Sunteți pe pagina 1din 14

CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

Clasa a X-a

LICEU TEHNOLOGIC

CICLUL INFERIOR AL LICEULUI

DOMENIUL DE PREGĂTIRE DE BAZĂ: Fabricarea produselor din lemn

DOMENIUL PREGĂTIRE GENERALĂ : Fabricarea produselor din lemn

1
CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

1. Titlul modulului : Realizarea şi montarea şipcilor pentru


băncuţele din curtea şcolii

CICLUL INFERIOR AL LICEULUI


DOMENIUL DE PREGĂTIRE DE BAZĂ: Fabricarea produselor din lemn
DOMENIUL PREGĂTIRE GENERALĂ : Fabricarea produselor din lemn

2. Notă introductivă

Curriculumul în dezvoltare locală presupune participarea şi eforturile reunite ale mai


multor factori implicaţi în procesul de educaţie: elevi, cadre didactice, părinţi, parteneri
sociali (agenţi economici, instituţii/organizaţii locale sau regionale, etc ). Opţiunea pentru o
astfel de componenţă a curriculumului se integrează strategiei de descentralizare, conform
căreia autorităţile publice locale trebuie să joace un rol important în învăţământul profesional
şi tehnic datorită responsabilităţii şi angajamentelor pe care le au faţă de cetăţeni.
Curriculumul de dezvoltare locală este elaborat într-un cadru de parteneriat între
şcoală şi comunitate şi are în vedere:
• resursele locale pentru instruire ( baza materială a şcolilor, cadrul de colaborare cu agenţii
economici )
• cerinţele locale pentru pregătirea în diverse calificări, care să servească activităţilor
economice desfăşurate în zonă.
Scopul curriculumului de dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:
•să rezolve o problemă reală la un loc de muncă ;
• să aleagă soluţia optimă de rezolvare a unei probleme - cum să realizeze scheletul
metalic al adăpostului pentru utilajele agricole din dotare
• să lucreze , să comunice cu colegii , profesorii , maiştrii şi partenerii economici
• să lucreze cu clienţi reali, cu informaţii reale şi cu resurse reale
• să- şi asume responsabilitatea pentru deciziile luate
• să selecteze şi să ordoneze mijloacele de muncă necesare
• să întreţină curăţenia la locul de muncă
• să lucreze şi să contribuie la atingerea unui set de scopuri si obiective ale echipei
• să demonstreze iniţiativă si să contribuie la obţinerea rezultatelor
• să recunoască competenţele si punctele forte ale celorlalţi contribuind astfel la clădirea unei echipe
eficiente.
• să înţeleagă rolul greşelilor si al conflictelor in promovarea dezvoltării echipei
• să se încadreze în cerinţele locului de muncă
•să se instruiască continuu în vederea îmbunătăţirii propriei performanţe
Prin unităţile de competente : Lucru în echipă şi Tranziţia de la şcoală la locul
de muncă elevul va fi solicitat în multe activităţi practice care îi vor stimula creativitatea si
vor duce la o lărgire semnificativă a experienţei şi aplicarea cunoştinţelor dobândite.
Abilităţile dobândite in cadrul nivelului I se vor continua la nivelul II si elevii vor
putea să - si găsească mai uşor un loc de muncă iar trecerea de la şcoală la un loc de muncă
real va fi mai uşoară .

