ANDREI BANTAȘ

ESSENTIAL ENGLISH

LIMBA ENGLEZĂ

ÎN LISTE ȘI TABELE

EDITURA TEORA
1991
COPERTA: VALENTIN TĂNASE

ISBN: 973-601-008-2

© 1991 EDITURA TEORA

POBox 7-54, 75300 București

 CUPRINS

Cuvîntul autorului sau Poftiți la treabă ....................................................... 7

Lista semnelor fonetice folosite în volumul de față ................................ 9
PARTEA I MORFOLOGIA
A) Sistemul gramatical al substantivului
1. Numărul substantivelor. Substantivele
numărabile ți nenumărabile
Tabel nr.1: Tabel sinoptic al mijloacelor de
marcare a pluralelor englezești ..................................................... 14
Tabel nr.2: Ilustrarea formarii pluralului
substantivelor străine .................................................. 15
Tabel nr.3: Substantivele englezești de origine
greco-latină care își păstrează forma originară de plural ... .16
Tabel nr.4: Categorii de substantive folosite
cu genitivul sintetic .................................................................... 17
Tabel nr.5: Categorii de substantive care
nu folosesc genitivul sintetic ....................................................... 17
Tabel nr.6: Ilustrare a determinanților folosiți
cu substantive numărabile sau nenumărabile .......................... 18
Tabel nr.7: Felurile adjectivelor în limba engleză ........................... 19
Tabel nr.8: Comparația regulată a adjectivelor .............................. 19
Tabel nr.9: Sinteză a comparației adjectivelor
calitative (și a adverbelor de mod) .............................................. 20
Tabel nr.10: Adjective posesive ........................................................ 21
Tabel nr.11: Adjective demonstrative ................................................ 21
Tabel nr.12: Numerale cardinale și ordinale ................................ .21
2. Funcțiile pronumelui it .............. 23
Tabel nr. 13: Compușii lui any, every, no, some
și sensurile lor în diferite tipuri de propoziții .............................. 25
Tabel nr.14: Lista și acordul pronumelor
generice și nehotărîte ................................................................ 27
Tabel nr.15: Pronumele relativ-atributive .......................................... 29
B) Sistemul gramatical al verbului
Tabel nr.16: Cîteva verbe care au drept
echivalente englezești vejbe neregulate ................................30
3. Clasificarea verbelor după formele de baza:
regulate-neregulate ....................................................................... 36
Tabel nr.17: Utilizarea verbelor auxiliare și
semi-auxiliare ................................................................................ 38
Tabel nr.18: Forme contrase (afirmative și negative) ................... 40
Tabel nr.19: Anomalous Finites (Formele verbale
personale aberante) ....................................................................40
Tabel nr.20: Cîteva verbe tranzitive urmate de
complement indirect lung (dativul prepozițional) ....................... 42
4. Diateza ................................................................................................ 4ă
5. Aspectul gramatical ai verbului .................................................... 45
Tabel nr.21: (Tipuri sau sensuri de) Verbe care
în general nu se folosesc la progresiv/continuu ....................45
6. Modurile; modul indicativ
Tabel nr.22: Timpurile principale ale modului indicativ ................. 49
 7. Timpul prezent, aspectul comun/nedefinit ................................50
Tabel nr.23: Conjugarea prezentului nedefinit ................................. 50
8. Funcțiile prezentului nedefinit ...................................................... 51
9. Funcțiile prezentului continuu ...................................................... 52
Tabel nr.24: Conjugarea timpului prezent continuu ....................... 53
10. Funcțiile preteritului/trecutului nedefinit ...................................53
Tabel nr.25: Conjugarea timpului preterit ..................................... 55
11. Funcțiile preteritului/trecutului progresivcontinuu ................. 55
Tabel nr.26: Conjuoarea preteritului continuu 57
12. Preteritul/trecutul nedefinit și perfectul
compus/prezent ............................................................................57
Tabel nr.27; Conjugarea perfectului
compus/prezent nedefinit ..........................................................61
Tabel nr.28: Conjugarea perfectului
compus/prezent continuu ..................................... 61
13. Folosirea mai-mult-ca-perfectului ................................................ 62
Tabel nr.29: Conjugarea mai-mult-ca-perfectului nedefinit .... .62
Tabel nr.30 Conjugarea mai-mult-ca-perfectului continuu .... .63
14. Viitorul simplu nedefinit; funcțiile viitorului nedefinit ............ 63
Tabel nr.31 Conjugarea viitorului simplu nedefinit ........................... 65
15. Viitorul față de trecut (Future in the past)
Îi folosirea lui ........................................................................... 67
:olosirea modului subjonctiv în engleza
contemporană .................................................... 68
17. Modul condițional; condiționalul prezent;
condiționalul trecut/perfect; folosirea modului condițional . .70
18. Cele patru forme de -ing: participiul nedefinit
prezent; adjectivul verbal; substantivul verbal; gerund-ul . . .74
Tabel nr.32: Adverbe care fac excepție de la regulile
de formare a gradelor de comparație ...................................... 76
C) Conectori
Tabel nr.33: Echivalente englezești ale unor prepoziții locative . .77
Tabel nr.34: Cîteva cuvinte grupate după
prepozițiile care le însoțesc .......................................................77
Tabel nr.35: Contexte minimale curente ale unor cuvinte
precedate sau urmate de anumite prepoziții, conjuncții etc. . .78
PARTEA II SINTAXA
Tabel nr.36: Construcțiile cu there is/there are și it is ................. 84
Tabel nr.37: Topica normală în diferite tipuri de prepoziții ... .87
Tabel nr.38: Tipare de întrebări disjunctive și
răspunsuri speciale ................................................................... 89
Tabel nr.39: Model de conjugare a verbelor la
modul indicativ (cu reprezentarea relațiilor de
anterioritate și ulteriorltate) ...................................................... 89
Tabel nr.40" Modificări solicitate de corespondența
timpurilor în vorbirea indjrectă ................................................ 90
PARTEA III MĂSURI Șl GREUTĂȚI
Tabele de transformare a unităților anglo-saxone în
unități metrice/ în sistemul zecimal ..........................................92
Transformarea incilor/țolilor în centimetri ........................................93
Transformarea picioarelor în metri .................................................... 93
Transformarea milelor terestre în kilometri ........................................93
Transformarea livrelor/funților în kilograme .....................................94
Transformarea livrelor/funților pe inci/tol în kg/cm ........................... 94
Transformarea galoanelor (britanice) in litri .................................... 94
Transformarea temperaturilor din grade Fahrenheit în
grade Celsius/centigrâde ............................................................. 95
 Cuvîntul autorului sau Poftiți la treabă

Cică în America - țara tuturor posibilităților - pe un pod foarte aglomerat,

un șofer neîndemînatec a izbutit să încurce de tot circulația. Dintr-un camion
uriaș - un fel de TIR - s-a dat jos un șofer tot uriaș si â venit amenințător
spre amatorul nepriceput, un omuleț vîrstnic și jalnic de speriat:
- Ce naiba ești dumneata de nu știi nici măcar să conduci mașina? îl
apostrofă camionagiul.
- S-s-s-unt... profesor... universitar... tremură moșulică.
- Profesor universitar? se lumină profesionistul. Vai ce bine-mi pare! De
ani de zile tot aștept să cunosc și eu unul care să-mi explice ce este un
infinitiv cu adverb intercalat!

Ei bine, chiar dacă nu va afla nici din cartea de față (fiindcă nu e curs
de gramatică și nici măcar manual) va învăța în schimb că în România vite­
za maximă este de SOm.p.h. = 80 km/oră, că it does 10 miles to the
gallon = "consumă 25 de litri la suta de kilometri" și va afla cum să trans­
forme - de partea asta a gîrlei - presiunea de... funți pe țol în Kg/cm2 și ce
capacitate în m3 - și nu în picioare cubice - are un container sau camionul
frigorific.
Așadar nu avem în mîinile noastre un manual de gramatică, și nici o lu­
crare teoretică, ori un curs sau manual de fonetică. Nu vom găsi în paginile
pe care le răsfoim prea multe definiții teoretice, alcătuite după toate rigorile
științifice și nici lecții de introducere, tratare, exemplificare, aplicații si conclu­
zii. Klu vom avea referiri la concepții, teorii și dezbaterea lor, nici1 referințe
bibliografice comentate. Sau vom găsi cîte ceva din toate acestea, dar foarte
sumar, mai mult elementar.
Vom afla în schimb o mulțime de lucruri, predominant aplicative, practice,
folositoare tuturor elevilor, studenților și cititorilor care învață limba engleză
și vor s-o utilizeze corect, sub îndrumarea profesorilor, dar mai ales fără
ajutorul acestora. Sînt prezentate sinoptic sau sintetic, pentru o memorare
ușoară (sau mai bine zis pentru înțelegerea în vederea memorării), o suită
de aspecte ale foneticii, morfologiei, sintaxei și lexicologiei englezești, cu un
minimum de explicații ori îndrumări pentru folosire. Toate aceste elemente
mnemotehnice (adică destinate însușirii prin memorare) precum și listele de
măsuri și greutăți și tabelele de transformare a unităților practicate în țările
de limba engleză de pe cel puțin trei continente, nu vor putea totuși să fie
învățate pe dinafară. Ele vor sluji drept "materiale de referință" adică drept
documentare căreia ne vom adresa ori de cîte ori vom avea nevoie.
Vom fi poate surprinși de caracterul eclectic al explicațiilor gramaticale -
unele ceva mai teoretice’ într-adevăr, pe baza experienței de predare la toate
nivelurile, sînt discutate și exemplificate aici cu precădere aspectele spi­
noase, dificultățile majore, sursele principale de erori - mai ales pentru
români. Asemenea lucrări se bazează pe de o parte pe gramatica tradițională
a celor două limbi, iar pe de altă parte pe experiența de cîteva decenii a
 școlii românești de anglistică, creată și îndrumată de profesorul, lexicograful
și traducătorul Leon Levițchi, autor și al unor gramatici cu tabele și scheme
din care cîteva au fost preluate în cartea de față, alături de unele din cărți
de gramatică și mai ales dicționare anglo-americane.
Autorul vă sugerează să țineți această carte pe masă, alături de caietele
în care vă faceți lecțiile și-exercițiile, și să recurgeți la ea ori de cîte ori aveți
vreo îndoială, vreo nesiguranță sau stați în cumpănă dacă să folosiți o formă
sau alta.
Ca exemplificare, vă propunem să asimilați bine paragraful 1 - numărul
substantivului - și tabelul 6, pentru că distincția numărabil-nenumărabil
(Countable-Uncountable) are o mulțime de implicații necunoscute străinilor
care învață engleza. însușiți-vă noțiunea de determinant, studiați tabelele 4-5
cu privire la folosirea genitivului. Repetați cu glas tare numeralele în spiritul
intonației englezești: fiecare element al unei enumerări este rostit la alt nivel
decît cel anterior și cel ulterior, lăsînd vocea în suspensie, pînă la ultimul,
care coboară, marcînd încheierea listei. Procedați la fel și cu tabelul con­
jugării. Asimilați diferențele dintre pronumele relative. Referiți-vă constant la
tabelul acordului pronumelui. învățați regulile comparației adjectivelor cu
ajutorul exemplelor ilustrative. Acordați mare atenție noțiunii de Anomalous
Finites (forme verbale personale aberante), utilizării auxiliarelor, semiauxi-
liarelor și modalelor, și din punct de vedere fonetic (ele sînt pronunțate
îndeobște cu formele slabe, ca și alte instrumente gramaticale - prepozițiile,
conjuncțiile, pronumele personale etc.) - deci tabelele 17-18. învățați veroele
neregulate (tabelul 16) în ritmul de cinci pe zi, repetînd zilnic pe cele asimi­
late anterior (în ziua a 31-a învățăm ultimele 5 dintre cele mai frecvente,
repetîndu-le pe primele 150). Repetați cu glas tare tabelele 21-31, pentru a
învăța și pronunțarea formelor incluse în paradigmele timpurilor. Meditați
asupra tabelelor 36 și 37 pentru a alcătui propoziții corecte ca topică. Folosiți
tabelele 38, 39 și 40 ca modele sintactice dar și fonetice, însușindu-vă și
ideea de bază din ele.
Așadar și dumneavoastră, dragi cititori, și șoferul de TIR, trebuie să asimi­
lați bine esența lucrării de față.
Vorba povestioarei franțuzești cu corăbioara:

Dacă această carte v-a plăcut

Haideți s-o luăm de la început.

al dumneavoastră,
Andrei Bantas

(Scrieți-mi la Editura TEORA, C.P. 7-54, cod 75300, București)

 SIMBOLURI FONETICE UTILIZATE

Nr. din
sistemul Simbol Explicatii Transcriere Corespondent (aproximativ)
Exemple
IPA al exemplului în românește

Voca1i8muI
a) Vocale
1 i: i foarte lung feeler [•fi:iej „filă" (cu i prelung)

2 i i scurt, foarte deschis, aproape fit [fit] „fit“ (cu » foarte scurt, nepalatalizat)
de e

3 e e puțin mai deschis ca în româ­ set [set] „set" (cu e maideschis, nepalatalizat)
nește

4 a e foarte deschis, aproape a Sam [sam] „seamă" (dar cu diftongul îmbinat)

5 a: a. foarte deschis, format în bar [ba:] „bar“ (cu a prelung și fără r)

fundul gurii

6 0 o scurt, deschis spre a, cu buzele tot [tot] „tot" (dar cu vocala mai apropiată
trase în jos de sunetul ardelenesc din „toată")
cod [kod] „cod" (dar mai asemănător cu „coa­
dă")

7 o: o lung, deschis, cu buzele trase door [do:] „dor" (cu o lung, deschis, fără r)
în jos lord [Io:d] „lord" (fără r, cu o lung, deschis)

8 u u foarte scurt ' cook [kuk] „cuc" (cu u scurtat)

9 u: u foarte lung boon [bu :n] „bun" (cu u foarte lung, ca în „iulie")

10 A a foarte scurt și închis, format supper [ 'sApe] „sapă" (cu d foarte scurt, retezat)
în centrul gurii

11 o: vocală centrală similară cu un ă Sir [se:] „să" (cu'vocala foarte lungă și închisă)
foarte lung, rostit cu dinții
apropiați și buzele întinse lateral

12 e vocală centrală întotdeauna ne­ sitter [ 'site] „sită" (cu vocala finală închisă și
accentuată, similară cu un ă retezată)
foarte scurt

b) Diftongi
13 ei similar cu diftongul românesc, lay [lei] „lei" (cu vocale mai deschise, fără
dar mai deschis și fără palata- palatalizare)
lizare hey [hei] „hei" (idem)

14 ou similar cu diftongul românesc tow [tou] ;,tău" (cu vocala ă rotunjită)

du, dar cu buzele rotunjite, cea
de jos împinsă înainte (în unele
silabe neaccentuate apare redus
la o, de ex.: [nou'vemba] se
poate citi și [no'vembo], semnul
cursiv fiind facultativ)
 Nr. din
Corespondent (aproximativ)
sistemul Simbol Explicații Exemple Transcriere
al exemplului în românește
IPA

15 ai similar diftongului românesc, dar sky [skai] „scai" (cu a mai deschis, mai lung,
mai deschis ușor nazalizat, și i foarte scurt)

16 au similar diftonguluiromânesc, dar how [hau] „hau“ (cu a mai deschis, ușor naza­
mai deschis lizat)

17 oi o deschis (vezi nr. 6) urmat de boy [boi] „boi" (dar cu o foarte deschis —
un i foarte scurt vezi nr. 6 — nerotunjit, cu buzele
trase în jos)

18 io i deschis, urmat de ă scurt fear [fia]

(vezi nr. 12)

19 ea e foarte deschis, urmat de ă Mary ['meori]

scurt (vezi nr. 12)

20 00 o deschis (vezi nr. 6) urmat de door [duaj „două“ (dar fără u)

ă scurt (vezi nr. 12)

21 ua u scurt, urmat de ă scurt (vezi continuer [kun'tinjua] „continuă" cu ă mai scurt (diftong
nr. 12) coborîtor)

Consonantismu]
a) Oclusive (explozive sau plozive)
22 P p urmat (de obicei) de o mică part [pa:t] „pat" (cu p foarte tare și a lung
explozie de aer, ca un h scurt — vezi nr. 5)

23 b similar unui b românesc, dar bun [bAn] „ban" (cu b foarte vibrat și a foarte
mai sonor (vibrat) s**urt — vezi nr. 10)

24 t t rostit cu limba la rădăcina Tom (tom] „tom" (cu i foarte tare, post-dental,
dinților, urmat (de obicei) de o și cu o foarte deschis)
mică explozie de aer, ca un h
scurt

25 d d foarte'sonor, rostit cu limba din [din] „din" (cu consoanele foarte sonore și
la rădăcina dinților de sus vocala foarte scurtă)
dun [d.in] „Dan" (idem)

26 k similar consoanei românești c, cut [kAt] „cat" (cu c foarte tare și un fel de h
dar foarte tare, nepalatalizată, urmat de a scurt — vezi nr. 10)
urmată (de obicei) de o mică
explozie de aer, ca un h scurt

27 g similar cu un g românesc, foarte gummer [ *gAma] „gamă" (cu a scurt, — vezi nr. 10 —
sonor și d scurt — vezi nr. 12)

b) Semi-oclusive (africate)
28 tf l îmbinat cu ca în rom. ci touch [tAtf] „taci" (cu i foarte scurt, nepaiâtali
(nepalatalizat) zat, și a scurt — vezi nr. 10)
much [mAtf] „maci" (idem)

29 <b d îmbinat cu j, ca în rom. gi jam [djam] „geam" (cu consoana nepalatalizată

(nepalatalizat) și ea îmbinat)
 Nr. din Corespondent (aproximativ)
sistemul Simbol Explicații Exemple Transcriere al exemplului în românește
IPA

c) Nazale
30 m similar cu m românesc moot [mu :t] ,,mut“ (cu u lung)

31 n similar cu n românesc nod [nod] „nod“ (cu o foarte deschis — vezi nr. 6)

32 3 n velar (realizat prin lipirea bunker ['bAoka] „bancă" (cu n mai nazalizat, și a
dosului limbii de vălul palatu­ și d scurte — vezi nr. 10 și 12)
lui ca în rom. „lîngă", „crîng",
„pungă")

d) Laterale
33 J similar cu l românesc; cînd luck [lAk] „lac“ (cu a scurt — vezi nr. 10)
consoana apare la sfîrșitul cuvîn-
tului, limba este mai retrasă
(I velar) still [stil] „stil“ (cu limba mai retrasă)

e) Fricative (șuierătoare)
34 f similar cu f românesc fin [fin] „fin" (cu i scurt)

35 V similar cu v românesc (dar mai vie [vai] „vai" (cu diftongul ușor nazalizat)
sonor)

36 6 consoană surdă, pronunțată cu thick [6ik] „sic" (cu un 8 peltic)

limba ținută între dinți

37 0 consoană foarte sonoră, pronun­ without [wi '8aut] „zer" (cu un z peltic)
țată cu limba ținută între dinți there [3ta]

38 s similar cu s românesc sauce [so:s] „sos" (cu o deschis, lung — vezi nr. 7)

39 z similar cu z românesc, foarte zinc [ziok] „zinc" (cu i deschis scurt și n velar
sonor — vezi nr. 32)

40 J similar cu ș românesc shock [fok] „șoc" (cu o deschis — vesi nr. 6)

41 3 similar cu j 'românesc, foarte rouge [ru:3] „ruj" (cu r lichid și u lung)

sonor

42 r consoană lichidă, rostită fără bravo [•bra:vou] „bravo" (cu r foarte moale; la
vibrația limbii (aproape fără sfîrșit diftongul ou — vezi nr. 14)
fricțiune)

43 h similar cu consoana românească, high [hai] „hai" (cu un h mai aspru format în
dar mai gutural fundul gîtului)

f) Semiconsoane (semivocale)
44 w u foarte scurt, rostit cu buzele oner ['wAno] „oană" (cu a scurtat — vezi'nr. 10 —
foarte strînsc (folosit Înaintea și ă scurt — vezi nr. 12)
vocalelor)

45 j i tare, foarte palatalizat (iot), yod [jod] „iod" (cu o foarte deschis — vezi
folosit înaintea vocalelor nr. 6)
 1. NUMĂRUL SUBSTANTIVELOR. SUBSTANTIVE NUMARABILE
Șl NENUMARABILE

Problema numărului substantivelor ridică în engleză două tipuri de

dificultăți:
A) Prima, formală, constă în faptul că una din puținele forme flexio­
nare din engleză contemporană este cea a pluralului substantivelor : în
linii mari, substantivele terminate în consoane obișnuite adaugă -s (pro­
nunțat /s/ după consoanele surde și /z/ după cele sonore), substantivele ter­
minate în vocală adaugă -s (pronunțat /z/), iar cele terminate în consoane
șuierătoare (fricative, care se pot prelungi) adaugă în scris -es (pronunțat
/z/ — adică cu inserția unei vocale pentru separarea mărcii pluralului,
făcîndu-1 astfel distinct în rostire — aspect care trebuie tratat cu toată
atenția). Amănunte sînt incluse în tabelul 1. Pentru substantivele
străine, vezi tabelele 2 și 3.
B) Cea de a doua problemă este una de conținut și comportă înțele­
gerea unui aspect în care engleza diferă de limbile obișnuite : este vorba
de distincția esențială între:
1. substantive numărabile (care au atît singular cît și plural și care pot fi
însoțite de orice determinanți, inclusiv numerici — ex. numeralele, artico­
lul nehotărît ațan, adjectiv nehotărît ca several, many, («) few etc. — așa
cum sîntem obișnuiți în limba română și în alte limbi) și
2. substantive nenumărabile (care sînt folosite numai la singular, nu
pot fi numărate și deci nu pot fi însoțite de determinanți numerici ca nu­
meralele și celelalte elemente pomenite la substantivele numărabile, nici
de articolul nehotărît — decît eventual în expresii).
De fapt această distincție se poate face și în alte limbi, inclusiv ro­
mâna, dar nu este relevantă decît în engleză : substantive ca „importanță”,
„raționalism”, „ură”, „chimie”, „materialitate” (deci abstracțiuni) sau „lap­
te”, „cenușe”, „unt”, „margarină”, „calciu” (deci nume de materii, sub­
stanțe și materiale) nu sînt îndeobște folosite la plural (doar rareori, fie
pentru a indica sorturi diferite —„oțeluri”, „vinuri”— fie pentru efecte sti­
listice — de amplificare, de ex. „cărnuri” etc.) și niciodată cu numerale.
în general substantivele din aceste două categorii (abstracțiuni ne­
numărabile și nume de materii) sînt folosite numai la singular fără niciun
fel de articol (adică sînt precedate de articolul zero, sau determinarea
zero, cum se spune în românește — simbolul fiind 0). Modelul de folo­
sire este deci 0 subst (U) (această literă fiind indicativul pentru wwcoww-
table = nenumărabil), ca în exemplele de mai jos:
Milk is good for everybody's health, coffee and tabacoo are dangerous.
Chemistry and physics are studied in most scientific departments.
Trigonometry is not my strong point, but algebra is.
He attached great importance to studies in nuclear energy.
 Observăm că în traducerea romanească a celor mai multe din aceste
exemple folosim forma arti ulată a substantivului, iar cuvîntul „impor­
tanță” este inclus de obicei în sintagme sau expresii cu articolul nehotărît:
,,a acorda o mare importanță” etc.
Întrucît traducînd texte sau traducîndu-se gîndurile din română în
engleză sîntem ispitiți să reproducem și articolele legate de substantivele
respective (săvîrșind astfel una din greșelile frecvente în traducerile dintr-o
limbă străină în engleză), este indicat să ținem seama de faptul că în
textele științifice și tehnice avem adeseori de-a face cu abstracțiuni și
cu nume de materii. Așadar, pentru a vedea dacă putem folosi articolul
nehotărît este recomandabil să testăm folosirea substantivelor românești
cu numerale : dacă nu putem spune în românește „trei margarine”, „cinci
unturi”, „șapte chimii”, „trei importanțe” etc., înseamnă că este absurd
să folosim în engleză numerale — iar articolul nehotărît are aceeași valoare
ca și numeralul one. Deci: This is better butterjuine, etc. = Este un unt/vin
superior/mai bun etc.
în ceea ce privește articolul hotărît the, el precede substantivele nenu-
mărabile numai dacă acestea sînt urmate de atribute exprimate prin a)
prepoziție + substantiv sau b) propoziții atributive (deci cu caracter de
particularizare, diferențiere etc.) sau dacă e vorba de o anumită canti­
tate sau formă sub care se prezintă materia, materialul etc. într-o situa­
ție („sarea” = adică „solnița”, „apa” = adică „sticla/cana”, „salata” =
= „castronul cu salată”).
Iată cele două tipare puse în paralel:
Salt is abundant in Romania, dar Pass me the salt, please! ^sol­
nița)
The salt of this acid is hard to
obtain.
The salt which he obtained was
not pure enough.
The matter requires full dar The attention (which) he gives to
attention. this matter seems significant.
The plan targets require the atten­
tion of all departments.
Modern Romanian biology is dar The biology of the environment is
called upon to contribute to essential to the agriculture (which)
the development of agriculture, we must practise nowadays, as
animal husbandry, fruit grow­ well as to tlje animal husbandry
ing, vegetable growing, wine of pur century.
growing, fishing, etc.
C) Un.aspect căruia trebuie să-i acordăm• atenție întrucît implică o
serie de dificultăți constă în faptul că foarte multe substantive englezești
au mai multe sensuri, unele (fin ele numărabile, obișnuite și pentru noi
(marcate în dicționarele recente cu indicativul (C) = countable) iar al­
tele nenumărabile (marcate cu indicativul (U) = uncountable — ceea ce
■constituie un avertisment în sensul abținerii de la folosirea pluralului, a
numeralelor și a articolului nehotărît). De exemplu, substantivul industry
are trei sensuri principale : 1) (U) industrie (națională, etc.) sens care este
însoțit de 'articolul hotărît the : Agriculture and the industry must both con­
tribute to the population's welfare. 2) (C) unitate industrială, fabrică, între­
prindere, uzină — numărabil și deci utilizabil și la plural: There are five
new. industries in this town. The new industries in this region are indeed
up-to-date. 3) (U) hărnicie, silință, diligență — nenumărabil, folosit numai
cu articolul zero : Industry is the mother of economy.
Am introdus în acest exemplu substantivul economy care are și el 3
sensuri, folosite diferit: 1) (U) economie (națională etc.) — însoțit de'arti­
colul hotărît: The economy requires great savings of energy and raw mate­
rials. 2) (U) economie politică, știința economiei (nenumărabil, echivalent
cu economics) : First year students learn economy, chemistry, physics and
mathematics. 3) (U) (folosit adeseori la plural dar fără numerale) economii
(realizate), materii economiste; bani economisiți (= savings, mai frecvent) :
His economies were spent on buying a hi-fi installation.
D) O problemă specială o constituie substantivele folosite numai la
plural pentru că sînt compuse din două — sau eventual mai multe — ele­
mente : a) unelte și instrumente (ex. binoculars, compasses = compas,
tongs = clești, clește, pincers, = cleștișori, tweezers = pensetă, scis­
sors = foarfece etc.) ; b) articole de îmbrăcăminte — în special diversele
tipuri de pantaloni (trousers, (blue)jeans, slacks, tights, slips, bathing
trunks — chiloți de baie, shorts = șort, pantaloni scurți, panties = pantalo­
nași sau chiloți, drawers = chiloți) ; c) părți ale corpului (bowels = intestine,
whiskers = favoriți).
Cînd discutăm despre numărul acestor elemente, folosim sintagmele
a pair of scissors /tongs, two pairs of comp asses/jeans/shorts etc.
E) Într-un mod oarecum similar, cînd trebuie să spunem „șocolăți”,
„săpunuri” etc., folosim anumite substantive care să exprime ideea de
bucăți : pieces/bars/cakes of soap, bars of chocolate, lumps of sugar.
Vom folosi un procedeu similar și pentru a vorbi de mîncăruri sau
băuturi: two platefuls of soup, three portions of (roast) pork, five cups of
coffee (în limbajul familiar, mai ales al chelnerilor: five coffee/coffees). în
general însă vom relata sau descrie o masă în felul următor : We/I had
sau They served (potato, chicken) soup, (white) fish, (boiled) vegetables,
(fresh) fruit, (Swiss) cheese and delicious white wine, etc.

