Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs de Gaze Lichefiate
Curs de Gaze Lichefiate
NIVEL AVANSAT
DEFINITII
Pentru scopul acestui curs ,se vor aplica urmatoarele interpretari . Alte
definitii sunt date in text.
Absolute temperature
Este temperatura pe scara absoluta care incepe la diviziunea zero absolut.
Unitatile sunt exprimate in grade C (celsius), K (kelvin), F (fahrenheit).
Absolut zero
Este temperatura la care orce miscare moleculara inceteaza, volumul orcarui
gaz devine zero. Este definita ca fiind egala cu -273,16 C sau -459,69 F.
Accommodation spaces
Spatiile de locuit sunt acele spatii folosite ca spatii publice, coridoare,
spalatoare, cabine, oficii, spitale, cinema si alte spatii similare. Spatiile publice
sunt acele parti ale spatiilor de locuit care sunt folosite ca holuri, sali de masa si
spatii similare permanent inchise.
Adiabatic
Adiabatic,proces termodinamic, produs fara transfer de caldura. Schimbarea
de volum adiabatica intr-un lichid sau gaz are loc fara pierderea sau castigarea de
caldura.
Administration
Administratie, este guvernul sau statul al carui pavilion nava este autorizata
sa-l poarte.
Air lock
Este un spatiu separat intre zona periculoasa cu posibile scurgeri de gaz pe
puntea deschisa si zona sigura fara scurgeri de gaz (ex. Camera motoarelor
electrice) avand doua usi metalice etanse la gaz cu spatiile dintre ele
suprapresurizat fata de zona periculoasa de pe puntea deschisa.
Anaesthesia
Reprezinta pierderea simturilor corpului si a cunostiintei.
1
Approved equipment
Echipament aprobat, este un echipament testat si aprobat de o autoritate ca
Administratia sau Societate de Clasificare. Aceasta autoritate trebuie sa certifice ca
echipamentul poate fi folosit in spatii cu atmosfera periculoasa.
Associated gas
Este gazul produs de o sonda al carui principal produs il reprezinta titeiul.
Asphixia
Asfixia apare in cazul cand sangele nu este alimentat cu cantitatea necesara
de oxigen. Se poate instala stare de inconstienta.
Asphyxiant
Este un gaz sau vapori ai unui gaz care nu au proprietati toxice dar
prezenta lui in anumite concentratii suficiente duce la eliminarea oxigenului si
conduce la asfixie.
Auto-ignition temperature
Este cea mai joasa temperatura la care un solid, lichid sau gaz se
autoaprinde fara contributia unor surse exterioare.
Boil-off
Sunt vaporii produsi deasupra nivelului de lichid al marfii datorita
evaporarii cauzate de incalzirea marfii.
Boiling –point
Este temperatura la care presiunea vaporilor marfii este egala cu presiunea
atmosferica.
Bonding (Electrical)
Reprezinta conectarea partilor metalice pentru a asigura continuitatea
electrica.
Booster pump
Este o pompa folosita pentru a creste presiunea de descarcare ,anand
aspiratie de la o alta pompa (pompa principala de descarcare).
Breadth (B)
Reprezinta latimea maxima a unei nave, masurata in metri, la cupla
maestra.
2
Bulk cargo
Este marfa transportata in tancurile navei fara a fi stivuita in butoaiei,
containere sau paletizata.
Bubble point
Este temperatura la care componentele cele mai usoare a unei mixturi incep
sa se evapore.
Calorimeter
Este un instrument pentru determinarea valorii calorice a unui combustibil.
Carcinogen
Este o substanta capabila sa cauzeze cancerul.
Cargoes
Marfurile – sunt produsele listate in capitolul 19 IGS CODE, transportate in
bulk de nave.
Cargo area
Este parte din nava care contine sistemul de depozitare al marfi, pompele
de marfa, camera compresoarelor marfii si incluzand zona puntilor de deasupra
acestor spatii.
Cargo conditioning
Reprezinta mentinerea cantitatii de marfa fara pierderi, presiunii in tanc in
anumite limite si a temperaturii dorite a marfii.
Cargo operations
Reprezinta orice operatiune la bordul unui transportor de gaz implicand
manipularea marfii in stare de vapori sau lichid , incluzand transferul.
3
Sisteme de relichefiere cascada reprezinta relichefierea sau condensarea
vaporilor de marfa intr-un proces unde agentul de racire este un refrigerant ca
freonul 22. Refrigerarea vaporilor agentului se face intr-un condensor racit cu apa
de mare.
Certified Gas-Free
Certificat ca fiind degazat inseamna ca un tanc, compartimentat sau
container a fost testat folosind instrumente aprobate si s-a dovedit ca fiind
suficient liber de gaze toxice sau explozive sau gaze inerte pentru scopul propus
ca si pentru lucrul cu flacara deschisa, in timpul testului, de o persoana autorizata
si s-a eliberat un certificat in acest scop.
Cofferdam
Reprezinta spatiul dintre doi pereti metalici adiacenti sau punti; poate fi un
‘void space ‘ sau un tanc de balast.
CEFIC
Conciliul European al Industriei Chimice
Certificate of Fitnes
Reprezinta certificatul eliberat de Administratia unei tari confirmand ca
structura, echipamentul fitingurile, amenajarile si materialele folosite in constructia
unui transportor de gaz sunt in concordanta cu cerintele relevante ale IGS CODE.
Asemenea certificare poate fi eliberata in numele Administratiei de o Societate de
Clasificare recunoscuta.
Critical pressure
Reprezinta presiunea minima ceruta pentru a lichefia un gaz la temperatura
critica.
Critical temperature
Reprezinta temperatura deasupra careia un gaz nu mai poate fi
lichefiat ,oricat de mare ar fi presiunea.
Cryogenics
Reprezinta ramura fizicii si ingineriei chimice care se ocupa cu studiul
temperaturilor foarte joase si a fenomenelor care apar la aceste temperaturi.
4
Dalton law of partial pressures
Legea lui Dalton – presiunea exercitata de un amestec de gaze este egala cu
suma presiunilor pe care fiecare gaz l-ar exercita daca ar ocupa singur intregul
volum al vasului.
Deepwell pump
Pompe de marfa tip DEEPWELL.
Density
Densitatea reprezinta masa unitati de volum a unei substante in conditii de
presiune si temperatura determinata.
Dew point
Temperatura la care apa dintr-un amestec condenseaza.
Endothermic
Este un proces care este insotit de absorbtie de caldura.
Enthalpy
Este o marime termodinamica folosita in studiul proceselor fizice si
chimice. Este egala cu suma energiei interne a sistemului. Se masoara in kj / kg.
Entropy
Entropia este o marime termodinamicacare exprima modalitatea de evolutie a
unui sistem intre 2 stari de echilibru.
Exothermic
Este un proces insotit de degajare de caldura.
Filling limit
Reprezinta volumul tancului, exprimat in procente din volumul total, care
poate fi umplut in siguranta tinand cont de posibila expansiune a lichidului.
Flame arrester
Este un dispozitiv folosit in liniile de ventilatie pentru a restrictiona
trecerea scanteielor in spatiile inchise.
Flammable
Capacitatea unui amestec de a fi aprins si ars . Termenul , gaz flamabil , este
utilizat pentru a descrie un amestec de aer si vapori in limitele flamabilitati.
Flammable products
Sunt acele produse identificate cu un “F” pe coloana “f” in tabelul cuprins
in cap.19 IGS CODE.
5
Flammable range
Zone de flamabilitate (explozie) care reprezinta zona intre minimum si
maximum concentratiei de vapori in aer care formeaza un amestec exploziv. De
obicei abreviatia LFL si UFL. Acestea sunt sinonime cu LEL si UEL.
Flash point
Este cea mai joasa temperatura la care un lichid emana o cantitate
suficienta de vapori pentru a forma un amestec inflamabil cu aerul, deasupra
suprafetei lichidului, ori intr-un recipient. Acestea se determina in teste de
laborator in recipiente recomandate.
Gas carrier
Este o nava de transport marfa construita sau adaptata si folosita pentru
transportul in vrac al orcarui gaz lichefiat sau al altor produse listate in IGS
CODE.
Gas – freeing
Introducerea de aer proaspat intr-un tanc, compartiment sau container pentru
a inlocui gazele toxice, flamabile sau gazul inert, la nivelul cerut de scopul
propus (ex. Intrare in tancuri, lucrul cu flacara deschisa).
Hard arm
Este un brat metalic articulat folosit in terminale pentru a conecta liniile de
la uscat cu manifoldul navei.
Heat of fusion
Reprezinta cantitatea de caldura necesara pentru a efectua schimbarea starii
de agregare a unei substante de la solid la lichid ,la temperatura constanta.
Heat of vaporisation
Este cantitatea de caldura necesara pentru a efectua schimbarea starii de
agregare a unei substante de la lichid la vapori ,la temperatura constanta.
Hold space
6
Este spatiul inchis ,in structura navei in care este dispus sistemul de
depozitare al marfii.
Hot work
Este activitatea care implica flacari sau temperaturi suficient de inalte
pentru a determina aprinderea unui gaz inflamabil. Aceasta include orice activitate
implicand folosirea suduri, echipament de cositorire si echipament ce poate
determina aprinderea unui gaz inflamabil.
Hydrates
Compusi formati la o anumita presiune si temperatura prin reactia intre apa
si hidrocarburi.
IACS
Asociatia Internationala a Societatilor de Clasificare.
IAPH
Asociatia Internationala a Porturilor.
ICS
Camera Internationala de Navigatie.
IMO
Organizatie Maritima Internationala, este o Agentie specializata a Natiunilor
Unite care se ocupa cu problemele maritime.
Incedive spark
O scanteie cu temperatura si energia suficienta pentru a aprinde un gaz
inflamabil.
Independent
Inseamna ca un sistem de tubulaturi sau ventilatie (de ex.) nu este in
niciun fel conectat la alt sistem si nu exista nici un fel de posibilitate de
conectare la alt sistem.
Inert gas
Un gaz sau vaporii care nu suporta arderea si nu reactioneaza cu marfa.
Inerting
Introducerea gazului inert intr-un spatiu pentru a reduce si mentine
continutul de oxigen la un nivel la care arderea nu este suportata.
7
Inhibited cargo
O marfa care contine un inhibitor.
Inhibitor
O substanta folosita pentru a preveni sau a intarzia deteriorarea marfii sau
posibilul risc al unei reactii chimice.
Insulating flange
Este un dispozitiv fixat intre flanje metalice, suruburi, saibe pentru a
preveni continuitatea electrica intre tubulaturi, sectiuni de tubulatura.
Insulation space
Este spatiul care poate fi sau nu un spatiu de izolare umplut total sau
partial de izolatie.
Interbarrier space
Este spatiul intre prima si a doua bariera umpluta in intregime sau partial
de izolatie.
Intertanko
Asociatia Internationala a Armatorilor de Tancuri.
Intrinsically safe
Siguranta intrinseca – cand orice scanteie sau efect termic produs in mod
normal sau accidental este incapabil de a aprinde un amestec.
ISGOTT
Ghidul International pentru Tancuri si Terminale, publicat in concordanta cu
ICS, OCIMF, IAPH.
Isothermal
La aceeasi temperatura. Cand un gaz trece printr-o serie de variatii de
volum si presiune fara a-si schimba temperatura, schimbarile sunt facute izotermic.
