VĂRSĂTURILE

TUDORACHE IOANA-GEORGIANA
CLASA I-C
5/23/2022 2

▪ Vărsăturile reprezintă expulzia forțată, bruscă a

conţinutului stomacal pe gură. Expulzia este un act
reflex provocat de contracţia diafragmului şi a
muşchilor abdominali. Este precedată adesea
de greaţă şi hipersalivaţie.
▪ Voma reprezintă o reacţie naturală a organismului de
apărare, cel mai adesea faţă de anumite substanţe
toxice sau greu digerabile faţă de stomac .
DEFINIȚIE
▪ Centrul vomitiv este situat în bulbul rahidian, reflexul
de vomă fiind declanşat de excitaţiile care pornesc din
aproape toate organele abdominale.
5/23/2022 3

▪ În timpul vărsăturii se realizează o contracţie a pilorului

care împiedică trecerea conţinutului gastric spre duoden şi
în acelaşi timp o relaxare a zonei fundice şi a cardiei care
permite eliminarea lui forţată spre esofag, faringe şi
cavitatea bucală. Vălul palatin este ridicat, iar glota închisă
împiedică trecerea conţinutului vărsăturii către căile
respiratorii.
▪ Mişcările antiperistaltice ale esofagului şi jocul funcţional
al joncţiunii esofago-gastrice sunt suspectate a avea un rol
în exteriorizarea vărsăturii, dar forţa operativă principală
MECANISM rămâne creşterea presiunii intraabdominale ca urmare a
contracţiei simultane şi deosebit de puternice a
diafragmului şi muşchilor peretelui abdominal.
▪ Orice excitaţie a tractului digestiv poate determina o
incitaţie vomitivă transmisă centrilor nervoşi bulbari, unde
se află centrul vomei, prin intermediul nervilor
glosofaringian şi pneumogastric.
5/23/2022 4

▪ greaţă,
▪ vertij,
▪ salivaţie abundentă,
▪ dureri de cap,
▪ tahicardie,
▪ transpiraţii reci,
SEMNE SI ▪ disconfort,
▪ stare generală alterată.
SIMPTOME
5/23/2022 5

▪ Nevoia de a vărsa este declanşată în cele mai multe

cazuri de:
– intoxicaţii alimentare, mese prea copioase, consum
excesiv de alcool;
– consum de anumite medicamente orale, efectele
secundare ale unor medicamente;
– colici intestinale, infecţii virale, labilitate psiho-
emoţională, graviditatea;
– deplasarea cu maşina, prin excitaţia centrului
CAUZE echilibrului;
– creşterea presiunii intracraniene (meningite,
encefalite, hemoragii cerebrale, tumori, abcese
cerebrale);
– excitare chimică pe cale sanguină cu substanţe ca
cloroform, morfină, uree, sau toxine microbiene
în scarlatina, difterie, pneumonie; (in aceste cazuri
voma reprezintă un fenomen patologic).
5/23/2022 6

▪ Manifestarile cantitative/calitative sunt determinate de frecvenţă,

orar, cantitate, continut, culoare, caracter.
▪ Frecvența
▪ •vărsături ocazionale in intoxicaţii alimentare sau boli infecţioase
acute;
•vărsături frecvente in stenoza pilorică după mese;
•vărsături incoercibile in graviditate, boli psihice;
•vărsăturle pot prezenta caracter de periodicitate.

▪ Orarul vărsăturilor este caracterizat de alimentaţie:

CARACTERISTICI •vărsături matinale, dimineaţa pe stomacul gol (la alcoolici şi
gravide);
•vărsături post-prandiale imediat după alimentare sau în timpul
mesei (traume psihice, depresie);
•vărsături tardive după 2-6 h de la consumul alimentar (ulcer,
cancer gastric complicat cu stenoză pilorică);
5/23/2022 7

▪ Cantitate
▪ • în cazul vărsăturilor alimentare pacientul varsă toată cantitatea alimentelor consumate;
• în stenoza pilorică pe lângă alimentele consumate se adaugă şi secreţia exagerată a
glandelor stomacale, precum şi resturi de la alimentaţiile anterioare (vărsătură
abundentă);
• uneori cantitatea conţinutului stomacal evacuat este de câteva zeci de ml.

▪ Miros
▪ •vărsăturile au un miros fad;
•miros acru în caz de hiperclorhidrie;
•miros fecaloid în ileus (refluxul conţinutului intestinal în stomac);
•miros rânced în caz de fermentaţie stomacală.
 5/23/2022 8

▪ Conţinut
▪ Conţinutul vărsăturilor este rezultatul:
-alimentelor ingerate, sucului gastric şi duodenal, conţinutul duodenului;
-conţinutul intestinal regurgitat, uneori din exudatul pereţilor stomacali, sânge,
etc.

