RECENZIE ARTICOL ȘTIINȚIFIC

Titlul studiului: Băieții cu tulburare de opoziționism provocator/ tulburare de conduită

manifestă probleme de adaptarea în timpul stresului. Un studiu al funcției executive

Autori: Schoorl J., Rijn S., Wied M., Goozen S., Swaab H.

Publicație: Child Psychiatry Hum Dev, 28 iulie 2017

Adresa web: https://link.springer.com/article/10.1007%2Fs10578-017-0749-5

Introducere

În introducere, autorii clarifică termenii cu care vor opera pe parcursul studiului și prezintă
achizițiile literaturii de specialitate care au reprezentat punctul de pornire al studiului actual.
Conform Manualului de diagnostic și statistică al tulburărilor mentale (DMS-5), tulburarea de
opoziționism provocator (ODD) este definită printr-un pattern de comportament neascultător,
sfidător, stil față de cerințe, iar tulburările de conduită sunt reprezentate de un comportament
repetitiv de încălcare a regulilor fundamentale. Conform studiilor anterioare, aproximativ 3%
din copii sunt afectați de aceste tulburări.

Dat fiind faptul că aceste tulburări pot avea urmări negative, de la renunțarea la școală, până
la criminalitate, studiul de față are o importanță majoră, urmărind să înțeleagă mecanismele
care stau la baza acestor tulburări. Funcția executivă (FE) este unul dintre aceste mecanisme și
face posibilă adaptarea comportamentului în situații noi, impredictibile sau cu o mare
varietate de informații. Studiul de față se focusează asupra câtorva aspecte al funcției
executive, precum memoria de lucru, atenția, inhibiția și flexibilitatea cognitivă. În literatura
de specialitate sunt întâlnite două categorii ale FE, și anume funcție executivă caldă, atunci
când abilitățile trebuie controlate pentru a fi utilizate în situații în care emoțiile sunt intense, și
funcția executivă rece, atunci când folosim abilitățile în situații normale. Studiile anterioare au
arătat faptul că tulburările funcției executive sunt mai pronunțate în cazul copiilor cu ADHD
și ODD. Cercetătorii susțin că prin examinarea emoțiilor negative cauzate de situațiile
stresante și a influenței lor asupra FE a copiilor cu ODD, poate ajuta la înțelegerea
comportamentului agresiv al acestora.
În continuare, cercetătorii își propun să examineze FE în situații normale, dar și sub condiții
de stres, la băieții cu ODD, dar și asupra unui grup de control. Literatura de specialitate
susține că în cazul copiilor cu ODD, apar probleme în cadrul funcției executive calde. Astfel
cercetătorii își stabilesc prima ipoteză, conform căreia, copiii cu tulburare de opoziționism
provocator vor obține performanțe mai scăzute la sarcinile la care sunt supuși unor stresori.

Metodologia folosită

Cercetătorii au format un grup de copii (n= 65) care prezentau ODD/CD, dintre care 69%
prezentau de asemenea și ADHD, 14% depresie, 59% anxietate. Grupul de control (non-
clinic) a fost alcătuit din 32 de băieții. În ambele grupuri, băieții aveau vârsta cuprinsă între 8
și 12 ani, si un IQ mai mare de 70. Copii au venit alături de un părinte, la un laborator al
universității Leiden, pentru a participa la studiu. Părinții au completat chestionare și interviul
DISC-IV ( ), iar copiii au completat paradigma stresului și chestionare. Cea de a doua
evaluarea a avut loc într-un spațiu cunoscut de participanți.

Situația tipică versus situația stresantă

Condițiile de stres din prima etapă a evaluării au fost reprezentate de faptul că participanții se
aflau într-un spațiu necunoscut lor. De asemenea, au primit trei sarcini menite să crească
intensitatea emoțiilor. Copiii credeau ca participă contra unui adversar de aceeași vârstă,
pentru a obține cea mai bună performanță. În cadrul primelor două sarcini, copiii primeau
feed-back negativ din partea adversarului și indiferent de scorul obținut, la final erau anunțați
că oponentul a câștigat mai multe puncte. Cea de a treia sarcina a vizat funcția executivă. În
această situație, copii erau deja frustrați și se aflau în condiții de stres. În acest caz nu a existat
comunicare cu adversarul. La finalul sesiunii, participanților li s-a dezvăluit faptul că nu a
existat nici un adversar și au primit premiile meritate. După două săptămâni de la sesiunea în
condiții de stres, copiii au revenit pentru o reevaluare în condiții normale, într-un spațiu
cunoscut lor.

Copiii au primit chestionare care vizau stare lor ( fericiti, tristi, bine, satisfăcuți, speriați, etc),
înainte, dar și după realizarea sarcinilor.

IQ-ul a fost măsurat utilizând doua subteste ale scalei WISC-III. Pentru măsurarea funcției
executive s-a utilizat testul ANT (Amsterdam Neuropsychological Tasks).

Rezultatele obținute
În urma interpretării rezultatelor obținute, s-a constat că atât copiii cu ODD/CD, cât și cei din
grupul de control, au manifestat stări negative atunci când condițiile de stres au fost induse.
Ambele grupuri au crezut la început că vor câștiga, însă pe parcurs, în cazul stresului indus,
aceștia și-au schimbat părerea. După realizarea celei de a treia sarcini, ambele grupuri ale
studiului au raportat stări negative.

În ceea ce privește memoria de lucru, grupul ODD/CD, a avut performanțe mai scăzute atât în
situația normală cât și în situația de stres, în comparație cu grupul de control. În cazul atenției
susținute, grupul ODD/CD a avut performanțe mai scăzute în comparație cu grupul de control,
doar sub condiții de stres, nu și în condițiile normale. Inhibiția este cel de al treilea aspect
analizat de cercetători. La această dimensiune nu au existat diferente semnificative între
grupuri. În cadrul sarcinilor de flexibilitate cognitivă, s-a constatat că ambele grupuri au
răspuns mai lent sub condiții de stres, însă grupul ODD/CD, a răspuns mai repede în
comparație cu grupul de control, sub aceste condiții.

Discuții critice

În concluzie, studiul de față a relevat faptul că în cazul condițiilor de stres, deficitul de

adaptare al copiilor cu ODD/CD este mai pronunțat. Rezultatele studiului sunt în
conformitate cu studiile anterioare și în ceea ce privește problemele întâmpinate de grupul
ODD/CD la sarcinile ce vizau memoria de lucru și atenția susținută. Un lucru interesant care
a fost observat este că deși diferențele dintre grupuri au fost semnificative, diferențele din
cadrul grupului ODD dintre performanțele obținute în situații normale și condiții de stres au
fost reduse. Studiile anterioare încearcă să explice aceste rezultate din perspectiva emoțiilor,
care nu au manifestat același grad de excitare asupra grupului ODD/CD în comparație cu
grupul de control. O altă explicație este aceea conform căreia copiii cu ODD sunt mai puțin
capabili să își regleze comportamentul în funcție de semnele fiziologice.

Inducerea stresului a condus la diferențe de adaptare vizibile între cele două grupuri de
participanți. Rezultatele obținute pot fi utilizate în diagosticarea clinică si în tratament, în
sensul că, copiii cu ODD, pot fi învățați să își identifice emoțiile și să își adapteze
comportamentul în funcție de situație.

Principala limită a acestui studiu este că a inclus doar băieți în cercetare, deși
comportamentele agresive se întâlnesc și în cazul fetelor cu ODD/CD.