Latent heat
Caldura necesara pentru a determina schimbarea unei substante din faza
solida in faza lichida (caldura latenta de fuzionare) sau din lichid in vapori
(caldura latenta de vaporizare). Aceste schimbari de faza pentru un sistem cu un
component apar fara modificarea temperaturii in punctul de topire respectiv
vaporizare.
Length (L)
Lungimea reprezinta 96% din lungimea totala la linia de plutire se masoara
in metri.
8
Liquefied gas
Este un gaz care are presiunea absoluta a vaporilor mai mare de 2,8 kp / cmp
la 37,8C si anumite substante specificate in IMO Codes.
LNG
Gaze naturale lichefiate; principalul constituent il reprezinta metanul.
LPG
Gaze Lichefiate Petroliere – principalele sunt propanul si butanul transportate
separat sau in amestec.
Machinery spaces
Sunt toate spatiile din compartimentul masini (de categoria A) si toate
celelalte spatii continand motoare de propulsie, caldari, masini cu aburi si ardere
interna, generatoare si alte masini electrice principale si alte motoare si masini.
MARVS
Este presiunea maxima setata pe valvulele de siguranta ale tancurilor de
marfa.
Mole
Cantitatea dintr-o substanta in orce sistem de masurare a greutatii, care
corespunde valorii numerice a greutatii moleculare a substantei (ex. Pentru propan
greutatea moleculara este de 44,1gram –mol.
Mole fraction
Numarul de moli al fiecarui componenet dintr-un amestec impartit la suma
numarului total de mol al fiecarui component.
Mole percentage
Fractie molara x 100.
Natural gasoline
Hidrocarburi lichide, in principal pentan si substante hidrocarbonice grele,
extrase din gazul natural.
NGL
Gaz natural lichid. Fractie lichida deobicei in asociere cu gazul natural
tipice etan, propan, butan, pentan si alte substante hidrocarbonice mai grele.
9
OCIMF
Forumul Maritim International al Companiilor Petroliere.
Odoriser
Compus puternic mirositor adaugat pentru a furniza un miros distinctiv asa
incat scurgerile gazelor fara miros (metan, propan, butan) sa poata fi detectate in
concentratii mai mici decat LEL. Ethyl mercaptan este deobicei folosit pentru
acest scop.
Organisation
Organizatia Internationala Maritima.
Oxygen analyser
Instrument folosit in masurarea concentratiei de oxigen, de obicei ca
procente din volum.
Partial pressure
Presiunea exercitata de un componenet al unui amestec de gaze ca si cand
ceilalti componenti nu ar fi prezenti. Presiunea partiala nu poate fi masurata direct
dar este derivata din analizarea amestecului si calcularea cu Legea lui Dalton.
Permeability
Peroxid
Compus format prin reactia chimica dintre marfa lichida sau vapori si
oxigenul atmosferic sau oxigenul din alte surse. Compusul poate fi in anumite
cazuri foarte reactiv sau instabil si constituie un posibil risc.
Polymerisation
Fenomenul prin care moleculele unui compus particular pot reactiona intre
ele formand o unitate care contine intre 2 si 2000 de molecule - se numeste
polimer.
Port administration
Autoritatea corespunzatoare a tarii in portul careia nava este in prezent
situata.
Pressure
Forta pe unitatea de suprafata.
10
Primary barrier
Elementul interior destinat sa contina marfa, cand sistemul de depozitare al
marfii este format din doua bariere.
Purging
Introducerea nitrogenului sau a unui gaz inert sau vapori de marfa
corespunzatori pentru a inlocui o atmosfera necorespunzatoare dintr-un tanc.
Refinery gas
Gazul rezultat din operatiunea de rafinare a titeiului cuprinzand in principal
hidrogen, metan, etc.
Reliquefaction
Transformarea in lichid a vaporilor de marfa prin procesul de lichefiere.
Responsible officer
Comandantul sau orce ofiter delegat de comandant responsabil pentru orice
operatiune sau activitate.
Rollover
Un fenomen rezultat din tulburarea unui echilibru instabil dintre doua
straturi de lichid dintr-un tanc. In anumite conditii un strat mai greu de lichid
poate fi deasupra unui strat mai usor de lichid.
Saturation temperature
Temperatura la care presiunea lichidului este egala cu presiunea atmosferica
la suprafata lui; aceasta temperatura variaza cu presiunea.
11
Saturated vapour pressure
Presiunea la care vaporii sunt in echilibru cu lichidul la o anumita
temperatura.
Secondary barrier
Invelisul exterior al sistemului de depozitare al marfii destinat sa ofere
retinerea temporara a oricarei scurgeri de lichid prin bariera primara si sa previna
coborarea temperaturi structurii navei la un nivel periculos.
Self – reaction
Tentinta unui chimical de a reactiona cu el insusi avand ca rezultat
polimerizarea sau descompunerea.
Separate
Inseamna ca sistemul de tubulaturi al marfii sau sistemul de ventilatie, de
exemplu, nu este conectat la nici un alt sistem de tubulaturi sau alt sistem de
ventilatie.
Service spaces
Sunt acele spatii folosite pentru bucatarii, oficii continand mijloace de gatit,
depozite, magazii, ateliere, sau altele decat acestea formand parte din
compartimentul masini.
Slip tuble
Un sistem de masurare a ulajului de tip inchis folosit pentru a determina
nivelul de lichid la navele semirefrigerate si full presurizate.
SIGTTO
Societatea Internationala a Tancurilor de Gazelor Lichefiate si a Oeratorilor
de Terminale.
Sloshing
Valuri formate la suprafata lichidului marfii in tancuri datorita miscarii
navei.
Span gas
Un tip de gaz cunoscut ca compozitie si concentratie folosit pentru
calibrarea detectoarelor de gaz de la nava.
12
Specific gravity
Raportul intre greutatea volumului unei substante la temperatura t1 si
greutatea aceluiasi volum de aer la temperatura t2, unde t1 si t2 nu sunt neaparat
egale.
Specific heat
Raportul dintre capacitatea termica a unei substante si cea a apei. Pentru
un gaz caldura specifica la presiune constanta este mai mare decat aceea la volum
constant.
Spontaneous combustion
Aprinderea unui material datorata reactiei materialului cu el insusi si
degajarii de caldura, fara expunerea la o sursa externa de aprindere.
Static electricity
Electrizarea unor materiale de tip diferit prin contact fizic sau prin
separare.
Surge pressure
Un fenomen generat in sistemul de tubulaturi cand are loc o modificare
puternica a debidului. Aceasta presiune creata poate fi periculoasa daca
modificarea ratei se face brusc si va avea ca rezultat un val de soc care poate
avaria tubulatura sau echipamentul.
Systemic poison
O substanta toxica capabila de a intra in sange si de a afecta intregul
organism.
Tank dome
Partea superioara a unei portiuni de cargo tanc.
Toxic products
Sunt acele produse identificate ca “T” in coloana ”f” din capitol 19.
Vapour density
13
Masa pe unitatea de volum a unui gaz sau vapori in anumite conditii de
temperatura si presiune.
Vapour pressure
Presiunea exercitata de vapori la suprafata lichidului la o temperatura data.
Venting
Eliberarea vaporilor de marfa sau gaz inert din tancurile navei si sitemele
adiacente.
Void space
Un spatiu inchis in zona tancurilor de marfa, exterior tancurilor de marfa
si care nu este magazie, tanc de balast, tanc de combustibil, camera pompelor sau
compresoarelor.
Water curtain
Perdea de apa deasupra puntii in zona manifoldului – in special la
transportoarele LNG - folosit pe timpul incarcarii / descarcarii pentru a prevenii
rupturile in structura navei datorate temperaturii scazute in cazul scurgerilor de
marfa.
Water fog
Picaturi foarte fine de apa generate la presiune foarte mare stuturi de
pulverizare.
14
REGULATION $ CODES OF PRACTICE FOR GAS CARRIERS
15
- Codul pentru constructia si echipamentul navelor transportoare de gaze
lichefiate in vrac – se aplica transportoare de gaze lichefiate in vrac construite
intre 31 octombrie 1976 si 1 iulie 1986;
- Codul International pentru constructia si echipamentul navelor transportoare de
gaze lichefiate in vrac (IGC) adoptat in 17 iunie 1983 – se aplica navelor
construite dupa 1 iulie 1986.
1. General
Codul s e aplica navelor, indifferent d e marime, angajate in transportul
international al gazelor lichefiate cu presiunea absoluta a vaporilor de pasind
2,8Kp/cmp la temperatura de 37,8C si altor produse listate in cap.19. Clarificarea
vine pentru a lamuri aplicarea codului navelor transportoare de marfuri periculoase,
ca produse petroliere sau chimice. Cerintele pentru inspectia initiala (survey) sunt
specificate. Unei nave transportoare de gaz care respecta cerintele Codului i se
elibereaza un certificat international “Certificate of Fitness for the Carriage of
Liquefied Gases”. Certificatul este valabil 5 ani, cu conditia ca nava sa fie
reinspectata annual, si trebuie sa fie disponibil tot timpul la bordul navei
4. Cargo Containment
16
Cuprinde cerintele Codului pentru sistemul de marfa. Sunt incluse cerinte
speciale pentru tipurile de incarcari proiectate, analiza structurala, stresul permis
proiectat, bariera secundara, calcule termice, materiale, constructia si testarea. Vom
descrie in acest capitolul diferite sisteme de depozitare / manipulare a marfii.
a) Tancurile integrale - formeaza o parte integranta a corpului navei
si sunt influentate in aceeasi maniera de stresul structurilor
corpului navei, adiacente tancurilor.
b) Tancurile membranate – nu au suport propriu si au in compunere
un strat subtire (membrana) suportata prin izolatie pe structura
adiacenta a corpului navei. Membrana este proiectata in asa fel ca
expansiunea termica sa de alt tip este preluata fara stresuri
nejustificate.
c) Tancuri semi – membranate - sunt cu suport propriu, cand
tancurile sunt goale, si se sprijina pe structura corpului navei
cand sunt incarcate.
d) Independente – sunt tancuri cu suport propriu, nu formeaza corp
comun cu corpil navei si nu sunt esentiale pentru structura de
rezistenta a navei. Tipuri de tancuri independente:
- Tip A – construite in principal din suprafete plane. Sunt tancuri proiectate
pentru presiuni de vapori de maxim 0,7 barg, deci marfurile trebuie sa fie
transportate in conditii de refrigerare sau aproape de presiunea atmosferica
(normal sub 0,25 barg)
- Tip B - pot fi construite fie din suprafete plane sau tip nave presorizate.
Tancurile sferice sunt bine cunoscute ca tancuri tip B.
- Tip C - (se refera de asemenea la tancuri preseurizate), sunt nave care
indeplinesc cerinta ca principalul factor care determina stresul sa parvina din
spatial destinat vaporilor.
Toate categoriile de tancuri, exceptand tancurile independente tip C, sunt
proiectate pentru o presiune maxima de 0,25 barg, cu o posibilitate de crestere
pana la 0,7 barg – permisa de Administratie.
In plus tancurile integrale sunt in general limitate la transportul marfurilor
avand o temperatura de -10C sau mai mare la presiunea atmosferica. Pentru toate
tipurile de tancuri, cerintele sunt date pentru prevederea cu bariera secundare. Nu
sunt cerinte pentru marfurile transportate la o temperatura de -10C sau peste.
