- să-şi prezinte marfa sub forma unei reclame;
- să-şi argume nteze alegerea fă cută, în calitate de " cumpărător";
- să aplice regulile de comportament civilizat.
Organizare:
Se aleg doi vânzători şi u n cum părător pentru fiecare marfă propusă spre
vânzare.
oestăşurarea jocului:
Se aleg doi vânzători. Fiecare primeşte câte o sarcină scrisă:

Treb uie să vinzi

Înrecla ma ta nu
să folos eşti adje
mere.
ai voie
ctive.
• Treb uie
să vinzi mere.
In recla ma ta ai
voie să
1.
folos eşti adjective
. :
--- . _...,.___)

Un cumpărător va cum păra marfă de la un comerciant şi-şi va justifica

alegerea;
Se continuă jocul vânzători şi cumpărători pentru alte produse (alimente,
haine, mobilă etc.);
Jocul se încheie cînd toţi elevii au jucat cel puţin un rol, respectiv fiecare a
vândut sau a cumpărat ceva.
* Dintre adjectivele util izate în joc, se vor selecta câteva cărora li se găsesc

sinonime/antonime.

Variantă:
Vânzătorii folosesc în reclama lor cuvinte dintr-o listă dată de învăţător. Lista
va conţine adjective variate ca sens, număr şi gen.

Joc propus de
praf. Voinea Florentina, Şcoala Liviu Rebreanu, Miercurea Ciuc
 PENTRU

J:.
&"03 • jQClJL OR.fOGAAMELOR
Scopul: formarea deprinderilor de scriere corectă; fo rma rea depri n­
derilor de folosire corectă şi nuanţată a cuvintelor.
Obiectiv: să colecteze cât mai m u lte perech i (ortogramă/cuvânt -
propoziţia corespu nzătoare).
Jeton - propoziţie jeton ortogramă/cuvânt

·
..
Vă este frig . . . . . vă
)
sau
este b i n e ?
J
_

Materiale necesare: 30 de jetoane pe care este scrisă câte o

'

o rtogramă/cuvânt şi 30 de jetoane cu propoziţii din care lipsesc

ortogramele.
Desfăşurarea jocului:
- se stabilesc echipe de joc (fiecare echipă va avea setul de jetoane
propriu);
- se stabileşte ordinea intrării în joc a fiecărui participant;
- se amestecă toate jetoanele şi se aşază pe masă cu faţa în jos;
- primul jucător întoarce primele două cărţi. Dacă se potrivesc, aşază
perechea formată în dreptul său, dacă nu se potrivesc, le aşază cu faţa în
jos, sub cele încă nejucate.

.
Exemplu dejetoane pereche:

Ei
)
.... p l ă cea să a i b ă

j
i-ar
sco rbura p l i n ă .
4 MCi-
La fel vor proceda, rând pe rând, ceilalţi colegi de g rup. Se stabileşte
timpul de joc. Jocul începe când învăţătorul/ conducătorul jocului dă startul
şi încetează când timpul de joc expiră şi conducătoru l jocu l u i spune STOP
JOC! Câştigătorul va fi cel care a colectat cele mai mu lte perechi corecte.

VARIANTA POTRIVITA COLECTIVELOR OE ELEVI

V V

Se selecteazâ un număr de jetoane egal cu numărul elevi lor d i n clasă

uetoanele selectate trebuie să formeze perechi). Se amestecă bine
jetoa nele alese şi se împart elevilor, astfel încât fiecare să primească u n
jeton. L a un semnal, elevii se amestecă p r i n clasă şi încea rcă să-şi găsească
perechea potrivită. După ce şi-au găsit-o, se aşază într-un loc d inainte
stabilit pentru a verifica dacă aceasta este " perechea adevărată " .
Ex:

)
Cerbul se a d ă pa

J
la
. . . . . . . izvor.
- U .4

Joc propus de
prof. Magdalena Gal{, Şcoala Geo Bogza, Bălan
 24. COMPLETEAZĂi
Scopul: dezvoltarea deprinderilor de muncă independentă în fixa rea şi
evaluarea cu noştinţelor.
Sarcina didactică: să completeze spaţiile din care au fost omise intenţionat
cuvintele pe care le-au însuşit la lecţie.
Organizare: eievii stau în bănci şi primesc fişe individuale care cuprind
propoziţii, texte cu spaţii goale unde trebuie puse cuvintele emise intenţionat
(se pot scrie şi versuri incomplete). Fişa trebuie semnată.
Desfăşurare: Învăţătorul distribuie fişele, explică jocul, iar elevii trebuie să
înţeleagă sarcinile (să citească cu atenţie propoziţiile, textul) şi să găsească
cuvintele potrivite. Învăţătorul trebuie să menţină atmosfera de joc, să urmă­
rească rezolvarea fişei de către fiecare elev (pentru elevii care nu pot rezolva, se
pot scrie pe tablă mai multe cuvinte, printre care şi cuvântul căutat, sub titlul
Care se potriveşte ?).
Joc propus de
praf. Marina Bucur. Şcoaia Livezt

25. OBIECTUL MISTERIOS

Scopul: forma rea capacităţii de a descrie oral, din punct de vedere tactil,
un obiect; formarea capacităţii de a fo rmula întrebări.
Sarcina didactică: să g h icească ce obiect este ascuns în sac, punând
întrebări unui elev care îl atinge.
Materiale necesare: un sac, un obiect pe care urmează să-I descrie, doar
prin atingere, punându-i-se întrebări.
Descrierea jocului. Prezentarea activităţii se face de către învăţător: .Iată
un sac. În el am ascuns un obiect. Voi trebuie să ghiciţi ce obiect este fără să îl
vedeţi, doar prin atingere. Pentru aceasta un elev va veni şi va atinge obiectul
ascuns, voi îi veţi pune întrebări şi el va încerca să răspundă. Iată câteva întrebări:
"
" E g reu? E alunecos? E ascuţit? E fin? ... . Puteţi, în orice moment, să spuneţi
numele obiectului, dacă aveţi impresia că l-aţi ghicit " . În cazul în care elevii nu
reuşesc să identifice obiectul, învăţătoru l poate da informaţii supl imentare prin
punerea obiectului în relaţie cu activitatea şcolară (un proiect, o temă, o carte .... )
sau prin numirea unei trăsături definitorii ori a categoriei (este un fruct, este una
d intre rechizite, o jucărie...).
Reguli: elevii nu au voie să vadă obiectul, răspund doar la întrebări, au trei
încercări de a da răspunsul corect, apoi l i se oferă informaţii suplimentare.
Joc propus de
inv. Aurelia Costin, Liceul Sf. Nicolae, Gheorgheni
 PENTRU

� 0. MUZEUL ClASEI
_ ,

Obiectiv: formarea capacităţii de a realiza prezentarea orală a unui obiect .._

r
�
�:,.
prin activizarea şi nuanţa rea vocabularului, nuanţarea exprimării prin crearea
.
dirijată a fig urilor de stiL. dezvoltarea capacităţii de expunere.
�
Sar::�a didactică: d scuţii st �uctu rate în jurul în: re?ăril � r ,.Ce est� un . '' .';b
�
\�"·
"
V
· .. )
. . �
muzeu? Ş! " Ce ar putea sa cupnnda un muzeu al cunoz1taţilor? , spontaneitate <�

�· ;{\1\�
în comunicare prin va lorifica rea experienţei anterioare. ' ".. <::-
Etapele activităţii, descrierea jocului: (' t.J
a. crea rea, în clasă, a unui .. colţ al curiozităţi lor" (elevii vor aduce, timp de ,.,;�\
o săptămână, obiecte bizare sau fotografii cu lucruri ciudate, rare, vechi);
\�:

;d
�
'

"'�*-'
b. prezentarea obiectelor în cadrul unei activităţi autonome (după u n ·�

i"f'f'J
model oferit de învătător sau fără model).

