Refluxul gastroesofagian la sugari consta in prezenta continutului gastric refluat in esofag secundar slabirii

tonusului sfincterului esofagian inferior. Cel mai frecvent refluxul apare in primele luni de viata, in mod
special la bebelusii nascuti prematur, insa poate fi intalnit aproape la orice varsta, inclusiv la copii mai mari.
Boala de reflux gastroesofagian este considerata a fi o afectiune severa si cu un impact emotional asupra
parintilor din cauza afectarii calitatii vietii.

Pentru a intelege ce inseamna refluxul gastroesofagian mai intai trebuie definita regurgitatia.
Regurgitaţia reprezinta eliminarea fără efort a unei cantităţi minime din conţinutul gastric fiind un
fenomen frecvent în primele luni de viata în care predomină poziţia de decubit. Procesul de
regurgitare presupune întoarcerea în gură a lăpticului nemodificat din stomac şi esofag, care are loc
fără efort, şi principial se deosebeşte de varsaturi care se manifestă prin expulzarea la distanţă prin
esofag şi pe gură a conţinutului stomacului, adesea lapte brînzit.

Caracteristicile structurii şi fiziologiei sistemului digestiv al micuţului sunt astfel încît conţinutul
stomăcelului foarte uşor poate fi expulzat în esofag şi respectiv se revarsă în guriţă. Aerofagia, adică
înghiţirea, odată cu lăpticul ingerat, a unei cantităţi mari de aer are insa si anumite beneficii:
stimulează peristaltismul intestinal (mişcarea alternantă de contracţie şi de relaxare a musculaturii
intestinului) şi "antrenează" sfincterul muscular (muşchi inelar care reglează deschiderea sau
închiderea unui orificiu) în locul tranziţiei esofagului în stomac.

Refluxul gastroesofagian fiziologic este prezent la aproape toti bebelusii si consta in mici regurgitari
care apar tipic imediat dupa alimentare. Debutul simptomatologiei este precoce in primele 6
saptamani de viata si se poate prelungi pana la 18 luni, cand se produce maturizarea sfincterului
esofagian. Frecventa este de 1 caz la 500, mai ales in primele 3 luni de viata.     

Pentru a uşura procesul se recomandă să fie tinut copilul în poziţie verticală. Aruncarea aerului
în esofag duce la eliberarea şi a unei cantităţi din alimente - lapte matern sau praf

Clasificarea refluxului esofagian:

1. fiziologic
- apare la sugarul mic, prematur
- maxim 5 episoade de reflux
2. patologic
- mai mult de 5 episoade de reflux
- conţinutul gastric persistă la nivelul esofagului
- alterări ale mucoasei esofagiene
La copii cu reflux fiziologic, nu este influentata cresterea sugarului, iar copilasul nu plage, nu are
colici si nu refuza laptele.

Factori de influenteaza aparitia RGE

- prezenta unei hernii hiatale
- modificari in motilitatea esofagului ( scaderea capacitatii de clearence)
- volumul si continutul sucului gastric refluat
- capacitatea stomacului de a-si goli eficient continutul spre duoden

Rezistenta la RGE se datoreaza sfincterului esofagian inferior si depinde de presiunea la nivelul sfincterului,
lungimea esofagului abdominal si de presiunea intraabdominala
Se poate insoti de alte afectiuni – neurologice, gastrointestinale, cardiace, respiratorii, prematuritatea

Clinic:
1. la sugari
-regurgitaţie
-vărsături voluminoase,în jet
-falimentul creşterii
-esofagită de reflux
-simptomatologie respiratorie (consecinţa aspiraţiei):
- tuse persistentă
- pneumonie, abces pulmonar
- crize bronhoobstructive
2. la copilul mare şi adolescent
-pirozis (senzatie de arsura)
-odinofagie,disfagie
-modificări endoscopice
-manifestări respiratorii

Manifestarile clinice sunt polimorfe, de tip esofagian si extraesofagian. Simptomatologia clinica este
dominata de varsaturi, imediat postprandial avand continut doar continut gastric, iar uneori cu striuri de
sange. Medicul la controlul periodic observa falimentul cresterii, carii dentare, leziuni inflamatorii cronice la
nivelul laringelui care determina aparitia unei voci ragusite. Pot apare in urma varsaturilor repetate
complicatii pulmonare – bronsite recurente si pneumopatii de aspiratie in care continutul gastric este aspirat
in caile aeriene.
In formele severe de reflux sau netratate corespunzator apar esofagitele cu leziuni inflamatorii cronice si
esofagul Barrett ( transformarea tesutului esofagian sub actiunea sucului gastric).
Orice copil care tuseste exclusiv in cursul noptii trebuie sa fie suspectat de reflux gastroesofagian chiar
daca nu sunt prezente varsaturile. In timpul noptii, pozitia de decubit dorsal (pe spate) favorizeaza aspiratia
de lichid gastric in caile aeriene si determina aparitia tusei.