Pentru temperaturi intre - 10C si - 55C, corpul navei poate actiona ca o bariera
secundara iar pentru temperaturi -55C bariera secundara este necesara.
17
6. Materials
Acest capitol reda cerintele pentru table, sectiuni, tubulaturi, suduri, etc,
folosite in constructia tancurilor, bariera secundara, structura continua a corpului
navei.
9. Environmental Control
Acest capitol furnizeaza standarde pentru controlul atmosferei din tancurile
de marfa si sitemul de tubulaturi, spatiile interbariera si void spaces, spatiile de
vapori ale tancurilor de marfa incarcate. Cerintele sunt stabilite pentru calitatea si
controlul gazului inert produs la bord. Sunt de asemenea specificate standardele
pentru magazii unde nu este necesara inertarea.
18
13. Instrumentation (Gauging, Gas Detection)
Cerintele sunt date pentru indicatoarele de nivel in tancuri si alrme,
manometer si indicatoare de temperatura in sistemul de marfa si echipamentul de
detectare a vaporilor.
19
au punct de aprindere coborat si temperatura de ardere normala.
Nave Tip II sunt cerute pentru aceasta categorie.
c) Produse cu risc minor – sunt substantele care au numai un risc
criogenic sau un risc pentru sanatate la concentratii foarte mari.
Nave Tip III sunt cerute pentru aceasta categorie.
20
Carbonul este unic prin aceea ca atomii formeaza legaturi covalente intre ei
intr-un lant lung de molecule; acestea sunt baza materiei vii cunoscute sub numele
de Compusi Organici si majoritatea dintre ei contin unul sau mai multi atomi de
carbon. Toti ceilalti compusi sunt cunoscuti ca si Compusi Anorganici; aceasta
categorie include un mic numar de compusi continand carbon incluzand carbonati
metalici, carbon monoxid, carbon dioxid, carbamatii si altii citiva. Compusii
anorganici pot avea legaturi covalente, legaturi ionice sau amandoua.
Dintre 6 electroni ai atomului de carbon, 2 sunt in legatura stransa cu nucleul
si 4 sunt disponibili pentru legaturile covalente; electronii disponibili sunt
cunoscuti ca Valente Electronice. Hidrogenul are doar o valenta electronica in asa
fel ca 4 electoni de hidrogen si un atom de carbon pot fi legati prin perechi de
electroni pentru a forma metanul. Atomii de carbon pot forma de asemenea
legaturi duble intre ei; acestea implica 2 perechi de electroni; ca exemplu
molecula de etilena care are in compozitie 2 atomi de carbon si 4 atomi de
hidrogen. Acestea pot fi descrise prin urmatoarele simboluri “.” inseamna o
valenta electronica, “-“ o legatura covalenta simpla si “=” o legatura covalenta
dubla.
H H H
C H H C H C = C
H H H
21
uniti printr-o dubla legatura si acestera se zice ca ar fi Nesaturate. In felul acesta
daca o molecula contine 2 legaturi duble sufixul corespunzator “diena” va fi
folosit, exemplu, butadiena. In general hidrocarburile saturate sunt stabile si relativ
nereactive; cea mai cunoscuta reactie este reactia cu oxigenul (sau combustia)
pentru a produce bioxid de carbon si apa cu degajarea unei mari cantitati de
caldura. Aceasta reactie , daca este necontrolata poate avea loc in mod exploziv si
cauza pagube considerabile. Hidrocarburile nesaturate sunt de asemenea stabile dar
mult mai reactive. Cea mai cunoscuta reactie a hidrocarburilor nesaturate apare
cand ele reactioneaza impreuna si formeaza un lant lung; acest proces este numit
Polimerizare. Formarea polietilenii din etilena este un exemplu clasic de
polimerizare.
H H H H H H H H
C = C + C = C > C C C C
H H H H H H H H
H H H H H H H
H C C C C H OR H C C C H
H H H H H H
H C H
H
Normal butan Izo butan
22
Principala diferenta in proprietati intre cei doi izomeri este punctul de
fierbere la presiunea atmosferica; acesta este -0,5C pentru n-butan si -11,7C pentru
i-butan. Izomerii cu lanturi in linie dreapta totdeauna au punctul de fierbere mai
ridicat deoarece moleculele interactioneaza unele cu altele si aceasta cere o energie
mai mare pentru a o separa. Cu cat numarul de atomi este mai mare cu atat
numarul de posibili izomeri este mai mare.
Un aspect in legaturile covalente ale hidrocarburilor este foarte folositor in
operarea anumitor transportoare de gaze, in special in detectarea gazelor; acesta
este efectul legaturii C – H spectru vizibil sau in lumina infrarosie. Hidrocarburile
sunt bine cunoscute ca refractanti ai lumini ca un rezultat al diferentei in
caracterisiticile optice dintre hidrocarburi si aer, exemplul cel mai cunoscut este
“stralucirea“ vazuta in jurul stutului cand umplem rezervorul unei masini cu
combustibil. Rezultatele acestui fenomen sunt determinate din efectele diferite ale
trecerii luminii prin diferite gaze.
Atomii uniti prin legaturi covalente sunt intr-o stare de continua vibratie ei
pot fi viziualizati ca si cand ar forma impreuna un arc. Fiecare tip de legatura
vibreaza cu frecventa ei caracteristica. Daca o monstra este supusa radiatiei
infrarosii gradual la o frecventa variabila, fiecare tip de legatura va absoarbe
radiatia la frecventa corespunzatoare nivelului de energie al frecventei
caracteristice. Exista un alt concept chimic pe care trebuie sa-l introducem pentru
a fi in masura sa intelegem un termen ce apare in multe aspecte ale transportului
de gaze. Acesta este conceptul de Mol.
Cand facem calcule avem nevoie de o unitate conventionala care sa
reprezinte cantitatea de materiale. Putem calcula valoarea proprietatilor pe
molecula, dar exista inconvenientul unitatii foarte mici pentru scopuri practice. Deci
folosim Molul care este derivat din masa atomica a unei substante asa cum am
definit-o mai sus. Un mol dintr-o substanta cantareste acelasi numar de grame ca
si masa atomica a substantei si contine un anumit numar de atomi sau molecule
din aceasta substanta. Acest numar este in mod curent cunoscut ca numarul lui
Avogadro, dupa chimistul care a propus pentru prima data teoria. De exemplu, un
mol de carbon cantareste 12 gm si un mol de metan cantareste 16gm; este
important de notat ca amandoua contin acelas numar de atomi sau molecule.
Ipoteza lui Avogadro are o alta implicatie extrem de importanta. Un mol d
din orice gaz va contine acelasi numar de atomi sau molecule. Volumul acestor
atomi este extrem de mic in comparatie cu containerul, mai mult , majoritatea
masei fiecarei molecule este in nucleu care de asemeni are un volum foarte mic
comparativ cu atomul insusi. Este de asemenea usor de inteles ca un mol din
orice gaz va ocupa acelas volum la temperatura si presiune standard. Oamenii de
stiinta folosesc 0C si presiunea de 1 atmosfera pentru a defini conditiile standard;
la acest punct un mol din orice gaz ocupa 22,414l litri.
Acest fapt este foarte folositor in determinarea densitatii relative a vaporilor
ca si principiu primordial, de exemplu , cand decidem daca sa testam un gaz in
partea de sus sau pe fundul spatiului sau unde sa introducem gazul inert pentru a
avea cele mai bune rezultate.
23
PROPERTIES & HAZARD OF LIQUEFIED GASES
INFLAMABILITATEA
- Toxicitate
- Asfixia
- Anestezia
- Degeraturile
REACTIVITATEA
- Apa - hidrati
- Reactia cu ei insisi
- Reactia cu aerul
- Reactia cu alte marfuri
- Reactia cu alte materiale
COROZIVITATEA
EVOLUTIA VAPORILOR
- Fracturile
- Scugerile
- Racirea
- Spoturile reci
- Formarea ghetii
- Stratificarea (Rollover)
PRESIUNEA
24
GENERAL PRECAUTIONS
MANEVRELE
REMORCA DE SIGURANTA
ACCESUL
- Cai de acces
- Iluminatul
- Persoane neautorizate
- Fumatori, intoxicati sau drogati
ORDINE
- Permanente
- Temporare
- Conditii de vant
- Furtuna de descarcari electrice
- Vreme rece
POLUAREA
ELICOPTERELE
25
FIRE HAZARDS & PRECAUTIONS
CONTROLUL ATMOSFEREI
- Fumatul
- Chibrituri si brichete
- Echipament electric portabil
- Echipament de comunicare
- Lucru cu flacara deschisa, matagonirea si scule pneumatice
- Scule de mana
- Echipament aluminizat si vopsele
- Legaturile electrice nava – terminal (bonding)
- Autoaprinderea
- Aprinderea spontana
ELECTRICITATEA STATICA
- Generarea
- Aburi si bioxid de carbon
26
GAS CARRIER CARGO OPERATIONAL CYCLE
INTRODUCERE
Pentru scopul acestui curs, vom descrie ciclul general de operatii al unui LPG,
semirefrigerat de 5.700 mc, cu trei tancuri bi-lobi orizontale facute din otel special
aliat corespunzator pentru temperaturi joase pana la -48C si presiuni pana la 7bar
(manometru). Secventele operarii normale de la drydock la drydock sunt
urmatoarele:
HOLD DRYING
INERTING
PURGING
COOLDOWD
LOADING
LOADED VOYAGE
DISCHARGING
BALLAST VOYAGE
WARM UP
INERTING
GAS FREEING
27
valuvulele din sistem inchise; de indata ce operatiunea a fost demarata
monitorizarea valvulelor trebuie facuta continuu.
Multe dintre operatiuni sunt performate pentru andocarea navei; nu exista o
cale mai buna de a trece prin aceasta experienta operationala decat tinerea unui
jurnal al operatiunilor cu adnotari despre ce trebuie urmarit.
HOLD DRYING(Magaziile)
Scopul acestei operatiuni este de a pregati magaziile pentru incarcare si de
a preveni formarea condensului pe suprafata izolatiei cand tancurile de marfa sunt
racite. Este important sa intelegem ca aerul uscat poate fi folosit in magazii
numai pentru anumite combinatii ale marfii sub cerintele codului IMO.
Magaziile (sau spatiile dintre bariere) trebuie inertate, de exemplul la
bordul navelor cu tancuri Tip A cu marfuri inflamabile.
La tancurile LNG sferice Tip B Moss, nitrogenul este circulat prin canale in
sistemul de izolatie; alte sisteme Tip B nu folosesc nitrogen sau gaz inert deloc in
conditi normale. Aerul uscat este permis pentru atmosfera din magazii cand sunt
transportate marfuri inflamabile in sisteme de marfa Tip C.
Aerul uscat folosit pentru uscarea magaziilor este de obicei produs in
instalatia de gaz inert. Instalatia este pornita si gazul trimis in atmosfera pana
cand se obtine valoarea necesara a punctului de roua (dew point). Cand aceasta
valoare este obtinuta, aerul uscat este trecut prin fiecare magazie dupa care este
ventilat catre atmosfera. Legatura dintre instalatia de gaz inert – de obicei aflata in
compartimentul masini – si sistemul de marfa se face printr-o piesa de legatura
(SPOOL PIECE).