.. Jf.
Activitatea se poate prelungi în:
· a. realizarea unui album al muzeului, compus din fotog rafiile obiectelor

şi din descrierile acestora, scrise de elevi sau de învăţător; 1

·--·';·'G.-�
b. realizarea unui afiş al muzeului, compus din fotog rafii şi o legendă a

� ��:���;;: � �: ���;;'ie�: :� ;� ��� �� �: �:;

;.

f::�....
__
obiect l fa · cl ă c i
i c e a c e caracteriza obiectele
prezentate: natural, fabricat. vechi, modern, recent. rar, preţios, obişnuit. · •
"
uimitor, bizar, ciudat, amuzant, impresionant etc ). " �
Reguli: pregătirea prezentării după model sau l i ber, situarea în timp şi
spaţiu a situaţiei alese, ideile să fie clar formulate şi uşor observabile, pronunţia
clară şi corectă.

Joc oropus de
Înv. Aurelia Costin, Liceul Sf Nicolae, Gheorgheni
....,..
PENTRU

27. CE-AR fi FOST DACĂ ...

Se împarte clasa î n d o u ă g rupe d u p ă ce, î n prealabil, s u n t aleşi patru elevi
care să formeze un juriu. Fiecare grupă formulează 10 întrebări legate de lecţiile
de l iteratură studiate. Acestea vor fi scrise pe 10 bileţele. Grupele îşi deleagă un
reprezentant care va trage, alternativ, cele 10 bi leţele. După fiecare extragere,
grupa adversă trebuie să răspur.dă !a intrebare.
Câştigă grupa care dă cele mai i nteresante răspunsuri, fapt hotărât de juriu.
Exemple de întrebări puse de elevi din clasa a IV-a:
Ce-ar fi fost dacă lupul din naraţiunea . Căprioara", de Emil Gârleanu, nu
ar fi atacat-o pe mama iedu/ui?
... dacă lupul din aceeaşi naraţiune ar fi fost personaj pozitiv?
... dacă tatăl copilului din .Cele dintâi lecturi� de Mircea Eliade, /-ar fi lăsat
să citească tot ce ar fi vrut copilul, inclusiv cărţile pe care era scris .Roman "?
... daca nu ar fr exrstat anotimpul de toamnă?
... dacă Prâslea cel Voinic din basmul popular "Prâslea cel voinic şi merele
de aur" s-ar fi Întâlnit cu A/eodor, protagonistul basmului .Aieodor-Împărat"?

Joc propus de
praf. Floarea Topoliceanu, Şcoala Tulgheş

28. MAl SPUNE CEVA!

Scopul: dezvo ltarea creativităţii şi a exprimării orale.
Sarcina didactică: să alcătuiască propoziţii corecte şi frumoase.
Organizare: copiii pot sta în bănci sau pot fi aşezaţi în cerc (chiar şi afară,
în natură).
Desfă�urare: Învăţătorul spune un cuvânt şi cere elevilor să adauge alt cuvânt,
astfel încât să alcătuiască o propoziţie. Mai departe, folosind expresia: "Mai spune
ceva!', se adaugă un nou cuvânt, dezvoltând propoziţia. Jocul continuă astfel şi se
opreşte în momentul în care elevii nu mai au nimic de completat.
Exem plu - copil
Copilul se joacă.
Învăţătoru l: Mai spune ceva!
Copilul vesel se joacă.
Învăţătoru l: Mai spune ceva!
Copilul vesel se joacă în g rădină.
Învăţătoru l: Mai spune ceva!
Copilul vesel se joacă în grădină cu mingea. Etc.
Joc propus de
praf. Delia Todorut Liceul Teoretic O.C. Tăsfăuanu, Topliţa
 PENTRU

29.
PENTRU ..
Scopul:
- dezvoltarea fluenţei vorbirii şi a exprimării orale;
- dezvoltarea atenţiei şi a spiritu lui de observaţie;
Sarcina didactică: să alcătuiască propoziţii corecte şi fru moase.
Organizare: Copiii vor fi aşezaţi în cerc.
Descrierea jocului: Unul d intre elevi va fi poştaşul.
Acesta va rosti propoziţia .Am adus o scrisoare pentru... ", completând cu
i nformaţii despre colegi (lnsuşiri, evenimente, talent etc.).
Elevii care se regăsesc în descrierea poştaşului îşi vor schimba locurile între
ei.
Cel care rămâne fără loc va continua jocul, preluând rol u l poştaşului şi
scrisoarea.

Exemple:
Am adus o scrisoare pentru cei care poartă ochelari.
Am adus o scrisoare pentru cei care poartă bluză roşie.
Am adus o scrisoare pentru cei care iubesc fotbalul.
Am adus o scrisoare pentru cine a primit azi un FB.
Etc.

Ce beneficii aduce acest joc?

Distracţie;
Atenţie;
Spirit de observaţie;
c Rapiditate;
. . Exprimare corectă.

�:::; �:; �: �· �"91�

0
prof. Mirela Nemţ� Şcoala Andrei Ş , �
 PENTRU

�n Ciric, Cv Ciric. . . ?
- v•

Tipul jocului: joc de cuvinte.

Scopul jocului:
- consolidarea cunoştinţelor despre părţile de propoziţie;
- fixarea întrebă rilor pentru recu noaşterea părţi lor de propoziţie;
- coeziunea grupului.
Organizare: Copiii vor fi împărţiţi în g rupe de câte 4, 5 sau 6, în funcţie de
preferinţele învăţătoru lui şi de numărul de întrebă ri.
Descrierea jocului: Fiecare grupă va primi câte o fişă cu prinzând un tabel
cu părţile de propoziţie şi întrebările corespunzătoare. Primul elev va scrie pe
fişă un c"vânt care să răspundă ia prima întrebare, după care va plia foaia şi o
va da mai departe. Al doilea va scrie un cuvânt care să răspundă la a doua
întrebare, va plia foaia şi va da mai departe. Se va proceda la fel până la ultima
întrebare. Cel care a scris primul cuvânt va desface foaia şi va citi propoziţia
rezuitată. jocui reincepe cie la eievui care a scris ai doiiea cuvânt, apoi ai treiiea
şi aşa mai departe, astfel încât fiecare din grup să răspundă la toate întrebările.
Pe lângă fa ptul că jocul este unul preferat de elevi pentru că stârneşte
amuzament prin propoziţi ile rezultate, jucându -se, aceştia conştientizează în
timp şi asociază denumirea părţii de propoziţie cu întrebarea aferentă. Elementul
de suspans şi su rpriza finală îi fascinează şi îi distrează pe elevi. De asemenea,
se obişnuiesc să citească şi să descifreze scrisul colegilor.
Observaţii: Întrebările pot fi structurate în mai multe moduri, schim bate
sau adăugate altele, în fu ncţie de obiective, de temă sau de voinţa învăţătorului.
Ideea e să rezulte propoziţii logice d i n pu nct de vedere g ramatical. Din
experienţă, pot spune că ele vor fi întotdeauna logice ca şi conţinut, chiar dacă
într-u n mod amuzant. Tocmai asta îi distrează şi îi motivează pe copii.
Recomandare: Pentru a rezu lta propoziţii logice, învăţătorul va d irija

l
răspunsurile elevilor, sugerându-ie o temă sau un subiect.
Exem p u :

SUBIECT ATRIBUT PREDICAT COMPLEMENT COMPLEMENT COMPLEMENT

CINE? CE FEl DE? CE FACE? CU CINE? UNDE? CÂND?

Fetiţa fru moasă cântă cu mama acasă duminică

Joc propus de
prof Mire!a Nemjoc, Şcoala Andrei Şaguna, Topliţa
 PENTRU

31. BiNGO-ROM
..
"""·r"'·
r ·
Tipul jocului: joc concurs. -

�--
Scopul jocului: să utilizeze şi să aplice conţi nuturile literare şi de limbă _ ,

\._"��, :'�
· studiate într-un context d iferit de fixare-aprofundare, să valorifice achiziţiile de
l i m bă şi literatură într-u n cadru de competiţie şi cooperare.

)
Sardr.a didactică: recunoaşterea unor personaje l iterare, descrierea unor ::. .
tablouri din texte lirice sau epice studiate, recunoaşterea autorilor unor o pere,

(\
..-
redarea unor elemente din biografia unor scriitori stud iaţi, memorarea unor
vers u ri, fixa rea unor noţiuni de l i m bă: sintaxă, morfologie, lexic sau fonetică, .f ..)·.
,.; .-:,. ·..

�
ordonarea cronologică a momentelor unor texte l iterare studiate etc.
,,:_:� �-�
..,,.<t�.