Tabelul nr. 1
Tabel sinoptic al mijloacelor de marcare a pluralelor englezești
(după Leon Levițchi)

Terminația substantivului Terminația adăugată la

Exemple
(a rădăcinii) la singular plural + Pronunțare

consoană -s [s] lamp, lamps ; book, books ;

window, windows ; dog, dogs ; ball,
consoană sonoră sau [Z] balls.; piano, pianos; bar, bars;
vocală idea, ideas.
-s, -SS, -X, -es [iz] bus, buses ; class, classes ;
-ch, -sh, -zz box, boxes ; lunch, lunches ;
dash, dashes; buzz, buzzes.
-y precedaț de -ies [iz] country, countries;
consoană factory, factories ;
lady, ladies.
-f, -fe -(e)s [z] leaf, leaves ; life, lives ;
knife, knives; wife, wives.
-o -es [z] potato, potatoes;
tomato, tomatoes.
 Ilustrare a form Arii pluralului substantivelor străine
(în ordinea alfabetică a terminațiilor)

terminații _______________ exemple

La sin- La plural Plural (în ordinea frecvenței)
Singular
gular Ștrăină Engleză Străin Englez

-a -ae (Lat.) -as formula formulae formulas

-a -ața (Gr.) -as dogma dogmata dogmas

consoană -im (Ebr.) -s cherub cherubim cherubs

seraph seraphim seraphs

-eau -eaux (Pr.) -s beau beaux beaus

-es -es (Lat.) series series

species species

-eu -eux (Pr.) milieu milieux

-ex -ices (Lat.) index indices

-is -es (Gr.) crisis crises

oasis oases
basis bases

-ix -ices (Lat.) -es appendix appendices appendixes

-o -i (It.) -s concerto concerti concertos

(Sp.) -es domino dominoes

-on -a (Gr.) -s criterion criteria* criterions

phenomenon phenomena*

-um -a (Lat.) -ums datum data*

stadium stadia stadium

-us -i (Lat.) -uses syllabus syllabi syllabuses

nucleus nuclei
focus foci focuses

* Luate uneori ca singulare, mai ales în engleza americană

 Cite va substantive englezești de origine greacă sau latină care Își păstrează
forma originară de plural (mai ales In limbajul științific)

Singular Pronunțare Plural Pronunțare

alga 'aelga algae ' aeldsi:

analysis o'nslosis analyses o'neelosiiz
antenna sen'ten a antennae sen'teni:
appendix 9 ’pendiks appendices o'pendisi:z
aquarium o'kwEsriom aquaria o'kwEorio
bacillus b o'sil os bacilli b o ‘silai
bacterium baek'tioriom bacteria baek'tiorio
basis 'beisis bases 'beisi:z
criterion krai'ti orion criteria krai'tigri 9
curriculum ko'rikolom curricula ko'rikolo
datum 'deitom data ‘deito-
faima 'fo:no faunae 'forni:
formula 'fo:mjulo formulae 'foimjuli:
fungus 'fApgos fungi 'fAQgai, 'fAndjai
ganglion 'gaegglion ganglia 'gaepglio
genus 'dsf.nos genera 'djenoro
hypothesis hai'poOisis hypotheses hai'po0isi:z
index 'indiks indices 'indisi:z
larva 'la:vo larvae 'la: vi:
matrix 'meitriks matrices 'meitrisi:z
maximum 'maeksimom maxima 'maeksimo
medium 'mi:djom media 'mi:djo
minimum 'minim am minima ' minim o
nucleus 'nju.klios nuclei 'nju.kliai
oasis ou'eisis oases ou'eisi:z
optimum ‘optim am optima 'optimo
parenthesis po'renOisis parentheses po'renOisi:z
phenomenon fi'nominon phenomena fi'nomino
schema 'ski:mo schemata 'ski: moto
series ‘siari:z series 'siori:z
species 'spi:fi:z species 'spi:fi:z
spectrum ‘spektrom spectra 'spektro
stimulus ‘stimjulas stimuli 'stimjulai
stoma 'stoumo Stomata 'stoumoto
syllabus 'silobos syllabi 'silobai
taxon ‘tasks an taxa ‘taekso
vertebra 'va:tibra vertebrae 'vo:tibri:

în general, regula păstrării pluralului etimologic (ca în limba de ori­

gine) se aplică substantivelor din limbajul științific cu următoarele termi­
nații :

Sg. Pi.

Latinești -a M -ae [i:]

Grecești -a W -ata [ata]
Latinești -es [i:z] -es [i:z] (invariabile ca ortografie)
Latinești -ex [iks] -ices [isi:z]
Grecești -is [is] -es [i:z]-
Grecești -itis [aitis] -ites [aiti:z] (nume de boli inflamatorii, rar
folosite la plural: se spune cases
of bronchitis, etc.)
 Sg. Pl.

Grecești -on [an] -a [a]

Latinești -um [am] -« [a]
Latinești -us [as] -i [ai] (masculine)
-a [a] (neutre)

Tabelul nr. 4

Categorii de substantive folosite cu genitivul sintetic

Categorie Prototip Exemple

Abstracțiuni (rar, mai ales
personificate )
Animale domestice și de salon
Animale vînate (rar)
Anotimpuri (mai ales poetic)
Denumiri geografice
Greutăți
Lunile anului (mai ales poetic)
Măsuri
Nume proprii
Numerative
Personificări (mai ales poetic)
Pești comestibili (rar)
Substantive ale pluralității
Substantive colective (umane
și animale)
Substantive individuale ale
pluralității (relativ rar)
Substantive individuale umane
Unități de timp
Zilele săptămînii
Iove Love's Labour’s Lost (= Truda dragostei
este zadarnică, ,, Chinurile zadarnice ale
dragostei")
cow The cow’s name is Melissa.
cat The cat's whiskers (= mustăți) also
mean, figuratively, ‘‘supreme authority".
tiger The hart's antlers (= coamele cerbului)
won a prize.
autumn Winter’s windy wings are spreading.
the Thames London's tallest building is the Tele­
vision Centre.
ounce Give me a grain's equivalent of the
substance.
October December’s dark days grew longer and
longer.
yard It is a three mile’s walk to that place.
Michael . She is Michael’s elder sister.
Wodehouse Scott’s novel is entertaining.
brace The pair’s efficiency is fantastic.
eVil The wind’s voice was howling.
trout The carp's bladder keeps it floating.
the police People’s thoughts are seldom alike.
nation Everybody ought to place the nation's
flock interests above everything. The herd's
return in autumn is quite a spectacle.
deer The deer’s female is called doe.
Swiss The Swiss’s wife is a teacher.
girl The/This boy's behaviour astonished
everybody.
hour A moment's delay may be fatal.
Wednesday Thursday’s concert was a great event.

Tabelul nr. 5
Categorii de substantive care nu folosesc genitivul sintetic

C ategorie Prototip Exemple

Abstracțiuni plurale (substan­ alms The richness of the alms distribute^

tive individuale defective) thanks was impressive.
The value of thanks is immense.
 Categorie Prototip Exempli
Instrumente (sg. și pl.) hammer The invention of the wheel was an
historic event.
pincers The price of the/of this pair of tongs
is 25 pence.
Me^le zilei lunch The hour of our dinner is half past seven
Mîncăruri soup The taste of the soup was excellent.
fish The preparation of fish is a key
factor in cooking.
Obiecte (de îmbrăcăminte etc.) ball (point) pen The use of the India rubber was un­
— sg. și pi. trousers, known to him.
shorts , The assortment of trousers is ex­
tremely rich.
Părți ale corpului plurale bowels The sporting of whiskers (= purtarea
(substantive individuale defec­ entrails favoriților) seems to be in fashion.
tive) — vezi § 1 D
Substantive individuale defec­ compasses They need a supply of compasses.
tive (pluralia tantum) vezi bathing trunks/ His slips are in an exotic fashion.
§ 1 D slips
Substantive individuale neîn­ book The contents of an English book are
suflețite. idea at its beginnig.
The value of this chair is tremendous.
Substantive nume de materie. sugar The effects of drink/tobacco/coffee
oxygen are negative.
Unelte (vezi instrumente) The supply of oxygen was running
short (= oxigenul era pe sfîrșite).

Tabelul nr. 6
Ilustrare a determinanților folosiți eu substantive numărabile și nenumărabile

I. Determinant (numerici, definiți și Substantive

nedefiniți, generici, demonstrativi) I. Numărabile
(Exemple )
A. Pentru singular
A/An worker, factory, farm, team, engine, Frenchman,
One Englishwoman, Swiss, Romanian, lion, fox, cat,
Each dog, horse, elephant; deer, carp, sheep (invaria­
Every bile la pl.); hammer, airplane, screw-driver,
The nail, ruby, diamond, bottle, window, goose,
This mouse, pound, foot, inch, metre, yard, mile, ounce,
That pint, galloon, barrel, smile, glance, idea, notion,
No theory, problem, issue, plan, blueprint, project.
The first, etc. day, week, month, season, year, term, hour,
novel, melody, rotation, revolution
B. Pentru plural
Articolul zero 0 = determinarea workers, factories, farms, teams, engines, French­
zero, lipsa determinării/articolului men, Englishwomen, Swiss, Romanians, French/
The English, etc, people, lions, foxes, cats, dogs,
All (the) horses, elephants, deer, carp, sheep, trout, fish,
Two, three, etc. hammers, airplanes, screw-drivers, nails, rubies,
One hundred, two thousand, five diamonds, bottles, windows, geese, pound(s),
hundred, six million(s) feet, inches, metres, yards, miles, mice, ounces,
These pints, gallon(s), barrels, smiles, glances, ideas,
Those notions, theories, problems, issues, plans, blue­
Several prints, projects, days, weeks, months, seasons,
No years, terms, hours, novels, melodies, rotations,
Pew (er) revolutions.
A few
Many
More, etc.
Most
Lots of, a lot of
f
II. Determinanti cantitativi (pentru II,. Nenumărabile (exemple)
singular și plural)
Articolul zero 0 = determinarea breakfast, sleep, eating, thirst, hunger, money,
zero, lipsa determinării/articolului luggage, information, knowledge, advice, furni­
(Very) Much ture, news, intelligence, understanding, patience,
(Very) little, less know-how, expertise, technology, comprehen­
A little sion, sugar, coffee, water, iron, plastic, bread,
More, (the) post earth, clay, softwood, hardwood.
Some, Any
A lot of, etc.

Tabelul nr. 7
Felurile adjectivelor în lini ha engleză
(după Leon Levițehi)

Tip general Subclasă Exemple

Modificator calitativ beautiful

(se referă la/influențează sensul relativ (de material) wooden
substantivului pe care-i însoțește)
demonstrativ this
posesiv my
interogativ what ... ?
Determinant exclamativ v hat a(n) . . .
(precizează locul, situația, relațiile relativ-pronominal what . . .
substantivului pe lîngă care stă, adverbial •asleep
fără însă a-i influența/modifica numeral five, the fifth.
sensul) nehotărît some
negativ no

Tabelul nr, 8
Comparația regulata a adjectivelor
(împărțire după numărul de silabe)

MONOSILABICE POLISILABICE
CE

Majoritatea vechi, de Terminate Altele (mat Majoritatea împrumutate

origine germanică sau
scandinavică:
Comparația sintetică
(germanică:
— fast, fastER, THE fastEST
~ wise, wisER, THE wisEST
- dry, driER, THE driEST
— sad, sadDER, THE sadDES
ui -ow, -y, /ales de ori­ mai tîrziu din (latină și
-er, -le gine roma­ greacă prin) franceză, i-
(mai ales nică taliană etc.:
germanice)
Comparația analitică
(franceză) :
intelligent, MORE intelligent,
THE MOST intelligent.
— brilliant, MORE brilliant,
THE MOST brilliant
 Sinteză a comparației adjectivelor calitative (și a adverbelor de mod)

Notă: Superlativul relativ al adverbelor nu este precedat de articolul hotărît — care pre­
cede pe cel al adjectivelor (de fapt substantivul pe care-i modifică ele).

_________ I. COMPARAȚIA DE SUPERIORITATE

Gradul Gradul Gradul superlativ
Tipuri de adjective
pozitiv comparativ Relativ Absolut

a) Scurte, germanice fast faster the fastest very/rather/most fast

4- bisilabice, termi­ happy happier the happiest very/rather/most
nate în -y, -ouj, -er, happy
-le yellow yellower the yellowes't very /rather /most
yellow
dever cleverer the cleverest very/rather /most
clever
gentle gentler the gentlest very/rather/most
gentle

bJ^Lungi, romanice intelligent more intel­ the most intel­ very/rather/most in­
ligent ligent telligent

c) Bisilabice (la ale­ profound profounder the profound- very/rather/most

gere) more pro­ est profound
found the most pro­
found

d) Neregulate good better the best very/rather/most

good

e) Fără grade de superior —

comparație unique — —
exceptional

f) Comparabile doar exquisite — — most exquisite

cu sine excellent most excellent

II. COMPARAȚIA DE EGALITATE

Toate grupele as fast/shy/beautiful/intelligent as ...

III. COMPARAȚIA DE INEGALITATE

Toate grupele not as/so fast/great/pleasant/agreeable as ...

IV. COMPARAȚIA. DE INFERIORITATE

Monosilabice fast not.so/as fast as the least fast = the

slowest
Polisilabice beautiful less beautiful the least beautiful «=
the ugliest/plainest
Nu se compară splendid, inferior, etc.
 Adjectivele posesive

SINGULAR PLURAL

Persoana Forma Traduceri Forma Traduceri

I. my [mai] meu, mea, mei, our [aua, nostru, noastră,

mele a a] noștri, noas­
tre

II. your [jo:, juo] tău, ta, tăi, tale your [jo:, vostru, voas­
d-tale, dvs. juă] tră, voștri,
voastre, dvs.

III. his [hiz] (pt. bărbați, animale lui, său, sa, săi, their [3ea] lor
domestice mase., animale mari, sale
personif. mase.)
her [ho, o] (pt. femei, animale ei, său, sa
domestice fem., animale mici, săi, sale
țări, personificări fem.)
its [its] (pt. lucruri, abstracțiuni, lui, ei.
animale, copii mici)

Tdbeleul nr. 11
Adjectivele demonstrative

Singular Plural

Formă Traduceri Formă Traduceri

pt. indicarea this acest, acesta, ăst, ăsta; these acești, aceștia, ăști, ăștia ;
apropierii (în această, aceasta, astă, aceste, acestea, aste, astea
spațiu sau timp) asta

pt. indicarea that acel, acela, ăla; acea,
depărtării (în aceea, aia
spațiu sau timp) (în special în vorbirea
indirectă) acest, acesta,
ăst, ăsta; această, a-
ceasta, astă, asta
those acei, aceia; acele, acelea
(în special în vorbirea indi­
rectă ) acești, aceștia, ăști,
ăștia; aceste, acestea, aste,
astea

Tabelul nr. 12
Numerale cardinale și ordinale

Numeral cardinal (2ifră Numeral ordinal

Cifră
(cu proriunțare) I (cu pronunțare)
arabă romană

naught or zero 0
[no:t] 'ziarou]

or cipher
[’saifar]
 Numeral cardinal Cifră Numeral ordinal
(cu pronunțare) Cifră
arabă romană (cu pronunțare)

one 1 I the first 1st

[wah] [5a‘fa:st]

two 2 II the second 2nd or 2d

[tu:] [da'seknd]

three 3 in the third 3rd or 3d

[Ori:] [8a'0a:dl

four 4 IV the fourth 4th

[fo:] [8o'fo:6]
five 5 V the fifth. 5th
[faiv] [ds'fifOj

six 6 VI the sixth 6th

[siks] [Ca'siksO]

seven 7 VII the seventh 7th

[‘sevn] [Sa’sevnO]

eight 8 VIII the eighth 8th

[eit] [Ci’eitO]

nine 9 IX the ninth 9th

[nain] [da’nainO]

ten 10 X the tenth 10th

[ten] [do'tenO]

eleven 11 XI the eleventh 11th

[i’levn] [5i i’levnO]

twelve 12 XII the twelfth 12th

[twelv] [do’twelfO]

thirteen 13 XIII the thirteenth 13th

[6a:'ti:n] [5Q0o:‘ti:n0]

fourteen 14 XIV the fourteenth 14th

[fo:'ti:n] [5afo:‘ti:n0]

fifteen 15 XV the fifteenth 15th

[rfif’ti:n] [5a‘fif'ti:n0]

sixteen 16 XVI the sixteenth 16th

[‘siks‘ti:n] [Sa’siks’tiznO]

seventeen 17 XVII the seventeenth 17th

[’sevn'ti-.n] [So'sevan'tinO]

eighteen 18 XVIII the eighteenth 18th

[•ei‘ti:n] [5i’ei‘ti:n0]

nineteen 19 XIX the nineteenth 19th

['nain'tizn] [dd'nain'timO]

twenty 20 XX the twentieth 20th

[’twenti] j [Ja’twentHO]
 Numeral cardinal Cifră Numeral ordinal
(cu pronunțare) Cifră
arabă | romană (cu pronunțare)

twenty-one 21 XXI the twenty-first 21st

ftwenti'wAn] [Sa'twenti'fa^t]

twenty-two 22 XXII the twenty-second * 22nd or 22d

[’twenti’tu:] [Sa’twenti'seknd]

twenty-three 23 XXIII the twenty-third 23rd or 23d

[’twenti'Ori:] [Sa’twenti'Oaid]

twenty-four 24 XXIV the twenty-fourth 24th

[’twenti'fo:] [da'twenti'fo:8]

twenty-five 25 XXV the twenty-fifth 25th

[’twenti'faiv] [Sa’twenti’fifO]

twenty-six 26 XXVI the twenty-sixth 26th

[’twenti’siks] [Sa'twenti'sikO]

twenty-seven 27 XXVII the twenty-seventh 27th

['twenti'sevn] [Sa'twenti’sevenO]

twenty-eight 28 XXVIII the twenty-eighth 28th

[’twenti’eit] [Sa'twenti'eitO]

twenty-nine 29 XXIX the twenty-ninth 29th

ptwenti’nain] [Sa'twenti’nainO]

thirty 30 XXX the thirtieth 30th

['0a:ti] [Sa'0a:ti:0]

forty 40 XL the fortieth 40th

[’fo:ti] [Sa'fa :ti:0]

one/a hundred 100 c the (one) hundredth the 100th

[wAn/a ’huAndrid] [9a (wau) 'liAndridO]

one/a thousand 1000 M the (one) thousandth the 1000th

[wAn/a 'Oauznd] [Sa (wAn)’OauzndO]

2. FUNCȚIILE PRONUMELUI „IT"

I. Pronume personal, persoana a III-a singular, genul neutru (folosit

pentru obiecte și noțiuni abstracte nepersonificate, animale nepersonifi­
cate și cărora nu li se cunoaște sexul sau sînt luate în sens generic ; pen­
tru copii mici = infant, baby) :
Here is a book ; it is very interesting.
Your idea is very good, but it will require some efforts.
They are rearing a lamb. It is quite black.
"How old is your baby?” "It is nearly five months old.”
 II. Pronume impersonal folosit pentru a indica:
1) Timpul — după calendar sau ceas
It was seven o'clock on Sunday the 15th of December 1936.
It's half past five/a quarter to ten/a quarter past twelve.
2) Scurgerea timpului
It is more than a week/month, etc. since I last saw him/since I saw
him last.
It was no more than an hour since he had left.
It was getting late. (= Se făcuse tirziu)
3) Starea atmosferică
It's getting dark. (S-a întunecat/Se lașa noaptea.)
It's rather cloudy. (S-a înnorat.)
It was awfully sultry. (= Era mare zăpușeală.)
4) Fenomenele meteorologice și naturale
It is raining cats and dogs-.
It lightens. (= Fulgeră.)
It thunders. (= Tună/Trăznește.)
5) Temperatura
It is twelve degrees above/below zero.
6) Distanțele
It is nearly forty kilometres to Snagov.
7) Starea lucrurilor în general
It's (perfectly) all right/It's O.K.
III. Pronume demonstrativ, anaforic (echivalent cu that sau which, deci
referindu-se la ceva văzut sau menționat înainte) :
He expressed his sympathies (= condoleanțe). It was very nice of
him (to do that).
IV. Pronume introductiv (cu funcția sintactică de subiect introductiv,
nesemnificativ, half-subject) de două tipuri:
(A) Introductiv-fln/m’jWw — avînd rolul de a introduce propoziția
printr-un subiect formal/gramatical, întrucît subiectul real este deplasat
după numele predicativ, pentru a-i scoate în evidență:
It is quite a pleasure seeing/to see such a nice garden.
It was a great privilege/meeting/to meet such a famous man/woman.
It was extremely interesting/important that all agreed.
It was fantastic to have struck exactly the same note.
NOTĂ: După cum se vede, subiectul real (introdus de it ca half-subject se poate
exprima prin: (1) infinitivul lung — (a) nedefinit/prezent sau (b) perfect/
trecut; (2) construcții gerundiale; (3) o propoziție subiectivă, de obicei intro­
dusă de conjuncția that - DAR NICIODATĂ PRINTR-UN SUBSTANTIV
(întrucît folosirea ca subiect atît a substantivului cît și a unui pronume —
înlocuitorul acestuia — ar fi pleonastică). Așadar, la traducerea din română
în engleză a unor propoziții de tipul ,,Este deosebit de semnificativ faptul
că planul s-a realizat integral la toți indicii’* se omite neapărat substantivul
,,faptul” : It is particularly significant that all indices of the plan have been fully
achieved.
(B) Introductiv de întărire/subliniere — avînd rolul de a sublinia foarte
puternic, de a scoate în evidență oricare parte a propoziției — cu excepția
predicatului (subliniat prin alte mijloace) :
It is Peter who/that solved all the problems.
It was the exercises that/which puzzled him, not the theory.
 It was to John that I was speaking, not to Mary.
It's after the infant that you have to look, not after the elder boy.
It's in a great hurry that they left the chalet.
It was only yesterday that I learnt about it.
It was to Buzău that they went, not to Bacău.
V. Pronume (personal) nesemnificativ (folosit ca complement direct for­
mal, mai ales al unor verbe intranzitive). Acest tip de pronume apare
frecvent în engleza vorbită, ca și pronumele „o" în limba română famili­
ară :
“Shall we cab it to the station?" "No, I'd rather foot it." (Luăm
un taxi pînă la gară? — Nu, af prefera s-o luăm apostolește).

