Sunteți pe pagina 1din 5

Proiect didactic

Disciplina: Istoria
Data :
Clasa: VI
Profesor:Bobuțac Cristina
Tema: Din viața Cavalerilor Medievali
Tipul:predare-învățare

Competența:
-aprecierea critică și obiectivă a situațiilor,faptelor și proceselor istorice;

Subcompetența:
-redactarea unei comunicări scurte cu referire la evenientele și personalitățile
istoriei medievale;

Obiectivele lecţiei:

O1-să explice noțiunile lecție;


O2-să descrie cavalerul medieval;
O3-să enumere ordinele care au fost fondate de cavalerii europeni în Orient;

Mijloace:caiet, pix,

Metode: conversația, explicația,lucru cu dicționarul,discuția dirijată

Desfăşurarea activităţii
Etapele Ob. Timp Activitatea profesorului Activitatea Metode
lecţiei Lecţ elevului Proced.
Moment - consemnează absenţele; - răspund
organizato - organizează materialele; cerinţelor
- organizează clasa, profesorului;
ric
- creează un climat cooperant. - îşi pregătesc
materialele
necesare
desfăşurării orei;

Lucrul cu dicționarul de istorie Elevii raspund


Definirea noțiunilor lecției Își notează
Evocarea

O1
Cavalerii erau nobili care luptau călare şi
Realizarea
locuiau deseori în castele.Acest stil de
sensului viaţă îşi are începuturile în perioada
Notarea în
timpurie a Evului Mediu în Franţa şi s-a
extins în întreaga Europă.Cavalerii aveau caiet.
succes deoarece făceau parte dintr-un
sistem care îi ajuta pe regi să câştige
războaiele şi să-şi guverneze regatele.

Pentru a deveni cavaler, un tânăr trebuia


să aparţină unei familii nobile. Încă de
mic el începea pregătirea ca paj şi învăţa
cum să se comporte în casa unui nobil. Lucrează
Ca adolescent, devenea scutier, învăţând independent
conduita cavalerească, modul de utilizare
a armelor şi călăria.

În final, în cadrul unei ceremonii


cunoscute sub numele de acoladă, el
devenea cavaler.

În Evul Mediu, religia juca un rol foarte


important în viaţa majorităţii oamenilor.
Când un scutier urma să fie ridicat la
rangul de cavaler, îşi petrecea întreaga Elevii
noapte da dinaintea ceremoniei rugându-
construiesc axa
se în capela castelului. Aceasta reprezenta
o garanţie că îşi va lua în serios
jurămintele de a-şi sluji cu credinţă
regele până la moarte.

În Evul Mediu, fiecare familie nobilă


avea un blazon care era folosit ca
emblemă. Un cavaler îşi purta blazonul în
luptă şi atunci când participa la un
turnir, pentru a putea fi recunoscut cu
uşurinţă. Realizarea acestor simboluri se
numeşte heraldică.

Heraldul era persoana care alegea


culorile, formele şi celelalte elemente
adecvate familiei. El se asigura că
blazonul era diferit, deoarece fiecare
trebuia să fie unic.Când două familii
nobile se uneau printr-o căsătorie,
blazonul cuplului era combinat.
Scutul unui cavaler şi bluzonul purtat
peste armură erau împodobite cu
blazonul, lucru care făcea uşoară
identificarea morţilor după bătălie.

Indiferent dacă lupta, vâna sau călărea,


cavalerul îşi petrecea o bună parte din
timp în şa. Calul era cea mai valoroasă
proprietate a unui cavaler.
Cea mai înfricoşătoare imagine pe un
câmp de luptă era o linie de cavaleri
atacând inamicul. Bine înarmaţi, călare pe
cai de război şi mânuind cu îndemânare
armele, cavalerii erau rapizi, puternici şi
greu de de oprit. Arma preferată a unui
cavaler era sabia, dar ei se pricepeau şi
la mânuirea altor arme.