.: '::f!l-
Materiale necesare: un panou din polistiren (sau tablă) de 50 cm/50 cm,
6-20 cartonaşe de 10 cm/10cm, 4-5 imagi n i simbol, carioci, ace de sig u ranţă
\

':d
l·: . '
�!lari�
,magneţ1).
Descrierea j ocului: Pe un panou se montează 16-20 cartonaşe (câte 4-5 pe li
·· 'tf .
r1
un rând, fiecare rând fiind marcat cu câte un simbol sau o literă), :are pe o part:
au scr1se numerele de la 1 la 16, respectiv 20 1ar pe ceala lta parte se afla , , ' ·":
întrebări, imagini pentru recunoaşterea unor personaje sau scene/tablouri, . · ·.·· . .

expresii lacunare, cuvinte la care trebuie să găsească sinonime, respectiv '

·
'-'�
a ntonime şi alte sarcini adaptate temei vizate.
Clasa se împarte în două echipe a câte 8-10 elevi şi se desem nează câte un <•. • , .• .-

elev din fiecare echipă care să tragă la sorţi rândurile de cartonaşe la care vor
l ucra, fiecărei echipe revenindu-i câte 2 rânduri. Învăţătorul desemnează un <,S f i
moderator şi u n j u r i u care v a monitoriza răspunsurile corecte pentru fiecare "
echipă, fiind stabilit dinainte un punctaj pentru fiecare răspuns corect. M ode- t
. 1 >
·,

'
ratorul dă sta rtul concursului şi, pe rând, va trece la panou câte un membru din
J
·::';_'t:iJ
fiecare echipă, care va întoarce câte un cartonaş din rândurile ce revin echipei. / �"'"" '"" ' ·
Dacă elevul ştie răspunsul d e p e spatele cartonaşului, are voie s ă m a i întoarcă
'-:"\· '10, ,
·,:ifk'iJfJ
încă un cartonaş. Fiecare elev are voie să întoarcă doar două cartonaşe, chiar
dacă ştie ră spunsurile. Fiecare echipă îşi alege un lider care stabileşte cine
·. '
întoarce cartonaşele, nefiind obligatoriu ca fiecare mem bru al unei ech ipe să
treacă la panou. Dacă un elev nu ştie răspunsul, acesta poate fi dat de către u n '-
alt membru al echipei, care nu a fost la panou, dar echipa va fi penalizată, pentru
răspu nsul respectiv primind doar jumătate din punctaj. Echipa care nu ştie un
răspuns trebuie să spună " Pas ", având posibil itatea să răspundă cealaltă echipă,
primind ea punctajul pentru acel răspuns. N u trebuie să rămână nicio sarcină
nerezolvată.
După ce au fost întoarse toate cartonaşele şi s-au dat toate răspunsurile
corecte, juriul total izează punctajul celor două echipe şi desem nează echipa
câştigătoare. Recompensa o stabileşte învăţătorul.

Joc propus de
inst. Areta Ghiurţu, Şcoala Liviu Rebreanu, Miercurea Ciuc
A
PENTRU

32. LiCiTAŢIA
.
. Tipul jocului: joc concurs .
-
Scopul jocului: să exerseze ca pacitatea de prezumţie, intuiţie şi spirit de
observaţie, să asocieze cuvintele în propoziţie d u pă funcţia lor sintactico­

��
� .·
morfologică, să practice negocierea în grup.
Sarcina didactică: alcătuirea propcziţ!ilm cu respectarea relaţiilor sir.tac­
tico-morfologice d intre cuvinte, îmbogăţirea vocabularului cu expresii frumoase.
Materiale necesare: panou din pol istiren (tablă) sau flanelograf, jetoane
de carton colorat, markere colorate, ace de siguranţă (magneţi).
Descrierea jocului: Învăţătorul concepe două propoziţii dezvoltate (expresii
a rtistice) şi scrie cuvintele pe jetoane colorate, fiecare propoziţie având o
culoare. Amestecă apoi cele două propoziţii, lăsând însă subiectul şi predicatul
în acelaşi set de jetoane. Împarte clasa în două grupe şi distribuie fiecă reia câte
un set din jetoanele a mestecate. De la început se precizează că în setul de
jetoane se află cuvintele cu rol de subiect şi predicat, iar celelalte cuvinte care
formează propoziţia sunt printre jetoanele echipei adverse. Elevii trebuie să
descopere subiectul şi predicatul şi să negocieze cuvintele lipsă cu echipa
adversă, intuind pe parcurs cuvintele potrivite pentru a completa propoziţia. Îşi
vor da seama de cuvintele "parazite " prin faptul că vor avea altă culoare decât
subiectul şi predicatu l propoziţiei. Învăţătorul va introduce şi cuvinte în pl us,
care nu se pot integra în niciuna din propoziţii, jetoanele având aceeaşi culoare
cu celelalte cuvinte "parazite " . Astfel începe l icitaţia: "Noi cedăm cuvântul .... ,
voi ce cuvânt cedaţi? " . Pentru a îngreuna munca echipei adverse, cei care
neg ociază trebuie să ofere la început cuvinte care nu-i ajută prea mult pe
adversari, cum ar fi cuvinte de legătură, cuvinte parazit, atribute substantivale
etc. Jocul este complex deoarece la u n moment dat, jucătorii trebuie să intuiască
şi propoziţia echipei adverse. După ce consideră că au achiziţionat toate
cuvintele, echipele afişează la panou propoziţia formată. Prima echipă care
reuşeşte să formeze propoziţia şi rămâne cu cele mai puţine jetoane cu cuvinte
"parazite " este declarată câştigătoare.
Exemplu:
Propoziţia 1:
Ghioceii gingaşi din pădure infloresc primăvara devreme. Cuvinte
parazit: din, copac, iepure.
Propoziţia 2:
Elevii silitori !!!UiJl rezultate deosebite la învăţătură. Cuvinte parazit:
laborator, curte, de pe.

Joc propus de
inst. Areta Ghiurţu, Şcoala Liviu Rebreanu, Miercurea Ciuc
 ;; 'f,A, '--�
fl.�
�tt� �tt� • i.AnŢui. ·1
r
concurs.
'-�
T.l p U 1 JOCU
' 1 U .l : JOC
.
Scopul jocului: să exerseze legătura d intre un cuvânt în propoziţie şi
�-
,. �-..;, ':1
regentul său; să antreneze vocabularul; să dezvolte imag1 naţ1a.
Sarcina didactică: exersarea ŞI aprofundarea funcţiei sintactice a cuvmtelor
în propoziţie şi a legăturii dintre ele.
Materiale necesare: jetoane din carton, markere colorate, abţibilduri. " )
·� p \ '.
,., ��t�
.
Descrierea jocului: Elevii se aşază în linie, ţinându-se de mâini, rândul având
maxim 6-7 copii. Se pot forma astfel mai mu lte rânduri, fiecare dintre acestea t�_,\.;,)
: !
reprezen �ând o e� hipă. Un elev reprezi � tă o za " � lanţului . iar iecare za "
,. · <.<. � �

;{
ll)
. " " "
reprezinta un cuvant dm propoz1ţ1e cu eate o funcţ1e smtact1ca data.
"
După ce s-au format lanţurile , învăţătoarea arată primului lanţ" o schemă
" "
g ra maticală după care se va alcătui ad hac o propoziţie, fără ca elevii să se i\
consulte între ei, respectându-şi fiecare za" funcţia indicată.
" . . P ,.
Astfel, dacă schema a rată: S. A. P. C. A. A. însea mnă că primul copil din lanţ"
"
va trebui să spună u n cuvânt care să poată fi subiect, a l doilea să-i lege u n
.
\
atribut, al treilea să alăture predicatul, al patrulea să găsească complementul /.
potrivit, al cincilea să-i alăture un atribut şi al şaselea un alt atribut: ex. ! .

-�)
"Primăvara(S) vese/ă(A) soseşte(P) pe câmpiile(C) insorite(A) ale ţării(A)".
Fiecare za " trebuie să aleagă cuvântul în aşa fel, încât ..zaua " următoare să
"
' · ·. \j: ;•
se poată ..lega ", altfel .lanţul " se rupe " . Echipa care rupe lanţul" este eliminată. � '

r
" "
Câştigă echipa care a format cele mai multe propoziţii.
;.
Elevii din , a nţul " câştigător pot primi fiecare, ca recompensă, un abţibild în

-��f
"
piept.