Tabelul nr. 13

Compușii lui Âny, Every, No, Some și sensurile lor In diferite tipuri de propoziții

Traduceri în diferite tipuri de propoziții

Declarative
Parte Declarative, impera- imperative, Interogative Interogative
Compus de rative exclamative exclamative PROPRIU- NEGATIVE
vorbire AFIRMATIVE ZISE
NEGATIVE

4- ? -?

anybody pron. oricine nimeni cineva nimeni

ahyhow adv. oricum; în orice caz ; în nici un (</.+) în (cf--}
neapărat; la întâm­ fel; cu. vreun fel
plare nici un chip, oarecare
deloc
anymore adv. (rar) mai nu mai mai (rar) nu mai
anyone pron. oricine nimeni cineva nimeni
( eventual)
anything A) pron. orice nimic ceva (Cf.-}
B) subst. orice lucru nici un lu­ vreun lucru (cf-}
cru ceva
C) adv. cit de cît, măcar deloc (</.+) (cf--}
anytime adv. oricînd niciodată, vreodată, (cf.-}
nicicînd cîndva.
anywhere A) adv. oriunde; în orice loc, nicăieri; undeva nicăieri
B) subst. pretutindeni deloc, cît ( selectiv )
de cît
everybody pron. toată lumea, toți (</.+) (</•+). (C/.+)
(oamenii)
everyday A) a:dj. de fiecare, zi, coti­ (</.+) (C/. + ) (</•+)
dian
everyman A) subst. tot omul, oricare om idem idem idem

B) pron. cf. everybody

everyone pron. cf. everybody
everything pron. tot, toate lucrările; (</• + ) (</.+) (Cf-+}
orice (lucru)
everywhere adv. peste tot (locul), (</•+) (C/-+) (cf.+}
pretutindeni, oriunde,
în orice loc

Note: 1) cf.4- = conform cu afirmativele

2) cf.— = conform cu negativele
 Traduceri în diferite tipuri de propoziții

Declarative,
Parte Declarative, impera­ imperative, Interogative
Compus de Interogative
tive, exclamative, exclamative PROPRIU-
vorbire NEGATIVE
AFIRMATIVE NEGATIVE ZISE

+ ? __ ?

nobody A) pron. nimeni (nu se folo­ nimeni (nu se folo­

sește ) sește )
B) subst. nimeni; nulitate; (</.+) (C/. + ) (cf.+)
persoană insignifi­
antă, zero
no more adv. niciodată, nu mai (nu se fo­ nu mai, (nu se fo­
losește ) niciodată losește )
none pron. nici unul, nici una (nu se fo­ nici unul, (nu se fo­
losește ) nici una losește )
no one pron. cf. nobody (Nu se fo­
nothing pron. nimic losește )
(nu se fo­ nimic așteaptă,
losește ) solicită un
răspuns po­
zitiv
somebody A) pron cineva (Nu se fo­ cineva (Nu se fo­
losește ) (așteaptă răs­ losește )
puns pozitiv)
B) subst. cineva ; om impor­ (</•+) (cf. + ) (</•+)
tant
somehow adv. cumva, într-un fel (nu se fo­ (Cf- + ) (</.+)
oarecare, în vreun losește )
chip sau altul
someone pron. cf. somebody
something A) pron. ceva; vreun lucru (nu se fo­ k/H-) i (cf.---)
(oarecare) losește ) așteaptă,
solicită un
răspuns po­
zitiv
B) subst. ceva; vreun lucru (cf-+) (C/. + ) (Cf + )
(oarecare)
C) adv. oarecum, un pic ; (nu se fo­ (c/.-F) (Cf- + )
într-o oarecare mă­ losește )
sură
sometime A) adv. cîndva
B) adj. fost; din trecut, de (C/. + ) (cf- + ) (cf. + )
odinioară
sometimes adv. uneori; cînd și cînd ; (nu se fo­ (C/.+) (Cf.-c)
din cînd în cînd; losește )
cîtteodată.
somewhat A) pron~ cf. something
B) adv. oarecum, un pic; (nu se fo­ (cf.H ) (nu se fo­
într-o oarecare mă­ losește )
losește )
sură
C) subst. cf. something
somewhere A) adv. undeva; în vreun (nu se fo­ (C/. + )
loc (oarecare) losește ) r (așteaptă,/ (cf. + )
solicită un
răspuns
afirmativ)
B) stibst. vreun loc (oarecare) (cf. + ) («/• + ) (cf. + )
 Lista și aeordul pronurnelor generice și nehot&riie
(inclusiv cele numerative și cantitative)

Formă Sensuri (în propoziții afirmative, nega­

și pronunție tive», interogative și interogativ-negative) Acord

all [o:l] totul, toată; toți, toate ; toată lumea sg./pl. (după Mtdes)
another [q'haQq] un altul, încă unul sg.
any feni] (4~) oricare; ( —) nici unul, nici unii; sg./pl. (după înțeles)
(?) vreunul, vreunii; (?•-) „nici unul,
nici una, nici unii, nici unele
anybody fenibodi] (4-) oricine; ( —) nimeni; (?) cineva: sg-
(? —) nimeni
anymore [eni’mo:] ( —) nu mai; (?) mai; (?—) nu mai sg./pl. (după înțeles)
anyone (-}-) oricine; ( —) nimeni; (?) cineva; sg-
['eniwAn] ( ? —) nimeni
anything ^'cxiiOiriJ ( + ) orice; ( —) nimic; (?) ceva; (? —) Sg-
nimic
both (of) [bouO(av)J amîndoi, ambii pl-
each (one) fiecare (în parte) ; fiecare din ei sg.
[i:tf (wau) ]
either (of) fiecare; oricare (din doi) ; amîndoi, sg./pl. (după înțeles)
['aids (rav)] amîndouă
everybody toată lumea; toți; fiecare; oricine Sg-
['evrib adi J
everyone ['t’r^An] oricine ; toată lumea ; toți; fiecare Sg-
everything [’evrio.. tot; totul; toate • Sg-
far more [fa:'mo:j mult mai mult (decît atît) ; mult mai sg./pl. (după înțeles)
mulți
few [fju: ] (prea) puțini pl.
a few [a'fju: ] cîțiva; destui pl.
not a few = multișori; destui, destul
de mulți
the former cel dintîi (pomenit) ; primul din cei doi/ sg./(rar pl.)
[da'forma] din ei; întîiul; (rar) cei dintîi (po­
meniți)
the latter [d» ’laeta] al doilea; acesta din urmă; ultimul sg./(rar pl.)
pomenit; (rar) ultimii/cei din urmă
(pomeniți)
little (of) ['litl (av)] (foarte/prea) puțin; mai nimic sg-
a little [a'litl] ceva; un pic; puțin (aproape destul) ; sg.
not a little = multișor, destul de mult
a little more încă ceva; încă puțin/un pic sg.
[a’litlmo:]
many [’meni] mulți; multe. (la(-|-) e înlocuit de pl.
a lot of, a great deal of)
 Formă Sensuri (în propoziții afirmative, nega­
Acord
și pronunție tive, interogative și interogativ-negative)

many more încă mulți; mulți/încă alții; încă destui pl-

[‘meni'mo:) ]
more (than) mai mult(ă) ; mai mulți/multe sg./pl. (după înțeles)
[mo: (don)]
most of [moust (ov) ] cea mai mare parte (din), majoritatea, sg./pl. (după înțeles)
cei mai mulți/multe (dintre)
much [mAtf] mult; multă; mulți; multe — pentru sg-
subst. ca : fruit, fish, etc.
much more încă mult(ă) ; încă multe (altele) — sg.
[mAtf (mo:)] cf. much
neither (of) nici unul (din doi) ; nici una (din cele sg-
['naido(rov) ] două)
nobody ['noubodi] nimeni sg. ______________
no more [nou'mo:] nimic altceva; nimeni/nici un altul, sg./pl. (după înțeles)
nici o alta
none [run] nici unul, nici una (din ei/ele) ; nimic sg. (rar pl. prefe­
(din asta) rabil înlocuit prin
none of them)
none of them/ us/ you nici unul dintre ei/ele/noi/voi pl-
['nAnav dom/AS/ju:]

no one ['non wau] nimeni sg.

nothing ['nAOirj] nimic sg.

one [wau] cineva; unul, una ; se sg.

the same one — același, aceeași

the other (one) celălalt, cealaltă sg.

[di1 a 3 or (wau)]

others ['a^oz] alții; altele pl-

the others [Si'Adoz] ceilalți, celelalte (numai pentru per­ pl-
soane)

several (of) cîțiva; mai mulți (dintre ei), cîteva, pl-

['sevorol (ov)] mai multe (dintre ele)

some [saiu] (partitiv) parte/ceva din; cîțiva, cîte­ sg./pl- (după înțeles)
va ; unii, unele; (la ? numai cînd aș­
teptăm un răspuns afirmativ)

somebody [’sAmbodi] cineva, o persoană (doar în cazurile sg./pl- (după înțeles)

menționate pentru pronumele somej.

some more încă ceva/un pic; mai (încă) și alții/ sg./pl. (după înțeles)
[SAJti'mo:] altele

someone [’sAmwAn] cineva (cf. și restricțiile pentru some)

something ['șAmbir)] ceva (cf. și restricțiile- pentru some) sg-

 Pronumele relatlve-atributlve (care Introduc propoziții atrlbutlve)

Introduce pro­
Tipuri de sub­ poziții atribw*
Cazul
Pronume stantive și alte tive restrictive
repre­ Exemple
relativ elemente înlo­ (indispensabile)
zentat
cuite sau descriptive
(facultative)

FRECVEN-
- TE:
that orice subst. restrictiv nom. The man/men that came here
dar nu propo­ spoke French.
ziții (idei) acuz. The man/men (that) I saw ran
off.

which subst. animate descriptiv nom. The novel, which was very new,
(dar nu uma­ (între virgule) interested me a lot.
ne ) inanimate, acuz. The dog, which followed me
propoziții (idei) everywhere, was run over by
a car.
They invited me for the week­
end, which was very nice of
them.

of which subst. inanima­ descriptiv gen. The house, the windows of

te ; (rar) pro­ (rar restrictiv) which had been left open, was
poziții (idei) damaged by the wind.

who persoane, alte restrictiv nom. The man who came to dinner
subst. animate (fam. și was an old friend.
descriptiv (între acuz.) The boy, who was very clever,
virgule, liniuțe- gave me the answer on the spot.
sau paranteze) (Familiar) The girl to who
you were speaking. (Cored)
The girl you were speaking to.

whom subst. animate, restrictiv acuz. The lady whom I addressed

mai ales per­ was a writer.
soane (rar descriptiv) The gentleman to whom you
were speaking/The man you
were speaking to looked tired.

whose subst. animate, restrictiv gen. . The only person whose address
rar inanimate I have is away.
descriptiv My uncle, whose wife had died,
fell ill.

such as orice subst. restrictiv nom. -p Men such as think like this.
acuz. People such as I met,

but orice subst. restrictiv nom.-{- There is hardly a book but

(negativ) acuz. he has read/but interests me.

what orice subst. restrictiv acuz. The guy what »you saw didn’t
(vulg.) do no good neither.
 Cite va verbe care au drept echivalente englezești

Verbe neregulate
j Past Tense | Past Participle
Verb | Infinitive
1
a acorda to give gave given
[giv] [geiv] ['givn]___________
a aduce' (ceva) to bring brought brought
[brio] . [bro:t] [bro:t]

(pe cineva) to lead led led

[li:d] [led] [led]

a afirma to say said said

[sei] [sed] [sed]

a afla to learn learnt learnt

[lorn] [larnt] [la:nt]
to hear [heard heard
[Ilia] [lia:d] [lia:d]

a alege to choose chose chosen

[tju:z] [tfouz] [’tjouzn]
a alerga vi. to run ran run
[IAU] [tAH] [JAH]___________ _
( călare ) vt. to ride rode ridden
[raid] [roud] ['ridn]
a alimenta vt. to feed fed fed
1 [fi:d] [fed] [fed]____________ _
a apărea vi. to arise arose arisen
[a'raiz] 1 [a'rouz] [a’rizn]
a (se) apleca vt. to lean leant leant
vi. [li:n] . [lent] j' Dent]
(și regulat)
vt. to bend bent bent
vi. [bend] [bent] [bent]
a aprinde vt. to light lit lit
vi. [lait] [Ht] [lit]
(și regulat)
a se apropia to come near came near come near
[kzm] [keim] [kAm]
a (se) arăta vt. to show showed sliowii
vi. [jou] [Joud] [Joun]____________
a arde vt. to burn burnt burnt
vi. . [bo:n] [ba:nt] [ba:nt]
(și regulat)
a (se) arunca vt. throw threw thrown
vr. [Orou] j • [Oru:] [Oroun]
vt. cast I cast cast
vr. [ka:st] , [ka:st] [ka:st]
a asculta vt. to hear / heard heard
[hi a] i [ha:d] [ha :d]
 Verb Infinitive Past Tense Past Participle

a așeza to lay laid laid

' [lei] [leid] [leid]
to set set set
[set] [set] [set]
to put put put
[put] [put] [put]

a atîrna vt. to hang hung hung

[hsejj] [hMj] [hA0]

a auzi vt. to hear heard heard

[hia] [ha:d] [ha:d]

a avea to have had had

[haev] [(ha)d, haed] [haed]

a bate to hit hit hit

[hit] [hit] [hit]

a băga to stick stuck stuck

[stik] [stAk] [stAk]
a bea to drink drank "drunk
[drigk] [draegk] [drAflk]
a cădea vi. to fall fell fallen
[fo:l] [fel] [’fo:ln]
a cădea la fund vi. to sink sank sunk
[sițjk] [saegk] [SAflk]
a căpăta to get got got
[get] [gat] [got]
gotten (amer.)
t'gotn]
a căra vt. to bear bore borne
[bea] [bo:] [bo:n]
a căuta to seek sought sought
[si:k] [so:t] [so:t]
a cîștiga vt. to win won won
[win] [WAH] [wau]
a combate vi. to fight fought fought
[fait] . [fo:t] [fo:t]
a conduce — vt. to drive drove driven
(un vehicul etc.) [draiv] [drouv] [’drivn]
— (persoane) to lead led led
[li:d] [led] [led]
a constata vt. to find found found
[faind] [faund] [faund]
a construi vt. to build (built jbuilt
[bild] '[bilt] ’[bilt]
a consuma to take took taken
(resurse, bani) [teik] [tuk] [’teikn]
to spend spent spent
[spend] [spent] [spent]
 'Verb Infinitive Past Tense Past Participle

a costa to cost cost cost

[kost] [kost] [kost]

a crăpa vi. to burst burst ' burst

[ba:st] [ba:st] [bo:st]

a crea vt. to make made made

[meik] [meid] [meid]

a crește vi. to grow grew grown

vt. [grouj [gm:] *[groun]
— ( animale ) vt. to breed bred bred
[bri:d] [bred] [bred]

a cumpăra vt. to buy bought bought

[bai] [bo:t] [bo:tj

a cunoaște — (ceva) vt. to know knew known

[nou] [nju:]. [noun]
— (a trece prin) to see saw seen
[si:] [so:] [si:n]

a curge to run ran run

i [IAU] [rsen] [rznj

a da vt. to give gave given

. [giv] [geiv] ['givn]___________ ’
a da naștere la to beget begot begotten
[bPget] [bi’got] [bi’gotn]
a depăși to outgrow outgrew outgrown
[aut’grou] [aut’gru: ] [aut’groun]
a descoperi vt. to find found found
[faind] [faund] [faund]
a desena vt. to draw drew drawn
[dro:] [dru:] [dro:n]
a despica vt. to split split split
[split] [split] [split]____________
a destina vt. to mean meant meant
[mi:n] [ment] [ment]
a deveni vt. to become became become
[bi’kAm] [bi’keim] [bi’kAm]
a se dezvolta to grow grew grown
[grou] [gro:] [groun]
a dovedi to show showed shown
[Jou] [Joud] [Joun]___________
a duce vt. to lead led led
* [li:d] [led] [led]
a emite vt. to broadcast broadcast(ed) broadcast(ed)
['bro:dka:st] ['bro:dka:st(id)] [bro:dka:st(id)]
a exploda vi. to burst burst burst
[bo:st] [bo: st] [bo:st]
 Verb Infinitive Past Tense Past Participle

a face vt. to do did done

(o acțiune) [du:] [did] [dAU]
(ceva, un lucru) vi. to make made made
[meik] [meid] [meid]
a fi to be was been
[bi, bi:] [w(o)z, woz] [bin, bi:n]
were
[wa, wo:]
a fugi vi. to run ran run
[tAn] [roen] [rAn]
a (se) gîndi vt. to think thought thought
vi. [Oipk] [0o:t] [Sort]
a hrăni to feed fed fed
[fi:d] [fed] [fed]
a izbucni vi. to burst burst burst
[bo:st] [bo:st] [bo: st]
a începe vt. to begin began begun
vi. [bi’gin] [bi’gsen] [bi’gAn]
a (se) îndoi vt. to bend bent bent
vi. [bend] [bent] [bent]
a înfige to thrust| thrust thrust
[0rAst] [OrAst] [OrAst]
a îngheța vt. to freeze froze frozen
vi. [fri:z] [frouz] [’frouzn]
a (se) întinde to (out) spre ad (out) spre ad (out)spread
[(aut)'spred] [(aut)spred] [(aut)'spred]
a întrece to outdo outdid outdone
[aut’du:] [aut'did] [aut'dAn]
a Jnțelege vt. to understand understood understood
[Ando1 st send] [Ando1 stud] [Ando'stud]
a înțelege greșit to misunderstand misunderstood misunderstood
[’misAndo'stsend] [niisAndo'stud] ['misAndo1 stud]
a învăța vt. to learn learnt learnt
[la-.n] [lo:nt] [lo:nt]
a lega to bind bound bound
[baind] [baund] [baund]
a lipi vt. to stick stuck stuck
[stik] [stAk] [StAk]
a lovi to hit hit hit
[hit] [hit] [hit]
to strike struck struck
[straik] [strAk] [strAk]
a lua vt. to take took taken
[teik] [tuk] ['teikn]
vt. to get got got
[get] [got] [g°t]
gotten (amer.)
['gotn]
 V er b Infinitive Past Tense Past Participle

a mine a vt. to eat ate eaten

[i:t] [et, eit] ['i:tn]

a naște vt. to bear bore borne

[bea] [bo:] [ba:n]
bom (numai pasiv
[ba:n] = născut)

a se naște vt. to be bom was/were bom has been bom

[bi‘ba:n] [waz, wa *ba:n] [haz bin *ba:n]

a părăsi vt. to leave left left

Cli:v] [left] [left]

a pierde vt. to lose lost lost

vi. [lu:z] [lost] ’[last]

a se prăbuși vt. to fall fell fallen

[fo:l] [fel] [•fo:ln]

a prevedea vt. to forecast forecast forecast

[fa:'ka:st] [fa:'ka:st] [fa:'ka:st]

a prezice to foretell foretold foretold

[fo:'tel] [fa:'tould] [fa:'tould]

a purta (a duce) to bear bore borne

[bea] [bo:] [ba:n]
(haine) to wear wore worn
[we a] [wo:] [wa:n]

a putea — (a avea can could

capacitatea sau po­ [k(a)n, kaen] [kad, kud]
sibilitatea să)
— (a i se permite să) may might
[mei] [mait]

a răsturna vt. to overthrow overthrew overthroun

['ouva’Orou] [’ouva’Oru:] [ouva'0roun]

a se ridica vt. to rise rose risen

[raiz] [rouz] ['rizn]

a (se) rupe vt. to break broke broken

[breik] [brouk] [’broukn]
(a sfîșia) to tear tore torn
[tea] [to:] [to:n]

a scoate vt. to draw drew drawn

[dra:] [dra:] [dra:n]

a separa vt. to split split split

[split] [split] [split]

a (se) sparge vt. to break broke broken

vi. [breik] [brouk] [broukn]
vt. to burst burst burst
[ba:st] [ba: st] [ba:st]
 Verb Infinitive Past Tense Past Participle

a spune vi. to say said said

[sei] [sed] [sed]
(a relata) vt. to tell told told
[tel] [tould] [tould]

a sta la baza vt. to underlie underlay underlain

( +gen.) [znda'lai] [Anda’lei] [Anda’lein]

a strica to break broke broken

[breik] [brouk] ['broukn]

a sufla vt. to blow blew blown

vi. [blou] [bln:] [bloun]

a supraveghea vt. to oversee oversaw overseen

[’ouva'si:] [’ouva’so:] ['ouva‘si:n]

a ști to know knew known

[nou] [nju:] [noun]

a ști să (facă) can could

[k(o)n, keen] [kad, kud]

a (se) tăia vt. to cut cut cut

vi. [kAt] .[kAt] [kAt]

a trage vt. to draw drew drawn

[dro:] [dru:] , [dro.n]

a trebui să must must

[mas(t), mASt] [mast]

a (se) ține to hold held held

[hould] [held] [held}

a țîșni to spring sprang sprung

[șpriț)] [sprsețj] [sprAp]

a uita to forget forgot forgotten

[fa’get] [fo'got] [fo’gotn]
forgot (amsr.)
[fo’got]

a se umfla to swell swelled swollen

[swel] [sweld] [’swouln]

a uza to wear wore worn

[WEB] [wo:] [worn]

a vedea to see saw seen

[si:] [so:] [si:n]

a voi will would

[Wil] [wad, wud]

a zdrobi to grind ground ground

[grăind] [graund] [graund]
 §3,. CLASIFICAREA VERBELOR DUPĂ FORMELE DE BAZA
(REGULATE - NEREGULATE)

Pentru conjugarea verbelor englezești în cadrul propozițiilor și fra­

zelor din vorbire sau scriere, este necesară cunoașterea infinitivului, pre-
teritului sau trecutului {preterite sau past tense/indefinite), a participiului
trecut și a participiului nedefinit sau (impropriu numit) prezent (the in­
definite)present participle), atît pentru că ele apar frecvent ca atare, cît
și pentru că intră în compunerea unor moduri sau unor tipuri derivate
de la ele.
Verbele regulate formează preteritul și participiul trecut prin adău­
garea desinenței/terminației -ed la infinitiv, iar participiul nedefinit prin
adăugarea desinenței/terminației -ing la infinitiv (cu observația că dacă
tema/rădăcina infinitivului are în final vocala -e, aceasta este eliminată în
ambele cazuri).
De aici decurg două observații importante :
— Verbele defective (ex. can, must, shall) nu au alte timpuri (decît
eventual formele speciale de preterit) deoarece nu au infinitiv.
— Este greșită părerea că cele 16 verbe care au trei forme identice
(ex. to cut, cut, cut, sau to hit, hit, hit) ar fi regulate ; regula cere folosirea
terminației -ed. Asemenea verbe constituie unul din tipurile de excepții
ce alcătuiesc lista celor 280 de verbe neregulate.
Circa 150 din ele apar extrem de des în conversație și scriere deoarece
fac parte din fondul principal de cuvinte și solicită învățarea pe de rost a
celor trei forme, cu pronunțarea lor, precum și exerciții repetate care să
ducă la însușirea lor corectă. (în acest scop se recomandă recurgerea frec­
ventă la tabelul 16 care prezintă pe cele mai importante dintre ele, por­
nind de la limba română).
Particularități de formare și pronunțare a formelor de bază ale ver­
belor regulate:
A. Preteritul și participiul trecut:
1. Ortografia
a) Consoana finală a verbelor regulate se dubleză dacă este precedată
de o singură literă vocalică, pronunțată ca vocală scurtă în cazul verbelor
monosilabice, precum și în cazul verbelor polisilabice, dacă ultima silabă
este accentuată.
Ex. To drop — dropped — dropped; to transmit — transmitted — trans­
mitted ; to prefer — preferred — preferred (în engleza americană to occur —
occured, etc. — nu dublează).
b) în engleza britanică (dar nu și în cea americană), consoana l se
dublează, indiferent dacă silaba finală este accentuată sau nu:
Ex. To compel — compelled — compelled; to cancel — cancelled — can­
celled; to fulfil — fulfilled — fulfilled; to travel — travelled — travelled (în en­
gleza americană to fulfill — fulfiled — fulfiling — deci invers).
c) Vocala finală y se transformă în i dacă este precedată de o con­
soană (to cry — cried — cried, to rely — relied — relied) dar nu și cînd este
 precedată de o vocală — întrucît atunci rămîne ca un element „tare"
(ex. to play — played — played, to enjoy — enjoyed — enjoyed) atît în en­
gleza britanică cît și în cea americană.
d) Firește, vocala e din finalul temei este elidată prin introducerea
terminației -ed (deci nu apar doi de „e” decît la verbele care conțin
această vocală în rădăcină/temă: to arrive — arrived — arrived; to elimi­
nate — eliminated — eliminated, dar to agree — agreed — agreed, to decree —
decreed — decreed),
2. Pronunțarea terminației -ed urmează aceleași reguli de asimilare
(sonorizare după vocale și după consoane sonore și invers, asurzire, după
consoanele surde) ca și terminația -s de la pluralul substantivelor regulate,
de la persoana a III-a indicativ prezent a verbelor și de la genitivul sin­
tactic al substantivelor și numelor proprii. Deci:
a) După terminațiile vocalice sau conținînd consoanele sonore — pro­
nunțate /b/, /jg/, /v/, /!/, /m/, /o/, /z/, /da/, țerminația se pronunță sonor,
adică /d/:
To obey, —robeyed, — obeyed /a’beid/; to install — installed — installed
/in'storld/; to rub — rubbed — rubbed /rAbd/ to plug — plugged — plugged
/plAgd/; to dispel — dispelled — dispelled /dis’peld/; to change — changed —
changed/tfeindzd/; to belong — belonged — belonged /bi’lood/; to soothe —
soothed — soothed /surdd/.
b) După terminațiile în consoane surde — pronunțate [p/, [k/, [f],
[s], [fL [6] se pronunță surd, adică /t/: •
to walk — walked — walked [wo:kt]; to laugh — laughed — laughed [Za :ft]
to smoke — smoked — smoked [smoukt]; to watch — watched — watched [wortjt].
c) Pentru obținerea clarității în pronunțare> adică a distincției între
rădăcina verbului și terminația trecutului sau participiul trecut, terminația
-ed se pronunță /id/ după verbele care au în finalul temei consoanele /t/
sau /d/ (deci cele care ar avea pronunțare identică cu terminația):
to add, — added, — added [’aedid]; to extend — extended — extended /iks-
tendid/; to construct — constructed — constructed [kan'strAktid]; to admit —
admitted — admitted [od'mitid].
B) Particularități de formare și pronunțare a participiului nedefinit și
a gerundului verbelor (indiferent dacă sînt regulate sau neregulate):
— consoana finală se dublează înaintea terminației -ing, în aceleași
condiții ca și înaintea terminației -ed (vezi paragraful anterior).
O atenție specială o cer verbele a căror rădăcină/temă se încheie în
-ee (to see — seeing, to agree — agreeing), precum și verbele to dye — dyeing
(a vopsi), to be — being, to shoe — shoeing (a potcovi; a încălța) și to
singe — singeing (a pîrli), pentru a se putea distinge de alte verbe etc.
De reținut în plus:
— vocala -y nu este afectată de adăugarea terminației -ing (to fry —
frying, to obey — obeying) și se pronunță distinct (ex. studying se pronunță
în trei silabe ['stAd-i-ițj])
— verbele terminate în -ie schimbă aceste vocale în -y (to die — dying,
to (under)lie — (under)lying).
 Utilizarea verbelor auxiliare și seini-auxiliare

Funcție/Utilizare (ce tim­

Urmat puri, forme, moduri etc.
Verb Exemple
de formează)

TO BE ---- ing — Aspectul continuu/ It was raining. They are coming (tomor­
(part, progresiv (toate row). I’ve been learning for hours. I'll
nedef.) timpurile) be waiting for you.
— part, — Diateza pasivă It's been practised for years. The problem
trecut (toate timpurile) was soon solved. The satellite was or­
bited successfully.

TO BE inf. lung — Viitorul apropiat I’m going to go to the stadium in half

GOING an hour. It's going to rain. The plan
targets are going to be fulfilled by the
end of the month.

CAN inf. — (amer). Subjonctiv I will do it so (that) I can help your

scurt prezent (pt. scop) team. We’ll prepare everything (so)
I that we can check the new engine.

COULD inf. — (amer). Subjonctiv We worked faster so (that) we could leave

scurt trecut (pt. scop) earlier.
— Condițional prezent You could do better if you would. They
și trecut could have assisted us if they had known
about our difficulties.

DID inf. — Interogativ, negativ Did (n’t) he leave early last night ?
scurt și interog.-negativ The experiment didn't work out.
trecut We didn’t use up the raw materials.

TO DO — inf. — Forma interogativă D'you (Do/you/Does he like it ?

scurt la prezent
— Forma negativă la
prezent
— Forma interogativ-
negativă, la prezent
— Imperativ negativ
•(pers. 2 sg. și pl.)
— impe­ — (Semi-aux. modal)
rativ pentru insistență,
subliniere — la pers.
2 sg. și pl.
I don’t think this plane is faster.
Don’t you think we ought to do some­
thing to save energy ?
Don't omit to call the emergency team !
(echipa de intervenție)
Do try once more, Mary !
Do keep your seats and fasten your
(seat-) belts !