Diagnostic pozitiv:
1. Endoscopie - diagnosticul esofagitei, herniei hiatale şi al complicaţiilor (stenoză)
2. Tranzit baritat esofagian - evaluare anatomică (hernie hiatală)
3. Scintigrafie cu Tc->aspiraţie în căile respiratorii,evacuare gastrică întârziată
4. PH-metrie esofagiană distală continuă pe 24 h
5. Studiul motilitatii esofagiene

Diagnostic diferenţial:
1. boli manifestate prin regurgitări + vărsături
 - achalazie
- stenoză hipertrofică de pilor
- ulcer peptic
- hipertensiune intracraniană
2. boli manifestate prin hematemeză
- sdr.Mallory-Weiss
- ulcer peptic
- gastrite erozive
3. boli manifestate prin pirozis
- ulcer
- costocondrită
4. boli manifestate prin wheezing,stridor,tuse
- aspiraţie de corp străin
- hiperreactivitate traheo-bronşică
- fibroză chistică
- tuse convulsivă
- compresiune extrinsecă

Reflux fiziologic Refluxul

           (regurgitaţii)             gastroesofagian
Se elimină pe guriţă, la scurt timp
după masă sau în timpul mesei sub
forma de aer împreună cu o cantitate Mîncarea este aruncată afară, în
mică de lapte nemodificat
Sunt simple expulzii, fără efort şi nu  
se asociază cu greaţă sau contracţii
forţate ale muşchilor abdominali;
Nu sunt considerate patologice;
Cantitatea normală de lapte
regurgitată variază între cîteva
picături şi 2-3 linguri;
Se întîlnesc la sugarii sănătoşi, pînă la Pot fi semnul unor boli, a unor
vîrsta de 7-12 luni.                              greşeli în alimentare sau pot apăre
 Vărsături
Sunt mai abundente, survin de
Apare atunci cînd muşchiul
obicei la un interval mai mare
dintre esofag şi stomac nu
după masă şi conţin lapte adesea
funcţionează corect, permiţînd
digerat care este expulzat în jet;
conţinutului stomacului să se
întoarcă înapoi în esofag.
mod violent, printr-o manifestare
Gust acru, arsuri la stomac,
bruscă, o izbucnire;
regurgitări acide
Sunt însoţite de contracţii
Copilul poate fi irascibil
musculare abdominale;
deoarece il doare burtica şi simte
o arsură sau o iritatie la nivelul
Se elimină practic tot conţinutul
esofagului;
stomacului (alimentele ingerate
împreună cu sucul gastric);
Pot aparea tulburări de somn;
 
Frecvent sunt însoţite de
În cazurile severe apar vărsături
hipersalivaţie, transpiraţii;
cu sînge (reflux patologic);
De obicei dispare după primul an
la copiii care sug repede,
de viaţă, atunci cînd muşchii se
înghiţînd mult
vor dezvolta.
aer;                           

Exista factori care pot declansa sau influenta episoadele de regurgitatii si severitatea simptomelor
determinate de reflux:

 pozitia inadecvata in timpul alaptarii - sugarul nu trebuie alimentat in pozitie culcata ci

trebuie inclinat intre 30-45 grade ( pentru bebelusii care nu isi sustin inca capul), respectiv
 pozitie verticala pentru sugarul mai mare capabil sa stea in fundulet. În poziţia respectivă,
hrana va ajunge mai uşor în stomăcelul micuţului şi va fi digerată treptat. După masă copilul
trebuie să stea liniştit în această o perioadă.


 trebuie evitata supraalimentarea si mai ales suptul rapid. Durata normala a unui supt
trebuie sa fie de  aproximativ 15-20 min.   
 mesele trebuie sa fie dese si reduse cantitativ altfel creste frecventa regurgitarilor
 lipsa eructatiei dupa masa - obligatoriu dupa fiecare masa trebuie eliminat aerul inghitit
 dupa-masa fiecare masa trebuie sa se evite manipularea sugarului, timp de cel putin 30
minute
 de evitat culcarea acestuia pe burtica imediat dupa mancare (factor ce favorizeaza refluxul
prin cresterea presiunii intraabdominale)
 planul patutul este recomandat sa fie inclinat la ~ 30 grade

        Obiectivul major este acela de a elimina posibilele consecinte ale refluxului cu protejarea
mucoasei de actiunea acidului gastric. In general refluxul functional dispare in jurul varstei de 6 luni
prin modificarea posturii si prin introducerea meselor mai solide. De cele mai multe ori nu necesita
tratament medicamentos, cel mult igieno-dietetic.  In cazul in care devine mofturos, agitat, refuza
alimentatia, plange cand vreti sa ii dati de supt plange imediat dupa masa sau chiar in timpul mesei,
apar tulburari de somn, varsaturi, hipersalivatie, dureri abdominale in mod repetat in timpul sau la
scurt timp dupa masa, tuse cronica cu predominanta nocturna aparuta dupa regurgitare, raguseala ,
sughit, weezing ( tulburare a respiratiei asemanatoare cu suieratul trenului) atunci consultati medicul
de familie pentru investigatii suplimentare urmate de cele mai multe ori de tratament medicamentos.

Tratamentul:
 Medical - postural – mentinere in pozitie semisezanda
- calitatea alimentatiei – cantitate mica, alimente cu consistenta crescuta
 Medicamentos – terapia farmacologica adecvata determina disparitia simptomelor, vindecarea si
mentinerea remisiunii pe termen lung concomitent cu prevenirea aparitiei complicatiilor.
- antagonisti de H2 - Cimetidina, Ranitidina
- prokinetice - cisaprid
- inhibitori ai pompei de protoni – omeprazol, esomeprazol, pantoprazol
 Chirurgical – fundoplicatura Nissen

ATENTIE!!!

Daca apar urmatoarele simptome prezentati-va de urgenta la medicul de familie sau pediatru!
• Abdomen umflat şi moale.
• Convulsii
• Vărsături severe şi persistente care continuă mai mult de 24 de ore.
• Sînge sau o substanţă verzuie (bilă) în vomă.
• Vomă violentă şi persistentă într-un interval de o jumătate de oră după masă
• Copilul este palid, absent, nu răspunde la stimulii obişnuţi, este ameţit, are momente de pierdere a
cunoştinţei, sau dimpotrivă, este  agitat, plînge sau ţipă fără să se poată opri şi are dureri intense.