Jocpropusde

�-,
inst. Areta Ghiurţu, Şcoala Liviu Rebreanu, Miercurea Ciuc

"-�
. .. {.J
 PENTRU

34. CUViNTE CU TÂLCi

Tipul jocu lui: joc concurs.
Scopul jocului: să ses izeze legătura log ică între cuvinte, să recu noască
construcţiile gen proverb, să desprindă mesajul unui proverb necunoscut.
Sarcina didactică: intuirea mesajului educativ din cadrul unei construcţii
de 1 1 m bă, Îmbogăţirea voca bularu!ui activ.
Materiale necesare: un panou din polistiren (sau tablă), jetoane de carton
cu imagini simbol, carton colorat, carioci, culegere de proverbe, ace de siguranţă
(magneţi).
Descrierea jocului: pe un panou se afişează trei imagini simbol (exemplu:
floare, frunză, brad). Se împa rte clasa în trei grupe şi fiecare grupă îşi alege câte
o imagine-simbol care va da şi n u mele echipei.
Sub fiecare simbol se montează o imagine mărită a simbolului respectiv (sau
altă imagi ne), pe care sunt prinse în dezordine cuvintele unui proverb necu­
noscut pentru fiecare echipă.
Elevii trebuie să intuiască ordinea logică a cuvintelor în propoziţie şi să
descopere proverbul. Pe o masă alăturată sunt puse jetoane de carton cu
cuvinte care, aranjate în propoziţii, explică mesajul fiecărui proverb.
După ce au descoperit proverbul, trebuie să găsească şi mesajul şi să-I
aranjeze pe panou, sub proverb. Prima echipă care rezolvă sarcina este declarată
câştigătoare.
Recompensa este stabilită d e învăţător.
Proverbele exemplificate: "La pomul lăudat să nu te duci cu sacul!";
" Cartea nu foloseşte doar când rămâne in minte, ci abia după ce ajunge la
suflet!"; "Prietenul adevărat la nevoie se cunoaşte!'.

exa ge: at
Tot ce este
un de ne adev ar l.
asc
Învă ţătu ra treb uie
tran sfor mat ă în
înţe lepc iune, şi n u în fa
lă!

ajuta
Un prieten sincer va01e!
.
la mare nev

Joc propus de
inst. Areta Ghiurţu, Şcoala Liviu Rebreanu, Miercurea Ciuc
 PENTRU

·-- <--.:;
1

- ��
r

2
.\
(fixare substantiv)

\._'<'4 f)
Clasa se împarte în 2 grupe. Elevii primei grupe trebuie să scrie, în 5 m inute,

)
6 substantive abstracte care încep cu literele: a, d, p , ţ şi 6 substantive concrete
care încep cu b, c, o, 1, iar g rupa a doua - 6 substantive abstracte care încep cu �
m, v , e , t şi 6 substantive concrete care încep cu f, h, n, i. �
Câştigă g ru pa care termină mai repede.

Joc propus de
prof. Floarea Topoliceanu, Şcoala Generală Tufgheş

36. SPUNE CE SUNT!

Se împarte clasa în 6 grupe. Fiecare grupă îşi alege un lider.
Acesta trebuie să reprezinte prin m i mică, gesturi, vestimentaţie, poziţia
corpului (comunicare nonverbală şi comunicare paraverbală) o meserie stabilită
anterior de întreaga grupă. Câştigă cei care recunosc cel mai repede m eseria
reprezentată.

Joc propus de
prof. Floarea Topoliceanu, Şcoala Generală Tulgheş

37. PROFESORUL!
Vorbim despre ora de l i m ba română. Elevi lor li se cere:
,.
)
: să descrie ora, în câteva propoziţii;
c să compare ora de limba română cu celelalte ştiinţe;
să asocieze o ra de limba română cu unul din adjectivele: tânăr, profund,

__)
ingenuu, spectaculos, plictisitor, invadator, abstract;
să analizeze structura orei de l iteratură şi apoi a celei de gra matică;

TI
- să aplice la viaţa reală, concretă, ceea ce dobândeşte prin studi u l
literaturii;
c să argumenteze că literatura este arta cuvântului " .
"

Joc propus de
prof. Floarea Topoliceanu, Şcoala Generală Tulgheş
 PENTRU

38. Gi.ASUi. ?ĂDU�ii

Se l i pesc pe tablă 10 desene conţi nând d iferite real ităţi d i n economia
pădurii: copaci, muşchi, trunchiuri căzute, stâ nci prin crengile copacilor, un
râuleţ ascuns printre frunze, o căprioară şi u n cocoş de munte. Elevii trebuie să
realizeze o compunere descri ptivă în care să folosească interjecţii/onomatopee
cât mai multe, pe care să le asocieze cu real ităţile prezentate.

Joc propus de
praf. Floarea Topoliceanu, Şcoala Generală Tulgheş

39, VREAU SĂ FIU MARE!

(c;lasiflc:area propoziţiilor)
Se împarte clasa în 4 g rupe. Fiecare elev din grupă pregăteşte un creion
colorat diferit de al celorlalţi.
Profesorul propune fiecărei echipe câte o propoziţie simplă şi o serie de
cerinţe:
Să transforme:
propoziţia simplă în propoziţie dezvoltată;
propoziţia enunţiativă în p ropoziţie interogativă;
propoziţia afirmativă în propoziţie negativă.
La transformarea propoziţiei simple în propoziţie dezvoltată, fiecare elev
trebuie să scrie un cuvânt cu creionul său colorat.
Joc propus de
praf. Floarea Topoficeanu, Şcoala Generală Tulgheş
 40.
--�_-'-·"'.-.(_''
it
'
Învăţătoarea pregăteşte 9 întrebări, câte 3 de fiecare rând. Câştigă râ ndul
... .\

care a răspuns la mai multe întrebări. ::··

- �-')
De exemplu: ,.::.,..

,
Cine răstoarnă carul mare?

. )
Cine ajunge departe?
Cine se scoală de dimineaţă? to to
..
Cine fură mâine un bou ?

,
·
Care pisică nu prinde şoareci?
Ce gâză vesteşte sosirea primăverii? {':; f· ·.J
�� : /ş�:������a;; ; ;::� �::;
. •.�', _ţ'
r . .. J
n n

'-
n , ă

"'�
Cine ştie o ghicitoare despre veveriţă, pisică?

·.:<-:f'
Învăţăioarea scrie �e tabl ă o propoziţie �; cere ele� ilor s � � lcătuias � ă alte
, _
propoz1ţ1 _1 care sa continue

:;J
'
cateva cele spuse 1n propoz1ţ1a scnsa pe tabla.
Variantă: Se va scrie pe tablă o scurtă povestire din viaţa copiilor.
Se va cere elevilor să schimbe numele personajelor, locul unde se petrec \
:· .1
·..�
faptele şi să schimbe sfârşitul.
Variantă, Se vor scrie pe tablă câteva cuvinte de sprUin şi se cere elevilor ;

:
··.
. .

· · ;:
să-şi imagineze povestiri care să includă aceste cuvinte. De exemplu: gară, tren, ·

)
tabără la mare (la munte), şezători, prietenii noi. -• .
.
·
i }
Se scriu pe tablă câteva cuvinte de sprij in, în majoritatea lor să conţină "
g reutăţi de ordin gramatical, şi se cere elevilor să-şi imagineze povestiri care să t. . \
includă aceste cuvinte. De exemplu: m-am dus, m-am Întâlnit, mi-a făcut o 1 ".
deosebită plăcere, ne-am plimbat, ne-am adunat, le-am pus, ne-am intors, mare � ...

f�;�;f �-g�
mul
�i: învăţătoarea prezintă elevilor u n obiect sau le cere acestora să
e
şi-1 re prezinte cât mai fidel, apoi cere ca fiecare elev să exprime în scris cât mai
muite însuşiri ale acestui obiect şi unde e posibil, să redea şi in s uşii a coiitra ile.
mic, mare
�;/)
'· � 1
Înalt, scund
blond, brunet, şaten • 1
zâmbitor, incruntat 1

.�
De exemplu: copil - isteţ priceput, ager --4
sănătos, bolnav

j
preşcolar, şcolar
disciplinat, indisciplinat
: r ' "'
atent, neatent, gură-cască

::: ::�: ::::::�: s;L_. i

asc t ·

. u. Şcoala Ge::��fu�h�; �
 PENTRU

41. BLAZ�N:.::.
Poate fi aplicat cu succes in toate clasele din invăţământul primar.
"Blazonul" propune completarea compartimentelor unei scheme cu desene,
cuvinte sau propoziţii care prezintă sinteza unui aspect rea l, a unei teme
stud iate. Presupune identificarea caracteristicilor unei teme sub forma simbolică
sau scrisă, prin real izarea unei sarcini comune intr-un timp dat într-o atmosferă
relaxa ntă şi cooperantă. Blazoanele pot fi real izate de un grup mare de copii
Ontreaga clasă) sau de grupuri mici.