HAD — part, - vezi TO HAVE

trecut
— inf. - vezi TO HAVE
lung (GOT) TO
TO part. — Toate timpurile per­ I have already prepared the apparatus.
HAVE trecut fecte (care exprimă I had gone to bed when he rang me up.
anterioritatea acți­ To have ignored re-cycling possibilities
unii) was a mistake. I shall have arrived by
10 o’clock/by the time he rings me up.
To have worked 6 months on a farming
mechanization station proved insufficient.
TO inf. — (Semi-aux. modal) We have (got) to save at least 5% on
HAVE lung pentru obligație/ne­ raw materials. They had (got) to prepare
(GOT) cesitate obiectivă the equipment yesterday. I have (got) to
TO finalize the documentation for the project
today.
 ț
Funcție/Utilizare (ce tim­
Urmat
Verb puri, forme, moduri etc. Exemple
de
formează)

TO acuz. 4- — (echivalent de) Let him start (working on) the report at
LET inf. scurt Imperativ, pers. 3 once I Let them study this! Let s/Let us
și 1 sg. și pl. listen carefully! Let Johnny/the boy solve
the exercises by himself I

MAY inf. — Subjonctiv prezent I will bring all my documentary materials

scurt (pt. scop sau proba­ so that we may work better. I think
(prez, bilitate ) (that) he may come tonight.
sau — Subjonctiv trecut I suspected (that) he may have gone to
trecut) (pt. probabilitate re­ sleep already.
dusă)

MIGHT inf. — Subjonctiv prezent I’m hurrying (so) that I might catch the
scurt (scop nesigur) train
(prez.
Sau
trecut) — Subjonctiv trecut Even if they hadn’t contributed to the
(pt. probabilitate project, (perhaps) he might have managed
foarte redusă) by himself

SHALL inf. — Viitor I și II, pers. 1 I shall/ril soon begin the preliminary
scurt sg. și pl. tests. Call on me at 5, I shall certainly
have returned by then.
— Viitor I modal pers. 2 They shall clean the workshop before
sau 3 (pt. obligație leaving I You shall have the museum
sau promisiune) catalogue by Monday.

SHOULD inf. — Optativ și condițio­ I should very much like/have liked to go

scurt nal prezent și tre­ to the concert.
cut (pers. 1 sg. și pl.) If I were you, I should go/I should have
gone to the library for it.
— Viitorul față de tre­ I said I should help them and so I will.
cut. (Future-in-the- I never promised I should return the
Past) pers. 1 sg. și pl. dictionary so soon.
(tn vorbirea indi­
rectă)
USED inf. lung — Așpect frecventativ When/As a child, I used to go to the
(TO) (la trecut) airfield almost every day.
— Acțiune complet Bus 138 used to stop here, usedn’t it ?
trecută
WILL inf. — Viitor I și II (pers. He/They will use the glass tools.
scurt 2 și 3 sg. și pl.) Ask him tomorrow, he will have finished
amer. și pers. 1 sg./pl. in the meantime.
— Viitor I modal I will (certainly) do all I can.
(voință) (pers. 1 sg. și We will honour all our obligations.
pl.)
Subjonctiv prezent He works (so) that he will finish soon.
(scop)
WOULD inf. — Optativ și condițional He would/He’d do if he could.
scurt (prezent și trecut, He would/He’d have come, if necessary.
pers. 2 și 3 sg./pl.,
amer și pers. 1.)
— Optativ prez. (pers. I would go to the tennis match.
1 sg-/pl)
— Aspect frecventativ Last summer I would take a walk every
(la trecut) evening.
 Forme eontrase (afirmative și negative) aranjate alfabetic
(vezi și tabelul 19 pentru ANOMALOUS FIN ITES = formele verbale aberante)

aren’t = are not mightn’t = might not

ean’t = cannot mustn’t = must not
eouldn’t = could not needn’t = need not
didn’t = did not oughtn’t to = ought not to
doesn’t = does not shan’t = shall not
don’t = do not she’d = she had, she would
hadn’t = had not she’ll = she will
hasn’t = has not she’s = she is, she has; (rar) she was
haven’t = have not shouldn’t = should not
he’d = he had, he would they’d = they had, they would
he’ll = he will they’ll = they will
he’s == he is, he has; (rar) he was they’re = they are; (rar) they were
I’d ~ I had, I should, I would they’ve = they have
I’ll == I shall, I will usedn’t to = used not to
I’m = I am we’d = we had; we should; we would
isn’t = is not we’ll = we shall, we will
it’d — it had, it would we’re = we are; (rar) we were
it’ll = it will weren’t = were not
it’s = it is, it has; (rar) it was we’ve = we have
I’ve = I have won’t = will not
lemme = let me wouldn’t = would not
let’em = let them you’d = you had, you would
let’m = let him; (rar) let them you’ll = you will ♦
let’s = let us you’re = you are; (rar) you were
mayn’t = may not you’ve = you have

Tabelul nr. 19
Anomalous Flnites — Formele verbale personale aberante
(Ele pot forma negativul prin combinare cu negația not, au forme contrase, stau înaintea su­
biectului la interogativ și interogativ-negativ, sînt folosite în locul verbului principal în răs­
punsuri și întrebările disjunctive. în afară de excepțiile menționate, majoritatea sînt urmate
de infinitivul scurt al verbului de conjugat).

Forme negative Pronunție

Formă Pronunție (și contrase)

am om, m, «em I am not |> aim’not

(cu inf. I’m not
lung)
are a(r), a: you are not | ju'cr.nt
(cu inf. you aren’t
lung) you’re not jua'not
we are not | wi’amt
we aren’t
we’re not wia’not
they are not | dei'a:nt
they aren’t
they’re not 'dei’amot
 Forme negative
Formă Pronunție . Pronunție
(și contrase)

can kn, kan, I, etc. cannot ai 'kaenat

kaen I, etc. can't ai 'ka:nt

could kad, kud I, etc. could not ai ‘kudnt, ai kodjnot

I, etc. couldn't ai 'kudnt

dare de a I, etc. dare not ai dco'not

I, etc. daren’t ai 'drant

did did I, etc. did not ai did'not

I, etc. didn’t ai 'didnt

do du(:) I, you, we, they do not ai ... .... do'not

I, you, we, they don’t ai............... 'dount

does dz, dAZ he, she, it does not hi............... dOz'not

he, she, it doesn’t hi ...... 'dAznt

had (cu had, haed I, etc. had not ai............... hod'not

inf. lung) I, etc. hadn’t ai . . . 'haednt

has (cu haz, z, haez he, she, it has not hi hoz'not, hi'hâeznt
inf. lung) he, she, it hasn’t hi 'haeznt

have hav, v, hsev I, you, we, they have not ai hov'not, ai'haevnt
I, you, we, they haven’t ai 'haevnt

is (cu inf. iz, z he, she, it is not hiz'not, hi'iznt

lung) he, she, it isn’t hi'iznt

may mei I, etc. may not ai mei'not, ai'ineint

I, etc. mayn’t ai meint
(pt. eventualitate)
I, etc. must not ai mas'not, ai’mAsnt
I, etc. mustn't ai 'mAsnt
(pt. interdicție)

might mait I, etc. might not ai mait'not, ai'maitnt

I, etc. mightn’t ai' ‘maitnt

must mas(t), I, etc. must not ai moș'not, ai ‘mAsnt

mASt I, etc. mustn't ai 1 mASnt
(pt. interdicție)
I, etc. need not ai ni:d'not, ai ni:dnt
(pt. absența necesității)

ought (cu a:t I, etc. ought not to af o:t'not to, ai 'o:tnt to

inf. lung) . I, etc. oughtn’t to ai 'o:tnt to

shall n, i, foi, I, etc. shall not ai (f)l'not, ai 'fa:nt

fsel I, etc. shan’t ai 'Ja:nt

should fd, fud I, etc. should not aijjd'not, ai Judnt

I, etc. shouldn’t ai Judnt

used to (cu 'ju:sta I, etc. usedn't to ai 'ju:snt to

inf. lung)
was (cu wz, woz, z I, he, she, it was not ai waz'not, ai 'woznt
inf. lung) I, he, she , it wasn’t ai 'woznt
 Forme negative
Formă Pronunție (și contrase) j Pronunție

were (cu wa(:) you, we, they were not ju wa’not, ju ’wa:nt
inf, lung) you, we, they weren’t ju 'wa:nt

will wil, 1 I, etc. will not ai (wi)l ’not, ai ‘wount

I, etc. won't ai 'wount

would wud wad, ad, d I, etc. would not ai ‘wudnt

I, etc. wouldn’t ai ‘yvudnt

Tabelul nr. 20

Cîteva verbe tranzitive urmate de complement indirect lung

(dativul cu prepoziția “to”)
to allot (= a repartiza); to allow; to announce; to ascribe (= a atribui
unei cauze), etc. to attribute, to communicate, to contribute, to declare, to
dedicate, to deliver (= a preda), to describe, to devote (= a dedica), to ear­
mark (= a aloca); to explain, to indicate, to interpret, to introduce (= a
prezenta), to narrate, to point out (= a sublinia), to present, to propose, to
relate, to repeat, to report, to return (= a înapoia), to reveal, to say, to speak,
to submit (a supune) to suggest, to talk, to translate:
He explained the evolution theory to the pupils.
Our professor regularly contributes studies and articles to various
reviews.
We announced the news to her.
The manager ascribed the difficulties to shortcomings in our sec­
tion.
Don't talk (about it) to me. Don't talk to me in this way!
I suggested another solution to him.
The man repeated his request to the head librarian.
Let me introduce the new developments to the other groups as well.
Try to return the geography book to the library by Monday.
Don't say such things to an experienced foreman (= maistru)
He submitted the new project to the working people's committee.
He devoted/dedicated many efforts to that study of semiconductors.
The Health Department allotted/earmarked large funds to the neuro­
surgery hospital.
The policeman indicated the speed limit to the French tourists.
Can you interpret/translate this prospectus to me ?
He suggested to us (that there were) new possibilities for improving
the project/blueprint.
If I were you, I would reveal the truth to her.
The labour safety rules don't allow any mistake to operators of this
apparatus.
They have declared their agreement to their foreign partners.
Please describe the experiment to us.
This proposal will open new roads to our research ^on polymers.
He pointed out/He presented further arguments to the board of
experts.
 I have proposed/repeated my advice to all members of the team.
The worker reported/related the accident to the emergency team.
The student could only narrate/relate the main events in Archimedes’
life to the examining board.

§4. DIATEZA

Diateza este una din categoriile morfologice principale ale verbelor.

Ea se referă la relația dintre subiect și verb din punctul de vedere al răs-
frîngerii acțiunii acestuia asupra unui obiect, în modul următor :
Diateza activă arată că acțiunea verbului este îndeplinită chiar de
subiectul gramatical, indiferent dacă ea se răsfrînge asupra unui comple*
ment direct (cînd verbul este tranzitiv) sau nu (cînd verbul este intran­
zitiv) :
The boy is reading (a book).
Diateza pasivă arată că subiectul gramatical suferă acțiunea unui
verb tranzitiv, îndeplinită de altcineva (subiectul logic). Particularitatea
principală constă în faptul că subiectul (fost complement direct) este în
cazul nominativ și nu în cazul acuzativ, iar subiectul real este exprimat
printr-un complement de agent:
A letter was written by the boy yesterday.
Specifice limbii engleze sînt cele două situații în care construcții pa­
sive pot rezulta din construcții active prin transformarea în subiect pasiv
a complementului indirect sau chiar a complementului prepozițional din
propozițiile active (cf. tabelul transformărilor activ-pasiv de la lecția 18).
Diateza reflexivă indică răsfrîngerea acțiunii îndeplinite de subiect
chiar asupra lui (verbe reflexive) :
The boy washed himself properly, combed himself and dressed him­
self carefully for his sister's wedding.
în limba engleză nu se prea vorbește despre diateza reflexivă, deoa­
rece numărul verbelor reflexive este astăzi foarte redus (circa 150), mai
ales cu caracter neologistic și abstract; în schimb cele mai multe dintre
cele obișnuite (de ex. verbele folosite în propoziția de mai sus) sînt astăzi
înlocuite fie prin verbe intranzitive (întrucît efectul general al reflexivului
nu este îndreptat în afară ci în interior) fie prin construcții cu verbe tran­
zitive și complement direct.
Iată exemplele din fraza de mai sus într-o formă mai curentă azi) :
The boy washed (his hands and face) properly, combed his hair and
dressed carefully for his sister’s wedding.
F or marea diatezei pasive
Indiferent dacă rezultă dintr-o construcție activă cu verb tranzitiv
sau intranzitiv (deci dacă subiectul pasiv provine din complementul direct,
indirect sau prepozițional al propoziției active), diateza pasivă se formează
în același fel în engleză ca și în alte limbi: verbul to be purtînd marca
modului, (parțial a timpului) persoanei și numărului, la care se adaugă
participiul trecut al verbului de conjugat.
 1. Subiectul pasiv rezultă din complementul direct al propoziției
active :
A letter was written/has been written to me on the subject (by a
friend) :
2. Subiectul rezultat din complementul indirect al propoziției active:
I had been written a letter on the subject (by my cousin).
3. Subiectul pasiv rezultă dintr-un complement prepozițional din
propoziția activă :
The topic/theme/problem will be spoken about at the meeting
(by all of us).
Rațiuni de folosire a diatezei pasive
în limba engleză contemporană, diateza pasivă este folosită mult
mai frecvent decît în limba română, întrucît ea cuprinde și echivalen­
tele unor construcții reflexive sau ‘ reflexiv-pasive cu caracter impersonal
din limba română (ex. mi s-a spus = I have been told; mi s-a raportat =
it has been reported to me; se presupune că = it is supposed that; pe
strada mea s-au construit multe case noi = many new houses have been
built in my street; se spune că .. . = it is said that . . .). In general, aceste
cazuri de folosire a diatezei pasive se adaugă (mai ales în textele științi­
fice, tehnice, politice etc., datorită exprimării unor generalizări, a unor ade­
văruri cu aplicație largă etc.) la cele obișnuite. Rațiunile utilizării lor
obișnuite sînt aceleași ca și în română (poate și cu o ușoară preferință
specifică a englezilor pentru o exprimare mai puțin personală, mai puțin
directă) :
1. Diateza pasivă se folosește cînd subiectul real/logic este greu de
stabilit:
It was discovered many centuries ago that . ..
The wheel was invented in the ancient times.
Aluminium ore is to be found in those mountains.
2. Cînd vorbitorul sau scriitorul dorește să evite menționarea su­
biectului real:
Certain difficulties have been created occasionally in our group, (dis­
creție)
Fairly good results have been obtained by the application of
this method (modestia autorului).
3. Cînd identitatea subiectului real/logic este neimportantă sau re­
zultă din context.
The enterprise has been restored to its full capacity in record time.
4. Cînd vorbitorul sau scriitorul dorește să sublinieze acțiunea
și nu subiectul ei:
Your work will certainly be appreciated.
De asemenea, diateza pasivă este folosită din motivele expuse mai
sus și atunci cînd subiectul real este menționat:
5. Cînd accentul cade pe subiectul gramatical:
You have been taught many good lessons by your teacher, but
they sometimes seem to be/to have been lost on you (= sînt irosite
degeaba, în cazul tău).
 6. Cînd accentul cade, dimpotrivă, pe subiectul real (ceea ce ar putea
necesita folosirea construcției anticipative de subliniere — cf. tabelul
construcțiile cu it introductiv).
The prize was won by Johnjhim = It was John/he who won the
prize.

§5 . ASPECTUL GRAMATICAL AL VERBULUI

în accepțiunea sa din gramatică, cuvîntul ,,aspect'* se referă în spe­

cial la relația dintre o acțiune sau stare și factorul timp {elementul tem­
poral. Din acest punct de vedere al raportului între conținutul semantic
al verbului și elementul temporal, putem avea relații de durată, debut
al acțiunii, terminare a acțiunii sau stării, repetare etc.
în limba engleză distincția principală este între o acțiune sau o stare
cu caracter general (eventual repetabil) fără o precizare în timp — ceea
ce se numește de obicei aspectul comun sau obișnuit — și caracterul mo­
mentan, limitat în timp, de suprindere a acțiunii în desfășurarea ei (in
its progress) — denumit în mod obișnuit aspect progresiv sau, impropriu
continuu. Acesta este aspectul gramatical, arătat de însăși forma verbală :
obișnuită sau neutră pentru aspectul comun, în opoziție cu aspectul
progresiv/continuu exprimat prin auxiliarul to be la timpul respectiv 4*
participiul nedefinit al verbului de conjugat: He sings. =□ He is a singer,
față de He is singing a lied by Brahms deci o acțiune care nu poate
dura mult). în general, aspectul progresiv se folosește atunci cînd acți­
unea sau starea respectivă este, a fost sau va fi intersectată de o altă ac­
țiune (It was raining when we arrived at the station, it is raining cats and
dogs now and it is probably going to rain also when we leave tonight).
Deci în limba engleză toate formele timpurilor de la verbele obiș­
nuite sînt dublate de o formă cu to be -{- participiul nedefinit, repre-
zentînd aspectul progresiv/continuu al timpurilor respective.
Fac excepție unele categorii de verbe, așa cum se vede în tabelul
următor.

Tabelul nr. 21

(Tipuri sau sensuri de) verbe care în general nu se folosesc

la aspectul progresiv/ continuu
A) Verbe care denotă/indică percepția sensorială (legată de cele cine
simțuri) și avînd un caracter inconștient, involuntar : to see, to .hear, to
smell, to feel, to taste.
NOTA 1 : Întrucît aceste verbe sînt polisemantice, restricția se aplică numai la acele
sensuri care sînt legate de activitatea propriu-zisă a simțurilor (sau —
prin extindere — de cea mintală — cf. B)

Exemple:
I (can) see nothing (= a zări) dar The doctor is seeing (= a examina)
his patients.
Does the old man see well? dar I am seeing a consulta) Dr.
.(= a vedea, a avea vedere) Brown tomorrow.
I don't see what you mean dar He was seeing off (= a conduce)
(= a înțelege cf. B) a friend.
She didn't see (= a observa) dar They are seeing the sights of the
anything strange. town (= a vizita, a face .turul
orașului).
I heard odd noises in the attic dar I was listening to Chopin when he
(= auzeam) called (= ascultam — deci con­
știent).
It smells good (= miroase bine) dar . She is smeljing (= a cerceta, a
I smell tobacco smoke (== a evalua) the new bottles of per­
simți, a mirosi) fume.
Do you feel well? dar He was feeling his way about (=
Can you feel anything ? își căuta drumul pe bîjbîite; mer­
gea pe bîjbîite).
It tastes good (= are gust bun). dar The expert/connoisseur is tasting
I taste vanilla in it (= the wines (= examinează, apre­
simt gust/aromă de vanilie) ciază, degustează).
NOTA 2: Verbul to feel cu sensul de „a se simți — bine/rău etc/* — deci nu sen­
sorial — se folosește astăzi și la forma continuă/aspectul progresiv (mai
ales în engleza americană) — e.g. I’m feeling much better today.
Dar, conform regulii că folosirea neobișnuită a aspectului continuu are
o nuanță modală, exemple ca “Are you feeling unwell” ? implică o nuanță
de'ironie, surprindere sau iritare și se traduc prin ,,Ce, nu ți-e bine?” sau
,,Nu ești zdravăn?” ,,Ti-ai ieșit din minți?” etc.
NOTA 3 : în mod similar, în unele contexte verbele to see și to hear la aspectul pro-
gresiv/forma continuă, au implicații fantastice, supranaturale, incredibile
etc. — de ex. “Are you seeing things ?” (= Ai vedenii? Ți s-a năzărit ceva?)
“Joan of Arc was hearing voices” (— Jeanne d’Arc auzea glasuri stranii/
de dincolo).
NOTA 4: Nu sînt supuse restricțiilor de folosire a aspectului progresiv/continuu ver­
bele care exprimă ,,observația” — to notice, to note, to observe, to watch
— probabil pentru că sînt mai degrabă ,,conștiente” decît pur și simplu
,,sensoriale” (ca și exemplele de pe coloana II cu verbele to see, to smell,
to taste, etc.)

B) Verbe care denotă/indică activități mintale {intelectuale (fără ele­

mentul conștient) — to know, to believe, to understand, to see (cf. A).
NOTA 5:0 excepție importantă o constituie verbul to think cu sensul de ,,a medita”
(conștient). Deci cînd înseamnă ,,a crede” (inconștient) nu poate fi folo­
sit la aspectul continuu, dar cînd înseamnă ,,a sta pe gînduri; a chibzui;
a gîndi; a medita” este liber de restricții
What do you think? («= Ce părere ai?) dar I have been thinking hard about these
difficulties (= M-am tot gîndit/Am tot
chibzuit . . .)
I think you are wrong (Cred/ dar She was thinking («= Stătea pe gîn-
Mă tem că greșești/n-ai dreptate.) duri).
C) Verbe care exprimă dorința — to want, to wish, to desire: Ex. :
Do you wish to go now? Does he desire pie to receive him? What do
you want?
D) Verbe care exprimă elemente} activități afective, sau sentimente —
to love, to hate, to like, to admire, (excepție în sensul de „a contempla”:
Are you admiring the moon? She was admiring her portrait).
Ex. I (simply) love this cake/champagne/wine/music, etc.
I hate to go (now/so early) but I'm afraid I have to.
She (tremendously) liked the dance, but she felt so weak she had
to sit down.
E) Verbe care denotă relații)elemente abstracte, stări, situații — to
have, (cf. mai jos excepțiile), to be (cf. mai jos excepțiile), to consist, to
depend, to belong,
NOTA 6: Verbul to have poate fi folosit la aspectul continuu numai dacă nu exprimă
posesiunea — mai ales în locuțiuni și expresii ca “to have dinner /breakfast,
etc.", “to have a walk*', “to have a good time."

He has a nice garden dar We were having breakfast: then (=

He has two brothers Tocmai luam micul dejun; Eram la micul
dejun).
Are you having a good time ? (=
Te distrezi/amuzi/simți bine ?)
După cum se vede, se pot folosi la aspectul continuu doar sensurile
care pot fi reduse la un moment, nu si cele generale, denotînd o stare sau
situație de lungă durată.
Același lucru se aplică și verbului to be; în plus, folosirea acestuia
la aspectul continuu subliniază caracterul excepțional al acțiunii, cu o
nuanță modală/afectivă — fie de surprindere, fie de nemulțumire, iri­
tare (mai ales în întrebări).
He is quite a good boy dar Are you being naughty? (= Dar
de cînd ești/te-ai făcut așa
obraznic ?)
Is he being ironical/funny ? ( =
încearcă să fie ironic ? Vrea să ne
ia peste picior ? Vrea să facă pe
deșteptul cu noi?)
He is courageous/bold, but dar He was being pushing for the
not pushing (= E îndrăzneț, însă first time in his life (= Pentru
nu înfigăreț). prima oară în viață era/se dovedea
înfigăreț/înfipt).

§6 . MODURILE

Modurile constituie una din formele de exprimare a modalității, adică

a atitudinii vorbitorului sau scriitorului față de acțiunea, starea, descrie­
rea etc. prezentată de verb.
Unele moduri (indicativul, condiționalul, subjonctivul, imperativul)
au forme oarecum specifice, care pot fi legate de un subiect personal, e-
ventual cu unele variații de la o persoană la alta în cadrul paradigmei
(mult mai puține în engleză decît în alte limbi) și de aceea se numesc
moduri personale — în terminologia mai răspîndită în engleză finites —
(vezi tabelul 19 cu anomalous finites) sau finite forms of the verb. Alte
moduri (infinitivul, participiul și — în engleză — gerund~u\) nu pot fi
legate direct de un subiect (și deci, nu pot forma predicate, fiind toto­
 dată și invariabile în persoană) — și deci se numesc moduri nepersonale ;
în engleză, în terminologia mai răspîndită nu se numesc moods ci non-
finites sau non-finite forms of the verb).
MODUL/ INDICATIV
Ca și în română și în alte limbi, în engleză modul indicativ este
folosit cel mai frecvent, funcția sa principală fiind de a indica părerea
independentă a vorbitorului sau scriitorului, atitudinea sa directă față
de acțiunea sau starea exprimată de verb, deci convingerea sa asupra rea­
lității acesteia.
Indicativul fiind modul cel mai larg folosit, în toate tipurile de texte,
situații etc. (in limbajele specializate preponderența lui este covîrșitoare)
el are și numărul cel mai mare de forme — timpuri și aspecte, la marea
majoritate a verbelor.
Un aranjament al timpurilor indicativului care să oglindească eșa­
lonarea temporală a diferitelor acțiuni indicate de timpuri ar putea că­
păta următoarea formă (de la timpul cel mai îndepărtat în viitor către
cel mai îndepărtat în trecut) :
Timp englezesc Echivalent românesc aproximativ
1. Future indefinite Viitorul I
I/we shall work ; you, he, she,
it will work
2. Future perfect (foarte rar folosit) Viitorul II
I/we shall have worked; you,
he, she, it will have worked
3. Near future Viitorul familiar
I ain going to work; he, she, (folosit și în limbajul tehnic dar nu
it is going to work; you, we, în cel științific)
they are going to work
4. Present indefinite Prezentul
I work; he, she, it works
5. Present perfect Prezentul sau trecutul compus
I, you, we, they have worked;
he, she, it has worked
6. Past indefinite Trecutul simplu
I, etc. worked
7. Past perfect Mai-mult-ca-perfectul
I, etc. had worked
Spre deosebire de limba română, în englezește aceste timpuri (într-o
măsură diferențiată, cu unele restricții sau cu o frecvență mai mică) au
atît aspectul comun, obișnuit, general, cît și aspectul progresiv/continuu,
care reprezintă fie o reducere la momentan, fie indicația că acțiunea
este surprinsă în desfășurarea ei de o altă acțiune (cf. în această pri­
vință §5 și tabelul 21, pentru aspectul progresiv/continuu).
 Tabelul nr, 22
Timpurile principale ale modului indicativ
(De la trecutul cel mai îndepărtat spre viiitorul cel mai îndepărtat).

