Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Este mult mai rară decât hiponatremia și indică aproape întotdeauna un deficit de apă.
Cauze:
• Deficit de ADH: • Iatrogen:
Ø DI hipofizar Ø Adm soluții Na hipertone
• Lipsa de sensibilitate la ADH (diabet insipid nefrogen): Ø Adm med cu conținut ridicat de Na (ex.Piperaciclină)
Ø Litiu Ø Utilizarea soluției NaHCO3 8,4% după oprirea cardiacă
Ø Tetraciclinele • Deficit de aport hidric, senzație de sete sau
Ø Amfotericina B stare de conștiență afectate
Ø Necroza tubulară acută • Pierderi excesive de apă prin tegumente sau plămâni
Ø Diureza osmotică
Ø Nutriția parenterală totală
Ø Status hiperosmolar hiperglicemic
Hipernatremia este ÎNTOTDEAUNA asociată cu creșterea osm plasmatice à stimulent puternic al setei !
Niciunul dintre factorii cauzali nu va determina hipernatremie decât dacă senzația de sete este anormală sau
dacă accesul la apă este limitat.
Ex: un pacient cu DI va menţine o concentraţie normală de Na prin păstrarea unui aport ridicat de apă până la
împiedicarea acestuia de o afecţiune intercurentă.
Senzaţia de sete este în mod frecv deficientă la vârstnici, expunându-i la depleţia de apă.
TABLOU CLINIC
Simptome - nespecifice: DI: istoric poliurie de durată, polidipsie, sete.
Ø greață, vărsături
Ø febră Resuscitarea va fi ghidată de evaluarea stării vol
Ø confuzie extracelular.
covulsii (hipernatremie severă) – evaluarea stării mentare
INVESTIGAȚII
Măsurarea osmolarității plasmatice și urinare, simultan:
ü Osm plasmatică ↑
ü Osm urinară mai ↓ decât plasma - situație anormală → diabet insipid
ü Osm urinară ↑ → fie o diureză osmotică datorită unui solvit nemăsurat (alimentație parenterală) sau
pierderi extrarenale exagerate (șoc termic)
DIABETUL PITUITAR: osm urinară va crește după adm Desmopresinei (analog al vasopresinei) - NU are efecte
în DI nefrogen !
Când există semne clinice evidente ale depleţiei volemice, aceasta implică existenţa unui deficit de Na ca şi
de apă.