Regulamentele IMO cer doua valvule cu un sens (non return) si o separare
printr-o piesa de legatura pentru a preveni patrunderea vaporilor de marfa in
compartimentul masini. Este esential ca toti operatorii sa cunoasca foarte bine
sistemele; au fost un numar de accidente datorate exploziei produse de vapori
intrati in compartimentul masini. La incheierea operatiunilor cu instalatia de gaz
inert piesa de legatura trebuie demontata si capetele liniilor opturate (blanket).
Suprapresiunea in magazii trebuie reglata cu grija in limitele admise.
Operatiunea este incheiata cand verificarea punctului de roua la nivelul de sus
mijloc si fund in fiecare magazie este sub valoarea ceruta. Magaziile trebuie
presurizate incet pentru a se preveni intrarea aerului , cand tancurile de marfa sunt
racite.
Spatiile dintre bariera primara si cea secundara la tancurile LNG,
membranate sunt uscate in aceeasi maniera, dar presiunile diferentiale dintre aceste
sisteme sunt extrem de joase (tipic 4milibar); daca aceste presiuni sunt depasite
membrana poate fi distrusa datorita detasarii de pe sistemul de izolatie.Magaziile
sint dotate cu valvule P/V (pressure/vacuum) pe care sint setate atit presiunea maxima de
mentinut cit si vacuum maxim admis.In cazul cind sint depasite aceste limite P/V urile
deschid automat.La navele noi acesti parametri sint monitorizati pe PC ,si fixate alarme.
INERTING
Inainte de incarcarea produselor inflamabile cu temperaturi joase, sistemul
de marfa trebuie pregatit prin uscare – pentru a preveni formarea ghetii – si inertat
pentru a preveni formarea amestecului inflamabil in sistemele de marfa. Aceste
28
doua operatii sunt performate impreuna folosind gaz inert de la nava cu un punct
de roua coborat sau nitrogen pur.
Daca este folosita instalatia de gaz inert a navei, inca o data, piesa de
legatura intre instalatia de gaz inert si sistemul de marfa, trebuie conectata. Gazul
inert este eliberat in atmosfera pana cand calitatea ceruta este atinsa; adesea
trebuie facut un compromis intre nivelul de oxigen si combustia curata. Daca
continutul de aer este redus prea mult, in incercarea de a reduce concentratia de
oxigen , atunci gazul inert produs poate contine fum de hidrocarbon sau funingine
care pot bloca uscatorul sau liniile de diametru mic. Concentratia de oxigen in
gazul inert produs la bord nu trebui sa depaseasca 5% din volum tot timpul.
Gazul inert produs prin combustie este mai greu decat aerul asa ca este introdus
pe fundul fiecarui tanc prin liniile de lichid si este inlocuit prin liniile de vapori,
preferabil eliberat pe coloanele de ventilatie. Contrar, nitrogenul este mai usor
decat aerul si trebuie introdus prin liniile de vapori. Consumul de gaz inert poate
fi redus prin folosirea “stratificarii”.
Tancurile pot fi inertate ,in sistem Cascada sau in paralel ,functie de
aranjamentul liniilor la nava.In sistemul Cascada ,tancurile sint inertate in serie :
ex.gazul inert/nitrogenul sint introduse intr-un tanc prin linia de lichid si este descarcat
prin linia de vapori ,apoi este introdus in urmatorul tanc prin linia de lichid si este
descarcat prin linia de vapori si asa mai departe pina la ultimul tanc unde linia de vapori
este conectata la linia de ventilatie si la coloana de ventilatie sau la manifold.
In sistemul Direct/Paralel tancurile sint inertate in mod separat.Putem specifica ca
diferenta intre cele doua sisteme este: consumul de inertant este mult mai mare insistemul
Paralel iar timpul este relativ mai mare in sistemul Cascada.
Tancurile de Tip C au de obicei capabilitatea de a mentine vacumul ca si
presiunea, iar aceasta poate fi folosit pentru a usura inertarea. Daca, sa zicem, in
tanc este creat 30% vacum, acesta reduce teoretic concentratia de oxigen la 14%.
Acest efect poate fi folosit pentru a salva timp si gaz inert consumat. De
asemenea pe aceste nave tancurile pot fi presurizate cu gaz inert pentru a grabi
operatiunile de inertare. Este vital ca toate sectiunile sistemului de marfa sa fie
inertate cum se cuvine si verificate inainte de inceperea operatiunii de racire,
incluzand toate liniile, pompele si compresoare, condensoare, racitoare intermediare,
etc. procesul de inertare elimina de asemenea si umezeala din sistem; daca acest
lucru nu este facut corect exista pericolul ca echipamentul sa inghete in timpul
operatiunilor ulterioare cu consecinte grave.
Gazul inert produs prin combustie contine pana la 15% CO2 si este
necorespunzator in anumite circumstante. De exemplu daca viitoarea marfa va avea
o temperatura mai jos de -55C, CO 2 va ingheta si contamina marfa; CO2 poate
reactiona cu amoniacul si produce carbomati solizi care se vor fixa pe peretii
tancurilor si vor bloca tubulaturile etc. CO 2 din gazul inert poate de asemenea sa
contamineze marfurile foarte pure. Trebuie luate masuri pentru a evita contactul
intre marfa si acest tip de gaz inert; instructiunile incarcaturilor trebuiesc urmate.
Pentru marfurile doar cu risc de aprindere, continutul de oxigen dupa
inertare nu trebuie sa depaseasca 5% din volum; o cifra in jurul a 2% este de
obicei recomandata pentru a permite o distributie neregulata. Oricum, pentru
marfurile cu un risc de reactie chimica Codul IMO cere o concentratie mai
29
scazuta de oxigen inainte de incarcare; de exemplu 0,1% pentru clorura de vinil
sau 0,2% pentru butadiena. In aceste cazuri este folosit nitrogenul.
PURGING
Scopul acestei operatiuni este de a inlocui atmosfera inerta din cargo-
tancuri cu vapori de marfa. Este numita uneori gazare (gassing up). Procesul este
in general asemanator operatiuni de inertare descrise mai sus; oricum este
important de notat daca gazele pentru purjare sunt mai usoare sau mai grele decat
atmosfera pe care trebuie sa o inlocuiasca.
Tancurile pot fi purjate ,in sistem Cascada sau in paralel ,functie de aranjamentul
liniilor la nava.In sistemul Cascada ,tancurile sint inertate in serie : ex.vaporii sint
introduse intr-un tanc prin linia de lichid si este descarcat prin linia de vapori ,apoi este
introdus in urmatorul tanc prin linia de lichid si este descarcat prin linia de vapori si asa
mai departe pina la ultimul tanc unde linia de vapori este conectata la linia de ventilatie si
la coloana de ventilatie sau la manifold si trimisi la terminal.
Inaintea incarcarii LPG sau altor marfuri care necesita relichefierea,
tancurile trebuie purjate cu vapori de marfa, instalatia de relichiefiere a navei nu
poate condensa nitrogen sau gaze inerte deoarece acestea condenseaza deasupra
temperaturilor critice. Aceste gaze necondensabile previn transferul de caldura in
condensor prin acoperirea tubulaturilor din condensor. De asemenea exercita o
anumita presiune care duce la suprapresorizarea vaporizarii. Vaporii de marfa pot
fi obtinuti de la terminal sau alternativ din lichid intr-un tanc de stocare de pe
punte sau de la terminal . In ultimile doua cazuri lichidul este introdus incet intr-un
vaporizator care transforma lichidul in vapori, care apoi sunt trimisi in tancuri.
Vaporii pot fi de asemenea luati direct dintr-un tanc de stocare unde sunt obtinuti
prin incalzirea tancului prin folosirea instalatiei de sprei cu apa de mare.
Amestecul de vapori de marfa si gaz inert eliminat in timpul procesului este
folosit pentru purjarea sistemului de tubulaturi si apoi ventilat prin coloanele de
ventilatie sau coloana de arderee de al uscat (flare).
In anumite porturi nici una din aceste metode nu este permisa in care caz
numai un tanc este purjat, amestecul eliminat fiind retinut in celelalte tancuri pana
ce nava va elibera dana. Verificarea frecventa a concentratiei de gaz in tancuri
trebuie facuta pe tot timpul purjarii si odata obtinuta concentratia de gaz de 90%
(din volum) in partea de sus a tancului, instalatia de relichefiere poate fi pornita
iar purjarea oprita.
Cifra exacta depinde de tipul instalatiei de relichefiere. Instalatia poate
functiona incorect la inceput datorita gazelor necondensabile ramase in atmosfera
tancului, acestea sunt ventilate prin condesorul de purjare (purge condenser).
Un alt motiv pentru purjarea gazului inert inaintea incarcarii etilenei sau
LNG este acela ca la temperaturile acestor marfuri bioxidul de carbon va ingheta.
Pentru a preveni aceasta problema sistemul de marfa este purjat cu nitrogen pur
care la randul lui este purjat cu vapori de marfa. Trebuie notat ca marfa poate fi
incarcata la bordul navei , in timpul acestei operatiuni , pentru prima data. Toate
cerintele descrise in lista de verificare (Ship / Shore check list) vor fi indeplinite.
30
Toate cerintele terminalului referitoare la marfa vor fi verificate; testul ESD poate
fi recomandat.
La bordul transportoarelor LNG vaporii de marfa din tancuri sunt arsi in
caldarile principale asa ca acestea trebuie de asemeni purjate. Este esential sa se
pastreze legatura continua intre punte si masina in timpul acestor operatiuni
deoarece aburul este folosit in toate instalatiile. Caldarile sunt de capacitate mare,
este esentiala reglarea debitului de vapori cu grija pentru a mentine presiunea din
tancuri intre limitele admise.
La terminarea purjarii sistemelor de marfa acesta este pregatit pentru
inceperea operatiuni de racire iar valvulele trebuie resetate in conformitate cu
cerintele. Procesul de purjare poate aparea foarte laborios si indelungat ca timp;
oricum consecintele unei purjari improprii pot duce la blocarea liniilor, inghetarea
pompelor si ancrasarea valvulelor. Importanta purjarii trebuie bine inteleasa.
COOLDOWN
Pentru marfurile refrigerate, tancurile de marfa trebuie racite in mod
gradual pana la temperatura marfii , pentru a minimaliza stresul datorat
temperaturii, in sistem. Rata de racire permisa depinde de tipul tancului dar pentru
LPG este in general 10C / ora cu diferenta maxima specifica intre top si fundul
tancului.
Racirea este obtinuta prin introducerea marfii lichide, din tancurile de pe
punte ori de la terminal, in tancurile navei prin - linia de sprei sau prin linia de
incarcare. La inceput lichidul va absorbi caldura din peretii tancului si se va
evapora – racindu-l. Va urma o intarziere in racirea materialului tancului; contractia
datorata racirii poate crea un puternic stres in materialul tancului de aceea se va
evita crearea de socuri termice. In timpul procesului de racire, evaporarea
lichidului duce la cresterea presiunii in sistem; acestea sunt controlati fie prin
returnarea in tancurile de la terminal prin linia de vapori fie prin relichefiere in
instalatia navei - sau preferabil amandoua.
Intarzierea in evaporare si cresterea presiunii ca rezulta al faptului ca
lichidul este introdus prea repede va duce la o crestere alarmanta a presiunii si o
ventilare necontrolata 5 – 10 minute mai tarziu. Racirea este terminata (completa)
cand lichidul este detectat la fundul tancului – prin senzori de temparatura – iar
gradientul termic este cel cerut.