Fiecare cavaler dorea să intre într-o


bătălie bine protejat. De aceea, purtau
zale, dar armura din plăci era preferată
deoarece îi proteja împotriva săgeţilor şi
a loviturilor de sabie, permiţându-le să
se mişte în voie. Dar numai un om bogat
îşi permitea o armură completă din plăci.

Cavalerii erau nevoiţi să exerseze


tehnicile de luptă. De aceea luptau în
concursuri numite turnire. Acestea au
devenit mari festivităţi, pe care
spectatorii veneau să le vadă de la mari
depărtări
Când un inamic ajungea la porţile unui
castel, stăpânul şi oamenii săi ridicau
podul mobil. Asediul se putea încheia
fără vărsare de sânge, mai ales dacă
apărătorii rămâneau fără hrană şi erau
obligaţi să se predea.
Dacă avea loc o bătălie, atacatorii puteau
folosi tot felul de arme, care mai de
care mai puternice, pentru a-şi croi drum
înăuntru. Puteau să străpungă zidurile
folosind un berbec, un uriaş trunchi de
copac montat pe roţi. În acelaşi timp,
atacatorii puteau încerca să deplaseze un
turn de asediu până în apropierea
zidurilor, după care încercau să se caţere
pe acestea.

Când au apărut armele de foc, seniorii şi-


au dat seama că nu mai avea rost să
construieşti castele de piatră pentru
apărare, deoarece zidurile acestora puteau
fi distruse cu uşurinţă.
Cavalerii nu mai aveau puterea din
trecut, iar alte categorii, mai ales
negustorii, deveneau mai bogate. Nobilii
au început să construiască locuinţe mai
elegante şi comode.Perioada castelelor se
apropia de sfârşit.

Extindere Răspund la
IANCU CORVIN DE HUNEDOARA întrebăre
-cavaler de excepţie şi ctitor de castel-
(1441-1446)
A fost unul din marii eroi ai luptei
pentru apărarea civilizaţiei europene şi
unul dintre cei mai vestiţi căpitani de
oşti care s-au născut din poporul român.
Acest român puternic şi vestit era fiul
lui Voicu, un cneaz român din părţile
Hunedoarei.
Iancu a îmbrăţişat de mic meseria
armelor şi a intrat în slujba unor mari
nobili.Astfel, încă din tinereţe, s-a
obişnuit cu modul de luptă al
cavalerilor.Aşa i-a fost uşor să devină un
cavaler de temut pentru adversar. A
dovedit că era un ostaş priceput şi că
avea mare talent de conducător. De
aceea, în anul 1441, a fost numit
voievod al Transilvaniei.
Nobil fiind, avea un blazon, pe care-l
purta pe steagul său de cavaler. Blazonul
familiei sale era un corb cu aripile puţin
desfăcute, care purta un inel în cioc.
Una din legendele legate de acest blazon
spune că, fiind la vânătoare cu părinţii
săi, în timp ce aceştia se odihneau la
umbră, Iancu s-a jucat cu inelul preţios
al tatălui său şi l-a lăsat în iarbă. Un
corb a zărit inelul strălucitor, l-a luat din
zbor şi a zburat cu el pe creanga unui
copac. Fără să-şi piardă cumpătul, copilul
a luat arcul tatălui său, a ţintit şi a dat
drumul săgeţii drept în pieptul păsării.
Corbul a scăpat inelul şi a căzut ca
secerat. Se pare că de la această
întâmplare i-a rămas numele de Corvin.
Într-o perioadă a cavalerismului şi a
castelelor, Iancu nu putea face excepţie
de la statutul său de cavaler.
Construieşte pe locul cetăţii primite de
tatăl său de la regele Ungariei, un castel
care impresionează prin dimensiuni şi
bun gust.

Tema Informație în portofoliu: Viața Elevii își


pentru notează tema
Cavalerilor Medievali pentru acasă.
acasă
Notarea

S-ar putea să vă placă și