Sunteți pe pagina 1din 87

MSc. Ing.

ROMAN IULIAN

1
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
Rolul instalaiei de gaz inert la bordul navei
este acela de a produce i distribui un gaz
capabil s nlocuiasc sau s reduc
concentraia de oxigen din tancurile de marf.
Instalaia de gaz inert este folosit ca mijloc
de prevenire a apariiei incendiului, prin
crearea i meninerea permanent n
tancurile de marf, a unei atmosfere
neinflamabile, cu excepia cazului cnd este
necesar efectuarea degazrii acestor
tancuri.

2
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
La bordul tancurilor maritime, drept gaze inerte
sunt folosite gazele de ardere de la cldrile
navale sau de la generatoarele autonome de
gaze inerte, tratate n mod special n sistemul
de gaz inert.
Drept gaz inert mai este folosit i azotul,
mbuteliat special n acest scop sau produs la
bordul navei n instalaii speciale.
Soluia este ns e un pic mai scump i se
folosete in general la transportoarele de gaze
naturale lichefiate (LNG) sau la transportoarele
de gaze petroliere lichefiate (LPG) precum i la
unele transportoare de produse chimie,
speciale.
3
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
Instalaia de gaz inert trebuie s asigure:
1) Meninerea atmosferei n orice zon a tancului
de marf cu un coninut de oxigen de pn la 8
% din volum i a unei presiuni mai mari dect
presiunea atmosferic, tot timpul cnd nava se
afl n port sau navig, cu excepia cazului
cnd trebuie fcut degazarea tancului
respectiv
2) Excluderea posibilitii de ptrundere a aerului
n tanc n cursul operaiilor obinuite, cu ex-
cepia cazurilor cnd trebuie fcut degazarea
tancului respectiv
3) Evacuarea vaporilor de hidrocarburi din
tancurile de marf goale 4
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
4) Sa fie capabila sa inerteze toate tancurile
goale
5) Sa functioneze pe toata durata descarcarii,
debalastarii, spalarii cu titei, curatirii
tancurilor
6) Sa poata purja tancurile inainte de degazare
7) Sa mareasca presiunea in tancuri atunci
cand pe timpul voiajului apare aceasta
necesitate

5
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
Pentru siguran, gazul inert
introdus n tancurile de marf
trebuie s aibe de regul, un
coninut de maximum 5% oxigen
din volum, iar temperatura
gazului inert introdus n tancul
de marf protejat trebuie s fie de
pn la 45C.
6
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
Se are n vedere c un coninut mare de cenu n
gazul inert este rezultatul unei combustii
defectuaose ce trebuie reglat imediat.
Datorit coninutului mare de bioxid de carbon,
folosirea gazului inert produs ntr-un generator de
gaz inert suport limitri.
Astfel, la transportul de amoniac, vaporii acestuia nu
trebuie s se regseasc n amestec cu gazul
inert, deoarece intr n reacie cu dioxidul de
carbon formnd carbonai de amoniu.
O alt limitare n folosirea gazu-lui inert este n
cazul mrfurilor uor oxidabile cnd se cere un
coninut foarte mic de oxigen.
7
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

DEFINIII
Conditii inerte (Inert Conditions) referitoare la
atmosfera din tancuri situatie in care in atmosfera
tancului concentratia oxigenului este mai mica sau
egala cu 8% vol, conditii realizate prin introducerea
unui gaz inert; in aceste conditii amestecul gazos nu
poate initia sau propaga arderea
Gaz Inert (Inert Gas) un gaz care este chimic
inactiv si care este incapabil de a reactiona cu alte
substante sau de a permite desfasurarea oricarei
reactii chimice. Gazul inert folosit pentru prevenirea
incendiilor in tancuri este o substanta gazoasa sau
un amestec de gaze, cum ar fi gazele de evacuare
(ardere), care contin insuficient oxigen pentru a
intretine arderea substantelor inflamabile
(hidrocarburilor)
8
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

