Sunteți pe pagina 1din 8

1 - A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE 2.

A SE ALIMENTA SI HIDRATA

Alterarea vocii Alimentaţie/Hidratare inadecvată prin deficit/Volumul deficitar de flui

□ Disfonie raguseala □ Afonie pierderea vocii □ Voce nazonată vorbit pe nas, □ Greață senzatie de rau, voma □ Anorexie scad. voluntara a aportului a
rinofonie □ Masticație dificilă amestecarea alimentelor dificila □ Inapetență lipsa po
de mancare
Dispnee
□ Refuzul alimentatiei □ Disfagie durere si dificultate la inghitire □
□ Ortopnee resp stand in picioare □ Apnee pauza/sincope in resp □ Bradipnee Deshidratare □ Cașexie scaderea severa in greutate, efect de subnutritie
respiratie rara cu amplitudine variabila □ Tahipnee respiratie deasa, amplitudine
scazuta, nu e dusa pana la capat □ Amplitudine modificată durata inspirului sau Alimentaţie/Hidratare inadecvată prin surplus/Excesul volumului de
expirului nu e normala lichid

□ Hiperventilaţie cresterea cant de aer □ Hipoventilaţie scad cant de aer □ □ Polifagie senzatie de foame excesiva □ Polidipsie bea apa excesiv
Tuse □ Cornaj zgomot pe inspir □ Wheezing suierat □ Sughiţ □ Bulimie consum exagerat de alim. (isi provoaca voma) □ Obezitate
crestere in greutate peste 20%
□ Hemoptizie scuipat sange (atentie la culoare) □ Expectoratie mucopurulenta
□ Dispnee de tip Cheyne-Stokes neregulata, inspir puternic, expir treptat, apnee Dificultate/Incapacitate de a se alimenta/hidrata /Volumul deficitar de
si ciclul se reia fluid

□ Dispnee Kussmaul 4 timpi, inspir amplu/zgomotos, apnee, expir sacadat, apnee □ dificultate de deglutitie(disfagie) inghitire □ digestive □ slabiciune asten
si ciclul se reia □ Dispnee Biot 3 timpi, inspir profund, apnee, expir, apoi se reia □ oboseala
Respiraţia stertoroasă bolborasita
□ diminuarea mobilitatii mandibulei □ nu poate folosi ustensilele pentru a
□ Respiraţia agonică Kussmaul □ Cianoză coloratie albastra - buze, limba, alimenta.
extremitati □ Tiraj retractia testuturilor moi/depresiune a peretelui toracic
□ altele
□ Protezat respirator proteza vocala
Dificultatea sau incapacitatea de a respecta un regim alimentar
Clearance ineficient al cailor respiratorii
□ Nu bea sau bea lichide interzise □ Omite mesele sau mananca alimente
□ Obstrucţia căilor respiratorii obiect sau traumatism □ Respiraţie dificilă pe nas interzise

□ Secreţii abundente nazale rinoree □ Epistaxis sangerare nazala □ Deformări Refuzul de a se alimenta/ hidrata
ale nasului
□ Refuzul de a manca □ Refuzul de a bea.
Circulație inadecvată/ Reducerea debitului cardiac
Volumul deficitar de fluid ( hipovolemie, deshidratare)
Modificări ale tensiunii arteriale: □ HTA hipertensiune arteriala □ hTA hipo
□ Tegumente uscate □ Mucoase deshidratate □ Letargie apatie prelungita
Modificări de frecvenţă a pulsului: □ Tahicardie frecventa cardiaca peste 100 lipsa de energie □ Sete
batai/min (masurata prin puls) □ Bradicardie frecv. card. scazuta □ Puls aritmic
neregulat □ Scăderea eliminării urinare oliguria (sub 400 ml/zi) □ Tahicardie ritm
cardiac peste 100 batai/min □ Hipotensiune arteriala sistolica scade sub 9
Tegumente modificate: □ Paloare aspect palid □ Cianoză coloratie albastra - mmHg si diastolica sub 60 mmHg
buze, limba, extremitati
Excesul volumului de lichid
□ Hipoxemie niv. scazut de oxigen in sange □ Varice dilatatii patologice si
permanente a venelor la membr inf □ Hemoroizi fisuri anale □ Creşterea acută în greutate □ Edem periferic retentie de lichide cu
umflaturi/godeuri la nivelul picioarelor (cel mai des)
□ altele
□ Pleoape edematiate umflate (edem palpebral) □ Creşterea presiunii
venoase central (pres in venele central intratoratice) □ Hipertensiune
arteriala s peste 140 si d peste 90 mmHg