ASPECTUL COMUN/NEDEEINIT ASPECTUL CONTINUU/PROGRESIV

TIMP
Diateza activă Diateză pasivă Diateza activă Diateza pasivă

a) Timpuri ale trecutiduijreferitoare la treeut

1. The Past Perfect I had called I had been called I had been calling I had been being
(exprimă anterioritatea) called (rar)
2. The PreteritefThe I called I was called I was calling I was being called
.£ HM -L vrv&tj
3. The Future-in-the- I should call I should be called I should be calling I should be being
-Past* called

♦folosit în vorbirea indirectă du )ă ambele timpuri de mai sus — 1,2 — sau după condițio nal (eventual corftinuă și îrl prezent sau chiar viitor)

b) Timpuri ale prezetituluiflegate de prezervt{incluzind prezentul

4. The Present Perfect I have called 1 I have been called I have been calling I had been being
(exprimă anteriorita­ called (rar)
tea)
5. The Present Indefi­ I call I am called I am calling I am being called
nite
c) Timpuri ale viitoridui{referitoare la viitor
6. The Near Future I am going to call; I am going/about to
I am calling; I call; be called
I am about to call I am to be called
7. The Perfect)Second) I shall have called I shall have been I shall have been I shall have been
Anterior Future called calling being called (rar)
8. The Future Indefi­ I shall/ will call I shall/will be called I shall/will be calling I shall be being
nite You will call You will be called You will be calling called (rar)
 §7 . TIMPUL PREZENT

La toate verbele, cu excepția celor defective (cf. tabelul 19 cu anoma­

lous finites — formele personale aberante), prezentul nedefinit/obișnuit
este identic cu infinitivul fără particulă, deci cu forma de bază a verbului,
singura modificare constînd în adăugarea la persoana a 3-a singular a
desinenței -s sau -es, în aceleași condiții ortografice și fonetice ca și pentru
pluralul substantivelor, cf. tabelelor 1, 2, 3.
Verbele defective nu primesc nici un fel de terminație la persoana
a 3-a singular (I must — he must; I ought to — he ought to) iar cele­
lalte forme personale aberante au forme speciale pentru persoana ă 3-a
singular (to be — he is; to have — he has; to do — he does).
Prezentul fiind un timp foarte răspîndit în toate stilurile vorbite
sau scrise, el are, ca și în limba română, utilizări foarte largi, într-un
număr foarte mare de cazuri. în limbajul tehnic și științific este pre­
dominant în special datorită caracterului său de generalizare.
Modele de conjugare a verbelor regulate la toate timpurile indi­
cativului sînt prezentate mai jos.

Tabelul nr. 23
Timpul prezent, aspeetul comun/uedefinit

Diateza activă Diateza pasivă

Afirmativ

I call/carry I am /I'm called/carried

he/she/it calls/carries he/she/it is called/carried

Interogativ

do I call/carry? am I called/carried?
does he/she/it call/carry? is he/she/it called/carried?

Negativ

I do not/don’t call/carry I am not/I'm not called/carried

he/she/it does not/doesn't call/carry he/she/it is not called/carried

Interogativ^ncgativ

do I not/don’t I call/carry? am I not called/carried?

does he/she/it not/doesn't he/she/it is he/she/it not called/carried ?
call/carry ?
 §8 . FUNCȚIILE PREZENTULUI NEDEFINIT (THE PRESENT INDEFINITE)

Principalele^funcții ale prezentului nedefinit al modului Indicativ sînt :

1. Indicarea unor acțiuni cu caracter obișnuit sau permanent, generale,
fără o legătură cu un timp specific (the gnomic/general present — legat
de ideea de cunoaștere):
The seas and oceans cover Ithe larger part of our planet.
Acids form salts with most metals.
2. Indicarea unor acțiuni repetate, cu caracter regulat sau obișnuit
(susținută de prezența unor adverbe de frecvență sau de timp nedefinit) :
Many tourists come to this spa for the curing properties of its
mineral waters.
It rains often enough during this: time of the year.
3. Exprimarea unor reguli sau adevăruri generale, unor legi sau de­
finiții, a unor observații generalizate sub forma proverbelor sau zicăto-
rilor, etc.:
Still waters run deep. (Apele liniștite sînt adinei.)
Whoever does not look before finds himself behind (Proverb).
4. Exprimarea unor acțiuni concrete, — chiar momentane — dacă
situarea în timp nu este importantă:
He reads for the bar, while she walks the hospitals. (El stu­
diază dreptul, iar ea medicina.)
Here comes the train!
5. La verbele care nu folosesc in mod obișnuit aspectul continuu/pro-
gresiv (cf. tabelul 21), exprimarea acțiunilor concomitente cu momentul vor­
birii :
I understand what you mean, but I don't think you are right.
I know where we are now.
Do you hear anything?
în subsidiar, prezentul nedefinit mai are următoarele funcții:
6. Exprimarea unei acțiuni ce se va desfășura in viitor (apropiat),
in conformitate cu un aranjament, program sau consimfămint stabilit an­
terior. (Uneori și cu o nuanță modală de obligație decurgînd din această
convenție):
He comes tomorrow.
The plane arrives at 18.20.
The boat sails at 5.00 p.m.
7. Exprimarea viitorului într-o propoziție secundari temporală conco­
mitentă cu o principală conținind timpul viitor (în cadrul regulilor cores­
pondenței timpurilor).
I shall/will read the book when/as soon as I can get it.
I shan't/won't go there until/till/before he invites me.'
8. Exprimarea unei condiții viitoare într-o propoziție condițională,
subordonată unei principale conținînd viitorul (în cadrul regulilor co­
respondenței timpurilor — condițională reală, referitoare la viitor).
If you go there tomorrow, you will certainly find him at home.
If I finish the book by Sunday, I shall pass it on to you.
 9. Exprimarea unei acțiuni trecute, fie ca prezent istoric — folosit
rar, cu valoare stilistică — fie (mai ales pentru vioiciune) în descrieri,
biografii, prezentări de critică și istorie literară, etc.
It is only then that the Roman Emperor decides to conquer Datia.
Robinson Crusoe marks the beginning of the modern English novel
and, for that matter, in European literature as a whole.
10. Pentru exprimarea unei acțiuni momentane la verbe ca to gather
(a înțelege, a afla), to forget, to hear (a afla, a auzi, fig.), pentru vioi­
ciune, în conversație :
I forget what his name is. (Nu-mi amintesc pentru moment, cum
îl cheamă.)
I gather/hear/understand that he enjoyed great success in that
role. (După cite aud/am auzit a avut mare succes în rolul acela.)

§9. FUNCpILE PREZENTULUI PROGRESIV/CONTINUU

(THE CONTINUOUS PRESENT)

Principalele funcții ale prezentului continuu/progresiv :

1. Exprimarea unei acțiuni în curs de desfășurare în momentul vor-
birii/scrierii:
The bus is coming/leaving.
It is getting dark. Day is breaking. (Se revarsă zorile.)
He is speaking on the telephone.
2. Exprimarea unei acțiuni — eventual de mai lungă durată — care
reflectă un proces, o dezvoltare, o evoluție:
The baby is growing up.
I am forgetting my German (with every passing day).
3. Exprimarea unei acțiuni sau stări redusă la perioada actuală (mai
scurtă) în constrast cu o altă acțiune sau stare (exprimată anterior sau
cunoscută) considerată a fi mai caracteristică, mai generală:
He is teaching physics, but he is an engineer by trade.
They have their house in Bucharest, but now they are living in
the countryside.
în subsidiar, prezentul continuu se mai folosește:
4. Pentru exprimarea unei acțiuni așteptate ori considerate de vorbitor
ca foarte apropiată sau sigură (near future), deci cu o nuanță subiectivă:
I will work six months here, but then I'm going to the seaside
for a week or two.
The tool-shop (atelierul de sculărie) is reopening tomorrow.
My sweetheart is arriving today. (Azi îmi vine logodnica.)
5. Numai în vorbirea familiară, pentru exprimarea mirării, surprin­
derii, iritării sau nemulțumirii (cu nuanță modală, deci) chiar și la verbe
care în mod normal nu folosesc aspectul continuu/progresiv (cf. tabelul
lor la pag. 45 ) •
Are you being ironical? (Dar de cînd ești așa de ironic?/Faci pe deș­
teptul ?)
He is coming here nearly every Sunday. (Nu știu ce are/Nu știu cum
se face, dar ne vizitează mai în fiecare duminică.)

Tabelul nr. 24
Timpul prezent, aspectul continuu/progresiv

Diateza activă Diateza pasivă

Afirmativ

I am/I'm calling/carrying I am/I’m being called/carried

he/she/it is calling/carrying he/she/it is being called/carried

Interogativ

am I calling/carrying? am I being called/carried?

is he/she/it calling/carrying? is he/she/it being called/carried?

Negativ

I am not/Fm not calling/carrying I am not/I’m not being called/carried

he/she/it is not/isn't calling/carrying he/she/it is not/isn’t being called/carried

Interogativ-negativ

am I not calling/carrying? am I not being called/carried?

is he/she/it not calling/carrying? is he/she/it not being called/carried?

§10. FUNCȚIILE PRETERITULUI/TRECUTULUI NEDEFINIT/SIMPLU

(THE PAST INDEFINITE/THE PRETERITE)

Principalele funcții ale trecutului simplu/preteritului sînt legate de

narațiune, de povestirea unor acțiuni, stări sau situații din trecut, de obicei
plasate într-un context situațional definit — adică legate de elemente pre­
cise de timp sau spațiu (exprimate prin adverbe sau alte complemente
circumstanțiale — dacă nu în cadrul propoziției sau frazei respective,
măcar la începutul narațiunii — devenind astfel obligatorii pentru toate
frazele și propozițiile, ca un cadru situațional). De aceea se consideră că
preteritul exprimă acțiuni sau stări trecute fără o legătură evidentă sau
importantă cu prezentul — aceasta constituind în limba engleză princi­
pala deosebire față de present perfect (cf. diferențierea lor la § 12).
Preteritul exprimă în special:
 1> Acțiuni trecute, încadrate sau nu într-o suită, în orice caz într-un
cadruf context situational definit; de asemenea, stări de domeniul trecutului,
încheiate, fără legătură cu prezentul:
We spoke on the telephone yesterday/three days/a week ago/last
week/Sunday/night etc.
He was a student at Cluj-Napoca University at the time.
2. Acțiuni sau stări repetate sau obișnuite în trecut (element indicat
prin adverbe de frecvență sau de timp nedefinit) dar a căror repetare în
prezent sau legătură cu prezentul nu este indicată în nici un fel:
When/As a student, he went to the city library every day.
Every morning he rose at seven, shaved, changed his shirt and socks,
drank his coffee quietly and left the house with unhurried gestures.
NOTĂ: Această funcție a trecutului definit este redată adeseori cu mijloacele spe­
cifice de exprimare a aspectului frecventativ/iterativ/repetitiv la trecut: ver­
bele used to sau would.
Deși echivalentul acestora este ,, obișnuia să”, de cele mai multe ori este suficient
să folosim în românește imperfectul verbului respectiv, acest timp exprimînd funcția
menționată, pe lingă cea de redare a pre teri tului continuu:
He came/He would come/He used to come to our house of a Sunday, (Venea
pe la noi/în casa noastră mai în fiecare duminică.)

3. Acțiuni trecute, prezentate într-o succesiune în cadrul unei narațiuni

închegate, referitoare la o anumită perioadă, mai bine sau mai puțin bine
precizată:
They spent a term (= un trimestru) in the countryside, went to
specialize abroad for a month, then returned to their respective
jobs at the ministry and felt perfectly able to cope with the new tasks
of modernizing animal husbandry research (cercetări zootehnice).
Elementele temporale care însoțesc mai frecvent preteritul
a) Adverbe sau locuțiuni adverbiale care indică data, anul etc. — de
obicei aranjate în ordinea crescătoare a duratei — de la (sub)unitatea cea
mai mică spre cea mai mare/lungă:
at a quarter to seven on the morning of the fifth of January 1976; at noon etc.
b) Părți ale zilei: in the morning, at noon etc.
c) Zile (ale săptămînii): on Sunday, yesterday, the day before yesterday,
the other day;
d) Eocuțiuni adverbiale* care încep cu cuvîntul last: last Sunday,
last time /last week/month/winter/year
e) l/ocuțiuni circumstanțiale care se termină în cuvîntul ago: Two
minutes/days/weeks/months/years, etc, ago,
f) Advebul when sau locuțiuni circumstanțiale cuprinzînd acest adverb :
at the time when, at the same time when;
g) JAdverbuL [then sau cu locuțiuni circumstanțiale ce cuprind acest
"adverb sau îl înlocuiesc : just then, at that time, once;
h) Adverbe sau locuțiuni indicînd durata: during autumn} September}
that time}my lifetime ;
i) Adverbe sau locuțiuni indicînd repetiția: whenever, as often as he
could etc.
 Preteritul, aspectul comun

Diateza activă Diateza pasivă

Afirmativ

I called/carried I was called/carried

Interogativ

did I call/carry? was I called/carried?

Negativ

I did not/I didn't call/carry I was not/I wasn’t called/carried

Interogativ-Negativ

did I not/I didn’t call/carry? was I not/I wasn’t called/carried ?

§11. FUNCȚIILE PRETERITULUI/TRECUTULUI PROGRESIV/CONTINUU

(THE PAST CONTINUOUS)

Ca și prezentul pregresiv/continuu, și acest timp conține în sine ideea de

limitare/restrîngere la o perioadă scurtă a acțiunii sau stării exprimate.
Funcția sa de bază este deci redarea unei acțiuni trecute cu caracter efemer,
sau în curs de desfășurare în momentul cînd este intersectată de o altă acți­
une trecută. Legătura cu prezentul este absolut exclusă (aceasta fiind
deosebirea esențială față de prezentul perfect — mai ales continuu' folosit pen­
tru redarea unei acțiuni sau stări care a început și se continuă în prezent
și eventual și în viitor).
De obicei trecutul progreșiv/preteritul continuu exprimă:
1. O acțiune (eventual {o, stare) în curs de desfășurare la un moment
precis sau într-o perioadă din trecut — cu specificare expresă sau implicită,
pomenită chiar în propoziția /fraza respectivă sau la începutul narațiunii
respective:
I was beginning to lose patience with him. (începuse/începea să
mă enerveze/să mă scoată din sărite. — din care se subînțelege
prezența unor acțiuni exprimate anterior).
 A wedding procession was passing and we hurried to catch up with
them. (Trecea un alai de nuntă și ne-am grăbit să-i ajungem din
urmă.)
2. O acțiune (eventual o stare) surprinsă in curs de desfășurare sau
evoluție de o acțiune (eventual de un moment) de care este intersectată; faptul
că. acest ultim element apare ca mai scurt nu trebuie să ducă la ideea că
acțiunea exprimată de preteritul progresiv/continuu ar fi de durată foarte
lungă : este vorba doar de indicarea intersectării primei acțiuni de către
cea de-a doua :
A storm was raging. (Era furtună.) when we arrived at the sea­
side. (furtuna desigur poate fi o chestiune de ore sau zile,. nu
mai mult.)
The telephone was ringing as I entered the house, (evident, tele­
fonul putea să fi sunat doar de un minut etc. ; pentru a indica o
durată mai mare a acestei acțiuni, se folosește mai-mult-ca-perfectul
continuu — cf. funcțiile acestuia la pag. 62)
NOTĂ : Uneori, cînd cele două acțiuni (sau stări) se desfășoară în paralel o anu­
mită perioadă de timp, se folosește trecutul continuu în locul preteritului ne­
definit :
While he was giving instructions on the telephone, we were classifying the
data received. (Dar mai frecvent: While he spoke on the telephone we clas­
sified . . .)

în subsidiar preteritul continuu mai îndeplinește următoarele funcții:

3. în conversație el poate exprima ulterioritatea față de o acțiune trecută
— adică un fel de “near-future-in-the-past” :
He was packing up, for (he said) he was leaving for the new job the
next day (își făcea bagajele întrucît avea să plece a doua zi să-și
ia în primire noul serviciu).
4. în vorbirea indirectă preteritul continuu înlocuiește prezentul con­
tinuu în subordonatele completive directe :
He said : “I am thinking hard, to find an answer/'
He said (that) he was thinking hard to find an answer.
5. Tot în cadrul corespondenței timpurilor, funcția de “near-future-in-
the-past” poate apărea și într-o completivă directă subordonată unui timp
trecut:
He told me: “I am taking/going to take the first plane for
Cluj-Napoca tomorrow morning/'
devine
He told me (that) he was taking/he was going to take the first
plane for Cluj-Napoca the next morning.
 Timpul preterit, aspectul continuu

Diateza activă Diateza pasivă

Afirmativ

I was calling/carrying I was being called/carried

Interogativ

was I calling/carrying ? was I being called/carried ?

Negativ

I was not/I wasn’t calling/carrying I was not/I wasn’t being called/carried

Informativ-Negativ

was I not/I wasn’t calling/carrying ? was I not/wasn’t I being called/carried ?

§12. TRECUTUL NEDEFINIT/PRETERITUL (THE PRETERITE OF THE PAST

TENSE) Șl PERFECTUL COMPUS/PREZENT (THE PRESENT PERFECT)

The preterite!the past tense, arată un moment determinat al acțiunii, de

cele mai multe ori precizat prin adverbe de timp precis (date calendaristice,
zile ale săptămînii, ani, secole, adverbe ca yesterday, the day before yesterday
(deși acesta este mult mai frecvent folosit cu past perfect) și locuțiunile
adverbiale care încep cu last sau se termină cu cuvîntul ago: three daysț
weekslmonthslyearsfcenturies etc. ago. Pe de altă parte, past tense corespunde
perfectului simplu din românește, fiind așadar timpul narațiunii. Deci, dacă
momentul acțiunii este precizat măcar o singură dată, de obicei la început,
adică dacă narațiunea începe cu „ieri, acum trei zile etc.” sau dacă există
alte elemente de localizare a acțiunii (complemente circumstanțiale de loc,
de împrejurări auxiliare etc) și dacă în general textul este de domeniul unei
relatări (a unei aventuri, întîmplări, întîlniri etc), amintiri, a unui repor­
taj etc. este indicat să se folosească past tense. în schimb, el apare mai rar
în conversație. (în altă ordine de idei, e de reținut că în românește îi va
corespunde perfectul simplu în toate situațiile de mai sus, dar nu la per­
soana întîia singular și plural. Pentru a evita alternanțele timpurilor de
la o frază la alta, dacă e vorba și de persoana întîia, se va folosi în română
perfectul compus peste tot, pentru omogenizare, întrucît este acceptabil
și la persoanele a doua și a treia).
The present perfect, pe de altă parte, are ca funcție principală indicarea
anteriorității (anteriority, previousness, antecedence, priority) acțiunii tre_
cute, față de momentul prezent, dar fără a se insista asupra localizării sale
în timp șr spațiu. în general, se poate spune că atunci cînd folosesc present
perfect englezii sînt preocupați ori de acțiunea în sine, și de importața ei, ori
de legătura ei cu prezentul, sub o formă sau alta. Deci, se consideră că
folosirea unui adverb de timp precis dintre cele enumerate la past tense, sau
a unei alte acțiuni precizate în timp, în propoziția secundară temporală,
rupe legătura cu prezentul și abate atenția de la acțiunea în sine, sau de la
efectele ei, către împrejurările (timp, loc, întîmplări paralele etc) în care s-a
produs acțiunea. în asemenea situații present perfect nu-și mai justifică
prezența și este inevitabil înlocuit de past tense.
Așadar, funcția principală a lui present perfect fiind indicarea anteriori­
tății față de prezent, el se folosește în șase situații tipice (cu o frecvență mai
mare sau mai mică a unora dintre ele) și într-o situație a-tipică, deși expli­
cabilă, înlocuind viitorul II din română în secundarele temporale, în cadrul
regulilor coresponenței timpurilor.
Situația/Cazul I: present perfect se folosește ori de cîte ori acțiunea nu
este localizată în nici un fel din punct de vedere al timpului, împrejurărilor,
locului, etc., interesul concentrîndu-se deci asupra efectuării sau neefectu-
ărji acțiunii în sine (uneori existînd și unele consecințe implicate — deci
o suprapunere cu cazul VI). Acest caz este destul de general, poate să
stea la baza unora dintre cazurile următoare (III, IV, V, VI) și nu tre­
buie scăpat din vedere niciodată!
Am citit cartea = I have read the book etc
Ne-am cunoscut (deja) = We have met (before)
Situația/Cazul II: Cînd acțiunea începută în trecut se continuă și în
prezent (putînd eventual continua și în viitor) sau se încheie în acest moment
(situație mult mai rară). în acest caz este necesară folosirea aspectului pro-
gresiv/continuu (present perfect continuous), firește cu excepția acelor verbe
de simțire, percepție, sau denotînd activitate intelectuală ori afectivă, pre­
cum și a verbelor to have (în sensul de posesie) și to be (cu excepția auxilia­
rului) care nu folosesc în normal aspectul cotinuu.
De cînd înveți englezește ? = How long have you been studying
English? etc.
învăț englezește de patru ani (din 1971/ de la venirea mea în București/
din toamna cînd ne-am cunoscut/de cînd am intrat la această școală etc. =
I have been learning English for four years/since 1971 / since my arrival to
Bucharest/since the autumn we met/since I entered this school etc.
NOTĂ: Folosirea prepoziției for se referă la durata acțiunii. Pentru a exprima ace­
lași lucru indicînd momentul inițial al acțiunii, se folosește cuvîntul since
(ca prepoziție urmat de substantive, substantive verbale sau gerund-vtri —
întruchipînd acțiunea — sau ca conjuncție temporală, urmată de o propo­
ziție secundară temporală care, întrucît se referă la un moment precis, nu
poate conține decît timpul past tense). Este așadar obligatoriu să se rețină cel
două moduri de folosire cu for -f- durata și cu since 4- momentul inițial (nu­
mai aici avem past tense, în propoziția secundară, niciodată în cea princi­
pală, după cum present perfect nu urmează lui since cînd acest cuvînt este
conjuncție temporală — decît într-un caz special).

în cazul verbelor fără aspectul progresiv continuu se folosește present

perfect aspectul comun/obișnuit:
De cînd îl cunoști ? = How long have you known him ?
 îl cunosc de cinci ani/din 1970 etc. = I have known him for five years)
since 1970 etc. sau We have known each other/we have been friends since
we met etc.
Situația/Cazul III : Cînd acțiunea menționată s-a efectuat în cadrul
unui interval de timp încă neîncheiat, care mai continuă și în prezent (și
eventual și în viitor). Aici apar de obicei adverbe sau locuțiuni adverbiale de
timp ca : today, this week/month/year^ etc. — adică toată seria care începe
cu this :
L-am văzut de două ori săptămîna/luna/primăvara asta = I have
seen/met him twice this week/month/spring etc.
NOTĂ : De obicei englezii sînt foarte riguroși în folosirea timpurilor atunci cînd e vorba
de inter val ele/părțile zilei: cînd folosesc pe „azi dimineață” recurg la presen
perfect numai pînă la ora 12, iar dacă se vorbește după această; oră despre
o acțiune petrecută dimineața se folosește past tense ; tot așa pentru „după-
amiază”, limita fiind aproximativ ora 18, și . pentru „seară”, limita fiind
aproximativ ora 20,00 :
Mi-a telefonat azi dimineață = 1) He has rung me up this morning (dacă vor­
bim înainte de ora 12) ; dar 2) He rang me up this morning (la orice oră
după 12)
(în altă ordine de idei, trebuie menționat că pentru „aseară” englezii spun
mai totdeauna “last night” pentru tot ce noi considerăm seară, dacă se pe­
trece după ora 20 — 20,30. Bnglezii spun deci întotdeauna că au îost'noaptea
la teatru, cinema, meci, s-au uitat la televizor, etc.)
Situația/Cazul IV: De asemenea present perfect se folosește pentru acți­
unile repetate, frecvente, obișnuite, care deci se mai pot întîmpla în prezent
și eventual și în viitor. în acest caz sînt prezente adverbe de frecvență ca
often, always, ever, never, rarely, frequently,. habitually, customarily, usually,
repeatedly, seldom:
L-am întîlnit adesea/foarte des/frecvenț/ mai întotdeauna/ de obicei
pe la expoziții. = I have often/quite frequently/habitually/ rather often/usually
met him at some exhibition/in exhibitions.
Situația/Cazul V: Present perfect este folosit îndeobște cînd acțiunea
s-a efectuat (și terminat) foarte de curînd. Se folosesc adverbe de timp re­
cent, mai ales echivalente ale lui ,,de curînd” s u ,,în ultima vreme”:
lately, of late, recently, in recent times, in recent yeais, in the last/past few days/
weeks/months, just etc. :
Abia a sosit = He has just come/arrived
în ultima vreme nu I-am prea văzut. = I have not seen much of him
lately/of late/ in the last few weeks/months etc.
NOTĂ : Majoritatea gramaticienilor observă că englezii preferă în ultima vreme să
folosească adverbele recently și chiar și lately cu past tense. Acest lucru se în-
tîmplă probabil pentru că senzația creată de aceste adverbe este echivalentă
cu cea a adverbului românesc „deunăzi”, adică mult mai precisă în timp, mai
concretă ca circumstanțe.
Acest fenomen exista de mai multă vreme în legătură cu locuțiunea
adverbială just now, folosită în secolul nostru numai cu past tense, întrucît
este echivalentă cu adverbul românesc „adineaori” :
Tocmai mi-a telefonat. — He has just rung me up sau He rang me
up just now.
 ȘituațiațCazul VI: Present perfect se folosește atunci cînd acțiunea
(neprecizată în timp, dar sigur de domeniul trecutului, deci încheiată) are
rezultate, consecințe, efecte vizibile, palpabile, reale, perceptibile într-un
sens sau altul în prezent:
A plouat. = It has rained (întrucît deduc acțiunea pe care n-am
văzut-o petrecîndu-se, după picăturile de pe geam, bălțile de pe stradă,
umbrelele ude etc).
Acest caz este destul de frecvent, chiar dacă-1 sesizăm mai greu, el
fiind implicit într-o serie de propoziții din conversație în special întrebări,
referitoare la acțiuni al căror moment nu poate fi precizat ori nu contează
(sau în orice caz are o importanță mult mai mică decît efectuarea acțiunii
și rezultatele ei) :
Ai citit cartea? — Have you read the book ? (de aici pot decurge O serie
de consecințe sau de noi întrebări: Cine-i personajul principal, e bună sau
rea, e roman de aventuri sau psihologic etc).
De foarte multe ori răspunsul la întrebare, sau propoziția imediat
următoare folosește past tense întrucît precizează timpul, condițiile sau
împrejurările efectuării acțiunii:
Da, am citit-o vara trecută cînd eram la Rucăr/cînd mi-a împrumu­
tat-o lon/prentru că aveam nevoie la examen/fiind curios să știu despre ce
e vorba în ea = Yes, I read it last summer when I was at Ruedr {when
John lent it to mețbecause I needed it for the ex amination{being curious to
know what it is about.
SituațiaICazul VII este o cerință/rigoare a regulilor corespondenței
timpurilor din limba engleză, fiind însă în concordanță cu funcția principală
a lui present perfect — de indicare a anteriorității față de prezent. Așadar
din mCiiient ce în propozițiile temporale conconlitența/simultaneitatea cu
acțiunea viitoare din propoziția principală este exprimată prin prezent, este
normal să folosim present perfect pentru a arăta că acțiunea viitoare din
secundară se va petrece/se va fi petrecut înaintea acțiunii viitoare din
principală. Deci față de schema din romană : viitorul I sau prezentul în
principală și viitorul II sau prezentul în secundara temporală anterioară
principalei, devine în engleză neapărat future indefinite în principală +
present perfect în secundara temporală anterioară :
îți voi împrumuta/îți împrumut cartea după ce o voi fi citit/o voi
citi/după ce o citesc eu = I shall{will lend you the book after{when I have
read it,
NO TĂ: Evident, în vorbirea indirectă present perfect se va transforma în past perfect
dacă principala va fi la un timp trecut:
Mi-a spus că va pleca la plimbare după ce va fi mîncat/după ce mănîncă
/după ce va mînca = He told me (that) he would go for a walk after/when
he had finished dinner.
în felul acesta se ajunge la situația (absurdă după logica din limba română)
ca viitorul I sau II din română (deci timpul cel mai îndepărtat din viitor)
să aibă ca echivalent englezesc timpul cel mai îndepărtat din trecut.
 Diateza activă Diateza pasivă

Afirmativ

I have/rve called/carried I have/I've been called/carried

he/she/it has called/carried he/she/it has been called/carried

Interogativ

have I called/carried ? have I been called/carried ?

has he/she/it called/carried ? has he/she/it been called/carried ?