DEFINIII
Sistem de gaz inert (Inert Gas System) o instalatie de
gaz inert impreuna cu sistemul de distributie al gazului
inert, mijloacele de prevenire a patrunderii gazelor din
cargotancuri in sala masinilor, instrumentele de masura
fixe si portabile si aparatele de control
Instalatia de gaz inert (Inert Gas Plant) toate
echipamentele special instalate pentru producerea,
racire, comprimarea, supravegherea si controlul debitarii
gazului inert spre cargotancuri
Sistem de distributie al gazului inert (Inert Gas
Distribution System) toate conductele, valvulele si
armaturile ce folosesc la distributia gazului inert in
cargotancuri si la evacuarea gazului in atmosfera, pentru
a proteja tancurile de suprapresiune sau de vid excesiv

9
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

DEFINIII
Limita inferioara de flamabilitate (de explozie)(Lower
flammable limit LFL sau Lower Explosive Limit LEL)
concentratia gazelor inflamabile in amestecul format de
acestea cu aerul sub care substanta inflamabila (care
arde) este in cantitate insuficienta pentru a putea intretine
sau propaga arderea.
Limita superioara de flamabilitate (de explozie) (Upper
Flammable Limit UFL sau Upper Explosive Limit UEL)
concentratia gazelor inflamabile in amestecul format de
acestea cu aerul peste care exista insuficient aer (deci
insuficient oxigen) pentru a intretine sau propaga arderea.
Gaz petrolier (Petroleum Gas) amestecul de substante
gazoase degajate de titei sau de produsele petroliere
obtinute din titei . Este format in principal din hidrocarburi
dar poate contine si alte gaze ca : hidrogen sulfurat ,
alchil de plumb etc.
10
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

DEFINIII
Temperatura (punctul) de inflamabilitate (Flashpoint)
temperatura cea mai scazuta la care, in conditii
determinate si la presiune 760 torri (mm Hg), lichidul
elibereaza suficienti vapori pentru a forma un amestec cu
aerul ce se aprinde de la o flacara deschisa.
Pentru determinarea in laborator a temperaturii de
inflamabilitate se folosesc aparate cu vas inchis (closed cup)
sau cu vas deschis (open cup). La exprimarea temperaturii
de inflamabilitate se va preciza obligatoriu tipul de aparat cu
care s-a facut determinarea .
Presiune reala de vapori (True Vapour Pressure)
presiunea absoluta exercitata de gazele produse prin
evaporarea unui lichid, atunci cand se atinge, la
temperatura respectiva, starea de echilibru si raportul
gaz/lichid este efectiv zero.
Este presiunea maxima a vaporilor ce poate fi atinsa la
temperatura respectiva
11
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

DEFINIII
Produse petroliere volatile (Volatile petroleum) titei sau
produse obtinute din titei ce au un punct de inflamabilitate sub
600C, determinat cu aparat cu vas inchis.
Din aceasta categorie fac parte cele mai multe sortimente de titei,
combustibili pentru turboreactoare, benzinele )

Produse petroliere nevolatile (Non-volatile petroleum)


titei sau derivate ale acestuia ce au un punct de inflamabilitate mai
mare de 600C, determinat cu aparatul cu vas inchis.
Aceste lichide produc, la echilibru , la temperaturile obisnuite de
depozitare, transport si manipulare, concentratii ale amestecurilor
gazoase ce se situeaza sub limitele lor inferioare de inflamabilitate In
aceasta categorie intra combustibili reziduali si combustibili distilati
folositi in motoarele Diesel.
Presiunea de vapori Reid a acestor produse este sub 0.007 bar si
din acest motiv nu este uzual masurata si evidentiata in buletinul de
analiza .
12
MSc. Ing. ROMAN IULIAN
Diagrama de inflamabilitate

Atmosfera Inerta Considerand un punct oarecare


Oxigen < 8% din zona inerta a atmosferei
cargo tancului.
15

F
Limita superioara de
% Hidrocarburi (HC) Volum

Atmosfera Inerta
inflamabilitate/explozie
10 punctul trece
UFL sub
linia de dilutie critica
Atmosfera
cu aer
necontrolata