2
3 Lista competenţelor relevante pentru modul :

Unitate de competenţe Competenţe


I . LUCRUL ÎN ECHIPĂ 1. Îşi precizează poziţia într-o
echipă de lucru pe baza
activităţilor desfăşurate
2. Îşi asumă rolurile care îi
revin în echipă
3. Colaborează cu membrii
echipei pentru îndeplinirea
sarcinilor
1. Îşi evaluează nivelul de
pregătire în raport cu
cerinţele unui loc de muncă

2.Îşi asumă responsabilitatea


faţă de sarcina primită
II. TRANZIŢIA DE LA ŞCOALĂ LA LOCUL DE 3. Se instruieşte continuu în
MUNCĂ vederea îmbunătăţirii propriei
performanţe

4. Manifestă mobilitate
ocupaţională faţă de
schimbările de pe piaţa
muncii

Modulul „Instruire practică comasată” face parte din Curriculum de dezvoltare


locală (CDL). El poate fi parcurs independent de alte module de instruire, oferind elevilor
cunoştinţe şi abilităţi practice privind tranziţia de la şcoală la locul de muncă şi lucrul în
echipă. În afara conţinuturilor prevăzute în modulul prezentat, catedra tehnică din fiecare
unitate şcolară, de comun acord cu reprezentanţii agenţilor economici parteneri, va stabili
teme complementare şi conţinuturi necesare dobândirii altor competenţe cheie şi tehnice.
Fiind o structură elastică, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului
educativ, noi mijloace sau resurse didactice.
Este necesar ca strategiile pe care cadrele didactice le vor aplica să le ofere elevilor
posibilitatea de a se implica activ în procesul de instruire, de a dobândi cunoştinţe şi
deprinderi pe care să le poată folosi, fie pentru a accede spre nivele superioare de calificare,
fie pentru a se integra eficient la locul de muncă.

3
4.Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Titlul unităţii Competenţe Conţinuturi Situaţii de învăţare


de competenţă
1 2 3 4

Informatii de bază privind lucru


în echipă Studierea glosarului de termeni ce vor fi
- Ce reprezintă lucru în echipă întâlniţi in parcurgerea materialelor surselor
6. Lucrul în - Capacitatea de lucru în echipă de informare
- Etapele de dezvoltare ale unei -Exerciţii de stabilire a obiectului de
echipă 6.1 Îşi precizează poziţia într-o
echipe activitate al echipei
echipă de lucru pe baza -Împărţirea clasei în grupe
activităţilor desfăşurate Completarea fişelor ,, Plan de acţiune ,,
Criterii de stabilire a obiectului de
activitate al echipei : Realizarea
şipcilor pentru băncuţele din -Exerciţii de stabilire a sarcinilor membrilor
curtea şcolii. grupelor pentru completarea fişei
Sarcini în cadrul echipei :
- sarcinile proprii
- sarcini de lucru : (atribuţii,
relaţii de colaborare între membrii
echipei, relaţii ierarhice Completarea fişelor
- sarcinile celorlalţi membri ,, PLAN DE ACŢIUNE ,, şi CONTRACT
(sarcini realizate independent, DE ÎNVĂŢARE
sarcini realizate prin colaborare,
sarcini realizate în comun prin
intervenţii complementare) :

4
Cerinţele locului de muncă :
- program de lucru, regulament
9.1: Îşi evaluează nivelul de
de ordine interioară, Exerciţii de completare a fişei :
pregătire în raport cu cerinţele
CERINŢELE LOCULUI DE MUNCĂ
unui loc de muncă activităţile desfăşurate la locul
9. Tranziţia
de la şcoală la de muncă, instrucţiuni de
locul de Exerciţii de identificare a abilităţilor şi
muncă utilizare a utilajelor din dotare compararea acestora cu cele dobândite la
- organizare şi distribuire de instruire practică
sarcini, igienă şi securitatea a
muncii, relaţii de muncă Exerciţii de identificare punctelor tari şi
Abilităţi cerute : slabe în pregătire şi compararea acestora
- executarea de operaţii simple , cu cele ale locului de muncă
lucru în echipă
- abilităţi sociale şi tehnice