▪ In funcţie de acestea deosebim:

▪ – vărsături alimentare care conţin alimente mai mult sau mai puţin digerate;
– vărsături mucoase, apoase, ce conţin produsele hipersecreţiei gastrice din
gastrite, cancer gastric şi apar la gravide, etilici ca vărsături matinale;
– vărsături biliare în colecistopatii;
– vărsături fecaloide in caz de ocluzie;
– vărsătură intestinală;
– vărsături purulente în gastrita flegmonoasă sau când un abces al organelor
învecinate se deschide în stomac;
-vărsături sanguinolente sau de sânge pur (hematemeză) în boli ale stomacului,
organelor învecinate sau în cadrul unor boli generale.
5/23/2022 9
▪ Culoare
▪ • galben verzui sau verde închis în vărsături biliare;
• galben murdar în ocluzii intestinale;
• roşie în hematemeză;
• brună, având aspect de „zaţ de cafea”
în hemoragii digestive, cancer gastric (cantitatea de
sânge din stomac este redusă apărând în vărsături
sub formă digerată sau semidigerată);

▪ Caracter
▪ • vărsătură fără efort
• vărsătură fără greaţă
• vărsatura fără legătură cu alimentele consumate;
• vărsătura brună
• vărsătură în jet
• vărsătură incoercibile – varsatura în hipertensiune
intracraniană (HIC).
5/23/2022 10

▪ Atitudini si interventii ale asistentului medical

▪ Delimitam simptomele premergătoare:
▪ •supraveghem pacientul atunci când prezintă
simptomele premergătoare vărsăturilor:
greaţă, vertij, salivaţie abundentă,dureri de cap,
tahicardie, transpiraţii reci, disconfort, stare
generală alterată
•în aceste cazuri pregătim de urgenţă tăviţă renală,
vas colector, muşama, aleza, prosop, pahar cu apă;
•îndepărtăm proteza dentară acolo unde este cazul;
(delimităm vărsăturile provocate sau precedate de
accese de tuse, ca de exemplu în tusea convulsivă).
5/23/2022 11

▪ Asiguram măsuri de control şi toaleta pacientului:

▪ •poziţionăm pacientul şezând, semişezând sau decubit lateral cu capul uşor ridicat pentru a
împiedica aspirarea vărsăturilor;
•susţinem capul pacientului cu o mână pe frunte şi vasul de colectare;
•educăm pacientul pentru a nu căuta să-şi oprească vărsăturile;
•efectuăm toaleta pacientului: bucală, parţială sau totală după necesităţi;
•oferim pacientului apă pentru clătirea gurii după vărsături;
•in cazul unei intoxicaţii alimentare oferim multe lichide pentru a stimula vărsatura pentru a
curăţa astfel stomacul;
•asigurăm pacientului regim alimentar de cruţare a stomacului (ceaiuri de muşeţel fără zahăr);
•reluăm alimentaţia pacientului treptat începând cu hrană lichidă (supe);
•educăm pacientul şi aplicăm comprese umezite sau cataplasme calde pe regiunea –
abdominală;
•nu administrăm pacientului cu vărsături, medicamente pe cale orală;
•conţinutul stomacal poate fi aspirat în căile respiratorii obstruându-le. In acest caz aspirăm
conţinutul stomacal; resturile alimentare irită mucoasele respiratorii care sunt invadate de floră
patogenă apărând bronhopneumonia;
• observăm frecvenţa vărsăturilor şi periodicitatea acestora, notându-le în foaia de temperatură;
• determinăm volumetric cantitatea vărsăturilor pe 24 h şi orarul acestora;
• apreciem conţinutul, culoarea, mirosul şi forţa de proiecţie a vărsăturilor;
• captăm fiecare vărsătură în vas separat.
5/23/2022 12

▪ Intervenţii post-vărsătură
▪ •observăm şi calmăm simptomele ce pot însoţi vărsătura: durerea
abdominală, pierderea echilibrului, deshidratarea;
•comunicăm de urgenţă medicului apariţia vărsăturilor sanguinolente;
•liniştim din punct de vedere psihic pacientul care acuză ameţeli, vertij,
sete accentuată şi il educăm pentru conduită post-vărsătură;
•administrăm medicaţia antiemetică prescrisă de medic
(supozitoare,injecţii,perfuzii);
•transportăm la laborator pentru investigaţii vărsătura pacientului;
•notăm fiecare vărsătură cu un cerc, data şi ora când s-a produs:
-cu culoare albastră vărsăturile alimentare;
-cu culoare verde vărsăturile bilioase;
-cu culoare roşie vărsăturile sanguinolente.
•la indicaţia medicului efectuăm bilanţul hidric şi administrăm pentru
corecţia tulburărilor electrolitice, rezervei alcaline şi anemiei, parenteral,
soluţiile perfuzabile, electroliţii, cantitatea de sânge prescrisă;
•monitorizăm funcţiile vitale, vegetative ale pacientului.