5
limita
inferioara de
explozie
2
LFL
5 8 10 11.5 15 20 21
Atmosfera din tank
dupa purjare HC < 2% % OXYGEN (O2 ) Volum
& O2 < 8%
13
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
LIMITE DE INFLAMABILITATE % VOL.
HIDROCARBURI N AER
Gaz UFL LFL
Propan 9,5 2,2
Butan 8,5 1,9
Pentan 7,8 1,5
iei 1,0 10,0
Benzin 1,3 7,6
Kerosen 0,7 6,0
Benzen 1,4 8,0
Nafta 0,9 6,7 14
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
Compozitia aproximativa a unui gaz inert obtinut din
procesul de ardere este :
O2 Oxigen in concentratie de 3-4% (max 5%) pentru
gazele provenite de la caldari si poate ajunge pana la
0.5% pentru celelalte surse de gaz inert
CO2 Bioxid de carbon intre 13.5 si 15% vol
SO2 Bioxid de sulf mai putin de 0.3 %
N2 Azot 77%
CO Monoxid de carbon 0.1%
NO Oxid de azot 1%
Vapori de apa 4%
Solide 150mg/mc 15
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
Combustibilii marini contin pe langa
hidrocarburi si compusi cu alte elemente :
Compusi cu sulf ,
Compusi cu azot ,
Substante minerale
Compusi organo-metalici .
Prin oxidarea acestora se formeaza:
SO2 (bioxid de sulf) si in mai mica masura SO3
(trioxid de sulf)
Oxizi de azot (NO si NO2)
Cenusa
16
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
Oxizii sulfului reactioneaza cu apa rezultand acid
sulfuros si acid sulfuric, acizi puternici care ataca
metalele producand corodarea severa a instalatiilor.
Eliminarea lor se face prin dizolvare in apa de mare,
proces ce are loc in epuratorul de gaze (scrubber).
La temperatura de 150C se poate elimina pana la
99% din cantitatea de oxizi de sulf continuta in
gazele de ardere. Pentru eliminarea avansata a
oxizilor sulfului, cat si pentru neutralizarea apelor de
spalare (care devin puternic acide producand
coroziune si poluarea mediului la deversarea peste
bord) in unele instalatii se folosesc pentru absorbtie
solutii de carbonat de sodiu (in urma reactiei de
neutralizare vor rezulta sulfiti si sulfati de sodiu,
nevatamatori pentru mediu). 17
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
Monoxidul de azot (NO) si bioxidul de azot
(NO2) nu se pot elimina din gazul inert. Desi
toxici, acesti compusi se afla in proportie
mica in gazul inert, ponderea cea mai mare
avand-o monoxidul de azot care este mai
putin toxic.
La un exces mic de aer se formeaza si
monoxid de carbon (CO) gaz toxic care la
1500-2000 ppm produce intoxicatii iar la
4000 ppm provoaca moarte rapid. CO nu
poate fi redus sub 1000 ppm.
18
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
Solidele sub forma de cenusa sau funingine,
sunt nedorite deoarece se pot depune in
conducte sau ventilatoare sau pe scaunele
valvulelor. Ele acumuleaza umiditate si devin
corozive. Impuritatile solide pot fi in proportie de
500 mg/m3 dar peste 98.5% din ele pot fi
eliminate daca dimensiunile lor sunt mai mari de
0.001 mm.
Pentru a putea fi trimise in sistemul de distributie,
gazele inerte, dupa spalare vor fi uscate si
racite. Temperatura gazului nu trebuie sa
depeseasca cu mai mult de 50C temperatura
apei de mare folosita in scrubber.
19
MSc. Ing. ROMAN IULIAN
METODE DE INLOCUIRE A GAZELOR
DIN TANCURILE DE MARFA
Exista trei operatiuni in care se impune inlocuirea
gazelor existente din tancurile de marfa cu altele :
Inertarea introducerea de gaz inert in scopul
obtinerii unei atmosfere inerte
Purjare introducerea de gaz inert suplimentar in
scopul reducerii continutului de hidrocarburi sub o
anumita limita (daca se urmareste degazarea
tancurilor, atunci purjarea se va face pana la
obtinerea unei concentratii de hidrocarburi sub 1%)
Degazarea tancurilor se introduce aer proaspat
pana la indepartarea tuturor gazelor de hidrocarburi si
atingerea unei concentratii de oxigen de 21 % . De
regula sunt necesare 3-5 schimburi de volum
complete pentru a atinge conditia de gas free.
20
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
Inlocuirea gazului existent in tancuri se
poate realiza prin doua metode:

Metoda DILUIEI - amestecare

Metoda DISLOCUIRI sau DEPLASARII


- separare

21
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

Metoda DILUIEI
Inert gas or
fresh air
PV valve gas free
cover kept open
for venting.