La bordul transportoarelor de metan, racirea se face cu LNG de la
terminal; rata de returnare a vaporilor la uscat limiteaza operatiunea avand in
vedere ca aceste nave nu au instalatie de relichefiere. O mare cantitate de vapori
este obtinuta pe timpul racirii si acest gaz este returnat la terminal prin
ventilatoare de mare capacitate. Operatiunea de racire este diferita pentru diferite
tipuri de sisteme de marfa LNG; sistemele membranate sunt mult mai rapide in
racire datorita materialelor usoare implicate; tancurile sferice si prismatice necesita
mai mult timp pentru racire iar temperatura (adica gradientul) trebuie monitorizat
cu atentie.
31
Tubulaturile de marfa si echipamentele sunt racite prin circulatia lichidului
marfii la o rata controlata asa incat sa obtinem temperatura dorita fara a cauza
stres termic nedorit in materialele si dispozitivele de expansiune / contractie.
LOADED PASSAGE
Pe timpul voiajului cu marfa la bord trebuie sa ne ocupam de vaporii
generati datorita schimbului de caldura din sistem. La navele presurizate, presiunea
vaporilor este mai mica decat valoarea setata pe valvulele de siguranta asa ca nu
sunt necesare operatiuni speciale , dar la bordul navelor refrigerate vaporii trebuie
relichefiati. Descrierea detaliata a operarii instalatiei de relichefiere este data intr-
32
un capitol urmator; este esential ca verificarile operarii instalatiei sa se faca in
conformitate cu Manualul de Operare de la Nava.
Navele de transport LNG folosesc vaporii de marfa ca si combustibil in
caldarile principale. Introducerea vaporilor de marfa in compartimentul masini
poate fi facuta cu respectarea stricta a conditiilor cerute de cap.16 din IMO CODE.
Alimentarea trebuie oprita daca sunt dedectate scurgeri. Un motiv pentru incalzirea
vaporilor este de a se asigura ca in cazul in care apar scurgeri acestia se ridica si
ies in atmosfera prin spiraiul de la masini.
33
pentru a proteja pompele; daca acestea functioneaza incorect atunci repornirea
pompelor va fi foarte dificila.
Dupa terminarea descarcarii si inainte de deconecatare , liniile de vapori si
lichid trebuie golite cat de mult posibil. Liniile de lichid sunt golite la uscat prin
suflare (blowing); aceasta poate fi facuta cu gaz cald (hot gas) de la
compresoarele navei sau cu nitrogen de la uscat. Manifoldul nu trebuie deconcetat
inainte de a stabili clar ca tot lichidul a fost descarcat iar liniile au fost
depresurizate. Pe timpul balastarii o atentie deosebita trebuie acordata asietei si
inclinarii, nivelului in tancurile de balast, tensiunii paramelor si stresului asupra
corpului navei.
BALLAST VOYAGE
La navele refrigerate, tancurile de marfa sunt mentinute reci pe timpul
voiajelor in balast folosind marfa retinuta la bord dupa descarcare pentru acest
scop; vaporii obtinuti prin incalzire sunt relichefiati si condensul rece este spreiat
in tancurile de marfa.
La bordul transportoarelor LNG marfa retinuta la bord este folosita ca si
combustibil in caldarile navei. Daca rata de evaporare este insuficienta, LNG este
vaporizat prin vaporizoarele incalzite cu abur. Este esential sa mentinem o
presiune pozitiva in tancurile navei pentru a evita intrarea aerului si formarea
amestecului inflamabil; pompele de marfa submersibile nu sunt antiscanteie
(flameproof). Cerintele de racire a tancurilor pe timpul voiajului in balast
reprezinta diferenta majora intre sistemele membranate si alte sisteme LNG.
CHANGING CARGOES
Poate fi necesara schimbarea tipului de marfa pe timpul voiajului in balast,
in concordanta cu instructiunile incarcatorului. Orice lichid ramas dupa descarcare
va zadarnici acest proces printr-o continua evaporare. De aceea este esential
indepartarea tuturor rezidurilor de lichid. Liniile sunt golite cu presiune de vapori
asa cum s-a mentionat mai sus; lichidul poate fi drenat prin orificiile (drenurile)
prevazute in punctele cele mai de jos ale sistemului dar presiunea trebuie redusa
cu atentie inainte de deschiderea acestora. Pe vreme rece, marfurile cu greutate
moleculara mai mare, ca butanul si butadiena, pot evapora incet in special in
liniile cu izolatie. Tancurile de marfa sunt golite in functie de constructia lor.
La navele presurizate sau semi-refrigerate, tancurile pot fi presurizate
suficient pentru a impinge afara lichidul prin liniile de drenare de pe fund la
uscat sau intr-un tanc de marfa pentru a putea porni pompa de marfa. La navele
refrigerate datorita presiuni joase admise, stripuirea prin presurizare nu este
admisa; orice lichid ramas va trebui evaporat prin incalzirea cu vapori calzi a
fundului tancului , acest procedeu este cunoscut ca PUDDLE HEATING
(puddle=baltoaca) iar unele nave au serpentine speciale de incalzire sau linii
pentru acest scop.
La terminarea indepartarii tuturor rezidurilor de lichid, atmosfera din
tancurile de marfa poate fi pregatita pentru urmatoarea marfa. Vaporii pot fi luati,
de ex., dintr-un tanc de stocare de pe punte sau de la uscat. Unele schimbari de
34
marfa pot cere inspectarea tancurilor ceea ce implica operatiunile de degazare,
inertare si ventilare cu aer proaspat. Operatiunile de reinertare si purjare trebuie
performate. Grija deosebita se va acorda cerintelor incarcatorului si masurilor de
siguranta in privinta procedurilor de ventilatie si intrarea in spatii inchise.
Ventilarea trebuie redusa pe cat posibil prin folosirea coloanei de ardere de la
uscat sau relichefierea inapoi in tancurile de stocare de pe punte - oricand este
posibil.
Orice cantitate de vapori ventilata in atmosfera trebuie cat mai mult diluata
pentru a reduce concentratia sub limita de inflamabilitate sau intr-un grad mai
mare daca prezinta risc pentru sanatate. Viteza vantului si directia relativa este
foarte importanta; poate fi necesara o schimbare de drum pentru a dispersa vaporii
ventilati in afara navei.
WARM UP
Inainte de andocare , tancurile de marfa sunt incalzite pentru a fi apte
pentru intrare si evitarea formarii ghetii. La terminarea ultimei descarcari, tancurile
sunt stripuite cat mai bine posibil cu pompele de marfa. Liniile de lichid trebuie
golite asa cum este descris mai sus. Fiecare 1 mc de lichid ramas in sistem va
genera pana la 600 de mc de vapori, si acest proces de vaporizare dureaza destul
de mult.
Incalzirea este in mod normal obtinuta folosind vapori incalziti si circulati
prin sistem, adesea folosind ventilatoare speciale sau compresoarele de relichefiere.
Temperatura vaporilor si presiunea in tanc trebuie monitorizate in deaproape si
mentinute in limite. Vaporii sunt ventilati – daca autoritatile permit – intr-o maniera
sigura in asa fel incat sa evite intrarea gazelor in spatiile de locuit sau in
compartimentul masini. In cazul LNG, vaporii pot fi arsi ca de obicei si orice
exces de gaz este trimis catre coloanele de ventilatie. Este important sa ne
asiguram ca orice cantitate de vapori de metan ventilata , cu temperatura depasind
-80C se va ridica si nu se va intoarce la nivelul puntii. Incalzirea este completa
cand temperatura vaporilor din fiecare tanc este de obicei +5C.
INERTING
Asa cum s-a specificat mai inainte, rolul procesului de inertare este de a
preveni formarea amestecului exploziv in sistemele de marfa. procedura normala
este de a utiliza gazul inert generat in instalatia navei, dar aceleasi principii se
aplica si daca este utilizat nitrogenul. Daca tancurile navei sunt inca reci dupa
operatiunea de incalzire, umezeala din tanc poate ingheta in timpul acestui proces
sau al operatiunilor ulterioare. Procedura este identica cu cea de inertare inainte
de incarcare; ca si inainte, fiecare sectiune a sistemului este inertata pe rand, dar
aceasta operatiune se considera terminata cand in punctele de testare continutul de
hidrocarburi nu va depasi 2%; pentru marfurile toxice concentratia ceruta va fi
mai scazuta.
Este important de reamintit despre diferenta de densitate relativa dintre
vaporii marfii si gazul inert. Vaporii de LPG sunt mai grei decat gazul inert, deci
gazul inert este introdus prin liniile de vapori in topul tancului iar LPG este
35
dislocuit prin liniile de lichid de pe fundul tancului. Contrar, vaporii de metan
sunt mai usor decat gazul inert (sau nitrogen), deci gazul inert este introdus prin
liniile de lichid iar metanul este dislocuit prin liniile de vapori ale fiecarui tanc.
Metanul dislocuit poate fi ars in caldari ca deobicei sau ventilat in atmosfera.
Este esentiala intelegerea importantei deconectarii piesei de legatura intre
instalatia de gaz inert, sistemul de marfa, si coloanele de ventilatie – la sfarsitul
operatiunii.
36
Elementul pellistor poate fi afectat prin expunerea la anumite chimicale, de
remarcat urmatoarele:
- Inhibitori: o substanta care va afecta pellistorul pentru un anumit timp;
pellistorul isi va reveni cand va fi indepartata substanta (ex, hidrogen sulfide,
hidrocarboni clorinati).
- Substante otravitoare: o substanta care va otravii pellistorul permanent, si nu
isi va reveni niciodata (ex, vapori siliconati, compusi organici ai plumbului).
Nota:
1. Indicatoarele de gaz (explozimetrele) nu sunt analizoare, vor indica prezenta
oricaror vapori inflamabili.
2. Unele instrumente (ex, MSA 40) nu indica daca pellistolul este otrevit
3. Exemple de setare a alarmelor:
- primul nivel de alarma 20% LEL
- al doilea nivel de alarma 30% LEL (limita IMO)
4. Viata pellistolului 2 – 4 ani.
5. Inainte de utilizare trebuie verificat citirea 0% LEL in aer proaspat; acestea
este numita ajustarea zero a instrumentului.
6. Calibrarea trebuie facuta cu un amestec de aer / gaz de concentratie cunoscuta,
inflamabil; de exemplu 2,65% metan in aer trebuie sa indice o concentratie de
50% LEL. Acest procedeu este numit calibrarea cu spangaz. Gazul folosit se
numeste spangaz.
7. Inlocuirea componentelor instrumentului cu unele care nu sunt aprobate face ca
instrumentul sa piarda calitatea de siguranta intrinseca.
8. Instrumentele catalitice nu pot indica prezenta vaporilor inflamabili intr-o
atmosfera inerta.
9. De tinut cont de densitatea vaporilor de marfa cand sunt facute testele.
TOXIC ANALYSERS
Atmosfera dintr-o zona de lucru poate deveni contaminata. Daca
concentratia aerul contaminat depaseste nivelul permis, poate constitui un pericol
pentru sanatate. Dupa ani de zile de investigare a atmosferelor contaminate cu
diferite tipuri de gaze si vapori s-a determinat nivelul maxim de siguranta care
permite ca atmosfera sa fie pe cat posibil sanatoasa si sa prezinte siguranta. Aceste
nivele sunt raportate la Limita de expunere profesionala. Limitele de expunere
sunt impartite in doua:
1. limitele de expunere pe termen lung (LTEL)
2. limitele de expunere pe termen scurt (STEL)
Aceasta poate fi aratata printr-o masurare a volumului – PPM (parti pe
milion) sau printr-o masurare a masei – miligrame pe mc.