Intoleranta digestive

□ Greata □ Varsatura emeza / voma □ Balonari meteorism □ Regurgitatii


refluxarea continutului gastric fara voma

3. A ELIMINA 4. A SE MIȘCA, PASTRA O BUNĂ POSTURĂ

Eliminare urinară inadecvată prin deficit sau prin surplus/retentia urinara Imobilitatea/ dificultate de a se mobiliza

□ Poliurie nevoie de urinare deasa □ Polakiurie emisie de urina repetata in Dificultate/incapacitate de a se mișca
cantitati mici □ Nicturie necesitatea de a urina in timpul noptii □ Oligurie
micsorarea volumului de urina □ Disurie dificultate de a urina □ Piurie puroi in Mobilizare cu ajutor: □ Baston □ Cadru Cărucior
urina □ Anurie suprimarea secretiei urinare □ Hematurie sange in urina □ Glob □ Contractură musculară hipertrofie musculara (muschi nerelaxat, tendon
vezical vezica intinsa printr-o retentie de urina □ Cateterizare vezicală are cateter intins) □ Distrofie musculară pierderea progresiva a masei musculare □
urinar □ Edeme/anasarcă edem: retentie de lichide cu umflaturi/godeuri, la nivelul Atrofie musculara pierderea masei musculare □ Pareză paralizie partiala
picioarelor -cel mai des; anasarca: edem generalizat, umflarea corpului, muschilor scheletici
acumulare de lichid - ascita (abdominla, pulmonara)
□ Paralizie pierderea capacitatii de miscare □ Atonie slabirea elasticitatii
□ Purtator de pampers □ Incontinență de urină simptomul de a avea scurgeri tesuturilor (in special muschi) □ Imobilizare limitarea totala sau partiala a
involuntare de urina miscarilor (patologic sau terapeutic) □ Ankiloza limitarea partiala sau total
Eliminare materii fecale inadecvate miscarilor unei articulatii

□ Constipație simptom gastrointestinal de evacuare dificila a materiilor fecale Postura inadecvată

□ Diaree afectiune/boala cu scaune apoase frecvente si nevoie urgenta de


defecare (expulzarea materiilor fecale) □ Melena sangerare la nivelul tubului □ Poziție antalgică pozitie care calmeaza durerea data de o afectiune
digestiv superior (esofag, stomac, duoden - urmeaza de obicei hematemezei
(varsatura cu sange) si mai rar la intestin subtire si gros □ Rectoragie scurgeri de □ Poziție impusă terapeutic
sange proaspat prin anus □ Incontinență de materii fecale simptomul de a avea
Necoordonarea mișcărilor
pierderi involuntare de materii fecale
□ Ataxie tulburare a coordonarii miscarilor □ Akinezie imposibilitatea sau
□ Incontinenţă de urină/mat.fecale □ Diaree □ Constipaţie difilcutatea de a efectua unele miscari spontane ale corpului □ Tremurătu
Eliminare menstruală /vaginală inadecvată tremor, miscari musculare involuntare, ritmice intr-o anumita zona a corpu
□ Vertij ameteala, tulburare de echilibru □ Tulburări de echilibru
□ Dismenoree dureri menstruale □ Amenoree absenta mestruatiei □
Hipermenoree menstruatie cu sangerare abundenta □ Metroragie sangerare □ Convulsii spasme (contractii) necontrolate produse de activitatea
vaginala in afara menstruatiei □ Menoragie hemoragie menstruala severa anormala a creierului
(abundenta sau prelungita) Hiperactivitate/Hiperexcitabilitate
□ Leucoree patologică secretie vaginala (groasa, aderenta, alb-galbuie), □ Mişcări caracteristice rapide, frecvente □ Spasme contractii involuntare,
anormala bruste a unui muschi □ Ticuri miscari repetitive, rapide ale unor muschi □
Eliminare inadecvată secreții bronșice Manie stare de agitatie cu surescitare psihomotorie permanenta □ Euforie
senzatie de buna dispozitie exagerata, nemotivata
□ Hemoptizie scuipat sange (atentie la culoare) □ Vomică evacuare brusca pe
gura a unei cantitati de expectoratie seroasa purulenta sau hemoragica □ Albă □ altele
aerată □ Galbenă □ Verzuie