Metoda prin dilutie - amestecare


presupune introducerea de aer /
gaz cu un debit marit.

Inlocuirea atmosferei Concentratia oxigenului va creste


este lent pana la atingerea valorii
normale de 21%
Completa

Important!!!

Presiunea aer / gaz trebuie sa fie suficienta de mare ca jetul sa poata ajunge
pina la partea de jos a tancului .
22
MSc. Ing. ROMAN IULIAN
Inert gas or
fresh air Metoda DISLOCUIRI
Purge Pipe
kept open
for venting.

Metoda prin dislocuire presupune


introducerea unui volum mare de
aer cu un debit mic pentru a se
putea forma paturile de separatie.
Inlocuirea atmosferei
este Continutul de oxigen va fi scazut
Completa pana cand patura de aer va ajunge
la partea superioara a tancului ,
moment in care concentratia
oxigenului va trece aproape brusc
la 21%.

Important!!!

Pentru inlocuirea atmosferei debitul de aer / gas trebuie sa aiba presiune mica
si constant pe toata durata operatiuni.

23
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS

24
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
Conectarea tubulaturi de marfa la instalatia de inert gas

25
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
Conectarea tubulaturi de marfa la instalatia de inert gas

26
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
Metoda de purjare in cascada

27
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS

28
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
COMPONENTA SISTEMULUI DE GAZ INERT
Sursa de gaz de ardere (flue gas source) (gaz obtinut prin ardere)
Valvula de izolare (uptake valve)
Scrubber (curatitorul de gaze/absorber)
Demister (deumidificator/uscator)
Ventilatoare pentru livrare gaz inert spre coverta (IG blowers)
Valvula regulatoare de presiune (pressure regulating valve)
Supapa hidraulica (inchizatorul hidraulic)(deck seal)
Valvula unisens (non return valve)
Valvula de izolare de pe punte (isolation valve)
Supapa de presiune/vacuum (P/V valve)(valvula plaman)
Magistrala de gaz inert(IG main line) + ramificatiile pe fiecare cargotanc (IG
branches)
Valvulele de izolare ale fiecarui cargotanc
Cosul de aerisire prova (mast riser)

29
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS

30
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS

31
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS

32
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS

33
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS

34
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS

35
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
Sursa de gaze de ardere :
Gazele de ardere se pot obtine de la una din
caldarinele navei, de la motoarele principale
sau de la un generator de gaz inert .

36
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
Valvula de Izolare Up take Valve Galeria de evacuare Boiler

Compensator de dilatatie
Aer de etansare

37
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
Scrubberul (epurator): are rolul de a absorbi
(absorbtia fiind operatiunea de difuziune-
transfer de masa intre o faza gazoasa si o
faza lichida, bazata pe solubilitatea gazului
lichid. Prin absorbtie unul sau mai multi
dintre componentii unui amestec gazos se
separa prin dizolvarea intr-un lichid) dioxidul
de sulf din gazele de ardere, de racire a
gazelor si de eliminare a impuritatilor solide
(funingine, cenusa). In instalatiile de gaz
inert de la bordul navelor lichidul absorbant
este apa de mare. 38
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

TIPURI DE SCRUBBERE
Cu TALERE in acest tip de scrubber gazele
care circula de jos in sus prin clopote sunt
obligate sa barboteze prin lichid , pe fiecare
taler avand loc absorbtia oxizilor de sulf si
antrenarea, de catre lichid a particulelor solide.

39
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

TIPURI DE SCRUBBERE
Cu UMPLUTURA la acest tip talerele sunt
inlocuite cu unul sau mai multe straturi de
umplutura, calculate ca talere echivalente
Umplutura poate fi piatra, cuartz sau materiale
plastice.

