Domeniul pregătirii de bază: Turism şi alimentaţie

CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

DENUMIRE CDL: Activităţi de organizare în domeniul turism şi alimentaţie

TIPUL: ALTĂ DISCIPLINĂ
CLASA: a IX-a
NR. ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: 30 ore
DURATA: 3 săptămâni
PROFESOR: BUJOR GABRIELA

1. ARGUMENT

Modulul este specific domeniului de pregătire Turism şi alimentaţie, domeniu care

asigură pregătirea de specialitate pentru cei interesaţi să îşi desfăşoare activitatea profesională în
unităţile de cazare şi alimentaţie(calificările: bucătar, cofetar-patiser, ospătar care permit accesul
la calificările: tehnician în gastronomie, organizator banqueting).
În programele şcolare pentru liceu, apar explicit liste separate cu valori şi atitudini vizate
de fiecare obiect de studiu în parte. Ele acoperă întregul parcurs al învăţământului liceal şi
orientează dimensiunile axiologică şi cea afectiv-atitudinală aferente formării personalităţii.
Valorile şi atitudinile au o importanţă egală în reglarea procesului educativ ca şi
competenţele, dar se supun altor criterii de organizare didactico-metodică şi de evaluare.
Rezolvarea de probleme şi organizarea locului de muncă sunt unităţi de competenţe cheie
dobândite ca urmare a parcurgerii modulului IV denumit „Activităţi de organizare în
domeniul turism şi alimentaţie”. Acesta are o structură elastică, deci poate încorpora, în orice
moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.
Curriculumul în dezvoltare locală este elaborat într-un cadru de parteneriat între şcoală şi
comunitate şi are în vedere:
 Resursele locale pentru instruire(baza materială a şcolilor, cadrul de colaborare cu
agenţii economici)
 Cerinţele locale pentru pregătirea în diverse calificări, care să servească
activităţilor desfăşurate în zonă.
Scopul curriculumului în dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:
 Lărgirea domeniului ocupaţional dar şi adâncirea competenţelor cheie, alături de
competenţele personale şi cele sociale: comunicarea, lucrul în echipă, gândirea
critică, asumarea responsabilităţilor, creativitatea şi spiritul antreprenorial;
 Dobândirea cunoştinţelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii
pornind de la formarea profesională într-o calificare;
 Promovarea valorilor democratice în curriculum, care să le permită viitorilor
absolvenţi să devină cetăţeni ai unei societăţi deschise.
În viziunea noii proiectări curriculare profesorul are libertatea de a alege metodele şi
tehnicile didactice, de a propune noi activităţi de învăţare în măsură să asigure atingerea
competenţelor din SPP, acesta individualizând şi particularizând procesul didactic la specificul
clasei. De asemenea se va urmări permanent respectarea normelor de sănătatea şi securitatea
muncii.
2. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL

o Rezolvare de probleme
o Organizarea locului de muncă

TABEL DE CORELARE A UNITĂŢII DE COMPETENŢĂ CU COMPETENŢELE

Nr. Unitate de Competenţe Criterii de performanţă
crt. competenţă
1. 10. Rezolvare 1. Identifică probleme simple (a) Detectarea unor situaţii problematice
de probleme (b) Descrierea caracteristicilor problemei
(c) Formularea problemei în funcţie de
caracteristicile determinate
2. Alcătuieşte şi aplică un (a) Identificarea unei alternative de
plan de rezolvare a unei rezolvare a problemei
probleme simple (b) Alegerea soluţiei optime de rezolvare a
problemei
(c) Întocmirea planului de rezolvare a
problemei
(d) Aplicarea planului de rezolvare a
problemei în contextul determinat
3. Verifică rezultatele (a) Compararea rezultatului obţinut cu
obţinute în urma aplicării rezultatul planificat
planului de rezolvare a unei (b) Aprecierea rezultatului obţinut în urma
probleme simple comparării
(c) Aplicarea rezultatului obţinut în situaţii
similare

7. Organizarea 1. Asigură ordinea şi (a) Selectarea mijloacelor de muncă

locului de curăţenia la locul de muncă
muncă
2. Aplică principiile
ergonomice în organizarea
locului de muncă
3. Foloseşte instrucţiunile de
lucru pentru îndeplinirea
sarcinilor
(b) Ordonarea mijloacelor specifice
activităţii curente
(c) Întreţinerea curăţeniei la locul de muncă
(a) Explicarea principiilor ergonomice de
bază
(b) Măsuri individuale de reducere a
efortului fizic
(c) Menţinerea microclimatului optim de la
locul de muncă
(a) Utilizarea instrucţiunilor de lucru în
funcţie de sarcinile date
(b) Verificarea individuală a realizării
sarcinii date pe baza instrucţiunilor de lucru
(c) Corectarea erorilor de realizare a
sarcinilor de lucru, pe baza instrucţiunilor
3. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
Nr. Unitate de Competenţe Conţinuturi(Detalieri) Activităţi de
crt. competenţă învăţare
1. Organizarea 1. Asigură ordinea I. Reguli de igienă la nivelul Discuţii de grup
locului de şi curăţenia la sălii de servire: aerisirea sălii, privind aplicarea
muncă locul de muncă ştergerea prafului, fixarea regulilor de igienă
meselor şi a moltonului
Operaţii de fixare a
meselor şi a
moltonului
2. Aplică II. Dotarea cu mobilier
principiile adecvat, iluminarea, ventilaţia, Demonstraţii privind
ergonomice în participarea la decorarea şi aplicarea principiilor
organizarea intimizarea sălii de servire ergonomice
locului de muncă