□ Transpiratii in exces hiperhidroza

Eliminări patologice

□ Vărsături emeza/voma □ Tub de dren tub de evacuare la exterior a unor lichide


patologice sau nu din cavitati naturale sau postoperatorii □ Secreție otica
secretie din ureche □ Secreție oculară din ochi □ Secreție plagă secretie din rana,
leziune

□ Sondă nazogastrică tub introdus pin nas, faringe, si esofag in stomac pentru
alimentare □ Lichid ascită cantitatea normala de lichid acumulata in cavitatea
abdominala (anasarca cu ascita) □ Hematemeză varsaturi cu sange

Stome

□ Traheostoma deschizatura (stoma) chirurgicala la nivelul traheei cervicale


□ Jejunostoma deschizatura (stoma) chirurgicala la nivelul jejumen-ului (parte din
intest. subtire) □ Nefrostoma deschizatura in rinichi (drenaj paleativ de ocolire a
vezicii urinare) □ Gastrostoma deschizatura pentru tub de hranire direct in stomac
□ Colostoma anus contra naturii, deschidere pe colon cu aducerea la suprafata

5. A DORMI ŞI A SE ODIHNI 6. A SE ÎMBRĂCA SI DEZBRĂCA.

Perturbarea ritmului somn veghe/ Insomnia Dificultate/Incapacitate de a se îmbrăca

□ Somn perturbat □ Aţipiri în timpul zilei □ Coşmaruri vise terifiante □ □ Incapacitate parțială în a se îmbrăca / dezbrăca singur
Somnambulism noctambulism, tulburarea in timpul somnului cu efectuarea unor
activitati (mers) specific starii de constienta □ Incapacitate totală în a se îmbrăca / dezbrăca singur

□ Apatie lipsa motivatiei sau entuziasmului, lipsa interesului pentru ce se intampla Dezinteres faţă de ţinuta vestimentară
in jur (poate indica o dementa timpurie) □ Refuz de a se îmbrăca / dezbrăca
□ Pavor nocturn trezirea brusca in timpul noptii intr-o stare de frica intense si de □ altele
semi-luciditate □ Nelinişte anxietate, ingrijorare, agitatie □ Confuzie onirism -
dificultati de intelegere a unei situatii □ Iritabilitate stare de agitatie □ Oboseală
astenie, lipsa de energie, epuizare, toropeala □ Sentiment de depresie/tristeţe □
Diminuare a puterii de concentrare

Hipersomnie

□ Calitatea somnului perturbata □ Letargia stare prelungita de apatie, oboseala,


toropeala, vlaguire extrema □ Narcolepsia hipersomnie cu episoade repetare de
somnolenta diurna excesiva

□ Apneea de somn pauze respiratorii in timpul somnului □ Ticurile din somn


miscari repetitive, rapide ale unor muschi in timpul somnului □ Somnolenţa stare
intre somn si veghe □ Inactivitate pasivitate

Fatigabilitate

□ Somnolenţă diurnă □ Tegumente palide piele □ Apatie lipsa motivatiei sau


entuziasmului, lipsa interesului pentru ce se intampla in jur (poate indica o
dementa timpurie)

□ Vorbire- lenta, greoaie □ Tremor al membrelor tremuraturi, miscarile membrelor,


involuntare, ritmice

Disconfort/ Incomoditate = senzatia de jena, neplacere fizica si psihica

□ Iritabilitatea stare de agitatie □ Indispoziţie □ Jenă disconfort, sfiala, rusine,


neplacere, durere usoara □ Stare de disconfort stare neplacuta, de nesiguranta,
de insatisfactie □ Diaforeză transpiratie abundenta

7. A-SI MENȚINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE 8. A FI CURAT, ÎNGRIJIT, A PROTEJA TEGUMENTELE

Alterarea echilibrului termic Carente de igiena

□ Hipotermie scaderea temperaturii centrale a organismului sub 350C Alterarea tegumentelor/mucoase/fanere