Scopul: antrenarea capacităţii creatoare a elevu lui.

Obiective:
- identificarea caracteristicilor unei teme sub formă simbolică sau scrisă;
- realizarea unei sarcini comune într-un timp dat;
- sporirea interesul u i pentru cunoaştere;
- participarea activă a eievui u i ia iecţie.
Materiale necesare: coli A4, creioane colorate, pixuri, cartonaşe colorate,
jetoane, benzi de hârtie etc.
Etapele .,blazonului":
Comunicarea sarcinii d e lucru (grupuri mici formate d i n 4-5 elevi vor
rea liza blazonul pe tema ... );
Real izarea blazonului în grup mare;
Expunerea şi eva luarea frontală a blazonului.
Exemplu: la unitatea de învăţare ,. Primăvara " - clasa a IT-a.
Se înmânează elevilor câte o foaie A4 împărţită în 4 zone, aceştia îşi scriu
numele în colţul din d reapta sus şi sunt rugaţi să deseneze, în cele 4 cadrane,
câte un simbol al pri măverii. Se alege apoi blazo n u l grupului, iar la sfâ rşitu l
activităţii, cel al clasei. Se va l ucra pe două grupe.
După real izare le vor compara în activitate frontală.
U rmează partea de d iscuţii pe tema de mai sus. Un grup va prezenta câte
două însuşiri ale simbolurilor desenate, celălalt g rup, după p rezentarea
simbolurilor, va alcătui propoziţii în care să folosească cuvintele reprezentate
prin desen.
Blazonul poate fi reprezentat şi prin cuvinte, jetoane, benzi cu propoziţii
tematice.
Eva luarea jocu l u i se poate rea l iza prin înmânarea unor cartonaşe gen
felicitări, cu blazonul clasei, grupului care a rezolvat corect sarcinile de grup.
Prin acestjoc elevul
. Îşi dezvoltă capacitatea de a se exprima prin diferite forme de comunicare;
Îşi foloseşte în mod inovativ cunoştinţele acumulate;
Urmăreşte să optimizeze în mod creativ activităţile pe care le întreprinde;
Este capabil să-şi exprime propriile trăiri şi sentimente într-u n mod
autentic.
 PENTRU

Acest joc poate fi utilizat şi la orele de Consiliere şi orientare; elevii vor fi

învăţaţi să-şi descopere, să-şi evide nţieze competenţele, să-şi mărturisească
pasiunile sau să formuleze exemple de activităţi pe care şi-au propus să le
îndeplinească. Se poate pleca de la un blazon individual, rea lizând apoi chiar
unul al clasei.
Exemplu:

3. Ce nu îmi 4. Ce vreau să
1. Ce sunt eu? 2. Ce îmi place?
place? devin?

Rolul comunicării este aici cel de transmitere a unor valori, idea l u ri comune,
a sentimentu l u i de apartenenţă la grup. Grupul dă astfel sentimentul d e
încredere, efectul fiind educarea unui comportament tolerant faţă de opiniile
celorlalţi, acceptarea gândirii colective.
Joc propus de
prof. Luâa Borbeli, Şcoala Geo Bogza, Bălan
 PENTRU ORTOGRA M ELOR

1. "s
-
a
11
or1 "sa
• ff

Scopul:
- forma rea deprinderilor de scriere corectă;
- îmbogăţirea şi preciza rea vocabularului.

Completează cu cuvintele corespunzătoare versurile:

Irinuţa . . . trezit. Fata ei e ca o floare.

Şi-n oglindă ... privit. ... spălat cu periuţa
Mama ... o u rmăreşte; Apoi ... îmbrăcat fetiţa,
... mirat şi îşi zâmbeşte: Iar mămica ei, d i n prag,
" ... făcut fru moasă tare! " O priveşte cu mult d rag.

2. "s-a u
"
or1 "sau
• 11

... bătut acum un an ... se l u ptă ... se iartă

Doi cocoşi cu un curcan. ... bucăţile-şi împart,
Pentru ce ... luat la trântă?! Că ... strâns aici-n ogradă
Pentru o omidă crudă Găinuşele să-i vadă.
Şi ... ciondănit de zor
Şi pe-o râmă din obor

"" t "" t
3. "m r-o 11 sau "1n r-u n
11

... m ă r e o gutuie, U n păianjen subţirel

... salcie-o lămâie, Ţese pânza- ... cârcel.
... păr stă un d ovleac: ... mare de spanac
Parc-ar fi un cozonac. Stă chirci! u n pitpalac.
Castravete ... rână ... casă ca de os
Se târăşte prin ţărână. Doarme melcul lipicios.
... tufă, pitulat, Că-n livadă şi în vie
Tot suspină un gândac. E mare democraţie!

Exerciţii propuse de
prof. Magdalena Gal!, Şcoala Geo Bogza, Bălan
 PENTRU

1. EPO, 1 TAI, TAI, E

Obiective: încălzirea orga nismului, stimularea motricităţii, rapid itatea în
reacţie.
Scap: dezvoltarea limbaju l u i, stimularea rapidităţii şi a atenţiei, dezvoltarea
limbajului.
Desfăşurarea jocului: învăţătorul va exempl ifica cântecul, cântându-1 o dată
singur, apoi va repeta împreună cu copiii versurile până ce se vor şti într-o
oarecare măsură. Se va cânta cântecu l de către toţi participanţii, mimându-se
în acelaşi timp şi gesturile specifice cântecului; la EPO se vor bate cu palmele
d e 2 ori picioarele, la 1 TAI, TAI se va bate de 2 ori d i n palme, la E se vor pune
m â ! n i ! e încrucişate !a piept, !ar !a TUKI se vor pune mâinile pe cap.

Epo, i tai, tai, e

Epo i tai, tai, e
Epo i tuki, tuki
Epo, i tuki, tuki
Epo, i tai, tai e

Pe parcurs se măreşte ritmul şi se sch imbă ordinea.

2. CINE EŞTI, CINE SUNT?

Obiectiv: cunoaşterea şi definirea aproapelui.
Scap: dezvoltarea l i mbaj u l u i, înfrângerea timid ităţii, copilul trebuie să
reuşească să se exteriorizeze, să explice cine este şi să ştie să vorbească despre
ceilalţi.
Desfăşura rea jocului: se formează grupe de câte doi, fiecare îi pune
celuilalt întrebări pentru a-1 cunoaşte, după aceea trebuie să prezinte colegul la
celelalte grupe formate.
Materiale: hârtie şi creion.
Observaţii: copiii nu au voie să se jig nească.
 PENTRU

�
.;;;} • G HE�1Ul.
Obiectiv: să arunce corect ghemui, formulând întrebări; cunoaşterea
celorlalţi participanţi.
Scop: dezvoltarea l i m bajului, cunoaştere, creativitate, dezvoltare verbală
(prin întrebări).
Desfăşurarea jocuiui: copiii stau în cerc pe scău nele, unui aruncă ghemui
care este legat de haină către un alt elev, cel care a aruncat mingea-ghem pune
o întrebare celui care a primit ghemui. Acela va spune: " Eu mă nu mesc. ... Şi ....
(răspunde la întrebare)". Ex. de întrebări: .. De ce te·ai îmbrăcat în gri? De ce ai
părul prins aşa?" etc. La fel se proced ează aruncându·se ghemui de la unul la
celălalt. Jocul durează până ce ajunge ghemui la toţi participanţii.
Materiale: u n ghem de aţă (dacă e posibil, PNA sau fir mai g ros), iar dacă
nu, o minge de tenis sau de ping-pong.
Observatii: învătătorul aiută oarticioantii
. dacă este nevo ie. m inaea
- sau
ghemui să n u fie gr eu, să nu fie a runcai cu putere. Rolul jocu lui este de a-ţi
-

forma o părere despre partener.