Senzori speciali pentru cele mai comune substante toxice au fost dispunibili
ani la rand si sunt acum incorporati in instrumente cu un canal sau mai multe de
verificare. Ca si Analizoarele de oxigen aceste instrumente folosesc de obicei
celule (elemente) electro-chimice care produc un curent corespunzator nivelului de
toxicitate. Aceste instrumente sensibile trebuie intotdeauna verificate in aer curat,
37
nivelul zero, (citirea zero ppm) si calibrate cu un gaz toxic de o concentratie
cunoscuta.
1. Analizoarele toxice sunt dedicate sa masoare concentratia anumitor gaze
(ex, amoniac sau clorura de vinil).
2. Deteriorarea senzorului sau a circuitelor interne va da o alarma de
avertizare.
3. Exemple de setare a alarmelor
- primul nivel setare alarma TLV (ex, 25 ppm amoniac)
- al doilea nivel setare alarma STEL (50% peste TLV)
4. Viata senzorului - senzor de tip chimic de la 12 la 18 luni
5. Inainte de folosire, verificare zero in aer proaspat.
6. Calibrarea trebuie facuta folosind un gaz toxic de concentratie
cunoscuta; spangazul pentru nivelul TLV are o viata limitata (maxim 6
luni in anumite cazuri)
7. Inlocuirea componentelor cu unele care nu sunt aprobate duce la
pierderea calitatii de siguranta intrinseca a instrumentului.
DETECTION TUBES
Sunt multe tipuri de vapori toxici pentru care nu exista monitoare
convenabile; clorura de vinil – cu un nivel de 10 ppm TLV – este un exemplu.
Exista acum peste 200 de tipuri de tuburi pentru masurare TLV de la Acetona la
Xylena. Tuburile detectoare s-au dezvoltat din experienta chimiei analitice
implicand reactii care determina schimbarea culorii intr-in sistem cristalin reactiv.
Cand o proba de aer este aspirata prin tub intr-o unitate de 100 cmc, lungimea
sau intensitatea petei in tub indica direct nivelul de toxicitate prezent.
Tuburile detectoare furnizeaza un convenabil test “pe loc”. Proba de aer
este aspirata prin tub cu o pompa. Acesta pompa trage 100 de cmc cu fiecare
aspiratie. Astfel, pompa detectorului de gaz nu numai ca aspira proba dar simultan
face si o masurare a volumului cu fiecare pompare.
Daca aerul contine gazul toxic pentru care tubul este destinat, stratul
reactiv din interior isi schimba culoarea, concentratia gazului toxic poate fi citita
direct pe scara tubului sau din tabla. Pompa detectorului are si o valvula de
rasuflare. Tubul este fixat cu <Sageata> inspre pompa indicand fluxul de aer prin
tub, in pompa.
Pentru testarea la distanta poate fi folosit un furtun de pana la 15 m, tubul
fiind fixat intr-un suport protejat la capatul furtunului.
1. Timpul de pastrare a tuburilor – 2 ani – marcat pe cutie
NICIODATA NU VA BAZATI PE DATA DE EXPIRARE A TUBULUI.
2. Depozitare – pana la 25C
3. Intotdeauna cititi foaia cu instructiuni, inclusa in fiecare cutie.
4. Nu uitati sa faceti testul de etanseitate al pompei .
5. Totdeauna introduceti corect tubul, cu sageata spre pompa.
6. Fixati bine tubul in pompa pentru a evita ca aerul sa fie aspirat pe
langa tub.
38
7. Comprimati pompa complet, apoi asteptati ca pompa sa aspire aerul
prin tub.
8. Urmati instructiunile cu grija.
9. Pompa si tuburile formeaza o unitate impreuna si nu este permisa
schimbarea pompelor si tuburilor livrate de diferiti producatori.
OXIGEN ANALYSERS
Majoritatea vaporilor de gaze sunt mai grei decat aerul, sau fumul si tind
sa coboare sau determina stratificarea; masuratorile trebuie facute de aceea pe mai
multe nivele. Atmosfera inerta sau deficienta in oxigen nu poate fi verificata
pentru continutul vaporilor inflamabili cu un detector de gaze combustibile. De
aceea mai inatai trebuie verificat nivelul de oxigen si apoi nivelul gazelor
inflamabile si toxice. Toate instrumentele folosite trebuie sa fie de un tip apobat
si sa prezinte siguranta intrinseca.
Exista multe tipuri de analizoare de oxigen. Unul din ele foloseste o celula
electro-chimica care produce un curent proportional cu nivelul de oxigen; acestea
au o viata relativ scurta. Multe instrumente sofisticate folosesc celule de tip
paramagnetic si pot avea incorporate 2 / 3 scale analogice sau displeiuri digitale.
Detectoarele de oxigen sunt instrumente foarte sensibile care trebuie verificate in
aer proaspat (21% oxigen) si citirea Zero cu nitrogen pur (100%); calibrarea se
face utilizand un amestec de oxigen – nitrogen de o concentratie cunoscuta. Unele
celule sunt afectate de interferenta gazelor, ca dioxidul de carbon, dioxidul de sulf
sau oxizi ai nitrogenului – toate acestea sunt continute in gazul inert produs la
bord. Deficienta de oxigen este una dintre cele mai comune conditii de risc care
apar. Aerul normal contine 21% oxigen din volum si 79% nitrogen. O atmosfera
care contine mai putin oxigen se zice ca este deficita in oxigen.
1. Un analizor de oxigen este destinat sa masoare numai oxigenul.
2. Daca senzorul instrumentului este deteriorat citirea va fi eronata – deci
nu este de recomandat de folosit instrumentul.
3. Exemple de setare a alarmelor:
- alarma nivel scazut, setare 19%;
- alarma nivel ridicat, setare 23%;
4. Viata senzorului – de tip chimic – de obicei 12 – 18 luni.
5. Inainte de folosire, verificare / confirmare citire 20,9% in aer proaspat.
6. Citirea Zero confirmata prin utilizarea nitrogenului 100% si amestec de
concentratie cunoscuta pentru calibrare.
7. Verificarea de la distanta prin folosirea unei pompe manuale; ca un
ghid aproximativ:
O presare a pompei = 1m de furtun
Adica 25m de furtun = 25 presari, inainte ca proba de aer sa ajunga la senzor.
8. Inlocuirea componentelor cu piese care nu sunt aprobate duce la
pierderea sigurantei intrinseci a instrumentului.
39
THE PRESSURE SURGE PHENOMENON
GENERAL
Cunoasterea proprietatilor chimice si fizice ale marfii, a riscurilor si a
actiunilor de urmat in caz de urgenta, este necesara pentru operarea si transportul
in siguranta a gazelor lichefiate. Informatiile esentiale sunt date in fisa marfii
pentru gaze lichefiate si alte produse in codul IMO al transportoarelor de gaze
lichefiate. Sunt incluse si fisele anumitor chimicale care pot fi folosite din ratiuni
operationale, adica pentru prevenirea formarii ghetii sau a hidratilor. Fisele sunt in
general pentru fiecare produs in parte, dar unele marfuri comerciale sunt in
amestec; de exemplu marfurile LPG pot fi amestecuri de propan, butan si alte
gaze in diferite proportii, si pentru care nu este posibila redarea datelor complete.
Informatiile despre orice amestec trebuie obtinute de la incarcator / terminal
inainte de acceptarea incarcarii. Notele urmatoare intentioneaza sa explice cum pot
fi folosite aceste informatii.
EMERGENCY PROCEDURE
Actiunea recomandata a se urma in caz de incendiu, scurgeri de marfa /
imprastieri sau contactul fizic cu marfa. este explicativa si trebuie folosita in
pregatirea planului de preintampinare a oricarei urgente care implica marfa.
HEALTH DATA
Informatii despre efectul asupra persoanei la contactul cu lichidul sau
vaporii de marfa trebuie sa fie disponibile catre toti cei implicati, cu instructiuni
despre echipamentul de protectie corespunzator ce trebuie purtat pe timpul
operatiunilor.
PHYSICAL PROPERTIES
Punctul de fierbere, presiunea vaporilor, densitate lichidului si lista
suplimentara ce trebuie folosita pentru a verifica ca marfa poate fi transportata in
conditii de siguranta in concordanta cu Certificate of Fitness. Din aceasta fisa pot
fi scoase proprietatile marfii la temperatura de transport. De asemenea folosirea
diagramei lui Mollier. O metoda de calcul a presiunii vaporilor intr-un amestec
plecand de la compozitia si proprietatile componentelor.
40
Cand se indica ca marfa poate reactiona periculos cu aerul intregul sistem
de marfa trebuie inertat sau purjat cu un mediu corespunzator pentru a reduce
concentratia de oxigen ramasa pana la nivelul cerut inainte de inceperea incarcarii.
Re – intrarea aerului trebuie prevenita prin mentinerea unei presiuni pozitive in
sistem. Anumite marfuri, asa cum indica fisa marfii trebuie inhibate pentru a fi
transportate. Un formular completat si semnat de terminal, declarand ca o cantitate
corespunzatoare de inhibitor a fost adaugata, trebuie obtiunut inainte de acceptarea
incarcarii. Cand se indica ca o marfa reactioneaza periculos cu apa sau devine
coroziva ca rezultat al contactului cu apa, mare atentie este ceruta in mentinerea
sistemului uscat. Sistemul de marfa trebuie uscat inainte de incarcare si gazul inert
sau aerul, in cazul marfurilor neinflamabile, folosite in sistem trebuie sa aiba
punctul de roua cat mai coborat.
Cand se indica ca marfurile reactioneaza impreuna, transportul simultan nu
trebuie acceptat, numai daca cele doua marfuri pot fi incarcate si manevrate
printr-un sistem complet segregat incluzand tancurile de marfa, tubulaturile de
marfa, sistemul de ventilatie a marfii si instalatia de relichefiere.
MATERIALS OF CONSTRUCTION
Informatiile trebuiesc folosite pentru a verifica daca materialele de
constructie a intregului sistem nu vor fi corodate de marfa si ca acestea nu
include nici un component care poate initia o reactie chimica periculoasa.
FLAMMABILITY DATA
Cand este disponibila, relatia intre compozitia si inflamabilitatea amestecului
de vapori de marfa, oxigen si nitrogen - este data in formularul asa numit
diagrama de inflamabilitate. Scopul acestei diagrame este de a dispune de o
procedura pentru evitarea dezvoltarii amestecului inflamabil in sistemul de marfa
pe toata durata operatiunilor.
Cand se introduce gaz inert sau nitrogen intr-o atmosfera cu vapori /
amestec de aer inflamabil, rezultatul este de a ridica concentratia limitei inferioare
de inflamabilitate si de a cobori concentratia limitei superioare de inflamabilitate.
Acestea sunt ilustrate in diagrama urmatoare:
J
E
H F
41
B
O G % Cargo Vapour (Volume) 100
FLAMMABILITY CHART
42
RELIQUEFACTION AND BOIL – OFF CONTROL
GENERAL
Exista doua tipuri de baza, de nave transportuare de gaze, care sunt dotate
cu sisteme de relichefiere. Acestea sunt asa numitele nave semi – refrigerate si
nave full-refrigerate. Aranjamentul general si principiile fundamentale ale
relichefierii sunt explicate in contiunare.