Hipertermie □ Modificări de culoare □ Modificări la nivelul unghiilor □ Modificări ale


aspectului pielii □ Turgor elasticitatea pielii (abilitatea de a reveni la norma
□ Subfebrilitatea 37-38 □ Febră moderată 38-39 □ Febră ridicată 39-40 □ dupa schimbarea formei sub o presiune – pielea de pe dosul palmei trasa
Hiperpirexie peste 40 □ Frisoane senzatie de frig insotita de spasme musculare □ sus nu revine imediat la loc; semn de deshidratare) □ Leziuni elementare
Convulsii febrile raspunsul creierului(descarcari anormale ale neuronilor corticali) Prurit mancarime □ Plăgi leziunea tesuturilor □ Escară de decubit ulcere d
la febra prin contractii involuntare ale musculaturii striate presiune, leziuni profunde ale tesuturilor si mucoaselor datorita irigarii
insuficiente in urma compresiunilor indelungate ale acestora intre
proeminente osoase si un plan dur (decubit – atitudinea alungita pe un pla
orizontal – dorsal, ventral, lateral

Deficit de autoingrijire

□ Nu poate să-şi acorde îngrijiri igienice fără ajutor □ Nu simte nevoia de


autoîngrijire, □ Nu acceptă situaţia nouă/rolul, îi este frică de exacerbarea
durerii □ Oboseală fatigablitate, astenie, letargie

□ Lipsa autonomiei: referitor la poziţia forţată, imobilizarea la pat,


constrangeri fizice, intoleranţa la activităţii, anxietate gravă stare de
neliniste, ingrijorari, obsesii, teama de viitor – exacerbate, este diferita de
frica normala, este teama de un pericol imaginar

□ Aspect murdar – neîngrijit; are nevoie de ajutor □ Dezinteres faţă de


măsurile de igienă: nu se spala, piaptana, nu isi schimba lenjeria, nu
pastreaza curatenia

9. A EVITA PERICOLELE 10. A COMUNICA


Vulnerabilitatea fata de pericole. Comunicare ineficientă la nivel senzoro-motor

□ Scaderea rezistentei organismului □ Stare depresiva stare mentala scazuta, □ Hipoacuzie diminuarea acuitatii auditive □ Protezare auditivă purtarea
aversiune la activitate insotita de tristete, anxietate si ingrijorare □ Risc de infectii unei proteze auditive (intern / extern) □ Dizartrie tulburarea vorbirii prin
risc de patrundere in organism de germeni patogeni slabirea muschilor vorbirii □ Dislalie abaterea de la pronuntia obisnuita □
Afazie tulburare de limbaj datorata afectarii partii din SNC care controleaz
□ Risc de aparitie a fatigabilitatii risc de oboseala, extenuare □ Neatentia □ exprimarea si intelegerea limbajului
Leziuni ale tegumentului orice alterare morfologica, patologica sau traumatica
produsa la nivelul pielii □ Surditate □ Cecitate orbire

□ Deshidratarea pierderea mai multor lichide decat primeste organismul Comunicare ineficientă la nivel intelectual

Alterarea integrității fizice □ Vorbire incoerentă □ Anxietate stare de neliniste, cu ingrijorari, obsesii
teama de viitor – exacerbate, este diferita de frica normala, este teama de
□ Semnele inflamaţiei – semne care apar ca raspuns protector normal al un pericol imaginar
organismului la un traumatism (caldura, tumefactie - umflatura patologica,
roseata, durere) □ Obnubilare tulburarea a starii de constiinta in care functiile psihice sunt
incetinite, cu ingreunarea contactului si posibilitatilor de orientare in mediu
Atingerea integrităţii psihologice ambiant
□ Agresivitate forma de interactiune umana care provoca daune sau neplaceri □ Dezorientare temporo-spațială □ Amnezie pierderea totala sau partiala
(uneori cu manifestari fizice violente) □ Acte antisociale acte care au cauzat sau memoriei
sunt pe cale de a cauza lezarea (ranirea, pagubirea etc) sau desconsiderarea
celorlalti Comunicare ineficientă la nivel afectiv