4. CABANIERUL
O biectiv: încă lzirea organismului.
Scop: dezvoltarea limbajului, antrenarea memoriei, dezvoltarea motricităţii,
crearea unui stări de bună dispoziţie.
Desfăşurarea jocului: copiii sunt aşezaţi pe scaune, învăţătorul va spune
prima dată cântecul sub forma unei poezii, repetându-se d e 3-4 ori, până va fi
învăţat. Apoi se va cânta de către învăţător prima strofă singur, şi apoi cu toţi
copiii, la refren bătându-se din palme şi palmele de picior.
De priveşti pe harta lumii,
De priveşti pe harta lu mii, Refren: Oooo la, la
Vei vedea un punctuleţ. O la. La turio,
E-o cabană preafru moasă, O la, la iuhu, iuhu,
Cabanier pol iticos. O la. La turio,
O la, la iuhu, iuhu,
O la. La turio,
O la, la iuhu, iuhu,
O la. La turio, Oooooo.
Toată lumea-i spune babă,
Numai unu-i spune moş,
E-o cabană preafru moasă
Cabanier politicos. Refren
Material: scaune.
Observaţii: se poate mări ritmul, pentru a nu se plictisi copiii.
 .\
PENTRU

5.

it
"
Ob>odl< """' '" ' I O m �j " ' " ' '"'''"" <1 • """ ' ·
L.,..
·
Scop: să se încălzească pentru începerea programului. ·

. "1
Desfăşurarea jocului: se împart copiii câte doi, aşezându-se pe două
: !
rând u r . u � u l în aţa celuilalt Învăţăt� rul va exemplifica împreună cu un copil '\
JOCUl,. au pa care 11 va face cu toţ1 cop1 1 1 . .,. ,
Bătându-se d i n palme şi imitându -se, se spune:
.,).
. ,.;�,i. '
DI-MI-N EA-ŢA CÂN D MĂ SCOL DIN PAT,
C �M AŞA , IA-CA-ŞA \Se imi! � un scuturat din toate oasele); -�i-��
, :,,;;;,�·;:.

�\
MA DUC LA CHIUVETA LA SPA- LAT,
C U M AŞA. IA-CA-ŞA (se i mită un spălat de mâini şi de faţă);
ŞI-AM PLE-CAT LA U-BRA-RH, _

�
CUM AŞA, IA-CA-ŞA (se imită un pas de fugă); \.
Ş!-AM FU-RAT O J U -CA-RI-E, ii\
�
CUM AŞA, JA-C -ŞA (se imită cu mâinile lăsate jos un furt, rotindu-se
dmspre 1ntenor mspre extenor);
!
,,·..�-·
VÂN -ZĂ-TOA-REA M-A VĂ-ZUT,
C U M AŞA, IA-CA-ŞA (se imită o pereche de ochelari prin care se u ită
vânzătoarea);
ŞI-A CHE-MAT PO-LI-ŢI-A,
CUM AŞA, IA-CA-ŞA (se imită cu mâna un telefon, spunându-se ALO,
POUŢIA);
ŞI PO-U-ŢIA A VE-NIT,
CUM AŞA, IA-CA-ŞA (se imită cu mâinile, rotindu-se pe rând de la
interior spre exterior mişcarea unei sirene, imitându-se în acelaşi timp
şi vocal);
ŞI M-A PRINS ŞI M -A BĂ-TUT,
CUM AŞA, IA-CA-ŞA (se lovesc uşor G.i m â i n i l e peste m â i � i i e
parteneru lui).

După ce se face o dată într- un ritm mai calm, se poate mări ritmu l si chiar
inversa cuvintele în frază.
Observaţii: atenţie la mişcările efectuate, pentru a nu fi făcute spontan, şi
nici violente. Învăţătorul conduce jocul şi trebuie să fie cât mai inventiv.
 6, AM O CASĂ MICĂ
Obiectiv: să imite mişcări specifice cântecu lui.
Scop: dezvoltarea limbajului, dezvolta rea şi stimularea atenţiei, memoriei,
dezvoltarea motricităţi i.
Desfăşurare: învăţătorul va spune prima dată cântecul sub forma unei
poezii, repetându-se d e 3-4 ori, până va fi învăţat. Apoi se va cânta de către
învăţător singur, exemplificând, şi apoi cu toţi copiii. La cuvintele " aşa şi-aşa"
participanţii vor exempl ifica.
Eu am o casă m ică,
Aşa şi-aşa,
Şi fu mul se ridică,
Aşa şi-aşa,
Şi bat la uşa casei,
Aşa şi-aşa,
Şi-mi lustruiesc pa ntofii,
Aşa şi-aşa.

Observaţii: să fie suficient spaţiu ca să nu se lovească. Se pot introduce

versu ri noi însoţite de demonstraţie.

Jocuri propuse de
praf. psiholog Anca Truţa
 DE

1. POVESTEA TUTUROR
Unul dintre copii începe o poveste, cu formula clasică sau ... nu. Trebuie să
spună o singură frază. U rmătorul copil va continua povestea primului, cu
propriile idei. Povestea rezultată este una originală, care poate fi continuată atât
cât doresc participanţii, iar cursul ei este modelat de fiecare d intre copii.

2. FĂRĂ LEGĂTURĂ
Se alege o persoană care va adresa întrebări, iar ceilalţi vor răspunde. Cel
căruia i se adresează o întrebare trebuie să dea un răspuns care nu are nicio
legătură cu subiectul întrebării. De exemplu, dacă este întrebat cum se simte,
răspunsul să fie: .,Cerul este albastru" sau orice altceva, total d iferit de subiect.
Cel care răspunde concret primeşte o pedeapsă.
Jocul a re u n ritm foa rte ra pid, necesită mu ltă atenţie şi spontaneitate.
Răspunsurile trebuie date în trei secunde. Cel care conduce jocul nu a re voie să
adreseze mai mult de trei întrebări consecutive aceleiaşi persoane. Acesta va
încerca să găsească întrebări cu şanse cât mai mari de a primi, d e exemplu,
răspunsuri de genul .. Da " sau ., N u " .

3. ROŞIA
Copiii se aşază în cerc, iar unul dintre ei stă în centru.
Fiecare îi adresează acestuia o întrebare, iar răspunsul lui
va fi mereu acelaşi: .. Roşie " . Prima persoană care reuşeşte
să-I facă pe cel din centru să râdă îi ia locul. Întrebările trebuie
formulate astfel încât efectul să fie pe măsură.
De exemplu, .,Ce culoare au ochii tăi? " - .. Roşie " . Sau: .. Ce eşti? " - .. 0 roşie "
etc.
 �
( ��i DE

4 o DACĂ Ni.i-1 AŞA, CUM E?

Li se cere eievi lo:- să se gândească la personaje de poveste (U noscute de

Î toţi copiii, apoi por11ind în !anţ, fiecare elev îl întreabă pe coleg u l de bancă

.,
despre un anumit personaj ales de e! după modelul:
Fram, dacă nu e brun, cum e? ..
Pinocchio, dacă 11u e ascuftător. cuf't'! e? ...
Scufiţa Roşie, dacă nu e ascultătoare, cum e7
Lupul, dacă nu e m i los, cum e? ........
Cel care răspunde pune următoru l u i coleg întrebarea pregătită de el.

5. JOCUL COMPARAŢIILOR
moale ca ... alb ca .....
l i m pede ca d u ! ce ca ..
harnic precum .. fru mos ca
rotund ca .................. albastru ......
Se poate juca sub formă de concurs, elevii lucrând individual sau pe
grupe. Câştigă cel sau cei care găsesc mai mu lte comparaţi i.