43
normal arsi in caldarile principale sau ventilati, foarte rar aceste nave sunt dotate
cu instalatii de relichefiere – datorita puterii mari cerute; nivelul vaporizarii este
redus corespunzator prin izolatii suplimentare. Unele nave de transport LNG sunt
dotate cu instalatii de relichefiere pentru a fi apte sa transporte etilena sau LPG.
RELIQUEFACTION SYSTEMS
Cerinte obligatorii ale instalatiei
Numarul si capacitatea instalatiilor de relichefiere din dotarea navelor
depinde de serviciul pentru care navele sunt destinate si numarul marfurilor
segrgate posibil a fi transportat. Aceste considerente conduc la o larga varietate de
sisteme de relichefiere din dotarea navelor.
Indiferent se segregare capacitatea instalatiei este destinata sa mentina
temperatura marfii asa incat presiunea sa nu depaseasca setarea valvulelor de
siguranta in cele mai severe conditii, care deobicei sunt luate ca 45C temperatura
aerului si 32C temperatura apei de mare. O unitate de rezerva cel putin egala
celei mai mari unitati cerute trebuie s a fie disponibila. In cele mai multe cazuri
un sistem complet este in rezerva, acesta cuprinzand: compresorul cu motorul
propriu, schimbator de caldura, sistem de tubulaturi si control cu scopul de a fi in
plus fata de cerintele minime ale codului IMO. Daca o unitate aditionala este
disponibila in forma unui sistem independent, acesta poate fi utilizat pentru a
creste rata de racire a marfii, sau relichefierea vaporilor pe timpul incarcarii. Cand
doua sau mai multe marfuri refrigerate, care pot reactiona chimic intr-o maniera
periculoasa, sunt transportate simultan – sistemele de refrigerare trebuie complet
izolate unul de altul prin deconectarea sectiunilor de tubulaturi sau altor mijloace
in asa fel incat amestecul marfurilor sa nu fie posibil. In aceste cazuri o instalatie
de relichefiere completa cu unitatea de rezerva trebuie sa fie disponibila pentru
fiecare marfa.
Rolurile instalatiei
Instalatia de relichefiere este furnizata pentru a performa urmatoarele functii
esentiale:
- sa raceasca tancurile de marfa si tubulatura asociata inainte de incarcare;
- sa relichefieze vaporii de marfa generati pe timpul incarcarii si sa-i returneze
in tancurile de marfa;
- sa mentina marfa la temperatura si presiune, intre limitele permise de sistemul
de marfa , pe timpul transportului.
44
- Similar compresoarele de marfa pot fi utilizate pentu evaporarea rezidurilor
lichide de marfa ramase in putul de drenaj al pompei (pump sump) la terminarea
descarcarii. Ca si mai inainte, compresoarele de marfa aspira vaporii din tancurile
de marfa, ii comprima, iar vaporii calzi returnati in putul de drenare al pompei
printr-o tubulatura deschisa la capat imersata in lichidul ramas. De obicei aceasta
tubulatura are ca scop luarea de probe din putul pompei. Ca o alternativa, la
navele dotate cu serpentine de incalzire se poate trimite gazul cald prin aceste
serpentine. Atentie trebuie acordata presiunii setate pe valvulele de siguranta.
Latent Latent
45
Heat of heat of
Sensible fusion Sensible heat vapourisation Superheat
(80 kcal/kg) (100 kcal/kg) (540 kcal/kg0
Heat (kcal/kg )
Caldura (Heat) este o forma de energie; cand se adauga unei substante, ii
creste viteza miscarii moleculelor care formeaza substanta. Temperatura
(Temperature) este masura cantitatii de caldura a substantei sau rata vibratiei
moleculare; este de asemenea o masura a capabilitatii unui corp de a transfera
caldura catre alt corp mai rece. Sub 0C apa este sub forma solida (gheata) prin
incalzirea ghetii temperatura ei creste pana ajunge la 0C. cantitatea totala de
caldura necesara in acest proces sau ori care similar este numita caldura sensibila
(sensible heat). Cantitatea de caldura necesara pentru a ridica temperatura 1kg de
gheata cu 1C este numita caldura specifica (specific heat).
Cand gheata ajunge la 0C, temperatura ei nu creste imediat ca mai inainte.
Caldura este folosita pentru a d etermina o rearanjare interna a structurii ghetii.
Cand o anumita cantitate de caldura a fost absorbita gheata se topeste si devine
apa; aceasta cantitate de caldura este definita ca si caldura latenta de topire a
ghetii (latent heat of fusion). 0C este definit ca punctul de inghet al apei
(freezing point).
Daca apa este incalzita intr-un container deschis, temperatura ei creste pana
la 100C; caldura absorbita in proces este din nou caldura sensibila si la fel
caldura specifica a apei este cantitatea de caldura necesara pentru a creste
temperatura la 1kg cu 1C. moleculele de la suprafata apei se evapora in atmosfera
si forta acestui proces exercita o presiune numita presiune de vapori (vapour
pressure). Moleculele de la suprafata lichidului sunt in echilibru intre starea de
lichid si vapori; adica ambele stari sunt la ceeasi temperatura si presiune; vaporii
de la suprafata lichidului se zice ca sunt saturati (saturated). Prin adaugarea
oricarei temperaturi la suprafata lichidului vaporii exercita o presiune cunoscuta ca
presiune de saturatie (saturation pressure). Prin cresterea temperaturii mai multe
molecule se evapora si aceasta duce la cresterea presiunii; o diagrama a
temperaturii la presiunea de saturatie a vaporilor este numita diagrama presiunii de
vapori (vapour pressure diagram).
Cand temperatura apei ajunge la 100C, ea ramane constanta pana cand
suficienta caldura a fost absorbita pentru a o transforma in abur; cantitatea de
46
caldura absorbita este caldura latenta de evaporare (latent heat of vapourisation).
La 100C presiunea de saturatie a apei este egala cu presiunea atmosferica si
fierbe; aceasta temperatura este definita ca punctul de fierbere al apei (boiling
point). In orice caz daca apa nu ar fi fost intr-un container deschis, influentata de
presiunea atmosferica, ci in conditii de vacuum partial sau presiune inalta,
presiunea de saturatie a vaporilor ar fi egalat presiunea lichidului de la suprafata
la o temperatura duferita; aceasta temperatura ar fi fost noul punct de fierbere al
apei la aceea presiune. Termenul “punct de fierbere” este mai degraba nepotrivit
si este preferabil sa folosim termenul temperatura de saturatie (saturation
temperature) pentru temperatura la care presiunea vaporilor saturati egaleaza
presiunea lichidului la suprafata. Caldura latenta de vaporizare a unei substante
variaza cu presiunea ei de saturatie. Daca aburul saturat produs este incalzit mai
departe se spune ca ar fi supraincalzit (superheated). Nu mai este in echilibru cu
apa care fierbe si este la o presiune mai inalta.
Caldura specifica a vaporilor supraincalziti depinde daca sunt incalziti la
volum constant sau presiune constanta. In general, daca presiunea vaporilor
supraincalziti creste ia temperatura este tinuta constanta, vaporii, eventual vor
atinge conditiile de saturatie si vor lichefia.
In orice caz peste o anumita temperatura, nici o presiune oricat de mare
nu va lichefia vaporii; aceasta temperatura este numita temperatura critica (critical
temperature) presiunea necesara pentru a lichefia un gaz care se afla la
temperatura critica este numita presiune critica (critical pressure). Cantitatea totala
de caldura a unei substante depinde de temperatura ei (sau energia interna),
volumul si presiunea ei; aceasta cantitate este cunoscuta ca entalpia substantei
(entalpy).
Cand o substanta este incalzita sau racita pe timpul unui proces reversibil,
caldura implicata impartita la temperatura substantei se numeste entropie (entropy).
Daca temperatura se schimba pe timpul procesului (adica prin cresterea sau
descresterea caldurii sensibile) entropia este evaluata prin impartirea procesului in
etape in asa fel incat temperatura sa fie considerata constanta, si se insumeaza
rezultatele. Numai schimbarea entropiei apare pe timpul relichefierii.
Secventa generala a procesului este de aceea:
a) cand un solid este incalzit entalpia lui (H) si temperatura (T) creste pana
se topeste. Temperatura initiala creste implicand absorbtia caldurii sensibile si prin
topire absoarbe caldura latenta de topire. Caldura specifica este cantitatea de
caldura necesara pentru a ridica temperatura la 1kg de gheata cu 1C.
b) cand un lichid se incalzeste absorbind caldura sensibila, presiunea (P) a
vaporilor sai saturati creste pana cand la temperatura de saturatie atinge presiunea
lichidului de la suprafata. Apoi lichidul absoarbe caldura latenta de vaporizare si
fierbe.
c) vaporii saturati absorb in continuare caldura si devin supraincalzitii.
Caldura specifica a aburului depinde daca volumul sau presiunea sa raman
constante cand sunt supraincalziti.
Comportamentul apei este foarte asemanator cu acela al gazelor lichefiate
care sunt transportate la temperaturile lor de saturatie (adica lichid in fierbere)
corespunzator presiunii tancurilor de marfa. marfurile absorb caldura din mediul
47
inconjurator, egala cu caldura latenta de vaporizare si incep sa se evapore; mai
departe caldura absorbita supraincalzeste vaporii. Este necesar sa indepartam
caldura de supraincalzire precum si caldura latenta de vaporizare pentru a
relichefia vaporii – iar instalatia de relichefiere este destinata sa faca acest lucru.
48
Este definita ca forta pe unitatea de suprafata. Exista multe unitati de
masura folosite; sistemul preferat de SI este Newton / mp, dar acest sistem este
folosit rar la nave. Instrumentele de masurare a presiunii redau valoarea peste sau
sub presiunea atmosferica (adica presiunea atmosferica este aleasa ca valoare zero
pentru acest sistem de unitati). Presiunea este numita presiune manometrica (gauge
pressure). Presiunea absoluta (absolute pressure) este suma dintre presiunea
manometrica si cea atmosferica, iar zero este echivalent presiunii oricarei substante
la temperatura zero absolut. Cele mai multe diagrame, tabele si calcule folosesc
presiunea absoluta.
c) Caldura
Exista doua unitati de masura a caldurii folosite de obicei, numita
Kilacalorie (Kcal) si British Thermal Unit (BTU). Kilocaloria este cantitatea de
caldura necesara pentru a ridica temperatura 1 kg de apa cu 1C. BTU este
cantitatea de caldura necesara pentru a ridica temperatura 1Pound de apa cu 1F.
1Kcal = 3,968BTU
Scala de masura a caldurii (adica entalpia) poate fi privita ca o scala
absoluta deoarece prin definitie energia interna a unei substante este zero la
temperatura zero absolut.
49
c) Legea gazelor. Multe legi descriu comportamentul gazelor dar cea mai
importanta este aceasta. Un gaz care respecta toate legiile este gazul
perfect. Marfurile gazoase urmeaza aceste legii in mod normal cat mai
aproape.