3. Foloseşte III. Operaţiuni de aranjare a

instrucţiunile de mesei, aducerea şi aşezarea Operaţii de
lucru pentru obiectelor de inventar identificare şi
îndeplinirea necesare servirii şi consumării aranjare a obiectelor
sarcinilor preparatelor şi băuturilor de inventar necesare
Respectarea succesiunii efectuării mise-en-
etapelor de efectuare a place-ului
curăţeniei
2. Rezolvare de 1. Identifică IV. Unităţi de măsură folosite Calcule simple
probleme probleme simple în realizarea reţetelor folosind unităţi de
Aplicaţii în spaţiul de măsură
producţie: gramaje, volume,
proporţii în reţete
2. Alcătuieşte şi V. Noţiuni simple despre Discuţii dirijate pe
aplică un plan de nutriţie teme de nutriţie
rezolvare a unei VI. Avantaje şi dezavantaje
probleme simple nutriţionale ale principalelor Studii comparative
grupe de materii prime pe teme de nutriţie
Aplicaţii – necesar nutritiv P,
L, G zilnic Calcule de valoare
Calculul valorii calorice a calorică a alimentelor
3. Verifică alimentelor
rezultatele VII. Asigurarea raţiei calorice Exemplificări de
obţinute în urma zilnice prin exemple de meniuri zilnice
aplicării planului meniuri
de rezolvare a Aplicaţii /Analize comparative Discuţii de grup
unei probleme privind asigurarea
simple raţiei calorice zilnice
pentru categorii
diferite de
consumatori

Analizarea
rezultatelor în funcţie
de valorile
recomandate
4. SUGESTII METODOLOGICE
Pentru atingerea competenţelor stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a
dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp.
Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic,
toţi elevii să dobândească competenţele necesare.
În strategia didactică profesorul poate utiliza o paletă largă de metode. Se recomandă
metodele centrate pe elev care să implice elevul în procesul de formare. Elevii învaţă mai bine
dacă aud informaţiile, văd demonstraţiile şi ilustraţiile, discută informaţiile şi ideile,
experimentează şi practică tehnicile.
Ei devin astfel membrii unei reţele de comunicare, se simt în largul lor, îşi împărtăşesc
experienţele, pun întrebări, colaborează cu ceilalţi, îşi asumă riscuri, participă activ la propriul
proces de instruire şi educare. Profesorul are doar rolul de facilitator, comunicator, colaborator şi
organizator. El are răbdare, lucrează la acelaşi nivel cu elevii şi respectă ideile şi experienţele
participanţilor.
Se vor promova metode de predare - învăţare activ participative, centrate pe elev, care
duc la rezolvarea problemei puse în discuţie.
Metodele de participare activă au meritul de a genera contexte în care se manifestă
diferenţele, ca şi în viaţa de toate zilele. Aplicarea lor duce la provocări ale indivizilor de a+şi
reorganiza experienţele ca urmare a participării active la viaţa de grup.
Se pot utiliza metode ca: observaţia, conversaţia, munca independentă, simularea,
problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup – care stimulează spiritul critic,
creativitatea, studiul de caz, brainstormingul etc.
Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va urmări aplicarea cunoştinţelor la
probleme reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale
angajaţilor şi ale societăţii. Elevilor li se va permite să aplice propriul lor mod de înţelegere a
conţinutului realizând: proiecte, portofolii, discuţii în grup.
Se recomandă folosirea lucrului în echipă care facilitează procesul de învăţare. Această
metodă se poate aplica pentru verificarea între colegi(verificări şi evaluări ale lucrărilor între
colegi), joc de rol(elevii se ajută reciproc, iar profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă).
Procesul de evaluare continuă şi sumativă(finală) va avea în vedere gradul de însuşire a
competenţelor. Competenţele individuale din cadrul acestui modul nu vor fi supuse evaluării
finale în cadrul altor module. Acest lucru nu exclude exersarea şi dezvoltarea acestora şi prin
parcurgerea conţinuturilor altor module.
Promovarea unui modul este condiţionată de însuşirea tuturor competenţelor din tabelul
de corelare, evaluate conform specificaţiilor privind probele de evaluare prevăzute în SPP.
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în
cadrul acestui modul. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate
este lipsită de semnificaţie în cadrul acestei evaluări. Pentru evaluarea care presupune o probă
practică, un instrument de evaluare care poate fi utilizat este fişa de observare.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare:
o Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite
evaluarea atitudinilor faţă de o sarcină dată şi a comunicării;
o Autoevaluarea;
o Tema în clasă;
o Investigaţia.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
o Fişe de observare;
o Fişe de lucru.
5. MIJLOACE/DOTĂRI NECESARE pentru parcurgerea CDL-ului propus; alte
observaţii /sugestii metodologice pentru o cât mai completă dobândire a competenţelor
specifice identificate.
 Cataloage, reviste, albume;
 Dotări specifice unităţilor de alimentaţie;
 Alte dotări, care sunt identificate de cadrele didactice ca fiind necesare desfăşurării
activităţilor planificate.

6. BIBLIOGRAFIE

1. Nicolescu R. – Tehnologia activităţii în restaurante şi hoteluri – Editura Sport şi

Turism 1981
2. Stavrositu Stere – Arta serviciilor în restaurante, baruri şi hoteluri – Editura
Dobrogea 2003
3. Gal A.M., Teodorescu G.F. – Dicţionar gastronomic – Editura Petcom, Sibiu 2000
4. Nicolescu R. – Tehnologia restaurantelor – Editura Inter-Rebs, Bucureşti 1998
5. Olaru M. ş.a. – Studiul calităţii produselor şi serviciilor - Editura Economică
Preuniversitaria, Bucureşti 2000
6. Stavrositu S. – Ghid profesional în alimentaţia publică – Editura Tehnică, Bucureşti
1998
7. Tabele compoziţii chimice
8. Colecţii reviste
9. Album literar gastronomic