6. MAŞINA DE SPĂLAT
Se formează două şiruri de copii, faţă in faţă. Un voluntar/cel care rămâne
fără pereche sau animatoru! trece printre cele două şi ruri (..maşina de spălat " ).
Când ajunge în d reptul crimei perechi d i n şir se opreşte şi aşteaptă să fie
.. spă lat": fiecare participant la joc îi pune mâna pe u m ă r şi îi spune o
caracteristică, o calitate personală sau o vorbă bună. Cel .. spălat" mulţumeşte şi
trece mai departe. Atenţie: se va i n sista de la început pe caracterul pozitiv a!
comu nicării! Neapă rat treb u i e să treacă prin ., maşina de spă lat" copiii trişti,
timizi, negativişti, pentru a le rid ica moralul, pentru a le dezvolta încrederea în
sine sau pentru a-i determina să gâ!ldească pozitiv.

7. CINE GĂSEŞTE MAl MULTE CUVINTE?

Găseşte cât mai multe cuvinte cu:
două l itere trei litere patru l itere cinci l itere

Jocuri propuse de
prof. Cristina Man, Şcoala Andrei Şaguna. iopliţa
 Copiii dis/exiei nu ştiu că ceilalţi copii percep lucrurile mai uşor, mai clar şi

În cazul copiilor dis/exiei, scopul inteNenţiei În grup este realizarea unei

că din acest motiv Învaţă mai repede.

abordări complexe: abordarea psihologică şi terapia logopedică.

Jocurile logopedice speciale, destinate tratării tulburărilor de Învăţare,
cuprindjocuri şi pentru Înţelegerea limbajului vorbit vocabular.
SCOPUL acestor jocuri este de: Îmbunătăţire a capacităţii de comunicare a
copiilor cu tulburari de Învăţare din clasele primare, creşterea Încrederii de sine
şi a stimei de sine, acceptarea reciprocă şi aprofundarea relaţiilor dintre copii.

1. CE AM SPUS?
Sarcina didactică: Copil u l are sarcina de a ghici ce am spus. Ce spune
"
robotul? Spune cuvântul în locul robotu l u i ! "
Material necesar: un robot-jucărie sau confecţionat împreună cu copiii.
Descrierea jocului: robotul s-a stricat şi poate vorbi doar sacadat, spunând
cuvintele pe su nete. Vom spune cuvintele pe sunete, ţinând o pauză de câte o
secu ndă între sunete (r-a-c, u -ş-ă, m-â-n-ă, s-u -r-d, c-â-n-d etc.).
Regulă: lungimea cuvintelor nu trebuie să depăşească 3 - 4 - 5 su nete.

2, CĂSUŢA VOCAiĂ
Sarcina didactică: Ultimul copil va reda " şti rea " , pe care trebuie să o
comparăm cu cea i n iţială.
Descrierea jocului: Conducătorul jocului va şopti o propoziţie dezvoltată
(4 - 5 cuvinte) în urechea copilului care stă lângă el. Acesta transmite ceea ce a
auzit copilului de lângă el şi aşa mai departe, până când ştirea ajunge la toţi.
Regulă: Grupul stă în cerc.
 3 • CE AM AUZIT LA RADIO?
Sarcina didactică: de a reda cele auzite cu propriile lor cuvinte.
Material necesar: un radio.
Descrierea jocului: se vor citi câteva texte scurte d i n 10 - 12 propoziţii.
Reguli:
Copiii vor sta în cerc.
Se vo.- dti t�xte ce i •Y•plică cu .·lozitatea io( ("Di11 l u mea animaieior" , Uespre
"
Dinozauri " etc. )

4. LA CE M-AM GÂNDIT?
Sarcina didactică: copiii au sarcina să găsească obiectul respectiv şi să
spună alte întrebuinţări.
Material necesar: foarfecă, ceas, minge.
Descrierea jocului:
Aşezăm pe masă câteva obiecte. Conducătoru l jocului va enu mera câteva
caracteristici particulare ale unuia dintre obiecte (de exemplu: Mă uit la u n
"
obiect din metal, atunci c â n d î l folosesc scoate sunete, poate f i folosit la
scurtarea părului'" etc.).
Se pot adăuga şi funcţiile acestora (formă, culoare, material etc.).
Reguli:
Conducătorul jocului va fi schimbat după fiecare prezentare.
Obiectele prezentate vor fi luate de către învăţător pentru a se evita unele
situaţii mai puţin plăcute.
 5. POVEŞTILE PĂPUŞILOR
Sarcina didactică: de a răspunde/a povesti în locul păpuşii.
Material necesar: 2 -3 păpuşi.
Descrierea jocului:
Se vor citi întrebările pe baza cărora copiii vor spune poveşti.
După primirea păpuşii, copilul va răspunde la întrebările: cine este el/ea,
unde trăieşte, cine-i sunt prietenii, ce mănâncă, ce îi place să tacă/să nu tacă, ce
s-a întâmplat cu el/ea în momentul "x " ?
Reguli:
Învăţătorul va nota răspunsurile copiilor.
Un copil va avea alocate 5 minute.
Copiii, la tinalu! jocului, pot să adreseze întrebări suplimentare.

Acestor jocuri li se poate da o notă de complexitate pentru aplicarea lor la

toţi subiecţii clasei, cu precădere la clasele 1 - a 11-a.
�.. �
__.)
_J
Jocuri propuse de
inv. Adriana Lăbonţ-Pop, Şcoala Miron Cristea, Topfiţa .

e ,. j
\u
 P R I N JOC

1. SIMON SAYS
Procedure:
The teacher or o ne of the students acts as 'Simon' and faces the other
students.
'Simon' gives students various instructions, for example, Simon says: 'stand
up : Simon says: 'sit down: etc. But 'Simon' also g ives instructions without the
use of 'Simon says'.
Students have to obey on!y the i nstructicns with 'Simon says'.
Students who obey the instructions without the use of 'Simon says' fa l i out.
The game continues until one student remains, who is declared ta be the
winner.

2 • FRUIT SALAD
Procedure:
Students sit on chairs i n a ci rele.
Teacher assigns fruit names to students around the ci rele, for example apple,
orange, lemon, banana, u ntil each student has a fru it name.
Teacher sel ects a student ta stand in the centre of the circle and removes
his chair from the circle.
The student in the middle calls out a fruit. Ali students known as this fru it
swap places. As they leave their chairs, the student i n the middle has ta find a
seat.
Whoever is left without a seat goes ta the middle of the ci rele.
The student in the middle can ca i i a fru it, or two, ar three, but when he ca lis
out fruit sa/ad ali students exchange places.
Variation:
The game can be played using different topics (sports, seasons, means of
transport, stories, vegeta bles, animals) and grammar structures as well (I'd l i ke
ta eat.../ to travel 1 ta see . . .l want to play .. ./ I like playing .. ./ travelling etc.)
 ir.l
PRIN JOC
iJA )
3.
Procedure:
Teacher d ivides students into two tea ms and asks them to stand in two
li nes with their backs to the other tea m.
They have to decide whether they will play Red Riding Hood, the Hunter.
or the Wolf.
When the teacher says 'start', the two tea ms turn around to face each
other and mime a n action representing the character they are playing.
Red Riding Hood defeats the Hu nter, the H u nter defeats the Wolf and the
Wolf defeats Red Rid ing Hood.
Sometimes, neither team wins because they both choose to be the same
character.
Variation:
The game can be adapted to other stories.

4. TRAFFIC LJGHTS
Procedure:
Teacher tells students they will move around the room and respond to
his/her orders: RED=stop; GREEN =go; YELLOW=sit down.
If anyone gets it wrong, they are " out ".
Variation:
Teacher can personalize the traffic lights and use other colours, e.g. pink,
blue, purple, etc. and other ord ers as well.

5. GOJNG SHOPPING
Procedure:
Students sit or stand i n a circl e., but they can sit at their desks as well.
One student says: '1 a m going to the market to buy carrots'.
The next person says: '1 am going to the market to buy ca rrots and
potatoes'.
Each student repeats the list adding a new item.
The aim of the game is to be a bie to remember ali the items the previous
students have said. The last student has the hardest task as she/he has to
remember the entire shopping list.
 i*i
( �ti PRIN JOC

t:.
\le PILI NG UP A SENTENCE
This is a game similar to Going Shopping.

