See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/332379560

EDUCAȚIA -SINTEZĂ A CREDINȚEI, CULTURII ȘI ȘTIINȚEI

Article · April 2019

CITATIONS READS
0 294

1 author:

Valeriu Dulgheru
Technical University of Moldova
1,163 PUBLICATIONS   194 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Rastignirea Basarabiei View project

Power and Kinematic Planetary Precessional Transmissions: constructive development, industrial manufacturing technologies and new materials View project

All content following this page was uploaded by Valeriu Dulgheru on 12 April 2019.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 EDUCAȚIA – SINTEZĂ A CREDINȚEI, CULTURII ȘI ȘTIINȚEI

„Sunt numai două probleme globale ale omenirii, energia şi

educaţia. Energia e baza existenţei materiale, iar educaţia - a celei sociale. Ele
trebuie rezolvate. Restul sunt speculaţii, afaceri!”
(Tetsuo Yoshida)

Educația, percepută până în prezent mai mult sub aspect cultural,

social, moral capătă tot mai mult o pronunțată importanță existențială.
În contextul problemelor globale ale Omenirii Educația devine baza
existenței sociale. Doar prin educație Civilizația umană are șanse de a
ieși din impactul generat de epuizarea resurselor naturale și energetice,
de poluarea mediului ambiant, de efectele negative ale globalizării în
plan cultural și moral. Se mai vorbește că secolul al XXI-lea va fi secolul
aurului cenușiu sau nu va fi deloc. În acest context tot mai pregnant
apare întrebarea: cum trebuie făcută educația în această eră a
informatizării, globalizării, în contextul unor provocări majore
demografice.
Cu un răspuns parțial la această întrebare vine reputatul savant, pedagog și patriot Virgil
Mândâcanu (autor a 24 de monografii, manuale, culegeri de articole în domeniul educației, a
sute de articole științifice, editate pe parcursul a 60 de ani de activitate pedagogică!) în cartea
„Educația – sinteză a Credinței, Culturii și Științei”, o culegere de articole ale mai multor
autori, scrisă și aranjată după toate principiile educației creștine, morale, spirituale, dragostei
de neam. Cartea este structurată pe 11 capitole. Doar prin denumirile capitolelor este înțeleasă
importanța culegerii în această perioadă de totală incertitudine în acest colț de țară pre nume
Basarabia. Aflată la hotarul între două lumi: una a progresului, culturii și moralității (în pofida
unor probleme particulare existente), și cealaltă, a estului sălbatic, de unde de apr. 2000 de ani
ne-au venit și ne mai vin toate nevoile în pofida aparenței unei credințe și moralități comune,
realitatea fiind cu totul alta, Basarabia, ca o corabie naufragiată, de apr. 30 de ani rătăcește fără
să ancoreze la unul din maluri. Să prezentăm denumirile celor 11 capitole: „De ce nu ne merge
bine în Țară?”; „Principiul moral exclus din politică, cultură, știință, credință și educație”;
„Centenarul Unirii în luptă pentru reîntregirea Țării”; „Învățământul nu-i doar problema
Basarabiei”; „Cunoașterea – sinteză a credinței, culturii și științei în educație”; „Obstacole
în educația noastră de ortodoxii români”; „Știința credinței și credința științei”; „Sinteza
credinței, culturii și științei în educație”; „Apostolatul educațional moral, etic și spiritual”;
„Unirea e în mâinile noastre”; „Moldova în sistemul învățământului modern european”.
Marea majoritate a articolelor ține de probleme stringente ale educației, de complexitatea
acesteia în contextul marilor provocări demografice, sociale, culturale, inclusiv în această
epocă a globalizării. Însă o analiză superficială arată că aparent unele capitole nu ar ține de
problemele de educație. De ex.: „De ce nu ne merge bine în Țară?”, se întreabă autorul prin