□ Agitatie anxietate □ Neliniste stare de agitatie □ Agresivitate forma de □ Euforie senzatie de buna dispozitie exagerata, nemotivata □ Fobie
interactiune umana care provoaca daune sau neplaceri (uneori cu manifestari tulburarea anxioasa cu teama persistenta si excesiva de un obiect sau de
fizice violente) □ Neincredere □ Frica □ Idei de suicid idei de sinucidere situatie □ Delir pierderea simtului realitatii, convingeri false, irationale la ca
pacientul adera ferm (megalomanie, gelozie, referinta) □ Halucinații
□ Durere acută/cronică □ Dureri de naștere □ Anxietate stare de neliniste, cu tulburare psihica cu perceperea vizuala, auditiva, tactila etc. a situatiilor s
ingrijorari, obsesii, teama de viitor – exacerbate, este diferita de frica normala, obiectelor care nu exista, fara stimularea efectiva a organelor senzoriale □
este teama de un pericol imaginar Agresivitate forma de interactiune umana care provoca daune sau
neplaceri (uneori cu manifestari fizice violente) □ Idei suicidare idei de a-s
□ Pierderea stimei de sine - perceptia interna a valorii personale, parerea despre
lua viata
propria persoana □ Pierderea imaginii de sine – cum ne vedem / percepem
□ Izolare socială insingurare (voita) □ Comunicare dificila cu familia
□ Comunicare dificila cu personalul medical

11. A ACȚIONA DUPA CREDINȚELE SALE ȘI VALORILE SALE 12. A SE REALIZA

Culpabilitatea Sentiment de devalorizare

□ Sentiment de culpabilitate (amărăciune; autopedepsire; autoacuzare) vinovatie □ Sentiment de inferioritate şi de pierdere a imaginii de sine

□ Inţelegerea bolii ca o pedeapsă □ Sentiment de a fi nedemn □ Poziţie umila □ □ Dificultatea în a participa la activităţi obişnuite sau noi
Plâns □ Insomnie □ Autoînvinuire □ Furie □ Mânie
□ Descurajare, depresie fara motivatie, stare mentala scazuta, aversiune
Frustrare activitate cu tristete, anxietate, ingrijorare □ Sentimente de izolare, de
inutilitate, de respingere
□ Senzaţia de pierdere a libertăţii de acţiune □ Sentiment de inutilitate
□ Diminuarea motivaţiei, interesului, concentrării □ Obsedare de probleme
□ Incapacitatea da a exercita practici religioase □ Tulburări de gândire (confuzie sale
onirism; dezorientare; halucinaţii tulburare psihica cu perceperea vizuala,
auditiva, tactila etc. a situatiilor sau obiectelor care nu exista, fara stimularea Neputinţa
efectiva a organelor senzoriale) □ Ingrijorare fată de sensul propriei sale
existente □ Conflict personal □ Dificultate în a lua decizii şi a controla evenimentele
□ Apatie lipsa motivatiei si a entuziasmului □ Resemnare, supunere a se
impaca cu raul □ Docilitatea supunere □ Agresivitate forma de interactiune
umana care provoaca daune sau neplaceri (uneori cu manifestari fizice
violente)

□ Lipsa de ambiţie □ Tristeţe

13. A SE RECREA 14. A ÎNVĂŢA

Deficit de diversificare a activităţilor recreative Ignoranţa faţă de dobândirea de noi cunoştinţe, atitudini, deprinderi

Dificultate/incapacitate/ refuz de a participa la activităţi recreative □ Refuzul de a invata □ Lipsa de receptivitate □ Nesiguranţa şi frica de
necunoscut □ Neobişnuinţa în abordarea anumitor acţiuni pentru
Dezinteres de a participa la activităţi recreative redobândirea sănătăţii
□ Aspect trist, abătut, cu apariţia crizelor de plâns □ Lipsă de interes faţă de □ Lipsa interesulul de a învăţa
activităţile sau evenimentele vieţii cotidiene □ Dificultăţi în concentrare
Cunoştinţe insuficiente privind gestionarea sănătăţii
□ Dereglări ale somnului: insomnie sau hipersomnie
□ Dezinteres fata de gestionarea propriei sanatati
□ Lipsa poftei de mâncare, scădere în greutate
□ Slăbiciune, oboseală, pasivitate, stare de slăbiciune, de rău inexplicabil □ Incapacitatea de a gestiona propria sanatate

□ Plictiseală, inactivitate, izolare □ Agresivitate forma de interactiune umana cu □ altele


intentia de a provoca daune sau neplaceri (uneori cu manifestari fizice violente),
iritabilitate morocanos, ostil, izbucniri furioase

□ Indiferentă faţă de aspectul, igiena şi veşmintele propriei persoane

□ Incapacitatea de a se implica în activităţi recreative, distractive

□ altele

Nume Prenume asistent medical/moasa care a efectuat evaluarea Semnătura: Data / ora evaluării:

S-ar putea să vă placă și