6.2Îşi asumă rolurile care îi revin


6. Lucrul în
în echipă
echipă Rolurile membrilor în cadrul Exerciţii de autoevaluare şi evaluare în
echipei : cadrul grupului , prin completarea fişei,:
- Poziţia individuală faţă de DECLARAŢIA COLEGULUI în
ceilalţi : inclus, exclus, subordonat activitatea de strîngere a informaţiilor
- Atitudini: de sprijin, implicare, privind locul de muncă
interes Raportarea finalizării sarcinilor şi
- Acţiuni: finalizare de sarcini, asumarea succesului sau eşecului
raportare de sarcini proprii,
organizarea unor evenimente în
grup
- Rezultate: succes, eşec
9. Tranziţia
de la şcoală la 9.2:Îşi asumă responsabilitatea
locul de faţă de sarcina primită
Cerinţe: Citirea , înţelegerea şi asumarea
muncă responsabilităţilor din fişa postului
5
a) fişa postului : realizarea şipcilor
din lemn . Completarea Fişei ,, ETAPELE
REALIZĂRII PROIECTULUI

Etapele de execuţie : Alegerea materialelor şi calculul pentru


1 . alegerea materialelor determinarea dimensiunilor .
- materii prime şi auxiliare Exerciţii de stabilire a operaţiilor
2. alegerea echipamentelor , necesare executării şipcilor din lemn
utilajelor şi instalaţilor Exerciţii de identificare a
3.alegerea S.D.V.- urilor necesare echipamentelor, utilajelor şi instalaţiilor
realizării şipcilor din lemn . necesare
3. pregătirea materialelor (măsurare, Compararea acestora cu utilajele din
debitare , prelucrare , şlefuire dotare şi realizarea listei cu cele care
,finisare ) trebuie aprovizionate
4. pregătirea locului pentru Identificarea locului de amplasare şi
asamblare pregătirea acestuia
5. asamblarea elementelor prin
imbinare.
b. instrucţiuni de exploatare a Exerciţii de citire , înţelegerea a
utilajelor pentru operaţii , instrucţiunilor de exploatare a utilajelor
dispoziţiile organizatorului de pentru operaţiile stabilite
proces (superiorul ierarhic)
6 cerinţele sistemelor de asigurare a Stabilirea indicatorilor de calitate care
calităţii trebuie să fie atinşi în execuţia şipcilor
din lemn ( aspect , siguranţă , timp, )
Responsabilităţi: de îndeplinire Exerciţii de însuşire a responsabilităţilor
a sarcinii primite în echipă, relaţii de în cadrul grupei şi stabilirea colegilor cu
care colaborează
6.3.: Colaborează cu membrii colaborare
echipei pentru îndeplinirea
6. Lucrul în
sarcinilor
echipă
Sarcini :
operaţii : Etapele de execuţie :
1 . alegerea materialelor
materii prime şi auxiliare
6
2. alegerea echipamentelor , Activităţi practice de realizare a şipcilor
utilajelor şi instalaţilor ( prin care recunoaşte competenţa membrilor
3.alegerea S.D.V.- urilor necesare echipei, corelează propriile sarcini cu cele
realizării şipcilor din lemn . ale echipei şi trebuie să manifeste spirit de
3. pregătirea materialelor (măsurare, întrajutorare .
debitare, prelucrare , şlefuire , finisare
4. pregătirea locului pentru asamblare
5. asamblarea elementelor prin
îmbinare.
b. instrucţiuni de exploatare a utilajelor
pentru operaţii , dispoziţiile
organizatorului de proces (superiorul
ierarhic) .
6.cerinţele sistemelor de asigurare
a calităţii