Legea lui Boyle – Stipuleaza ca la temperatura constanta, volumul unei
mase de gaz variaza invers cu presiune ei absoluta. Daca intr-un proces
un gaz perfect, la temperatura constanta, se schimba de la presiunea
initiala P1 si volumul initial V1, la presiunea finala P2 si volumul final
V2 – Legea lui Boyle se poate scrie:
P1 V1 = P2 V2
Legea lui Charles – Stipuleaza ca volumul unei mase de gaz date, la
presiune constanta, variaza proportional cu temperatura lui absoluta.
Daca volumul initial si final al gazului sunt V1 si V2 si temperaturile
initiale si finale sunt T1 si T2 atunci se poate scrie:
V1 / T1 = V2 / T2
Ecuatia generala a gazelor – Este derivata prin combinarea legilor de
mai sus si stipuleaza:
P1V1 / T1 = P2V2 / T2
Sau
PV = mRT, unde m=masa gazului, R=constanta gazelor (din table)
Legea lui Dalton – Stipuleaza ca presiunea totala a unui amestec de
gaze diferite, intr-un spatiu, este egala cu suma tuturor presiunilor pe
care le-ar exercita fiecare daca ar ocupa spatiul singur – la temperatura
amestecului. Fiecare constituend al amestecului se comporta ca si cum
ar ocupa spatiul singur.
Legea lui Joule – Stipuleaza ca energia interna a unui gaz perfect
depinde numai de temperatura sa si este independenta de schimbarile de
volum si presiune. De aceea daca presiunea si volumul unui gaz se
schimba in timpul unui proces energia gazului ramane constanta cat
timp temperatura sa ramane constanta.
Efectul Joule – Thompson – Descrie devierea de la legea lui Joule
pentru gazele neperfecte. In teorie, daca unui gaz I se permite
expansiunea libera fara efectuarea de lucru mecanic ar trebui ca
temperatura sa ramana neschimbata. Oricum in practica temperatura
gazului scade cu o cantitate invers proportionala temperaturii absolute
initiale. Acest efect este folosit in instalatia de relichefiere pentru a
cobora temperatura dupa valvula de expansiune.
d) Procese termodinamice. Exista un numar de procese termodinamice
relevante.
Un proces izoentropic.
Un proces adiabatic.
Un proces izoterm.
50
folosite au valoarea entalpiei pe axa X si presiunea absoluta pe axa Y. Aceste
diagrame sunt numite diagramele lui Mollier sau diagramele de presiune – entalpie.
Presiunea absoluta este plotata pe o scala logaritmica, fig.A. 3. 2. Arata o
parte din diagrama pentru propan. Linia curba neintrerupta care pleaca din stanga
jos pana la punctul critic (critical point) este numita linia de saturatie a lichidului.
Linia coboara si aceasta parte a liniei este numita linia de saturatie a vaporilor.
Zona inchisa intre linia de saturatie a lichidului si linia de saturatie a vaporilor
indica amestecul de lichid si vapori. Zona din stanga liniei de saturatie a
lichidului indica zona “sub – cooled” lichid. Si zona din dreapta liniei de saturatie
a vaporilor indica zona vaporilor supraincalziti. Distanta pe orizontala dintre linia
de saturatie a lichidului si linia de saturatie a vaporilor determina caldura latenta,
adica diferenta in entalpie intre lichidul saturat si vaporii saturati. Asa cum poate
fi observat caldura latenta descreste cu cresterea presiunii pena ajunge zero in
punctul critic.
Linia plina indicand cmc/gr denota volumul specific, care este volumul unei
substante pe unitatea de mase (mc / kg). Liniile intrerupte care trec prin valorile
cate unei temperaturi sunt liniile de temperatura constanta in grade C. Linia
punctata simplu (. _ . _ .) trece prin puncte de entropie constanta, masurate in
cal/grC (Kcal/kgC). Liniile de entropie constanta indica cresterea cantitatii de
caldura cand gazul este comprimat, si asemenea linii arata compresia adiabatica.
Linia punctata dublu (_ .. _ .._) dintre liniile de saturatie al lichidului si vaporilor,
uneste punctele care au acelas grad de uscare (DRYNESS FRACTION), (X).
Aceasta valoare indica raportul intre gaz si lichid adica X=0,4 inseamna ca 40%
din substanta este gazoasa si 60% este lichida.
51
aspira vaporii la aceasta temperatura (fara sa tinem cont de pierderile de presiune
din sistem si admitind ca gazul nu este nici racit nici incalzit).
Punctul de plecare (1) al ciclului este caracterizat prin:
- temperatura (T1) -15C
- presiunea (P1) 2,4Bar
- entalpie (H1) 397kcal/kg
- densitatea vaporilor 1,92kg/mc
Presupunem ca gazul este comprimat adiabatic si condensat la 30C; adica
formand linia de entalpie constanta putem gasi presiunea de condensare la
aproximativ 11,7 bar. La sfarsitul comprimarii gazul are urmatoarele caracteristici:
- temperatura (T2) 97C
- presiunea (P2) 11,7bar
- entalpia (H2) 452,5kcal/kg
Condensul in condensor are urmatoarele caracteristici in punctul (3):
- temperatura (T3) 30C
- presiunea (P3) 11,7bar
- entalpia (H3) 134kcal/kg
Diferenta in entalpie intre cea a condensului (H3) si cea a gazul livrat in
compresor (H2) este egala cu (Q3), (caldura cedata apei de mare in condesnsor;
adica H3 – H2 = Q3
134 – 452,5 = -318,5kcal / kg).
De notat ca Q3 are o valuare negativa deoarece reprezinta caldura cetata
mediului inconjurator.
Lichidul condensat este apoi expandat printr-o valva de expansiune fara
primirea sau cedarea de caldura; adica transformarea este facuta la entalpie
constanta si urmeaza o linie verticala dreapta. Dupa expandare lichidul are
urmatoarele caracteristici, in punctul (4) :
- temperatura (T4) -15C
- presiune (P4) 2,4bar
- entalpie (H4) 134 kcal / kg
- gradul de uscare (X) 16%
Poate fi observat, de aceea, ca pentru a cobori temperatura lichidului de la
+30C la -15C, 16% din volumul de lichid s-a evaporat prin absorbtia de caldura,
ceia ce a dus la obtinerea efectului de racire. In final, la intrarea in tancul de
marfa condensul ramas se evapora prin absorbtia de caldura din tanc, din lichidul
din tanc si din mediul inconjurator, astfel incat ciclul este complet si punctul
initial (1) (vapori saturati) este atins. Frigul produs, sau efectul de refrigerare Q1
este de aceea diferenta in entalpie intre punctul de plecare (1) (vapori saturati) si
acela al intrarii lichidului in tanc in punctul (4).
Adica, efectul de refrigerare Q1=H1-H4
Q1=397 – 134 = 263kcal / kg
In timp ce densitatea vaporilor este 1,966 kg /mc, cantitatea de caldura pe
unitatea de volum de gaz aspirat de compresor va fi:
263 x 1,966 = 517 kcal /mc
Energia absorbita in compresor este echivalenta cu:
Q2 = H2 – H1
52
Q2 = 452,5 – 397 = 55,5 kcal /kg
Sa recapitularizam etapele ciclului:
a) in punctul (1) vaporii saturati de amoniac, din tancul de marfa la
presiunea (P1) de 2,4 bari, cu o temperatura (T1) de -15C, sunt aspirati de
compresor. In timpul comprimarii presiunea (P2) creste de la 11,7 bari la o
temperatura (T2) de 97C. Energia absorbita (Q2) in compresor este echivalenta
la 55,5 kcal /kg si in punctul (2) vaporii de amoniac sunt in zona de
supraincalzire.
b) condensarea are loc in condensor la presiunea de 11,7 bari si pe timpul acestui
proces vaporii sunt raciti iar caldura latenta este extrasa ceea ce il face sa
ajunga la punctul (3) , caldura cedata apei de mare in condesor este de 318,5
kcal /kg (Q3). Condensul din condensor este la 30C (T3).
c) Expandarea din punctul (3) in punctul (4) are loc prin valvula de expansiune
care se afla intre condensor si tancul de marfa. In timpul acestui proces
presiunea scade de la 11,7 bari (P3) la 2,4 bari (P4). Se presupune ca lichidul
nu primeste sau cedeaza caldura pe timpul acstui proces iar entalpia ramane
constanta. De asemenea temperatura scade de la 30C (T3) la -15C (T4) care
este temperatura marfii. Pentru acest efect de racire 16% din volumul
condensului se evapora.
d) Pentru a incheia ciclul, restul de condens returnat in tanc, este evaporat din
punctul (4) in punxctul (1) producand un efect de racire de 263 kcal /kg care
dislocuieste caldura din: peretii tancului, caldura proprie si mediul inconjurator.
In final conform Legii intai a termodinamicii Q1 + Q2 = Q3
263 + 55,5 = 318,5 kcal /kg
De notat: cantitatea de caldura cedata de condensor (in acest caz 318,5
kcal /kg) este totdeauna mai mare decat efectul de refrigerare in tancurile de
marfa (in acest caz 263 kcal / kg), diferenta fiind caldura absorbita in compresor
(in acest caz 55,5 kcal / kg).
53
la mediul inconjurator (aer, soare, apa de mare); sistemul de relichefiere
dislocueste aceasta caldura si o cedeaza apei de mare.
54
atat de mult ca alte sisteme. Ciclul este mai eficient cand temperatura R22 in
condensorul de marfa este sub 0C.
Sistemul indirect
Este folosit pentru marfurile care nu pot fi comprimate din ratiuni chimice.
Vaporii trec din tanc (1) , datorita presiunii proprii , intr-un condensor care ii
raceste si lichefiaza (2). Apoi condensul se introarce in tanc , datorita presiunii
proprii sau printr-o pompa. Este de asemeni posibila determinarea condensarii prin
serpentine de racire in “domul tancului” sau fixate in exteriorul tancului.
Ciclul trebuie sa foloseasca un refrigerant foarte rece, in condensor, pentru a fi
eficient. Cei mai comuni agenti refrigeranti sunt: hidrogenul, helium, propanul.
Agentul refrigerant lucreaza intr-un ciclu cascada cu ciclul marfii.
Precautii preliminare
Inaintea pornirii instalatiei de relichefiere, ofiterul responsabil trebuie sa se
asigure ca:
a) Nivelul uleiului de ungere al compresorului este normal si ca uleiul este
corespunzator pentru tipul de marfa. Daca nivelul este scazut, trebuie
adaugat ulei inainte de pornirea instalatiei. Daca nivelul este prea inalt,
55
trebuie suspectat faptul ca marfa sau agentul refrigerant a intrat in
chiuloasa (crankcase). Daca uleiul contine o cantitate apreciabila de marfa
sau refrigerant trebuie schimbat; in cele mai multe cazuri o mica cantitate
de marfa se va evapora fara a afecta uleiul. Oricum, daca marfa este
butadiena, chiar si in cantitati mici va polimeriza si afecta uleiul de ungere
putand distruge segmentii daca uleiul nu este schimbat; la fel se intimpla si
in cazul propilenei.
b) Liniile si valvulele sunt corect setate; valvulele de descarcare ale
compresorului trebuie sa fie deschise inainte de pornirea compresorului iar
valvulele de aspiratie inclusiv bypassul pe gaz cald se deschid imediat dupa
pornire.
c) Sistemul de incalzire al chiuloasei trebuie sa fie pornit.
d) Circuitul de apa de mare deschis full pe condensorul din sistem.
e) Instalatia de glicol sa fie in operatiune.
f) Diferite tipuri de compresoare sunt pornite la capacitate minima.
56