40
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

TIPURI DE SCRUBBERE
Cu PULVERIZARE a apei au doua variante
constructive : cele care folosesc duze pentru
pulverizarea apei si cele care folosesc placi sau
conducte perforate. Aceste absorbere au in general
eficienta scazuta la indepartarea particulelor solide. O
mai buna separare a acestora se obtine in scrubberul
centrifugal (tip JAKO)

41
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

TIPURI DE SCRUBBERE
COMBINAT folosesc doua sau mai multe trepte de
prelucrare a gazelor si au o eficienta sporita atat in
eliminarea oxizilor de sulf cat si a impuritatilor solide.
Deumidificatorul
(demister) are rolul
de a usca gazul
curatat iesit din
scrubber dar care
prezinta un grad de
umezeala in urma
procesului de
curatare

42
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

SCUBBER

43
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

SCRUBBER

44
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
Scrubberul trebuie prevazut cu aparatura de
masura comanda si alarma pentru :
controlul presiunii apei de racire
controlul nivelului apei in scrubber
controlul temperaturii gazelor
De notat - dupa oprirea instalatiei de gaz inert,
apa trebuie sa mai circule in scrubber pentru o
perioada de inca cel putin 30 min pentru a
curata resturile corozive din interior.
SOLAS prevede ca scrubberul trebuie sa
raceasca gazele si sa elimine oxizii de sulf si
impuritatile in proportie de 98%.
45
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS

46
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS

47
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

SISTEMUL DE ETANARE CU AER A


VALVULEI DE IZOLARE

48
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
Ventilatoarele au rolul de a prelua gazul
inert si a-l transmite mai departe catre
tancurile de marfa . SOLAS impune ca
debitul ventilatoarelor trebuie sa fie 125%
din capacitatea maxima de descarcare a
navei. Caracteristicile presiune/volum ale
ventilatoarelor sunt determinate de cerintele
maxime ale sistemului astfel incat in orice
situatie de descarcare si cu toate pierderile
de presiune din intregul sistem de gaz inert,
sa se mentina in tancuri o presiune minima
de 200 mmH2O .
49
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
Suction valve Delivery valve Washing system

50
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
Ventilatoarele sunt prevazute cu :
Sistem de spalare cu apa dulce a partilor interioare
Scurgeri, pentru fiecare camera, conectate la tubulatura de
efluent a scrubberului
Guri de inspectie
Valvule de recirculare a gazului inert spre scrubber sau in
atmosfera, atunci cand lucreaza la presiuni scazute, pentru
evitarea supraincalzirii sau pentru reglarea debitului, cand
ambele ventilatoare functioneaza.
Ventilatoarele trebuie sa functioneze lin, fara vibratii anormale
Se vor verifica in timpul functionarii iar dupa oprire se vor
spala cu apa. La fiecare sase luni se va face inspectia
interna prin deschiderea capacelor iar revizia generala va
avea loc o data la doi ani.
51
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
TOP UP FAN

52
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
Valvula regulatoare de presiune are urmatoarele roluri :
1. de a regla debitul de gaz in magistrala de gaz inert in
functie de cerinte
2. de a preveni reintoarcerea gazelor din tancuri in
situatia in care ar aparea vreo defectiune la
ventilatoare, pompa scrubberului etc dar si in situatia in
care instalatia de gaz inert fuctioneaza corect dar au
aparut defectiuni la supapa hidraulica si/sau valvula
unisens si presiunea gazului in tanc depaseste
presiunea de iesire a ventilatoarelor.
Valvula poate fi actionata si manual si trebuie sa fie
prevazuta cu mijloace de indicare a pozitiilor inchis si
deschis.
Valvula se va demonta si verifica inainte de urcarea pe doc
sau cand este posibil. Pozitionarea corecta a clapetului
se verifica la cel mult 6 luni
53
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS

54
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
VALVE CONTROLER IGS MAIN VALVE

55
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS

56
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
Supapa hidraulica
Supapa hidraulica (inchizatorul hidraulic) impreuna cu
valvula unisens actioneaza ca sisteme automate de
prevenire a curgerii inverse a gazelor (dinspre tancurile
de marfa spre ventilatoare, scrubber etc).

