CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

CLASA a X-a

LICEU TEHNOLOGIC

Profil : SERVICII

Domeniul pregătirii de bază: Alimentaţie

2013
GRUPUL DE AUTORI:

 Marcoci Andreea –Colegiul Tehnic de Comunicaţii “Nicolae Vasilescu-Karpen”

Domeniul pregătirii de bază: Alimentaţie

 CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

DENUMIRE CDL: Bussines Banqueting

TIPUL: ALTĂ DISCIPLINĂ
CLASA: a X-a
NR. ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: 30 ore
DURATA: 3 săptămâni
PROFESOR: MARCOCI ANDREEA

“Şcoala nu poate avea decât două scopuri. Primul e să dăm copilului cunoştinţele generale de care,
bineînţeles, va avea nevoie să se servească: aceasta este instrucţia. Cealaltă e să pregătim copilul de
azi pentru omul de mâine, şi aceasta este educaţia.” 
Gaston Berge

Adaptarea la noile cerinţe ale economiei de piaţă, presupune însuşirea acelor competenţe
care să dezvolte în rândul elevilor înaltul profesionalism, iniţiativa,
perspicacitatea, abilitatea de a opera eficace într-un cadru economic dinamic
şi concurenţial.
Un organizator banqueting va desfăşura activităţi privind organizarea serviciilor de
protocol, planificarea activităţilor de servire în bar şi în restaurant şi realizarea unei decontări
operative privind serviciile prestate.  De exemplu un şef de sală, persoana care îi are în subordine
pe ospătari şi se ocupă cu detaliile anumitor evenimente (nunţi, botezuri, mese festive, zile
onomastice, etc).
Cunoaşterea de către elevi a exigenţelor pieţii muncii şi a mecanismelor acesteia,
îmbunătăţirea capacităţilor de autoevaluare şi obiectarea lor depinde de comunicare eficientă, vor
facilita buna integrare socio-profesională elevilor absolvenţi.
Totodată, stimularea creşterii capacităţilor de adaptare, a elevilor la noile cerinţe care se
generalizează pe piaţa muncii (iniţiative, responsabilitate, eficienţă personală, autonomie), vor
sprijini semnificativ găsirea mai uşoară a unui viitor loc de munca sau crearea acesteia. Şansele de
a învăţa, de a progresa şi de a se perfecţiona sunt extrem de importante pentru satisfacţia
individului cu privire la locul de muncă. Cei care au slujbe obişnuite, monotone, de rutină sunt de
obicei mai nemulţumiţi la serviciu decât cei care au servicii interesante, asigurându-le posibilitatea
de a învăţa lucruri noi şi de a progresa. Acestea din urmă tind să se dedice mai mult sarcinilor
primite, echipei şi organizaţiei dând prin urmare rezultate mai bune.
Procesul de planificare a evoluţiei şi a perfecţionării îi ajută pe indivizi sa-şi estimeze
competenţa în mod realist şi să-şi identifice apoi abilităţile, experienţa şi aspectele care necesită
îmbunătăţiri. Membrii pot colabora în stabilirea mijloacelor prin care să progreseze şi să se
perfecţioneze şi în acordarea feedback-ului legat de deprinderi şi puncte tari. Planificarea
progresului şi perfecţionarea bazate pe echipă, are un efect pozitiv şi asupra înţelegerii din grup,
determinăndu-i pe toţi să cunoască necesitaţile, obiectivele, valorile şi performanţele colegilor.
Putem începe acest proces cerându-le membrilor să-şi enumere principalele deprinderi şi
puncte tari sau slabe ale lor sau ale colegilor. Astfel echipa are posibilitatea de a ridica şi de a
răspunde la nişte probleme importante: Ce deprinderi vor să-ţi cultive membrii? Ce aptitudini
tehnice sau profesionale vor să-şi îmbunataţească? Au aceştia şanse de a se dezvolta la locul actual
de muncă? Cum poate primi echipa instruirea sau sprijinul necesar in această privinţă? Cum îi
susţine grupul pe indivizi să obţină oportunităţile de instruire şi perfecţionare pe care le vor?
Este util ca membrii echipei să se gândească la modalităţi de a-şi extinde şi complica
rolurile pentru ca ele să le aducă mai multă împlinire, mai multe satisfacţii.
Exista cinci trăsături principale ale unei slujbe care pot fi îmbunatăţite: diversitatea
deprinderilor, identitatea, semnificaţia sarcinii, autonomia si feedback-ul, referitor la sarcini
Cercetările arată că elevii care realizează sarcini de invăţare prin cooperare în grup tind să
aibă :
 performanţe şcolare mai bune
 un număr mai mare de competenţe sociale pozitive
  mai buna înţelegere a cerinţelor şi a deprinderilor pe care şi le formează
Munca este vazută de om nu numai ca un simplu mijloc de obţinere a celor necesare, dar şi
ca prilej de satisfacţie.
Factorii decizionali în alegerea carierei sunt multipli. O carieră profesională depinde în
mare măsură de calităţile, de performanţele lui de studiu aprofundat, cunoştinţele acumulate în
şcoală. Cu certitudine, cine are o baza solidă de cunoştinţe va avea success în orice îşi propune în
viaţă.
Curriculum-ul este bazat pe competenţe specifice,cheie şi generale, competenţe construite în
conformitate cu Standardele de Pregătire Profesională. Maistrul instructor va urmări dezvoltarea
acestor competenţe prin intermediul conţinuturilor ştiinţifice iar evaluarea elevilor se va axa pe
demonstrarea dobândirii competenţelor.
Scopul acestui modul este de a oferi elevilor cunoştinţe, abilităţi în vederea pregătirii pentru
tranziţia de la şcoală la locul de muncă, cât şi pentru integrarea în procesul muncii.
Competenţele specifice sunt repartizate astfel : tranziţia de la şcoală la locul de munca şi lucrul
in echipa

2. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL

 o Tranziţia de la şcoală la locul de muncă
o Lucrul în echipă

TABEL DE CORELARE A UNITĂŢII DE COMPETENŢĂ CU COMPETENŢELE

Nr. Unitate de Competenţe Criterii de performanţă
crt. competenţă
1 Lucrul in a) Îşi precizeazã poziţia într-o echipã
echipă de lucru pe baza activitãţilor desfãşurate
1. Identifică sarcinile şi b) Îşi asumã rolurile care îi revin în
resursele necesare pentru echipã
atingerea obiectivelor c) Colaboreazã cu membrii echipei
pentru îndeplinirea sarcinilor
(a) Perceperea poziției individuale fațã de
ceilalți
2. Îşi asumă rolurile care (b) Asumarea atitudinilor constructive în
îi revin în echipă grup
(c) Efectuarea unor acțiuni inițiate în grup
(d) Asumarea rezultatelor de echipã
(a) Recunoașterea competenței membrilor
3. Colaborează cu membrii echipei
echipei pentru îndeplinirea (b) Corelarea propriilor sarcini cu cele ale
sarcinilor echipei
(c) Manifestarea spiritului de întrajutorare
1. Își evalueazã nivelul (a) Dezvoltã o atitudine pozitivã de tipul
de pregãtire în raport cu “pot face la locul de muncã”
cerințele unui loc de muncã (b) Rãspunde solicitãrilor pentru activitãți
suplimentare
(c) Semnaleazã apariția unor situații
neprevãzute.
(a) Respectarea cerințelor din sarcina
2. Își asumã primitã
2. Tranziţia de la responsabilitatea fațã de (b) Acceptarea responsabilitãților în cadrul
şcoală la locul sarcina primitã echipei
de muncă (c) Încadrarea în cerințe de timp și calitate
(a) Obținerea de informatii despre noutãțile
3. Se instruiește de la locul de muncã
continuu în vederea (b) Selectarea informațiilor privind
îmbunãtãțirii propriei necesitatea auto-instruirii
performanțe (c) Luarea unor decizii pentru îmbunãtãtirea
propriei performanțe

4. Manifestã mobilitate a) Obținerea informațiilor despre ocupațiile

posibile in domeniul de pregãtire
ocupaționalã fațã de
(b) Selectarea ofertelor de locuri de muncã
schimbãrile de pe piața
conform pregãtirii dobândite
muncii
(c) Formularea unor opțiuni profesionale cu
asistențã de specialitate

3. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

Nr. Unitate de Competenţe Conţinuturi(Detalieri) Activităţi de
crt. competenţă învăţare
1. Lucrul în 1.Identificaă 1. Obţinerea preparatelor cu Discuţii de grup
echipă sarcinile si grad redus de complexitate privind aplicarea
resursele necesare regulilor de igienă
pentru atingerea 2. Servirea băuturilor Calcularea
obiectivelor necesarului de
materii prime in
3. Serveşte preparatele şi funcţie de preparat
2.Işi asumă băuturile în unităţile de Dozarea materii lor
rolurile care îi alimentaţie prime şi
revin in echipa semipreparatelor în
4.Debarasează mesele în sala funcţie de preparat
de servire Aranjează
preparatele în
3. Colaborează 5. Respectă conduita vederea servirii
cu membrii profesională în relaţia cu Pregătirea
echipei pentru consumatorii semipreparatelor
îndeplinirea culinare şi de
sarcinilor cofetărie –patiserie
Preparate cu grad
redus de
complexitate
2. Tranziţia de la Sarcini modificate
şcoală la locul 1.Obţinerea preparatelor cu sau adăugate, utilaje
de muncă grad redus de complexitate și echipamente noi.
1.Își evalueazã
nivelul de 2. Servirea băuturilor Responsabilitatie de
pregãtire în raport îndeplinire a sarcinii
cu cerinţele unui 3. Serveşte preparatele şi primite, relații de
loc de muncã băuturile în unităţile de colaborare .
alimentaţie
Studiu individual,
2.Își asumã 4.Debarasează mesele în sala participare la
responsabilitatea de servire programe de formare
fațã de sarcina continua, invatare
primitã 5. Respectă conduita informala.
profesionala în relaţia cu
consumatorii Obţine informaţii din
oferta agentilor
economici, aviziere,
agenţii specializate,
consiliere privind
formularea unor
opţiuni profesionale
.