Negativ

I have not/I haven’t called/carried I have not/I haven’t been called/carried

he/she/it has not/hasn't called/carried he/she/it has not/hasn’t been called/carried

I nterogativ-negativ

have I not/haven’t I called/carried ? have I not/haven’t I been called/carried ?

has he/she/it not/hasn’t he/she/it has he/she/it not/hasn’t he/she/it been
called/carried ? called/carried ?

Tabelul nr. 28
Timpul perfeet prezent, aspectul continuu

Diateza activă Diateza pasivă

Afirmativ

I have/I’ve been calling/carrying (I have been being called —apare foarte rar)
he/she/it has been calling/carrying

Interogativ

have I been calling/carrying ?

has he/she/it been calling/carrying ? —

Negativ

I have not/I haven’t been calling/carrying —

he/she/it has not/hasn't been calling/carry-
ing

I nterogaiiv-negativ

have I not/haven’t I been calling/carrying ? —

has he/she/it not/hasn't he/she/it been
calling/carrying ?
 §13. FOLOSIREA MAI-MULT-CA-PERFECTUL (FAST PERFECT)

Funcția principală a ^acestui* timp este indicarea'unei acțiuhi sau stări

trecute, încheiate înaintea unei alte acțiuni trecute ori a unui moment
trecut (folosim Past Perfect, indefinite aspect) sau care a durat pînă la
începerea celeilalte acțiuni trecute' ori pînă la un moment trecut (Past
Perfect ProgressivejContinuous Aspect). Din acest punct de vedere, Past
Perfect corespunde mai-mult-ca-perfectului din limba română :
After he had eaten, he went for a walk/ = După ce mîncase/a
mîncat, â plecat la plimbare.
Mai-mult-ca-perfectul, aspectul progresiv continuu (The Past Perfect
Progressive/Continuous Aspect)
Se folosește pentru a indică o acțiune începută înaintea unei alte acțiuni
trecute (exprimată prin preterite) și încă neterminată, continuînd pînă în
momentul acela :
When I arrived at Sinaia, it had been raining for three days. = Cind
am ajuns la Sinaia, ploua de 3 zile (deci în românește folosim im­
perfectul pentru această acțiune).
He had been learning Bulgarian for two years when he went to spe­
cialize în Sofia. = învăța bulgara de doi ani cînd s-a dus să se
specializeze la Sofia (idem).
Mai-mult-ca-perfectul continuu se formează, ca și celelalte timpuri
perfecte continui, din timpul respectiv al auxiliarului io be (mai-mult-ca-
perfectul) și participiul nedefinit al verbului de conjugat.

Tabelul nr. 29
Mai-mult-ca-perfectul, aspectul nedefinit

Diateza activă Diateza pasivă

Afirmativ

I had/I’d called/carried I had/I’d been called/carried

'interogativ

had I called/carried? had I been called/carried?

Negativ

I hadn't called/carried I hadn’t been called/carried

Interogativ-Negativ

had I not/hadn’t I called/carried ? had I not/hadn’t I been called/carried?

 Mal-mult*ea~perfectul, aspectul continuu

Diateza activă Diateza pasivă

Afirmativ

I had /I’d been calling/carrying (I had been being called)

apare foarte rar

Interogativ

had I been calling/carrying? —

Negativ

I had not/I hadn't been calling/carrying —

Interogativ-Negaiiv

had I not/hadn’t I been calling/carrying ?. —

§14. VIITORUL SIMPLU/NEDEFINIT, ASPECTUL COMUN

(The Simple Future, Common Aspect)

în limba engleză contemporană, viitorul se formează cu ajutorul

auxiliarelor will la persoanele a doua și a treia singular și plural iar în
engleza americană (și din ce în ce mai frecvent și în cea britanică) chiar și
la persoana întîi singular și plural, și shall la persoana întîi singular și
plural, (dar din ce în ce mai rar în engleza britanică și niciodată în cea
americană), la care se adaugă infinitivul scurt al verbului de conjugat.
Firește, verbele defective — can, must etc. — care nu au infinitiv sînt
înlocuite la acest timp fie de formele lor de prezent, fie de forme „supletive”,
adică de viitorul unor verbe sau locuțiuni verbale cu sens apropiat —
to be able to, to have to, etc.
în conversație se folosesc mai ales formele contrase (TU we'll do it)
pentru viitorul simplu, fără implicații modale; pentru acestea se folosesc
exclusiv formele Ijwe will, youlhejshelitjthey shall go (viitorul modal).
în restul cazurilor — adică în textele de orice natură — se folosesc
formele complete I/we shall work, youlhejshefitlthey will require, etc. (cf.
tabelul 31)
Viitorul simplu este denumit și viitor al prezicerii (the foretelling future)
întrucît el exprimă simpla ulterioritate a acțiunii sau stării enunțate, coreș-
punzînd așadar viitorului I din limba română — și uneqri viitorului familiar.
Acesta din urmă (am/o să merg, are/o să meargă etc.), se aseamănă în
mai mare măsură cu viitorul apropiat din engleză (the near future) care
mai ales în conversație redă deobicei caracterul subiectiv al exprimării
(părerea personală, privirea acțiunii ca foarte apropiată, așteptată etc.).
The near future are următoarele forme :
1. I am/you, etc. are/he, etc. is going to end it (în care verbul to go joacă rol
de auxiliar)
2. I am/you, etc. are/he, etc. is going tomorrow (deci folosirea prezentului
continuu cu sens de viitor)
3. I, etc. go/he, etc. goes tonight (deci folosirea prezentului simplu cu
sens de viitor).

Funcțiile viitorului nedefinit/simplu

(The future indefinite)

Viitorul nedefinit (mai ales în forma shall pentru pers. I singular și

plural, •will pentru persoanele II și III singular și plural, în engleza britanică)
îndeplinește aceleași funcții ca și viitorul I din românește în propozițiile
independente. (în propozițiile subordonate temporale și condiționale este
înlocuit de prezentul nedefinit pentru concomitență sau de prezentul perfect
pentru anterioritate.)
Principalele funcții ale viitorului nedefinit sînt următoarele :
1. Exprimarea unor acțiuni sau stări viitoare, a căror perioadă de desfă­
șurare sau situare în timp poate fi precizată sau nu:
She will (soon) be my sister-in-law.
I shall finish the book in August/by the end of the year/ when I go
on holidays/after I have gathered a few more reference books
( = cărți documentare).
It will rain.
2. Exprimarea unor acțiuni sau stări viitoare de durată mai lungă sau
în curs de desfășurare în momentul intersectării lor de către o altă acțiune
viitoare — deci înlocuind viitorul continuu la verbele care nu folosesc aspectul
continuu/progresiv (cf. lista acestora la pag. 45)-
He will be at his office the whole day/when you go th ere/when
you manage to ring him up.
3. Exprimarea unei acțiuni viitoare probabile dar socotită sigură de
către vorbitor, în cadrul unei propoziții completive directe după verbe sau
locuțiuni ca : to think, to suppose, to expect, to be sure, to be afraid :
I don’t think there will be any more delay.
I suppose you will greatly enjoy the geographical magazine.
I am sure/afraid the weather will break (= că o să schimbe/
strice vremea).
NOTA: Inversarea lui shall cu will (I/we will go; you/he/she/it/they shall go) intro­
duce nuanțele modale ale acestor verbe, care devin semiauxiliare de moda­
litate (voință, promisiune, hotărîre, ordin, obligație etc. — cf. funcțiile ver­
belor respective).
 Conjugarea viitorului

!
Diateza activă | Diateza pasivă

Afirmativ

I I shall/I’ll/we shall/will call/carry I shall/I’ll/we shall/we’ll be called^

i carried
। we/you/he/she/it/they will/we’ll etc. we/you/he/she/it/they will be
I call/carry called/carried
■
! Interogativ

| will/shall I call/carry'? ! will/shall I be called/carried

I
Negativ

I/we shall not/I/we shan’t call/carry I/we shall not/I/we shan't be called/
carried
we/you/he/she/it/they will not call/carry we/you/he/she/it/they will not/won’t be
called/carried

Interogativ-Negativ

shall I/we not/shan’t I/we call/carry ? shall I/we not/shan’t I/we be called/
carried ?
will we/you/he/she/it/they not/won’t/we will we/you/he/she/it/they not/won’t we
call/carry ? be called/carried ?

b) Viitorul simplu, aspectul progresiv/continuu

Diateza activă Diateza pasivă

i
Afirmativ

I/we shall/I’ll/we’ll be calling/carrying (I shall be being called etc)

you/he/she/it/you/they/you’ll be calling/ apare rar
carrying

Interogativ

shall I/we be calling/carrying ? --

Negativ

I/we shall not/I/we shan’t be calling/carrying I

Interogativ-Negativ

shall I/we/shan’t be calling/carrying ? ,

will you/we/she/it/they not/won’t you be
calling/carrying ?

()O
 Diateza activă Diateza pasivă

Afirmativ

I/we shall/ril/we/11 have called/carried I/we shall/I’ll have been called/carried

you/he/she/it/they will/you'll have called/ You/he/she/it/they will/you’ll have been
carried called/carried

Interogativ

shall/will I have called/carried ? shall/will I have been called/carried ?

will you/he/she/it/they called/carried ? will you/he/she/it/they been called/carried ?

Negativ

■ I/we shall not/I shan’t have/called carried I/we shall not/shan’t have been called/
carried
you/he/she/it/they will not/ won’thave you/he/she/it/they will not/won’t have
called/carried been called/carried

Interogativ-Negativ

shall I/we not/shan’t I/we have called/ shall I/we not/shan’t I/we have been
carried ? called/carried ?
will you/he/she/it/they not/won’t you have will you/he/she/it/they not/won’t you
called/carried ? have been called/carried ?

d) Viitorul perfect, aspectul progresivi continuu

Diateza activă Diateza pasivă

Afirmativ

I/we shall/I’ll have been calling/carrying I shall have been being called
(apare rar)
you/he/she/it/they will/you’ll have been
calling/carrying

x Interogativ

shall I have been calling/carrying ? —

will he/she/it/they have been calling/
carrying ?

Negativ

I/we shall not/I shan’t have been calling/

carrying 1 ’
you/he/she/it/they will not/won’t have been
calling/carrying —

Interogativ-Negativ

shall I/we not/shan’t I/we have been

calling/carrying ? —
will you/he/she/it/they not wonit you have
i been calling/carrying ?

()()
 Diateza activă Diateza pasivă

A firmativ

I am/I’m going to call/carry I am/I’m going to be called/carried

Interogativ

am I going to call/carry ? am I going to be called/carried ?

Negativ

I am/I'm not going to call/carry | I am/I’m not going to be called/carried.

Interogativ-Negativ

am I not going to call/carry? am I not going to be called/carried ?

§15 . FOLOSIREA VIITORULUI FAȚA DE TRECUT

(FUTURE-IN-THE-PAST)

Acesta nu este un timp primar (care să exprime una din categoriile

temporale generale/fundamentale — prezent, trecut, viitor) ci un timp de
relație care indică doar posteriorii, at ea) ulterioritatea față de un moment
trecut (subsequence as against a past moment) și numai în cadrul restricțiilor
impuse de regulile corespondenței timpurilor.

Future-in-the-past corespunde unor timpuri exprimate de obicei de :

He (had)
said last
Monday Past Perfect Pre lci ire Near
(that) Present Future
(Continuous) (Continuous) Future
he would/
we should
return

— that very — three days — today — tonight — in

day ago August
— the day — last — this — tomor­ — next year
before her Wednesday morning row
departure — yesterday — next - in 1985
Sunday
 §16 . UTILIZAREA MODULUI SUBJONCTIV IN LIMBA ENGLEZA
CONTEMPORANĂ

Există și astăai unele forme personale (unele folosite în stilul oficial,

altele în conversație, în^ engleza britanică, în cea americană,sau în amîndouă)
care trebuie învățate și care pot fi mai ușor explicate dacă sînt grupate în
jurul noțiunii de subjonctiv sintetic (un singur element verbal) sau analitic
(două sau mai multe elemente verbale).
1) subjonctiv sintetic I = infinitiv scurtjfară to (deci fără -s U pers.
HI sg.):
I/you/he/she/it/ we/you/they be}oem&fgo
2) subjonctiv sintetic II = preterite}past tense (dar verbul to be are
ferma were la toate persoanele) :
I/you/he she/it/we/you/they were }came}went
3) subjonctiv analitic I = past perfect
I/you/he/it/we/you/they had been/ had come/had gone
4) subjonctiv analitic II = shall}should}may} might}canfwill -j- infinitiv
scurt.
Modalitățile, funcțiile, contextele și stilurile în care se folosesc astăzi
cele patru forme de subjonctiv sînt detaliate mai jos :
1. Subjonctivul sintetic I formă arhaică identică la toate persoanele cu
infinitivul scurt), — denumită și subjonctiv prezent — se menține astăzi
numai în următoarele tipuri de propoziții :
A) Propoziții independente care exprimă urări, dorințe, exclamații afec­
tive (adeseori cu o nuanță de imperativ _ indirect^ :
Long live the Republic !
Thanks be to his mother's care !
Bless you! (Fii binecuvîntat ! Noroc!)
B) în propoziții subordonate — mai ales :
a) completive directe (în engleza americană) :
The Security Council requires that all resolutions be observed
(respectate)
The Court rules/ruled (= tribunalul decide /a hotărît) that
Jones be acquitted /that he continue as administrator of the
property. I want/I haw decided that he stay here with his
mother/that she take ^Te of him.
b) concesive :
However difficult it be (deobicei înlocuit cu it may be — cf.
subjonctiv analitic II).
Be that as it may ( = indiferent cum/ oricum ar sta
lucrurile), still you are very wrong.
c) condiționale:
If it be so (dacă într-adevăr așa stau lucrurile) there is nothing
more to say.
d) finale (de scop) — mai ales în engleza americană :
Come earlier, so that you find him at home. (în engleza
britanică so that you may /can find him).
 C) în construcții fixe, mai ales în stilul oficial și prețios sau în engleza
americană (după ° it is necessary that”, “it is advisable/recommend-
able that”, “it is possible/ probable that” ... :
It is necessary that he/she do it now! It is highly advisable/ recom­
mendable that she/ he repeat the tests/experiment, etc. It is probable/
possibly that the launching be postponed until the weather improves.
NOTĂ: în aceste cazuri se folosește tot mai frecvent subjonctivul analitic II (cu
should + infinitiv scurt).
2. Subjonctivul sintetic II (avînd forma de preterit/ past tense — aceeași) la
toate persoanele, ceea ce face subjonctivul verbului to be să se diferențieze
de preterit: If I were, If you were, If shețhelitl were, etc.).
Are trei utilizări principale : *
A) în propozițiile' subordonate condiționale, ireale dar posibile (adică
exprimînd o condiție ipotetică dar realizabilă, întrucît > se referă la
prezent sau la viitorul imediat) :
If I were him and he were I, there would be a certain change in
the situation.
NOTĂ: Inversiunea care duce la eliminarea conjuncției if se realizează numai la
formele personale aberante — cf. tabelul 19, lecțiile 18,25 și paragraful 17
despre propozițiile condiționale.
B) în propoziții subordonate comparativ-concesive (introduse de conjunc­
țiile as if, as though, though și even though):
He speaks as if/as though he were not from Bucharest.
Even though he were your friend, still you shouldn't have tolera­
ted such an attitude.
C) în propozițiile completive subordonate verbale to wish și to suppose
(folosite mai ales la pers. I sg.) :
I wish you were quicker about it/I wish you hurried a little/ I wish
you didn't speak like that. (= tp-aș ruga/ tare aș vrea să . . . .)
I wish(ed) he finished the detailed report by Monday.
I wish(ed) you supplied all documentary information before we
start work on the design/project.
3. Subjonctivul analitic I (avînd aceeași formă ca past y>^r/^c//mai-mult-ca*
perfectul și deci numit uneori nmai-mult-ca-perfectul subjonctivului”)
are trei utilizări principale :
A) în propozițiile condiționale ireale și imposibile (adică exprimînd o
condiție ipotetică nerealizabilă, întrucît se referă la trecut) :
If I had. been there, I should have saved him.
If the equipment had been well protected, it couldn't have corroded.
NO TĂ: în acest caz, inversiunea pentru eliminarea conjuncției if se poate realiza
la toate verbele noționale, dată fiind prezența formei personale aberante
had (cf. paragraful 17 despre propozițiile condiționale).
Had it not rained, we should have used the irrigation and sprinkling.
Had it snowed the skiing competitionJ could have taken place.
B) în propozițiile comparativ-concesive (introduse de conjuncțiile as if,
as though, though și even though) dacă ele arată anterioritatea în timp
față de propoziția principală :
He behaved as if he had never been there/ as though he had never
 ' seen me before.- ( = de parcă n-ar fi fost acolo/nu m-ar fi văzut
în viața lui).
C) în propozițiile completive directe subordonate verbelor to wish și to
suppose (arătînd anterioritatea față de acestea) :
I wish I had never seen him/I had not. used worn-out tools.
I wish she had never left our sports association.
4. Subjonctivul analitic II (ale cărui forme sînt adeseori denumite „echiva­
lente de subjonctiv”) format din verbele modal-defective may, might,
should, would, will (folosite ca .auxiliare de mod sau semi-auxiliare de
modalitate), urmate de infinitivul scurt al verbului de conjugat. Se
folosește în următoarele propoziții:
A) în propoziții interogative independente — verbul shall avînd sensul
de invitație, îndemn, rugăminte, etc. :
Shall we have coffee together ? (=nuvrei/ce ar fi să bem o cafea?)
Shall we start the timing now ? (Nu vrei/ Ce-ar fi să începem
acum cronometrarea ?)
What shall I do ? ( = Ce (să) mă fac.)
B) în propoziții exclamative, exprimînd urări, dorința, sau o exclamație
afectivă :
Long may you live! ( = să (ne) trăiești!)
May you enjoy it! ( = să te bucuri/să ai parte de el!)
C) în propoziții subordonate finalejde scop :
a) afirmative — cu may (pentru un scop pe care vorbitorul îl consideră
realizabil), sau cu might (pentru un scop socotit de vorbitor greu
de realizat, improbabil, imposibil) ; cu will sau would (pentru pro­
babilitate) :
•1*11 ring him up now so that I may find him.
Try tomorrow so that he might learn that you are here.
Come earlier so that he will find you at home.
Do it now so that it canjwould start
b) negative—cu should după conjuncția lest, sau cu might după con­
juncția for fear that:
I left in a hurry, lest he should find me at home.
We returned to the control room, for fear that we might have left
the systems in operation.
D) după construcțiile it is advisablefnecessary, etc. —- mai ales cu should :
It is advisable/recommendable/necessary/suggested, etc. that we
should finish the job now. (în engleza americană: that we finish —
— deci subj. sintetic I)

§17. MODUL CONDIȚIONAL

Generalități. Ca și în limba română și în alte limbi, modul condiționa^

are două timpuri: prezent și trecut/perfect, ambele formate cu ajutorul auxi­
liarelor should pentru persoana întîia singular și plural și would pentru persoa­
nele a doua și a treia singular și plural, la care se adaugă infinitivul scurt
al verbului de conjugat — prezent pentru condiționalul prezent și trecut/
perfect pentru condiționalul trecut/perfect.
 Modul condițional arc în limba engleză funcții similare cu cele din
limba română și în alte limbi : este corelat cu propoziții secundare introduse
de conjuncții condiționale : if, provided (that), providing (that), on condition
(that), if only, in case (that) iar pentru negativ unless, if not. Nu apare
însă în propoziții secundare condiționale ci numai principale.
Pe de altă parte, întrucît în engleză nu se face de către gramaticieni
distincția dintre condițional și optativ, constatăm că acesta din urmă este
exprimat cu ajutorul verbului modal would (pentru toate persoanele, și
accentuat) sau al locuțiunilor modale Pdfhad rather, Pdf I had sooner,
adaptate și la celelalte persoane (dar numai în cazul în care nu se exprimă
o condiție într-o propoziție secundară).
NOTA 1 : în engleza americană verbul should este foarte rar folosit ca auxiliar, și
deci condiționalul se construiește cu would la toate persoanele.
NOTA 2: Pe de altă parte atît în engleza americană cît și în cea britanică se fo­
losesc de preferință -- și în conversație și în scris — formele contrase
afirmative — Tdlyou’dlhe’dlshe’dlwe’dlyou'd/they’d call/carry etc. Așadar,
este recomandabil să ne deprindem ca în citire și vorbire să reducem auxi­
liarele la aceste forme, pe care le putem folosi și la negativ, cu adăugarea
negației noi : I’d/you’d etc. not call/carry etc. sau I/we shouldn't walk, you/
he/she/it/they wouldn’t open.
NOTA 3: Deși se traduce tot prin ,dacă’, conjuncția whether nu introduce condiț
propoziții condiționale, ci propoziții subiective, completive, circumstan­
țiale etc.

CONDIȚIONALUL-PREZENT-

Așa cum se arată la paragraful anterior, în limba engleză britanică

condiționalul prezent se formează cu ajutorul auxiliarelor should (pers.
T singular și plural) și would (celelalte persoane, în amer, și persoana I) la
care se adaugă infinitivul scurt al verbului de conjugat.
Paradigma este dată în modelul următor :

A ctiv Pasiv
Afirmativ
we sliould/Vd call/carry, etc. I/we should/I’d be called/carried, etc./
you/he/she/it/they would/you’d call/carry you/he/she/it/they would/you’d be
called /carried
Interogativ
hould/would I, etc. call/carry ? should/would I, etc. be called/carried ?

Negativ
I/we should not/I shouldn’t call/carry I/we should not/I shouldn’t/ I’d not
be called/carried,
you/he/she/it/they would not/wouldn’t you/he/she/it/they would not/wouldn’t
call/carry be called/carried

Interogvativ-negativ
shoudn’t I call/carry, etc3 shouldn’t I be called/carried, etc?
wouldn't you, etc. call/carry, etc? wouldu' you, etc. be called/carried, etc.?
 Funcția specifică a condiționalului prezent este indicarea unei acțiuni
care se poate realiza în prezent sau în viitorul nu prea îndepărtat, în cazul
în care se îndeplinește condiția exprimată de propoziția secundară condi­
țională (sau, mai rar, de un complement circumstanțial condițional) :
If I had more time, I should (gladly/certainly/willingly) go there,
(în acest caz condiția este considerată nereală întrucît contrazice situația
din momentul vorbirii, dar posibilă, întrucît condiția se poate îndeplini
— eventual imediat, de pildă dacă interlocutorul spune : “ Well, take a
day off/you may postpone the work for tomorrow etc/')
If it were warmer, you wouldn’t need your overcoat (idem).
Condiționalul, prezent are și aspectul continuu, folosit însă destul de
rar, în cazul în care e vorba de o acțiune sau stare în curs în momentul
vorbirii:
If I were you (= dacă aș fi în locul tău), I should be singing instead
of crying.
NOTĂ: Conform celor spuse anterior despre modul condițional în general, în
engleza americană se folosește rar auxiliarul should, întrucît în vorbire
ca și în scriere se folosesc mai ales formele contrase I'd, you'd, etc. sau
auxiliarul would și pentru pers. I singular și plural. în engleza britanică, a-
ceastă folosire a lui would este echivalentă cu funcția modală — indicînd
voința, dorința etc. — deci asemănătoare modului optativ din limba română.

CONDIȚIONALUL TRECUT/PERFECT

Condiționalul trecut (numit mai degrabă perfect, pentru rațiuni de

simetrie cu alte timpuri perfecte ale altor moduri) exprimă o acțiune care
ar fi putut să se realizeze în trecut dacă s-ar fi îndeplinit o anumită condiție.
Din aceste motive, se vorbește de o condiție ipotetică ireală și imposibilă,
întrucît ea nu se mai poate realiza sau este ireversibilă (toate acestea apli-
cîndu-se și limbii române și altor limbi).
După cum s-a arătat, condiționalul trecut se formează cu aceleași
auxiliare ca și cel prezent (în engleza britanică should pentru pers. I-a sin­
gular și plural și would pentru persoanele a doua și a treia singular și plural,
— în engleza americană would pentru toate persoanele ; în ambele variante
manifestîndu-se preferința pentru formele contrase Fd/you’d etc), la care se
adaugă infinitivul trecut/perfect scurt (fără particula io) al verbului de
conjugat.
A ctiv Pasiv
Afirmativ
I/we should/I’d have called/carried I/we should/I’d have been called/carried
you/he/she/it/they would/you'd have you/he/she/it/they would/he’d have
called/carried been called/carried
Interogativ
should I have called/carried etc. should I have been called/carried ?
Negativ
I should not have called/carried etc. I should not have been called/carried etc
Interogativ-negativ
shouldn’t I /we/ shouldn’t I /we not have been
should I not have cslled/carried? called/carried?
 Condiționalul trecut corespunde timpului respectiv din limba română,
dar nu se folosește în propoziția secundară condițională :
If you had come to the concert, you would have enjoyed it immensely —
Dacă ai fi venit/dacă veneai/ să fi venit la concert, ți-ar fi plăcut/îți
plăcea cu siguranță foarte mult.
NO TĂ : Dacă nu este legat de o condiție exprimată printr-o propoziție secundară con­
dițională sau printr-un complement circumstanțial condițional și condițio­
nalul trecut poate fi socotit un echivalent al optativului trecut din limba
română. în acest caz se folosește de preferință would pentru toate persoa­
nele, în forma accentuată — sau locuțiunile modale I'd rather, rd sooner :
I would certainly have visiteji you/I'd rather, I'd sooner have called on you
than spent my afternoon working. — Firește că aș fi preferat să vin- în
vizită la tine decît să lucrez/să fi lucrat toată după-amiaza.