Nicolae Dabija. Răspunsul este că nu e reîntregită. O mașinărie nu lucrează bine doar dacă-i
lipsește un simplu șurub, dar mite o Țară, căreia îi lipsește o parte a corpului. Inclusiv, pe
segmentul educației. Țării îi lipsește Basarabia – un bun păstrător și cultivator al tradițiilor
populare, a simțului unității de neam, iar Basarabiei – sistemul românesc de educație. De
exemplu, Universitatea Tehnică a Moldovei este unica instituție de învățământ tehnic superior
din Basarabia și se poate dezvolta doar în familia instituțiilor superioare tehnice din România.
Sau „Centenarul Unirii în luptă pentru Reîntregirea Țării”. Este absolut clar, dar și
autorii lucrării vin cu argumente forte, că doar împreună cu Țara putem asigura o educație
 completă bazată pe credință, cultură, moralitate. Profesorul educator V. Mândâcanu vine cu
argumente incontestabile despre necesitatea vitală de revenire la învățământul românesc. „Cele
4 clase românești întotdeauna le-au bătut pe cele 10 clase rusești-sovietice!” ne reamintește
profesorul V. Mândâcanu un pur adevăr care circulă prin Basarabia. „Talentele nu se caută și
nu se găsesc. Ele se formează” declară Aurelian Silvestru, un reputat pedagog și formator de
caractere, director-fondator al Liceului de Creativitate și Inventică „Prometeu”, scriitor, doctor
în psihologie care a readus acasă, în Basarabia învățământul românesc.
Continuăm cu capitolul „Unirea e în mâinile noastre”, în care autorii printr-o serie de
articole vin cu argumentul de bază că de noi toți depinde înfăptuirea Reunirii. Rămâne doar să
ne unim între noi în suflet și în gând, deocamdată cam greu de realizat acum din cauza
blestematei rânze moldovenești a puzderiei de lideri unioniști. O necesitate stringentă, în
special, acum în preajma alegerilor parlamentare. Iar la subiectul de bază al lucrării – cel al
Educației, argumentul cel mare ar fi că „împreună am fi mai puternici”.
Deci, toate lucrările cuprinse în prezenta carte vin să confirme rolul primordial al
educației în societatea contemporană. În final aș veni cu niște gânduri filosofice ale unui mare
inginer, profesor, fost rector la Universitatea tehnică din Cluj Napoca Radu Munteanu, care se
întreabă și răspunde cum ar fi o lume fără școală (adică fără educație): „Poate cam aşa:
Inteligenţa fără şcoală, te face pervers. Justiţia fără şcoală, te face implacabil. Iar, diplomaţia
fără şcoală, te face ipocrit. Succesul fără şcoală, te face arogant. Iar, bogăţia fără şcoală, te
face avar. Supunerea fără şcoală, te face servil. Iar, sărăcia fără şcoală, te face orgolios.
Frumuseţea fără şcoală, te face ridicol. Iar, autoritatea fără şcoală, te face tiran. Munca fără
şcoală, te face sclav. Iar, vorbele fără şcoală, te fac introvertit. Legea fără şcoală, te supune.
Iar, politica fără şcoală, te face egoist. Credinţa fără şcoală, te face fanatic. Iar, crucea fără
şcoală, reprezintă tortura…”. Deci, să punem educația la locul pe care-l merită ca forță
motrice a schimbării, a transformării omului.
Cunosc greutățile prin care a trecut autorii până au scos această carte de sub tipar. „O
singură carte nu poate pune capăt unor idei preconcepute, dar poate crea o opinie publică, iar
aceasta, la rândul ei, poate să ducă la o schimbare a lucrurilor” spune Haim Cohn în cartea
„Arestarea, procesul şi moartea lui Iisus”. Să creăm prin această carte „opinia publică”
favorabilă educației ca o sinteză a Credinței, Culturii și Științei care „poate (și trebuie!) să
ducă la o schimbare a lucrurilor”. Această carte ar trebui să-și găsească locul pe rafturile
tuturor bibliotecilor, să fie o bună sursă de inspirație pentru dascăli în activitatea lor nobilă de
formare moral-spirituală și profesională a tinerei generații.

Valeriu Dulgheru

View publication stats