3.Se instruiește 1. Evaluarea posibilităţilor de

continuu în derulare a unei afaceri proprii Planul de afaceri și
vederea şi profitabile, luând în problemele aplicării
îmbunãtãțirii considerare interesele acestuia.
propriei comunităţii. Resursele necesare
performanțe derulării unei
2.Recunoaşte documentele de
 evidenţă operativă din afaceri(financiare,
4. Manifestã unităţile de alimentaţie şi de materiale, umane).
mobilitate hotelărie
ocupaționalã fațã 3. Utilizează documentele de
de schimbãrile de evidenţă operativă din
pe piața muncii alimentaţie

SUGESTII METODOLOGICE

Pentru atingerea competenţelor stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta
anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp.
Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic,
toţi elevii să dobândească competenţele necesare.
În strategia didactică profesorul poate utiliza o paletă largă de metode. Se recomandă
metodele centrate pe elev care să implice elevul în procesul de formare. Elevii învaţă mai bine dacă
aud informaţiile, văd demonstraţiile şi ilustraţiile, discută informaţiile şi ideile, experimentează şi
practică tehnicile.
Ei devin astfel membrii unei reţele de comunicare, se simt în largul lor, îşi împărtăşesc
experienţele, pun întrebări, colaborează cu ceilalţi, îşi asumă riscuri, participă activ la propriul
proces de instruire şi educare. Profesorul are doar rolul de facilitator, comunicator, colaborator şi
organizator. El are răbdare, lucrează la acelaşi nivel cu elevii şi respectă ideile şi experienţele
participanţilor.
Se vor promova metode de predare - învăţare activ participative, centrate pe elev, care duc
la rezolvarea problemei puse în discuţie.
Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale
elevilor, pe exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului în
coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de
idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete;
însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă
Metodele de participare activă au meritul de a genera contexte în care se manifestă
diferenţele, ca şi în viaţa de toate zilele. Aplicarea lor duce la provocări ale indivizilor de a-şi
reorganiza experienţele ca urmare a participării active la viaţa de grup.
Se pot utiliza metode ca: observaţia, conversaţia, munca independentă, simularea,
problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup – care stimulează spiritul critic,
creativitatea, studiul de caz, brainstormingul etc.
Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va urmări aplicarea cunoştinţelor la probleme
reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale
societăţii. Elevilor li se va permite să aplice propriul lor mod de înţelegere a conţinutului realizând:
proiecte, portofolii, discuţii în grup.
Se recomandă folosirea lucrului în echipă care facilitează procesul de învăţare. Această
metodă se poate aplica pentru verificarea între colegi(verificări şi evaluări ale lucrărilor între
colegi), joc de rol(elevii se ajută reciproc, iar profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă).
Procesul de evaluare continuă şi sumativă(finală) va avea în vedere gradul de însuşire a
competenţelor. Competenţele individuale din cadrul acestui modul nu vor fi supuse evaluării finale
în cadrul altor module. Acest lucru nu exclude exersarea şi dezvoltarea acestora şi prin parcurgerea
conţinuturilor altor module.
 Promovarea unui modul este condiţionată de însuşirea tuturor competenţelor din tabelul de
corelare, evaluate conform specificaţiilor privind probele de evaluare prevăzute în SPP.
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în
cadrul acestui modul. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate
este lipsită de semnificaţie în cadrul acestei evaluări. Pentru evaluarea care presupune o probă
practică, un instrument de evaluare care poate fi utilizat este fişa de observare.
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care profesorul
va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii
şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi :
A. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării.
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
a. Fişe de observaţie;
b. Fişe test;
c. Fişe de lucru;
d. Fişe de autoevaluare;
e. Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi
de tip rezolvare de probleme.

B. Finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.

Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:

 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
 Mini-monografii contabile, care să aibă la bază exemple pentru fiecare categorie de
document de evidenţă primară în alimentaţie

5. MIJLOACE/DOTĂRI NECESARE pentru parcurgerea CDL-ului propus; alte observaţii

/sugestii metodologice pentru o cât mai completă dobândire a competenţelor specifice
identificate.
 Cataloage, reviste, albume;
 reviste de specialitate în domeniul turism şi alimentaţie
 echipamente specifice activităţilor desfăşurate la nivelul holului hotelului (se pot regăsi la
nivelul unităţii şcolare sau vor fi puse la dispoziţie în baza parteneriatelor cu agenţii
economici din domeniu)
 Dotările specifice sălilor de clasă;
 Literatură de specialitate şi documente specifice: Legislaţia privind protecţia consumatorilor,
buletine de analiză, fişe tehnologice, albume şi cataloage, reviste de specialitate, etc;
 Aparatură pentru multiplicarea fişelor de lucru, de evaluare şi a altor materiale necesare
activităţii la clasă; (calculator, imprimantă, videoproiector)
  Reţetare, fişe de documentare;
 Materii prime de origine vegetală, materii prime de origine animală, băuturi nealcoollice şi
alcoolice;
 Vase, ustensile, utilaje specifice unităţii de alimentaţie publică;
 Legea contabilităţii nr.82/1991;
 Imprimate ale documentelor utilizate în contabilitate: aviz de însoţire a mărfii, factură, fişă
de magazie, notă de plată, bon de consum, notă de comandă, borderou, raport zilnic de
gestiune, monetar, registru de stocuri, notă de recepţie, bon de predare-transfer-restituire,
declaraţie de inventar, bon de predare-transfer-restituire;
 Alte tipuri de dotări, identificate de cadrele didactice ca fiind necesare pentru activităţile
planificate

6. BIBLIOGRAFIE

1. Dumitrana M., Jalbă L., Duţă O.(2008) – Contabilitatea în comerţ şi turism, Bucureşti:
Editura Universitară;
2. Lupu N. (2005) – Hotelul – economie şi management, Bucureşti: Editura All Beck
3. Negruţiu M., Dumitrana M., Bîrsan L.L.(1998) – Contabilitatea în comerţ şi turism,
Bucureşti: Editura Maxim;
4. Tulvinschi M.(2003) – Contabilitatea în comerţ şi turism, Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică;
5. *** Legea Contabilităţii nr.82/1991
6. *** ORDIN nr. 3.512 din 27 noiembrie 2008 privind documentele financiar-contabile
7. *** Regulamentul privind aplicarea Legii Contabilităţii
8. www.conta.ro
9. www.mfinante.ro
10. Brumar, Constanţa (2006) – A B C – ul ospătarului, Bucureşti: Ed. Diasfera;
11. Capotă, Valentina, ş.a. (2008) – Alimentaţie publică, manual pentru clasa a X – a,
Bucureşti: Editura CD Press
12. Dobrescu, Emilian (2006) – Tehnica servirii consumatorilor, cls. XI-XII, Bucureşti: Ed.
Didactică şi Pedagogică R.A.;
13. Florea, Constantin, ş.a. (2004) – Manualul directorului de restaurant, Bucureşti: Editura
THR-CG;
14. Nicolescu, Radu (1998) – Tehnologia restaurantelor, Bucureşti: Editura Inter-Rebs;
15. Stavrositu, Stere (2006) – Arta serviciilor în restaurante, baruri, gastronomie, hoteluri,
pensiuni turistice, Bucureşti: Fundaţia Arta serviciilor în turism.
16. Brumar, Constanţa (2006) – A B C – ul bucătarului, Bucureşti: Ed. Diasfera;
17. Brumar, Constanţa şi colab. (2006) – Tehnologia Culinara cls. a IX – a, Bucureşti: Ed.
Didactică şi Pedagogică R.A.;
18. Brumar, Constanţa şi colab. (2006) – Tehnologia Culinara cls. X-XII: Bucureşti: Ed.
Didactică şi Pedagogică R.A.;
19. Capotă, Valentina, ş.a. (2008) – Alimentaţie publică, manual pentru clasa a X – a,
Bucureşti: Editura CD Press
20. Dincă, Cristian şi colab. (2006) – Tehnician în turism, Bucureşti: Ed. Didactică şi
Pedagogică R.A.;
21. Dincă, Cristian şi colab. (2006) – Calificarea profesionala Bucătar, manualul pentru clasa
XI an de completare, Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică R.A.
22. Florea, Constantin, ş.a. (2004) – Manualul directorului de restaurant, Bucureşti: Editura
THR-CG;
23. Nicolescu, Radu (1998) – Tehnologia restaurantelor, Bucureşti: Editura Inter-Rebs.