Supapa hidraulica DECK SEAL - blocheaza intoarcerea


gazelor din tancuri chiar si atunci cand instalatia de gaz
inert nu functioneaza (motiv pentru care alimentarea cu
apa nu va fi intrerupta decat in cazul necesitatii unei
inspectii) .

Exista trei tipuri de supape hidraulice : tip umed , tip semi


uscat si tip uscat .
57
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS

Deck seal tip umed

58
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
I. TIP UMED (Classic)

Positive pressure Negative


59
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS

60
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
II. Tip semi - uscat

61
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
II. Tip semi - uscat

62
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
III. Tip - uscat

63
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
Valvula unisens
Non return valve este primul dispozitiv automat
care impiedica circulatia inversa a gazelor, dinspre
cargotancuri spre ventilatoare. In situatia in care
s-au oprit ventilatoarele si supapa hidraulica(deck
seal) nu are destul timp pentru umplerea cu apa.

64
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS

65
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
Valvula de izolare
Are rolul de a deschide distributia de gaz inert spre
magistrala de pe coverta sau, prin inchidere (pe
timpul voiajului) , de a preveni intoarcerea gazelor
din tancuri spre ventilatoare

66
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS

Supapa de presiune / vacuum


Are rolul de a proteja cargotancurile in cazul in care in
acestea apare o presiune excesiva sau se creeaza vid.
Debitul posibil de deversat prin supapa trebuie sa fie cel
putin egal cu debitul maxim al ventilatoarelor instalatiei
de gaz inert . Volumul de lichid necesar se calculeaza in
functie de conditiile de presiune impuse si de densitatea
lichidului . Lichidul folosit poate fi un ulei mineral sau un
amestec apa dulce/glicol (antigel). Supapa este
prevazuta cu sticla de nivel si robinet de drenare .

67
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS

68
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS

69
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS

70
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
Magistrala de gaz inert
Prin intermediul ramificatiilor distribuie gazul inert in fiecare
tanc.

71
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS

72
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
Magistrala de gaz inert se poate conecta cu magistrala de
marfa sau cu magistrala de balast prin intermediul a doua
valvule de segregare sau doua flanse (de la tubulatura de
marfa sau balast si cea de gaz inert) sunt inchise prin flanse
oarbe si in cazul in care este nevoie se face legatura dintre
cele doua linii prin intermediul unor mosoare (tronsoane
de legatura) spool piece.

73
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
Valvulele de izolare
Izoleaza independent fiecare tanc sunt de tip fluture.
In cazul in care oxizii de sulf nu sunt indepartati in mod
corespunzator in scrubber, scaunele acestor valvule
pot fi afectate pana la a nu mai realiza inchiderea
etansa.

74
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
VALVULA DE PRESIUNE VACUUM
Fiecare tanc de marfa trebuie protejat mpotriva efectului de
suprapresiune sau vid cauzate de variaiile termice n cazul
n care tancurile de marf sunt izolate de reeaua de
alimentare cu gaz inert.

75
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS

76
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
Spatiu de locuit

77
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS

78
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
MAST RISER - cosul de aerisire prova
Scopul acestuia este de a permite controlul presiuni
din cargo tancurii pe timpul incarcari sau a marsului.

Flame arrester -
opritor de flacara
79
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
LINIA de VAPORI - vapour line - vapour recovery system

IG Main Line

80
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS

81
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS
Alarme vizuale si auditive conform
SOLAS- Regula 62
- presiune /debit scazut apa in scrubber
- nivel maxim apa in scrubber
- temperatura maxima gaz inert (650C- alarma ; 750C-
Stop)
- avarie ventilatoare
- continut crescut de oxigen
- avaria sistemului de alimentare cu energie a valvulei
regulatoare de presiune si a sistemului
de inregistrare al calitatii gazului inert
- nivel minim in deck seal (supapa hidraulica)
- presiune minima gaz inert (200 mmH2O)
- presiune maxima gaz inert (850 mmH2O)
82
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS

83
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS

84
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS

85
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS

86
MSc. Ing. ROMAN IULIAN

IGS

V mulumesc

87

S-ar putea să vă placă și