1. A student tells something she/he likes. (for example 'l l ike chocolate')
Procedure:

2. Another student reca lls what the first student likes, and adds a 'like' of
his or her awn.
(for example 'Paul l i kes chocolate, l l ike skating).
3. The third student adds a 'like' of his/her own. For example, 'Paul likes
chocolate, Tom likes skating, l like watching TV' and so on with each student
adding something.
4. The last student has to remember the entire chain of 'likes'.
Variation:
lnstead of 'l like .. .' you can use 'l hate ... '/ 'l want to buy .. .'/ 'My favourite
colour (number, flower etc.) is .. .'/ 'My birthday is i n .. .'etc.
(inspired form Penny U r & Andrew Wright 2007. Five-Minute Activites.
Cambridge: Cambridge U niversity Press, p.62)

In what follows l will present some of the games and techniques l learned
from Richard Clark, the teacher trainer of the Drama Techniques cou rse in
Exeter, U K, 2011.

7. MELON, MELON, MELON

Procedure:
Students sit in a circle.
Teacher assigns every member of the group a fru it (s/he should choose
short names) except himself/herself. The idea is to "catch " their fru it by saying
its name (e.g. melon, melon, melon) three times before they can say it once.
lf teacher succeeds, she/he becomes student's fruit and the student has to
catch someone else out.
 ;,:.
P R I N JOC
iJA )
o

f!_�
g. CI.APP!NG
Procedure: r
�
�
Students stand in a ci rele and clap once for every person i n the ci rele going _

�
� 1
round as fast as they can. They clap �for anyone with an earring and once
� ��� �
Var1at1on:
Students clap twice for anyone with curly hair 1 wearing white trainers 1
)
...

"'
jeans etc. Students pass a clap, other students can change direction on a double � ' .

beat.

Procedure:
9. 1 LEFT MY WIFE IN NEW ORLEANS t�i
:_ �
"'a i\
Teacher starts by teaching the verse:
1 left my wife in New Orleans
�!!f'f'J

;d.
With twenty-five kids and a tin of beans,
l
Because it was right' right' right" for my country,
Bump-ty-bum! ·

Students practise on the spot, then walk about.

\y/';•
' ,·
The idea is that students walk as they say the rhyme, and the left and right
within the rhyme should correspond to their left and right feet. They need the ·'<
'' · ·t.•

Bump-ty bum for a quickjump step at the end to put them back on the correct �
foot to start ali over again!

10, MY BONNIE LJES OVER THE OCEAN - SONG

Students sing the verse standing or sitting on a l i the B's:
My Bonnie lies over the ocean
My Bonnie l ies over the sea
My Bonnie l ies over the ocean
Oh Bring Back my Bonnie to me.
Bring Back, Bring Back
Oh Bring Back my Bonnie to me, to me.
Bring Back, Bring Back,
Oh Bring Back my Bonnie to me.
Variation:
Students sing a song they ali know and stand up when they sing a word
beginning with a letter the teacher says.
Students sing a song they ali know and boys stand up when they sing a
word beginning with a letter, and girls stand up when they sing a word
beginning with another letter.
 P R I N JOC

....
• 1. TABLEAUX/BUILDING STRUCTURES
Procedure:
Teacher asks students to work in tea ms and m a ke letters, N u mbers,
O bjects or Buildings (e.g.: Chu rch, Fountain, Cuckoo Clock, iVIotor-b! ke,
Hel icopter).
Teachei te[[s students they must Jse eveîyor.e in the g:-c.:..; p. They sho;.:ld
not be afra id to use different levels, l i ft people, sta nd on chairs, !ie on the floor
etc.

12 e THE LEADER
Procedura:
Students sta nd in a circle.
Teacher sends o n e person out.
One student, the leader, starts performing different actions.
Everyone copies the student. He 1 she shculd use simple actions and do
them slowly.
The person sent out comes i n and has three guesses to see who is the
leader.

13. DUBBED MIMED READING

This exercise is a good opportunity to take advantage of course book texts.
1 d iscovered the acting talent at ;ome of my students through this exercise.
Procedure: One student reads the text or dialogue while the other one
m imes what is being read. The exercise can be do ne either in pairs or in groups,
i.e. one student is reading and a group of students mime what is read.
Variation:
This kind of activity can also be performed with songs. A group of students
sing, while the others (or only one student) mime what is being sung.
The games and activities 1 suggested can be used and adapted to all levels.

Praf. de limba engleză Stela Aciobăniţe1;

Şcoala Liviu Rebreanu, Miercurea-Ciuc, Harghita
 BIBLIOGRAFIE:

(.f:J
t .\.�-��
Abric, Jean-Ciaude, Psihologia comunicării Editura Polirom, Iaşi, 2002.

:�
Bartok, Ev ( oordonator), Eu citesc mai bine!, Îndrumător pentru tratarea

'!,.,,
tulburan!or lex1co-grafice.
. ·r. 11
fi
�, ,

. . _. .
Băban, Adriana, Consiliere educaţională, Editura Psinet, Cluj - N a poca,

Y��
.j
.
2003.

Bădică, T., ş.a., Jocuri didactice pentru dezvoltarea vorbirii EDP, Bucu reşti,

�::�� -�
r )
Ciu . Ga briela, Jocuri didactice, Editura Pax Aura - M u ndi, 2010.

..!'.",-�.,
Ch ivulescu, Liliana, Ciobanu, Ionela, Caiet de vacanţă pentru clasa a Il-a.

C reţu, Elvira, Îndrumător metodic - Dezvoltarea vorbirii şi activităţi

recreative, Ed itura Didactică şi Pedagogică, Bucu reşti, 1991.
;��ti
�· · J
Frincu, Ange!a, Jocuri didactice şi exerciţii distractive, E D P, 1972.

Gardin, Florin, Gardin, M a ria, Limba română - dictări exerciţii joc,

compuneri. ' 1
;; .··�
Gavriş Paşcu, Rodica, Păcu raru, Dana, Jocul ortogramelor.

,ţ)��l
Neacşu, Ioan, Didactica limbii şi literaturii române În clasele primare,
Editura Aius Print Ed, Craiova, 2008.

Peneş, Marcela, Îndrumător pentru folosirea manualului de limba română,

Editura Ara m is, 1997. - M� -
 PENTRU

Popescu, Ştefa n ia, Gramatica practică a limbii române, Editura Orizontu ri,
Bucu reşti, 1995.

Popovici, Consta ntin; Ch itic, O l i m pia; G h eba, Lucreţia; Po povici, Elena,

Culegere de jocuri didactice pentru clasele I-N, Editura Didactică şi
Pedagog ică, Bucureşti, 1971.

Simionică, Elena, Bogdan, Fănica, Gramatica ... prin joc, Editura Poiirom,
1998.

Şerdean, Ion, Metodica predării limbii române la clasele I-N, Bucu reşti,
Editura Didactică şi Pedagog ică, 1980.

Răduc-Opoiţ Sonia, Culegere de exerciţii şijocuri didactice pentru limba

română - Caietul Învăţătorului Editura Sca i u t Alexa nd ria. 1991.

Joc de perspicacitate - C D - E RC PRESS M U LTIMEDIA. Bucureşti.

Învăţământul primar, Revistă dedicată cadrelor d idactice, 1-2-3-4/2005,

1-2/ 2007.

Învăţământul primar, Revistă dedicată cadrelor d idactice, 2 - 3/2004,

Editura M i n i ped, Bucureşti.

Cântece şijocuri de copii (cu l egere) , Ed itura Minerva, Bucu reşti, 1982, pag.
119.
 CUPRI NS

ACTIVITĂTI RECREATIVE ÎN COMPLETAREA ACTIVITĂTILOR

DE CITIT-SCR! S . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . :. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

EXERCIŢII PENTRU DEPISTAREA TULBURĂRILOR DE AUZ ........ . .......... 39

JOCURI DIDACTICE PENTRU CLASELE a II I-a - a IV-a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..45

JOCURI PENTRU DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ........... . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . 79

UTILIZAREA JOCURILOR ÎN DEZVOLTAREA CAPACITĂTII

DE COMUNICARE A COPIILOR DIS LEXJCI .................... :. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85

BIBLIOGRAFIE . . . . . .......................................... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93