FOLOSIREA MODULUI CONDIȚIONAL

Condiționalul propriu-zis (nu optativul) se folosește deci în corelație

cu -o condiție exprimată — mai ales prin propoziții subordonate condițio­
nale. Aceste propoziții sînt supuse restricțiilor de folosire a timpurilor ver­
bale cerute de regulile corespondenței timpurilor — aplicate în engleză
și în alte limbi dar nu și în română.
Aceste restricții se pot rezuma astfel :
I) Condiționalul prezent din propoziția principală cere în subordonata
condițională un subjonctiv sintetic II (identic cu preteritul, cu excepția
verbului to be care are forma were la toate persoanele) :
If I/you/he were in a hurry, the job would be spoilt.
NOTĂ : Conjuncția if se poate omite dacă se îndeplinesc două condiții: 1) propo­
ziția secundară să preceadă pe cea principală, iar 2) verbul din propoziția
secundară să fie o fermă personală aberantă (could, might, were, had etc. —
unul din cei ,,24 de prieteni al lui not”, cf. tabelul 19)
Had I enough time, I should go there (Dar într-o frază ca : “If you lis­
tened carefully, you would understand better'" nu se pot face modificări
decît prin introducerea unui verb din cele sus-menționate: “Were you to/
Could you listen/Would you listen carefully, you would understand better”.)

2) Condiționalul trecut din propoziția principală cere' insubordonata

condițională un subjonctiv analitic I (identic ca formă cu mai-mult-ca-per-
fectul la toate verbele) :
If you had called on us the day before yesterday, you could have eaten
mother's very special cake.
NOTĂ : în acest caz conjuncția if se poate omite la toate verbele (întrucît forma sub­
jonctivului include pe had — formă personală aberantă) singura condiție
ce trebuie îndeplinită fiind aceea a plasării propoziției secundare înaintea
principalei :
Had you come to me last night, we could have arranged a little dance.
 §18. CELE PATRU FORME IN -ING

în gramatica engleză se pot distinge patru forme în -ing care, 'deși

au aceeași terminație și provin in ultimă instanță de la infinitivul unor
verbe, pot fi interpretate in mod diferit din punct de vedere gramatical
(participii nedefinite/prezente, adjective verbale, substantive verbale și
gerunduri — o formă specific englezească rezultînd din îmbinarea funcțiilor
verbale și substantivale) ; din punctul de vedere al funcțiilor sintactice
pe care le îndeplinesc — mai important pentru noi, în legătură cu textele
tehnice — /, avem de a face mai ales cu subiecte, complemente drepte, atribute
(foarte numeroase, adeseori sub forma primului element al unor substantive
compuse) și complemente prepoziționale (de pildă de scop, arătat de pre­
poziția for, care precede un gerund sau un substantiv verbal).
în detaliu, aceste forme în -ing se impart în patru tipuri:
1. O formă strict verbală — participiul nedefinit (numit în mod curent
participiu prezent, deși el se poate referi și la trecut dacă arată concomitența)
a cărui funcție primordială este aceea de a forma predicatul la aspectul
continuu (deci precedat fiind de auxiliarul to be), pentru a indica acțiunea
în curs de desfășurare (de lungă durată în cazul lui present perfect continuous
sau past perfect continuous, de scurtă durată în cazul lui present conti­
nuous sau preterite continous).
I was reading an interresting book when the door bell rang.
Somebody had been knocking at the door for a few minutes. The engine
had been running idle for a few minutes.
Mother is cooking dinner ; it will ready in a minute.
Mary has been learning English for two and a half years now.
2. O formă adjectivală (derivată din participiu dar folosită înaintea
substantivelor sau ca nume predicativ în cadrul unui predicat nominal),
adjectivul verbal avînd deobicei toate caracteristicile adjectivelor calitative,
inclusiv grade de comparație :
The book by the Romanian physicist is (very/highly) interesting.
Circulating capital is opposed to fixed capital or assets. The rising
crisis of petroleum in the international market gave rise to growing concern.
3. O formă strict substantivală — substantivul verbal — avînd caracte­
risticile substantivelor obișnuite, mai ales abstracte, nenumărabile (deobicei
însoțite de articolul zero și folosite numai la plural, dar unele avînd și plural
și articol hotărît sau nehotărît) :
The findings obtained through the application of the new method
were unexpected.
The .measurings should be made at regular intervals. The drug is to
be administered in three daily takings (after meals).
Runing in order to maintain one's health — is now called jogging
and is very much in fashion, fortunately.
Substantivele verbale pot să fie și ele folosite ca atribute, înaintea
substantivelor, ceea ce le face greu de diferențiat de adjectivele verbale,
în textele științifice și tehnice, unde sînt folosite frecvent, situația este
importantă mai ales pentru traducere (vezi nota finală). De asemenea este
 important ca pentru atributele provenite din substantive verbale sau gerun d-
uri să nu încercăm folosirea gradelor de comparație : measuring instruments =
instruments for measuring = measurement instruments (deci nu folosim
grade de comparație) ; he takes fencing lessons = he takes lessons in fencing
(ia lecții de scrimă) — deci atributul antepus substantivului, provine dintr-
unul post-pus, cu prepoziție (după modelul prep -J- N2 = N2 -J- Nx
Asemenea exemple sînt foarte
numeroase în limbajul tehnico-științific.
4. O formă hibridă, intermediară între verb și. substantiv, întrucît
îmbină caracteristici substantivale și verbale: gerund-\i\. Este o formă
specifică englezei și ca atare folosită extrem de frecvent atît în limbajul
tehnico-științific, cît.și în conversație pentru că prezintă avantajul conci­
ziei : în loc să spunem The raising)building of this new silo took three months
— cu substantiv verbal precedat de articol și urmat de prepoziție — spunem :
Raising)Bulding the silo took three months}.
Este necesar să asimilăm folosirea gerund-vAm, fără a fi neapărat nevoie
să dovedim că este o asemenea formă, arătînd că ceea ce-1 precede prepoziții
(adjective) și ceea ce-1 urmează (complemente drepte, adverbe), -precum
și funcțiile pe care le îndeplinește (parte dintr-un subiect, dintr-un comple­
ment direct prepozițional sau circumstanțial) constituie o dublă determi­
nare, adică îi conferă un caracter hibrid :
(By) Doing this daily, you will learn employing the fine instruments
to advantage.
Excising the tumour was urgent.
I hate being interrupted when working in the laboratory ( — nu pot
suferi să fiu întrerupt cînd lucrez *în laborator).*
He is very much appreciated for educating/having educated several
generations of fine mechanics.
(Through) Fitting the coupling installations well/perfectly, he contrib­
uted to limiting the waste/loss of energy.
They used to leave the factory only after making sure/ having made
sure there was no leakage (= pierdere) in any of the boilers.
NOTA 1 : Cele patru forme în -ing pot fi rezumate prin funcțiile unui cuvînt ca sing­
ing :

1. He was singing when he came in/He came in singing (participiu nedefinit/pre-

zent — cu funcție verbală sau de complement circumstanțial)
2. I heard many singing birds in that forest (= păsări cîntătoare — deci adjec­
tiv verbal).
3. He fakes lessons in singing/He takes singing lessons (= lecții de canto/cînt
— deci substantiv verbal).
4. (His) Singing that song made me cry with melancholy. (Faptul că am/a cîntat
acel cîntec m-a făcut să plîng de dor — gerund întrucît este subiect în propo­
ziție, ca un substantiv, eventual precedat și de un adjectiv, dar este urmat
de complement direct, ca un verb).

NOTA 2: Un aspect mai important îl constituie traducerea atributelor în -ing, diferită

după proveniența acestora:
7) Adjectivele verbale propriu-zise (provenind din participii nedefinite/pre-
zente) au un caracter ,,activ”/,,de acțiune”: runnig water = apă curgă-
toare/curentă (deci apa curge) ; burning filament — filament incandescent/
care arde.
 2. în schimb, atributele provenite din substantive verbale sau geruwd-uri
indică mai ales destinația sau scopul: mining equipment — equipment for
mining (utilaj/echipament minier) ; oil-drilling outfit = outfit for drilling oil
(instalație de foraj/de forat pentru petrol) ; mountaineering expedition = ex­
pedition for mountain-climbing (expediție alpină/de alpinism/de escaladare a
munților).

Tabelul nr. 32
Adverbe care fac excepție de la regulile de formare a gradelor de comparație

Gradul pozitiv Gradul comparativ Gradul superlativ

Forme Forme
Principalele Forme Principalele Principalele
Pronun­ Pronun-
traduceri Pronunție traduceri traduceri
ție ție
badly rău, urît, prost worse mai rău, mai worst cel mai rău/urît/
[’baedli] îngrozitor. [wo:s] urît, mai prost, [worst] prost/îngrozitor
mai îngrozitor (provine
și de la
UI)
far departe, în farther mai departe, farthest cel mai departe
[fa:] mare, măsură, [’fardo'] (în spațiu, ca [‘f a: dist] (în spațiu, ca
distanță ) distanță )
further în continuare, furthest cel mai departe
['fordo'] mai departe [’f o: dist] (ca distanță sau
(în timp) ; în ca timp) ; cel mai
plus, pe dea­ tîrziu
supra
ill rău, urît, prost, worse mai rău/urît/ worst cel mai rău/urît/
[il] îngrozitor; ne­ [wa:s] prost/îngrozi- [worst] prost/îngrozitor/
favorabil (provine și • tor/nefavorabil nefavorabil
de la badly)
late tîrziu later mai tîrziu, ul­ last la urmă (de tot),
[leit] [’leita'] terior [larst] în urma tuturor,
mai tîrziu ca toți,
ultima dată
little (prea) puțin, less mai puțin, în. least cel mai puțin
[»litl] în mică măsu­ [les] mai mică măsu­ [lirst]
ră, deloc, nici­ ră
decum, cîtuși
de puțin
much mult, mult more mai mult, pe most cel mai mult, foar­
[mAtf ] mai; în mai [mo/] deasupra, ia­ [moust] te, cît se poate;
mare măsură/ răși
parte, aproape,
cam
near (pe) aproape, nearer mai aproape, nearest cel mai aproape,
•[ni o'] în/prin apropi­ [’ni ar o'] la mai mică [’niorist] la cea mai mică
ere distanța distanță
next la rînd, mai depar­
te ; data viitoare;
[nekst] pe urmă ; mai;
imediat după
(aceea)
well bine ; frumos, better mai bine, best cel mai bine ; cel
[wel] cum trebuie; [’beta'] preferabil, mai [best] mai mult
cum se cuvi­ mult <•
ne ; pe bună
dreptate; com­
plet ; pe de-a-
ntregul
 Tabelul nr, 33
Echivalentele unor prepoziții locative

__________________ E N G L E Z A
RO MÂNA
Statice Dinamice
la al, in (cu verbe de to (cu verbe de mișcare, arată destinația)
stare pe loc) towards (arată direcția)
de la at, in, of from (arată deplasarea)
în in, at into (arată pătrunderea)
ir.
din. at, in, of from (arată deplasarea)
out of (arată extragerea)
__________ 1 1_________________ off (arată desprinderea)
1
Pe________ on on, upon
de pe on from (arată deplasarea)
off (arată desprinderea)
NOTĂ: Rețineți asemănarea dintre echivalentele prepozițiilor „la”, „de la”, „în”,
„din” cînd sînt statice, precum și redarea prin from a tuturor prepozițiilor
care arată deplasarea.

tabelul nr. 34

Cite va cuvinte grupate după prepozițiile care le însoțesc

ADJECTIVE DIN SFERA/ARIA SE­ ADJECTIVE DIN SFERA/ARIA SEMAN­

MANTICĂ ,,TIPIC” (PENTRU) TICĂ ,,SP: ECIFIC” (+ DATIVUL)

characteristic
eloquent 1
illustrative particular
indicative > OF peculiar
> TO
representative proper
symbolic(al) specific
typical

SUBST., ADJ., 5/B. ȘI PARTICIPII SUBST. DIN A:RIA/SFERA ,, SENTI-

DIN ARIA/SFEIIA „ATITUDINE/ MENT” (PENI RU/FAȚĂ Dj
RELAȚIE” (FA'.ȚA DEțPRIClNUIT A
DE)
concern(ed) love, hatred, liki
consistency ) or7 FOR
contempt, admir;ation f
consistent
discontent(ed) SUBST., ADJ., VB. DIN ARI A/SFERA
dissatisfied > WITH „LEGĂTURA” (CU)
preoccupation to object
preoccupied objection
satisfaction opposition
satisfied resistance TO
to subject
amazed submission
amazement to submit '
astonished ’ AT absorbed, engross>ed,
surprise(d) to participate, pjanticipation.,
(to) wonder , IN
perseverance, per severing
persistence, persistent
 SUBSTANTIVE CARE INDICĂ PĂRȚI ALE ZILEI

dawn /daybre ak/sunrise/am«r. sunup morning

noon/midday
twilight/snnset/am^r. sundown IN THE afternoon
AT dusk/nightfall
night/midnight evening
MESELE ZILEI: breakfast/lunch/
tea/dinner/supper

SUBSTANTIVE CARE INDICĂ ZILELE SĂPTĂMÎNII

(ON) Sunday, Monday, Tuesday, Wednesday, Thursday, Friday, Saturday
dar: 0 last/this/next week/month/year/Sunday, April, etc.

INDICAREA DATELOR:
ON THE (morning of the) twenty-third (23rd) 23 of December, nineteen-seventy-
one/1971.

Tabelul nr. 35

Contexte minimale curente ale unor cuvinte precedate sau urmate

de anumite prepoziții, conjuncții, construcții
A
to abound in = a abunda în (ceva), a fi plin de ; a avea/apreze nta (ceva) dir^
belșug
(to be) absorbed in = & fi absorbit de; a se cufunda/a-fi cufundat în
(lectură etc.)
abundance of = abundență/belșug de
abundant in = bogat în; to be abundant in — a avea (ceva) din belșug
to account for ~ a explica ; a justifica; a da seamă de
to accustom to'= a deprinde cu
(to get) accustomed to (doing something) = (a fi) deprins să (facă + subj.)
a se deprinde cu (o acțiune/un lucru)
to acquaint with = a încunoștința de; a pune la curent cu ; a informa despre/
în privința ( -|- gen.)
(to be) acquainted with ~ (a fi) la curent cu ; a ști, a cunoaște, a avea cunoș­
tință despre
(to be) an adept infat (doing) smth — (a fi) expert în . (facerea unui lucru) ;
a se pricepe bine/de minune la ceva
adequate to = potrivit pentȚU ; corespunzător pentru • (sau -J- dat.)
in the afternoon = după amiază; on (that, etc.) afternoon, on the afternoon
of that day = în după amiaza aceea, în după amiaza acelei zile
to amount to = a se ridica /cifra la o sumă etc.) ; a însemna, a reprezenta ; <
(to be) answerable for = (a fi) răspunzător pentru ; a răspunde pentru ; a da
seama pentru
an approach to = o abordare/tratare a {unei teme etc).
appropriate to = adecvat/ potrivit pentru
to assist in = a ajuta la
to attempt to -p inf. = a încerca să ( + subj.)
attempt at + sau attempt to -|- inf. = încercare de a face un lucru
attentive to = atent la
attitude towardsfregarding = atitudine față de/ în privința ( 4~ gen.)
(to be) aware of = (a fi) conștient de, a-și da seama de ; a cunoaște, a ști
B
in the beginning* = la început; at the beginning of = la începutul (4- gen.)
to benefit by = a profita/a beneficia de; a trage foloase de pe urma (4- gen.)
(to derive/have) benefit from = a beneficia /a nrofita de
C
capability of)for 4- subst. sau to 4- inf. .= capacitate de (4- subst. sau 4-
w/.)
capable of 4- subst. sau to 4~ inf. = capabil de 4_ inf- sau subst.
care for = grijă pentru/de ; to take care of = a se îngriji/ a avea grijă de
a îngriji (4- subst.)
certain of = sigur de
certainty of = certitudine/siguranță în privința (4- gen.)
characteristic of = caracteristic/ tipic pentru
from childhood, from a child = încă din copilărie, încă de cînd era copil
under) in the circumstances (of) = în împrejurările date/ acelea etc.
to collaborate with smb. in (doing) smth. = a colabora cu cineva la ceva
/la facerea unui lucru
comment on) up on = comentariu la/despre/asupra (4- gen.)
to comment onjupon = a comenta, a discuta
to compensate for = a compensa (o pagubă etc.) ; a despăgubi (pentru)
(a fi)
(to be) composed of ~ compus din ; a se compune di$
to concentrate on = a se concentra asupra (4- gen.)
conception of = concepție despre/în privința (4- gen.)
concern about = preocupar£/îngrijorare față de/în privința (4- gen.) ;
concern in = interes pentru; concern with = preocupare/interes pentru/
față de *
(to be) concerned in = (a fi) interesat/preocupat de; (to be) concerned
with = (a fi) preocupat de ; a se ocupa cu/de
concomitance with = simultaneitate/ concomitență cu/față de
concomitant with = concomitent/ simultan cu
in)under these conditions --- în aceste condiții; on condition that =- cu
condiția ca; on that condition = numai cu această condiție
to be conducive to = a duce la, a avea drept rezultat
to congratulate smb. on smth. -- a felicita pe cineva pentru ceva
to consist in srpth.— a consta în ; to consist of several elements = a consta/
a fi alcătuit din mai multe elemente
to be consistent with = a fi consecvent față de/ sau 4- dat.
consistence/consistancy with = consecvență față de; armonie/ acord cu
in contrast with = în. contrast cu
to contribute to ~ a contribui la; a colabora la (o publicație)
contribution, to = contribuție/ aport la ; colaborare la. (o revistă etc.)
(to be) conversant with = (a ii) familiar/familiarizat cu ; (a fi) stăpîn pe ;
a cunoaște foarte bine ; (a fi) ia curent cu
to cooperate with smb. in (doing) smth. — a colabora cu:cineva Ja ceva/la
facerea unui lucru
to cope with = a face față la; a rezolva; a se lupta de la egal la egal cu
pn (that, etc.) day = în ziua aceea; in a (single) day =5 într-o singuri zi
to deal in = a vinde, a face negoț de/cu; to deal with - a șe ocupa de; a
' trata (un subiect, o problemă)
to debate on a subject = a discuta/a dezbate o temă
debate on (smth.) = dezbatere/discuție despre/legată de
deficiency in — lipsă de; deficiențe în
(to be) deficient in = (a fi) sărac în ; (a fi) lipsit de ; a duce lipsă de
to a (certain, etc.) degree = într-o (oarecare) măsură; într-un grad (oarecare)
to depend onfupon = a depinde de ; a fi dependent de; a se bizui pe
.(to be) dependent onfupon = â fi) dependent de; a depinde de
(to be) deprived of = (a fi) lipsit de; a-i lipsi ( + nom.)
(to be) devoid of = (a fi) lipsit de, a nu avea, a-i lipsi (4- nom.) ; fără
difference in opinion(s) = deosebire de vederi, diferență/ diferențe de opinii;
difference from smth. = deosebire/diferență (față) de
(to be) different from = (a fi) deosebit/diferit de ; a se deosebi/ a diferi de ;
a nuse asemăna cu
discussion onfof (a subject) = discuție despre (+ acuz.)/ asupra/în privința
(cu gen.)
{as) distinct from = deosebit/distinct de ; spre deosebire de ; în contrast cu
to distinguish between smth. and smth. else ;
to distinguish smth. from smth. else=a deosebi/ a distinge ceva de altceva ;
a face o distincție/deosebire între un lucru și altul;
(to have/to harbour) doubts about) as to = (a avea) îndoieli/ dubii în privința/
asupra (+gen.)
E
(to be) eloquent of = (a fi) grăitor pentru ; a ilustra (în mod grăitor)
to be empolyed in smth./ sau on)for doing smth. = a fi angajat într-o acțiune
a se ocupa de ceva ; a fi în curs de a face ceva
in the end = la sfîrșit; în cele din urmă ; at the end of — la sfîrșitul/ capătul/
terminarea ( + gen.)
in the evening = seara ; on an/that evening, on the evening of that day =
în seara aceea, în seara acelei zile
to a (certain/great) extent = în (oarecare) /mare măsură
F
to feed on,smth. = a se hrăni/alimenta/a trăi cu ceva
(to have) a feeling of smth.= (a avea) sentimentul naturii etc. ; to have
a feeling for smb. — a compătimi pe cineva, a vibra pentru
cineva
(to be) fit for = (a fi) potrivit pentru
at the front == pe front; in front of — în fața ( + gen.)
(to be) full of — (a fi) plin/ ticsit etc. de ; a abunda în ; a avea (ceva din
belșug)
G
(to be) grateful to smb./or smth. = (a-i fi) recunoscător/ a purta recuno­
ștință cuiva pentru ceva
gratefulness/gratitude to smb. for smth. recunoștință/gratitudine față
de cineva pentru ceva
 H
hope .0/ smth./that 4- propoziție = speranță în ceva/că se va întîmpla etc.
ceva
to hope for 4- substjthat 4- propoziție/to 4- inf »= a spera (în) ceva/ că ceva
se. va întîmpla etc. / să facă etc. ceva
I
(to be) illustrative of = (a fi) simptomatic/simbolic/grăitor pentru/ în pri­
vința (4- gen.); a ilustra (convingător)
incapacity for smth.//o 4- = incapacitate/neputință de a face un lucru;
(to be) incapable of = (a fi) incapabil de 4- inf ./să 4- sub] ; a nu putea să 4-
, 4- subj.
(to be) independent of = (r ffy independent/ neatîrnat/ autonom de; a nu
depinde de;
(to be) indicative of — (a fi) grăitor/simptonxatic pentru; a indica, a de­
monstra ; a sugera
(to be) indifferent to = (a fi/ a se arăta) indiferent la/față de; a nu-i păsa
de; a nu-i interesa (4- nom.)
indispensable to = indispensabil pentru (sau 4- dat.)
inherent in = indus (din capul locului) în; născut în; caracteristic/țipic
pentru (sau 4- dat.)
to inquire into = a se interesa de, a cerceta; to inquire after smb. = a în­
treba de /a se interesa de cineva; a întreba/a se interesa de sănă­
tatea cuiva
to insist on smth./that smth. is/should/will be done, etc. = a insista asupra
(+ gen-)l se facă un lucru etc.
insistence on smth./that smth. is/ should/will be done = insistență asupra/
în privința (4- gen.)/ sa.se facă un lucru etc.
irrespective of = indiferent de, fără a ține seama de
K
(to be) keen on (doing) smth. = a ține mult/ la ceva/a ține morțiș să facă
un lucru/ a avea/a manifesta mult interes/zel pentru
L
to laugh at smth./smb. = a rîde de ceva/cineva; a se amuza pe socoteala
( + gen.) J to laugh with/for joy = a rîde de bucurie
to liberate from = a elibera de
love of/for = dragoste pentru; to be in love with = a fi îndrăgostit de; a
ține mult la
M
in the market = pe piață
(to be) master of = (a fi) stăpîn pe
in a (large, etc.) measure = în (mare etc.) măsură
to merge with — a fuziona cu; a se îmbina cu
by mistake = din greșeală
at the/that moment = în momentul acela/respectiv; pe atunci ,
in the morning = dimineața; on that morning/.on the morning of that day
= în dimineața aceea; în dimineața acelei zile.
 N
necessary fer smb = necesar cuiva necessary to smth. A necesar/trebuincios
pentru ceva
ai night = seara tîrziu ; noaptea; by night = pe întuneric, noaptea
notable for = vestit/renumit/' remarcabil pentru
0
to object to = a obiecta/ a se împotriyi la; a ridica obiecții împotriva (-f- gen.)
(to raise/to make) objection to = (â ridica, a aduce o) obiecție la; a obiecta
la/împotriva (4- gen.)
Opinion off on = părere/opinie despre/cu privire la /în privința (+ gen.)
opportunity for smth./o/ doing smth./fa 4- inf. = prilej pentru ceva/de a
face ceva/să facă ceva
to originate in = a fi generat de, a proveni/ a se naște din, a-și avea ori­
ginea în
from the outside = din/de afară
on the outskirts of = la periferia/marginea (4- gen.)
owing to = din pricina (-\-gen.), datorită (unui lucru, mai ales negativ)
P
to take part in, to participate in = a participa/ a lua parte la
participation in = participare la; cotă parte din
particular/peculiar to = propriu/specific (4- dat.)
preoccupation with = preocupare /îngrijorare în privința (4- gen-)/ cu
privire la/ din pricina (4- gen.)
to profit by; (to receive/ to derive) profit from = a profita/a beneficia de =
on smb’s proposal = la propunerea cuiva

Q
(to be) quick at/about (doing smth.) = a fi iute/îndemînatic la ceva/ în a
face ceva

R
to range smb./smth. with smb./smth. else = a clasa/a plasa pe cineva/ceva pe
același pfan cu altcineva/altceva; a pune pe același plan;
to rank with = a se situa printre/ alături de
to reckon on smb./smth. = a miza/a se bizui pe
reliance on = bizuire/întemeiere pe; credință/ speranță în
to rely onfupon — a se miza/a se bizui pe, a-și pune speranțele în, a nădăjdui
în
representative of = reprezentativ/tipic/caracteristic pentru
resemblance to = asemănare cu
resistance to = rezistență la; împotrivire/rezistență față de
in respect of; with respect to = în privința (4- gen.), cît/în ceea ce privește
(-{-acuz.) ; cu privire la
responsibility to smb. for smth. = răspundere/responsabilitate față de
cineva/în fața cuiva pentru ceva
to result from = a rezulta/a proveni din; to result in = a avea drept rezul­
tat, a ptoduce, a genera
to reveal smth. to smb. = a dezvălui ceva cuiva
(to be) rich in = (a fi) bogat în; a avea/a poseda din belșug
S
(to be) satisfied with = (a fi) mulțumit de; (to be) satisfied o/(+ subst.)/
that (+ propoziție) =' (a fi) convins de un lucru/ că (ceva este
adevărat) ; a ajunge la convingerea că (ceva este adevărat
search for = căutare (+ gen.)
to search for = a căuta, a fi în eăutarea (+ gen.)
sensitive to = sensibil/simțitor la
at the sight of = la vederea (-J- gen.) ; at first sight = la prima vedere;
(to know.) by sight = (a cunoaște) din vedere; (to come) in
sight = (a se apropia destul ca să fie) vizibil, a se ivi; (to be)
out of sight = (a dispărea) din vedere, a nu se mai vedea.
similar to = asemănător cu, similar ( + dat.)
similarity to = asemănare/ similitudine cu
skill in = îndemînare/abilitate în (a face ceva) ; pricepere la; calificare
pentru/într-un domeniu
(to be) slow at (doing) smth. = (a fi) încet la (facerea unui lucru); a avea o
încetineală îh (facerea unui. lucru)
to speak to)with smb. = a vorbi cu cineva; a vorbi cuiva
to split into = a despica/a desface în
to spring from = a izvorî din ; a se naște din ; a fi generat de/a-și avea sursa/
originea în
(to be) subject to = (a fi) supus (-\-dat.) ;
to subject to = a supune la (sau + dat.)
at smb’s suggestion = la sugestia/propunerea cuiva
suitable forț to = potrivit pentru; corespunzător (unui scop etc.)
/convins de
(to be) sure of = (a fi) sigur de; a se bizui pe; a fi convins de
T
to talk with]to = a sta de vorbă/ a face conversație/ a vorbi cu
thanks to = mulțumită, datorită (cu dat.) •
at the/that time = pe vremea aceea; în momentul acela
(to be) typical of = (a fi) tipic/car act eristic pentru (sau + dat.); a carac­
teriza (+ acuz.)
U
(to be) unable to = (a fi) incapabil să; a nu putea să
(to’ be) used /ju:zd/ to = (a fi) deprins/familiarizat cu
useful to = util/folositor pentru (sau + dat.)
V
to vie with = a rivaliza cu
in view of = dat fiind că; dată fiind (situația etc.); with a view to = with
the view of = în vederea (unui scop etc.)
 w
a wealth of = belșug/abundență de
in good/bad, etc. weather = pe vreme bună/rea etc.
(to be) worth doing, etc. = a merita să fie făcut; a merita osteneala etc.
(to be) worthy of =a fi) demn/vrednic de (f-subst.) a merita (să fie premiat
etc.)

Tabelul nr. 36

Construcțiile cu „there is” și „it is”

A) Construcțiile de tipul there is/ there was/ there are/ there were se folosesc
aproape exclusiv cu verbul to be pentru a indica existența concretă a unor
lucruri, fenomene, persoane etc. (în schimb elementele care se măsoară —
timp, distanță, temperatură etc. — se exprimă cu ajutorul construcției
it is). De asemenea verbul to be poate apărea ca al doilea element al predica­
tului, lîngă subiectul introductiv there stînd can, many, must seem, appear etc.
Mai apar după there verbele to come și to arrive în special pentru anunțarea
— (aproape) exclamativă — a unei sosiri. Nu este indicată folosirea diatezei
pasive după subiectul introductiv there (ex. : There have been done many
things) întrucît asemenea construcții sînt rare în engleză (formulele normale
folosesc, după cum e și firesc, subiectul gramatical — respectiv complemen­
tul drept al verbului tranzitiv — drept subiect al construcției pasive :
Many things have been done, etc.).
B) Iată cite va exemple de folosire a construcțiilor de tipul there is :

Subiect formal = "There” -f- verb Subiect logic

1. There will be hardly any objection to the proposal,

2. There was practically no participation in the discussion,
3. Do you think there will be anybody to meet us at the station ?
4. There could be no more talking about it.
5. Are there no other proposals ?
6. Have there been any further developments in this matter ?
7. There ought to be a better solution.
8. There may be some delay in his reply.
9. There will come a day when you’ll regret it. (Viitoul poate
fi folosit în secundare atributive).

C) Construcțiile cu it sînt de mai multe feluri (cf. §2). Funcțiile pronume­

lui it). în afara folosirii lui ca subiect impersonal (pentru exprimarea tim­
pului, a trecerii timpului, a fenomenelor naturale și meteorologice, a
distanțelor și a stării lucrărilor în general), it se folosește ca subiect introductiv
de două feluri, 1) anticipativ (adică anticipează subiectul logic/real care este
exprimat printr-o construcție infinitivală sau gerundială ori printr-o pro­
poziție subiectivă — dar niciodată printr-un substantiv sau nume propriu) ;
2) de subliniere/întărire (emphatic — adică pentru scoaterea în evidență/
pentru sublinierea/întărirea/reliefarea oricărei părți a propoziției în afara
predicatului — care se subliniază cu alte mijloace).

1) Construcții cu it introductiv-anticipativ (după Modele verbale — MV 21C)

Subiect logic =
Subiect formal =
It anticipativ 4- verb construcție infinitivală/gerundială sau
propoziție subiectivă

1. It seemed that going on the trip was out of the question,

2. Does it actually matter when I saw him?
3. It seems (that) he has changed his mind.
4. It seemed that he had gone out.
5. It (so) happened that I didn’t much like the book.
6. It (so) happened that I am busy throughout the week.

MV 22D

Subiect formal = It
Nume predicativ = Subiect logic =
anticipativ 4- to be — adjectiv sau substantiv construcție infinitivală
verb copulativ

1. It is fantastic to have achieved to much.

1
2. It was a great honour 1 to speak to him.
3. It wasnot very easy to do that.
4. It would be much wiser to take his advice.
5. It certainly was a mistake to answer in a hurry.
6. It will be useless to try again.
7. It is so kind of you to have come.

MV 22E

It 4- to be = Nume predicativ
Subiect logic = construcție
subiect formal 4- = adjectiv sau
gerundială
verb copulativ substantiv

1. It’s no use bothering (him) about it.

2. It’s no good your bothering about it.
3. I don’t think much good trying to persuade him now.
it is
4. It was a rather difficult job getting him to do whatever was necessary.
5. It’s fairly difficult your/(familiar) you doing everything
within such a short time.
 It + to be Nume predicativ
(adjectiv sau Subiect logic
(subiect formal)
+ verb copulativ substantiv) (propoziție subiectivă)

1. It is wonderful (that) you have managed to come after all.

2. It was rather a pity (that) you were unable to join us.
3. It is unfortunate (that) the weather is so cold.
4. It was indeed improbable that he would come in time.
5. It’s really a wonder that he didn't cause a traffic accident.
6. It’s doubtful whether I can manage to finish the job by
Monday.
7. It's very likely that the workers will try to make a fine job of it.
8. It was splendid news that our team had done so well in the inter­
national competition.
9. It’s rather strange that he hasn’t got a better mark.
10. It is a matter of whether he will agree with you in this matter.
(great) doubt

MV 22G

Subiect formal Nume predicativ

Subiect logic — for 4- acuzativ 4-
= It -J- to be = adjectiv/
infinitiv lung
copulativ substantiv

1. It’s hard ■ for her to keep up with her colleagues.

2. It was easy for me to see what you were preparing in that
1 crucible (creuzet)
3. It's unusual for women to be only housewives nowadays.
4. It’s the custom for guests to be received with bread and salt
in Romania.
5. It's not uncommon for him to sit up late reading.
6. It’s wrong for you to judge people by appearances.

2) Construcții cu it introductiv — de subliniere/întărire/reliefare} (emphatic)

Model
It de întărire Parte de propoziție Restul părților de
4- to be subliniată/reliefată propoziție

1. It’s/It is he (subiect real) who scored the goal.

2. It was his sister (compl. dir.) (that/whom) I met in the hall.
3. It was to him (comp/, indir.) that I spoke, not to her.
4. It is/It’s about you (compl. prep). that I was talking, not about him.
5. It is (but) reluctantly (compl. that I gave my consent.
circ, de mod)
6. It was by a frightful storm (compl. that he arrived at the chalet
circ, de împrejurări auxiliare) ( = cabană).
7. It is/It was in order to meet him (compl. that I took such a long trip.
circ, de scop)
8. It is/It was because of him (compl. circ, (that) I missed the performance.
de cauză)
 Topica normală
Locu
o__________ L I 1 ii III 1

^Tipuri de C o mi
Compl. circumstanțial de Subiec­ Predicatul (cu ■
propoziții timp precis, de mod, de tul (cu adv. de mod, indirect scurt
împrejurări auxiliare, atribute­ frecvență, timp (fără to, fără atr.)
rar de loc. le sale). nedefinit). sau direct (cu atr.)

I Declarative:
A) Afirmative. EXEMPLE:
a) (In the moming) he (always) likes reading

b) All of a sudden it strated

snowing

They haven’t come

B) Negative
It does not look
nice •

Oa Ob i
Pron. sau Verbe auxi-
adv. inte- liare sau
rog. etc. modale

a) Do they give their parents

II Interogative sau
b) Do they give enough money
A) Generale. c) Did he (actually) send you

B) Speciale a) Where will you find information

b) Why have you broken your friendship

C) Negative a)' Why, shouldn’t she confess it

b) Why wasn’t he coming

III Imperative Write

IV Exclamative? Never have i seen the_likes of it I

 Tabelul nr. 37
{Normal unemphatic word-order)

iile
IV V VI 1 VII r VUI [ IX etc.

pl'em e n t e
Circumstanțiale
direct (cu atribute) Prepozi­
sau indirect țional | de timp precis altele
(cu atribute) (cu atr.) de mod . de loc

quietly in the
garden (in the morning)

heavily in the at a quarter past

plains ten on the morn­
ing of the 15th
of September 1950

for good.

itL that
corner

enough money every month?

to their parents every month ? (in order) to

express concern
a letter through a unex­ to your (scop) because
friend pectedly home of your illness
address (cauză )
1

on it ?
with her?

to me ?
with us to town ?

to me in detail at the soonest!

through
him
 Tipare de întrebări disjunctive și răspunsuri speciale
(cu anomalous finites — forme verbale personale aberante)
cf. tabelele nr. 18 și 19

întrebare disjunctivă Răspuns

A) Propoziție declarativă
— ? (interogativ-
TIPAR 1 + (afirmativ) Afirmativ Negativ
negativ)

He will go there soon, won’t fie ? *• Yes, he will. No, he won’t.

They can speak English, > can’t they ? (Yes), they No, they can’t/
can.
Paul reads French, doesn’t he? Yes, (he does). (No) He
doesn't.
You've given him my love. haven’t you ? Yes, I have. (No) I’m afraid
I forgot to.

TIPAR 2 — (negativ), ? (interogativ simplu)

You have not slept for days, have you ? No, I haven’t. Yes/But I hav;.
He won't/will not give it to you, will he ? No, he won’t. Yes/But he will.
He couldn’t sing louder, could he? No. be couldn’t. Yes/But he
could.

f^OTA 1 : Intonația întrebării disjunctive este suitoare dacă exprimă curiozitatea

reală, dacă așteaptă într-adevăr o confirmare; dacă este pusă numai de
politețe, penmi a permite o contrazicere politicoasă, continuă ușor cobo-
rîrea dhi propoziția declarativă.

NOTA 2 : întrebările disjunctive apar mult mai rar în* românește — mai ales cînd
așteaptă confirmarea și deci se traduc doar uneori, prin: „nu-i așa?’* (care
nu trebuie folosit abuziv), „nu?”, ,,da?’’, „așa e?", ,,îm?” (toate în po­
ziție finală) „parcă" în poziție (inițală).

r
B) întrebare |
Răspuns afirmativ Răspuns negativ

“Can I find bananas?” “Yes, you can.” “No, you can’t.”

“Will you come along?” “Yes, I shall/will.” “No, I won’t/shan’t,”

‘T\m sorry, I can’t”.
dar:
“May I smoke here?” “(Of course) You may” “No, you mustn't”
1 (=,.nu e voie)

“Must I re-write it?” “Yes, you must.” “No, you needn't”

— (nu e nevoie)
 Model de conjugare a' vorbelor la modul indicativ

l.> Present indefi­ 2. Past indefinite 9. Future Indefinite 10. Future-in-the-Past

nite

I, etc. work I, etc. worked I, we shall work I, we should work

he, she, it you, he, she, it, you, he, she, it;
works they will work they- would work
-p ... z*

3. Present Conti­ 4. Past Continuous 11. Future Conti­ 12. Future-in-the-

nuous nuous -Past Continuous

I am working I, he, she, it was I, we, shall be I, we should be

you, we, they, working working working
are working you, we, they JT you, he, she, it, you, he, she, it,
were working they will be they would be
working working
------ >

5. Present ^enect 6. Past Perfect 13. Future Perfeet 14. Future-Perfect-in-

-the-Past

I, etc. have __ ► I, etc. had I, we shall have I, we should have

worked worked worked worked
he, she, it has you, he, she, it, you, he, she, it,
worked they will have they would have
worked worked
------ >

7. Present Perfect 8. Past Perfect 15. Future Perfect 16. Future Perfect-in-
Continuous Continuous <- Continuous -the-Past Conti­
nuous

I, etc. have I, etc., had been I, we shall have I, we should have

been working working been working been working
he, she, it has you, he, she, it, you, he, she, it,
been working they will have they would have
been working been working
------ >

♦ Săgețile indică modificarea timpurilor în vorbirea indirectă, dacă în propoziția prin­

cipală este folosit past indefinite sau past perfect.
 Modificări solicitate de corespondența timpurilor în vorbirea indirectă
(adjective, pronume, verbe și adverbe folosite în propozițiile completive, directe)

... ago devine . . . before

am devine was
are devine were
to be devine to have been
can devine could
dare devine dared
the day before yesterday devine two days before
did devine had done
do devine did; (ca infinitiv) to have done
does devine. did
had devine had had
has devine had; (ca infiiiiliv) to have had
here devine there
is devine was
may devine might
might devine had been allowed to
must devine had to (sau rămîne must dacă propoziția
principală și cea secundară au același
subiect)
need devine needed
ought rămîne ought ("msoțit de inf. trecut)
shall devine should
should rămîne should (însoțit de inf. trecut)
that rămîne that
then rămîne then
there rămîne there
these devine those
this devine that
those rămîne those
today devine on that day
tomorrow devine the next day sau the following day
used to devine had used to (rar folosit)
was devine had been
were devine had been
will devine would
would rămîne would
yesterday devine the day before
D. TRANSFORMAREA MASURILOR Șl GREUTĂȚILOR
ANCLO-SAXONE ÎN UNITĂȚI METRICE
ÎN SISTEMUL ZECIMAL

1 metru = 3,282 picioare

1 m2 = 10,764 picioare2
1 m3 ~ 35,316 picioare3
1 cm = 0,394 inch (inci/țol)
1 cm2 = 0,155 inch2
1 kg — 2,205 livre
1 gram = 0,35 uncii
1 litru = 0,22 gallon
1 yard = 0,915 metri
1 picior (foot) = 0,305 metri
1 picior2 (square ft) - 0,093 m2
1 picior3 (cubic ft) = 0,028 m3
1 inch (in) — 2,54 cm
1 inch (sq, in) = 6,54 cm
1 livră (pound) = 0,453 kg
1 uncie (ounce) = 28,35 g
1 gallon — 4,54 litri
1 acre = 0,405 ha
1 square mile = 259 ha
1 barrel (= baril) = cca 165 1

Temperatura :

°C ~F °C °F °C °F

40 = 104 20 = 70 8 = 46,4
35 = 95 18 = 64,4 6 = 42,8
30 - 86 16 = 60,8 4 - 39,2
27 = 80,6 14 = 57,2 2 = 35,6
26 = 78,8 12 = 53,6 0 - 32,0
22 = 71,6 10 = 50,0
______

°F = 9/5(°C -I- 32)

°C = 5/9(°F - 32)
 Transformarea incilor/țolilor în centimetri

incii/țoli 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Centimetri
0 0,0 2,54* 5,1 7,6 10,2 12,7 15,2 17,8 20,3 22,9
10 25,4 27,9 50,5* 33,0 35,6 38,1 40,6 43,2 45,7 48,3
20 50,8 53,3 55,9 58,4 61,0 63,5 66, 0 68,6 71,1 73,7
30 76,2 78,7 81,3 83,8 86,4 88,9 97,4* 94,0 96,5 99,1
40 101,6 104,1 106,7 109,2 111,8 114,3 116,8 119,4 121,9 124,5
50 127,0 129,5 132,1 134,6 137,2 139,7 142,2 144,8 147,3 149,9
60 152,4 154,9 157,5 160,0 162,6 165,1 167,6 170,2 172,7 175,3
70 177,8 180,3 182,9 185,4 188,0 190,5 193,0 196,6 198,1 200,7
80 203,2 205,7 20ȘJ3 210,8 213,4 215,9 218,4 221,0 223,5 226,1
90 228,6 231,1 233,7 ^36,2 238,8 241,3 243,8 246,4 248,9 251,5
100 254,0 256,5 259,1 261,6 264,2 266,7 269,2 271,8 274,3 276,9
♦ 1 inch = 2,54 cm.
12 inches = 1 foot = 30,5 cm
3 feet = 36 inches = 1 yard =91,4 cm.
Transformarea picioarelor în metri

Picioare 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Metri
0 0,0 0,5* 0,6 0,93 1,2 1,5 1,8 2,1 2,4 2,7
10 3,0 3,3 3,7 4,0 4,3 4,6 4,9 5,2 5,5 5,8
20 6,1 6,4 6,7 7,0 7,3 7,6 7,9 8,2 8,5 8,8
30 9,1 9,4 9,7 10,0 10,4 10,7 11,0 11,3 11,6 11,9
40 12,2 12,5 12,8 13,1 13,4 13,7 14,0 14,3 14,6 14,9
50 15,2 15,5 15,8 16,1 16,5 1.6,8 17,0 17,4 17,7 18,0
60 18,3 18,6 18,9 19,2 19,5 . 19,8 20,1 20,4 20,7 21,0
70 21,3 21,6 21,9 22,2 22,5 22,9 23,2 23,5 23,8 24,1
80 24,4 24,7 25,0 25,3 25,6 25,9 26,2 26,5 26,8 27,1
90 27,4 27,7 28,0 28,3 28,6 28,9 29,3 29,6 29,9 30,2
100 30,5 30,8 31,0 31,4 31,7 32,0 32,3 32,6 32,9 33,2
♦ 1 foot = 0,305 m
3 feet = one yard = 91,4 cm

Transformarea milelor terestre în kilometri

Mile 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Kilometri
0 0,0 Z,6* 3,2 4,8 6,4 8,0 9,7 11,3 12,9 14,5
10 16,1 17,7 19,3 20,9 22,5 24,1 25,8 ’ 27,4 29,0 30,6
20 32,2 33,8 35,4 37,0 38,6 40,2 41,8 43,5 45,0 46,7
30 48,3 49,9 51,5 53,1 54,7 56,3 58,0 59,5 61,2 62,8
40 64,4 66,0 67,6 69,2 70,8 72,4 74,0 75,6 77,2 78,9
50 80,5 82,1 83,7 85,3 86,9 88,5 90,1 91,7 93,3 95,0
60 96,6 98,2 99,8 101,4 103,0 104,6 106,2 107,8 109,4 111,0
70 112,7 114,3 115,9 117,5 119,1 120,7 122,3 132,9 125,5 127,1
80 128,7 130,4 132,0 133,6 135,2 136,8 138,4 140,0 141,6 143,2
90 144,8 146,5 148,1 149,7 151,3 152,9 154,5 156,1 157,7 159,3
100 161,0 162,5 164,2 165,8 167,4 169,0 170,6 172,2 173,8 175,4
♦ 1 (statute) mile = 1 milă terestră = 1.609 m.
1 nautical mile = 1 knot = 1 milă/marină/1 nod = 1.852 m.
 Transformarea livrelor/funților în kilograme

Livre/funți 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Kilograme
0 0,0 0,5* 0,9 1,4 1,8 2,3 2,7 3,2 3,6 4,1
10 4,5 5,0 5,4 5,9 6,4 6,8 7,3 7,7 8,2 8,6
20 9,1 9,5 10,0 10,4 10,9 11,3 11,8 12,2 12,7 13,2
30 13,6 14,1 14,5 15,0 15,4 15,9 16,3 16,8 17,2 17,7
40 18,1 18,6 19,1 19,5 20,0 20,4 20,7 21,3 21,8 22,2
50 22,7 23,1 23,6 24,0_ 24,5 25,0 25,4 25,9 26,3 26,8
60 27,2 27,7 28,1 28,6 29,0 9,5 29,9 30,4 30,8 31,3
70 31,8 32,2 32,7 33,1 33,6 34,0 34,5 34,9 35,4 35,8
80 36,3 36,7 37,2 37,6 38,1 38,6 39,0 39,5 39,9 40,4
90 40,8 41,3 41,7 42,2 42,6 43,1 43,5 44,0 44,5 44,9
100 45,4 45,8 46,3 46,7 47,2 47,6 48,1 48,5 49,0 49,4
♦ 1 pound (1b) = 0,453 kg = 16 ounces (oz) = 16 uncii
14 pound(s) = 1 stone (st) 6.3502 gr
NOT A: Greutatea corpului omenesc se măsoară în Anglia în stone (invariabil) și
pound(s), iar în SUA și Canada numai în pounds : I weigh 6 stone 10 (pounds)/
amer, 106 pounds — Cîntăresc/Trag/Am 48 kg.
Transformarea livreJor/funților pe inee/țol2 în kfl/cm2

livră/funț pe ince/țol2 0 1 2 3 4 5 6 7 1 8 9

Kg pe cm2
0 0,00 0,07 0,14 0,21 0,28 0,35 0,42 0,49 0,56 0,63
10 0,70 0,77 0,84 0,91 0,98 1,05 1,21 1,19 1,27 1,34
20 1,41 1,48 1,55 1,62 1,69 1,76 1,83 1,90 1,97 2,04
30 2,11 2,18 2,25 2,32 2,39 2,46 2,53 2,60 2,67 2,74
______ 40______ 2,81 2,88 2,95 3,02 3,09 3,16 ‘ 3,23 3,30 3,37 3,44
_______ 50_____ 3,51 3,59 3,65 3,73 3,80 3,87 3,94 4,01 4,08 4,15
60 4,22 4,29 4,36 4,43 4,50 4,57 4,64 4,71 4,78 4,85
70 4,92 4,99 5,06 5,13 5,20 5,28 5,34 5,41 5,48 5,55
80 5,62 5,69 5,76 5,84 5,91 5,98 6,05 6,12 6,19 6,26
90 6,33 6,40 6,47 6,54 6,61 6,68 6,75 6,82 6,89 6,96
100 7,03 7,10 7,17 7,24 7,31 7,38 7,45 7,52 7,59 7,66 |
Transformarea galoanelor britanice în litri

Galoane 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

L/itri
0 0,0 4,5* 9,1 13,6 18,2 22,7 27,3 31,8 36,4 41,0
10 45,5 50,0 54,4 59,1 63,6 68,2 72,7 77,3 81,8 86,4
20 90,9 95,5 100,0 104,6 109,1 113,6 118,2 122,7 127,3 131,8
30 136,4 140,9 145,5 150,0 154,6 159,1 163,7 168,2 172,7 177,3
40 181,8 186,4 190,0 195,5 200,0 204,6 209,1 213,6 218,2 222,7
50 227,3 231,8 236,4 240,9 245,5 250,0 254,6 259,1 263,7 268,2
60 272,8 277,3 281,9 286,4 290,0 295,5 300,0 304,6 309,1 313,7
70 318,2 322,8 327,3 331,8 336,4 340,9 345,5 350,0 354,6 359,1
80 363,7 368,2 372,8 377,3 381,9 386,4 390,9 395,5 400,0 404,6
90 409,1 413,7 418,2 422,8 427,3 431,9 436,4 441,0 445,5 450,0
100 454,6 459,1 463,7 468,2 472,8 477,3 481,9 486,4 490,9 495,5
1 (imperial) gallon = 4,54'
1 American gallon = 3,78 1
1 barrel (1 baril) = 159 1 sau 165 1
Transformarea temperaturilor din grade Fahrenheit in grade Colsius/centigrade

5°
1 °F = — C ; Temperatura C = (F — 32)
9

F C F C F C
1
0 -17,8 47 8,3 94 34,4
i -17,2 48 8,9 95 35,0
2 -16,7 49 9,4 96 35,6
3 -16,1 50 10,0 97 36,1
4 -15,6 51 10,6 98 36,7
5 — 15,0 52 11,1 99 37,2
6 -14,4 53 11,7 100 37,8
7 -13,9 54 12,2 105 40,6 ‘
8 - 13,3 55 12,8 110 43,3
9 -12,8 56 13,3 115 46,1
10 -12,2 57 13,9 120 48,9
11 -11,7 58 14,4 125 51,7
12 -11,1 59 15,0 130 54,4
13 -10,6 60 15,6 135 57,2
14 -10,0 61 16,1 140 60,0
15 - 9,4 62 16,7 145 62,8
16 - 8,9 63 17,2 150 65,6
17 - 8,3 64 17,8 155 68,3
18 - 7,8 65 18,3 160 71,1
19 - 7,2 66 18,9 165 73,9
20 - 6,7 67 19,4 170 76,7
21 - 6,1 68 20,0 175 79,4
22 - 5,6 69 20,6 180 82,2
23 - 5,0 70 21,1 185 85,0
24 - 4,4 71 21,7 190 87,8
25 - 3,9 72 22,2 195 90,6
26 - 3,3 73 22,8 200 93,3
27 - 2,8 74 23,3 205 96,1
28 - 2,2 75 23,9 210 98,9
212 100
29 - 1,7 76 24,4 215 101,7
30 - 1,1 77 25,0 220 104,4
31 - 0,6 78 25,6 225 107,2
32 0,0 79 26,1 230 110,0
33 0,6 80 26,7 235 112,8
34 1,1 81 27,2 240 115,6
35 1,7 82 27,8 245 118,3
36 2,2 83 28,3 250 121,1
37 2,8 84 28,9 255 123,9
38 3,3 85 29,4 260 126,7
39 3,9 86 30,0 265 129,4
40 4,4 87 30,6 270 132,2
41 5,0 88 31,1 275 135,0
42 5,6 89 31,7 280 137,8
43 6,1 90 32,2 285 140,6
44 6,7 91 32,8 290 143,3
45 7,7 92 33,3 295 146,1
46 7,8 93 33,9 300 148,9
 •Editura TEORA vă oferă următoarele titluri:
1. Dicționar rOmân-englez, autor Andrei Bantaș
2. Calculatoare personale, sistemul de operare MS-DOS, autori Vlad
Țepelea și Cristian Lupu
3. Ghid de conversație poliglot român - englez - german - francez - italian -
spaniol
4. Viața după pragul morții, autor Eugen Celan.
Expediem gratuit celor interesați lista lucrărilor apărute sau în curs de
apariție. Consultînd acestă listă, puteți comanda lucrările pe care le doriți. în
acest fel vă asigurați primirea lor.

Nu ezitați sa ne scrieți. Fiecare scrisoare va fi citită cu toată atenția.

Așteptăm propuneri de colaborare în orice domeniu.

Autorii, posesorii de manuscrise interesante, traducătorii, sînt invitați să ia

legătura cu editura. Publicăm lucrări valoroase din orice domeniu: beletris­
tică, știință, tehnică, divertisment.

Societățile comerciale din toată țara, specializate în difuzarea de carte,

precum și persoanele fizice autorizate sau cele care doresc să difuzeze carte
la locul de muncă, pot lua legătura cu editura în vederea stabilirii condițiilor
de livrare

Adresa noastră este:

Editura TEORA,
C.P. 7-54, cod 75.300 București

Tehnoredactor: Mihai Trandafirescu

Apărut: 1992. Format 70 X 100/16

Coli de tipar: 6

Tiparul executat la POLSIB S.A.