9.3. : Se instruieşte continuu în


vederea îmbunătăţirii propriei
performanţe
Exerciţii de autoevaluare .:
9. Tranziţia Ce ştiu ?
de la şcoală la Metode de îmbunătăţire a Ce nu ştiu ?
locul de performanţelor proprii Cum fac să ştiu ?
muncă Informarea :
- Surse de informare: informale
(şefi, colegi de echipă), aviziere,
mentor Completarea CHESTIONARULUI DE
Informaţii: din observaţii şi AUTOEVALUARE şi
recomandări ale grupului de lucru, DECLARAŢIE PERSONALĂ
din dispoziţiile organizatorului de
proces (şef) Studierea bibliografiei indicate de maistru
Decizii pentru îmbunătăţirea instructor ( manuale tehnice, seturi de
propriei performanţe: instrucţiuni şi orice fel de fişe de lucru
- studiu individual, participare care ar putea reprezenta o sursă
la programe de formare continuă, suplimentară de informare pentru un elev
învăţare informală care nu a dobândit competenţele cerute.)
9.4: Manifestă mobilitate
7
ocupaţională faţă de schimbările
de pe piaţa muncii Ocupaţiile posibile , in domeniul
de pregătire, datorită
9. Tranziţia schimbărilor de pe piaţa muncii Exerciţii de identificare din sursele de
informare a calificărilor noi apărute
de la şcoală la Informaţii :
Aplicarea unui chestionar agenţilor
locul de Surse de informare: COR, profile economici privind necesitatea introducerii
muncă ocupaţionale, structura unor noi calificări în nomenclatorul
calificărilor, centre de formare, meseriilor
agenţii specializate Discutarea acestor chestionare .
Selectare:din oferta agenţilor Completarea portofoliului cu aceste noi
economici, aviziere, agenţii ocupaţii .
specializate, consiliere, prin relaţii
interpersonale
Opţiuni profesionale :

8
5 Sugestii metodologice

Tabelul de corelare între competenţe şi conţinuturi , prezentat la punctul 4, specifică din ce unităţi de
competenţă provin competenţele care se agregă şi care sunt conţinuturile ce permit profesorului să
formeze , elevului să demonstreze şi evaluatorului să evalueze performanţa vizată de respectivele
competenţe
Conţinuturile modulului de instruire practică comasată sunt proiectate pentru 90 de ore (3
săptămâni a câte 30 de ore pe săptămână) şi vor fi programate, pe parcursul anului şcolar. Cadrele
didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în funcţie de:
 dificultatea acesteia
 nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit
 dotarea atelierelor şcolare şi a secţiilor de producţie ale agenţilor economici parteneri
 ritmul de asimilare a cunoştinţelor
 particularităţile de vârstă ale grupului instruit.

Se recomandă parcurgerea conţinuturilor în următoarea ordine:

1.Informatii de bază privind lucru în echipă


- Ce reprezintă lucru în echipă ?
- Capacitatea de lucru în echipă .
- Etapele de dezvoltare ale unei echipe .

2.Criterii de stabilire a obiectului de activitate al echipei : Realizarea şi montarea şipcilor din lemn
pentru băncuţele din curtea şcolii.

3.Sarcini în cadrul echipei :


- sarcinile proprii
- sarcini de lucru : (atribuţii, relaţii de colaborare între membrii echipei, relaţii ierarhice
- sarcinile celorlalţi membri (sarcini realizate independent, sarcini realizate prin colaborare, sarcini
realizate în comun prin intervenţii complementare)

4. Metode de îmbunătăţire a performanţelor proprii


Informarea :
- Surse de informare: informale (şefi, colegi de echipă), aviziere, mentor
Informaţii: din observaţii şi recomandări ale grupului de lucru, din dispoziţiile organizatorului de proces
(şef)
Decizii pentru îmbunătăţirea propriei performanţe:
- studiu individual, participare la programe de formare continuă, învăţare informală
-
5. Ocupaţiile posibile , in domeniul de pregătire, datorită schimbărilor de pe piaţa muncii
Informaţii :
Surse de informare: COR, profile ocupaţionale, structura calificărilor, centre de formare, agenţii
specializate
Selectare:din oferta agenţilor economici, aviziere, agenţii specializate, consiliere, prin relaţii
interpersonale
Opţiuni profesionale

9
- Procesul de predare –învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev
În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte şi modalităţi de lucru :
 Elevii preiau controlul asupra planificării necesare problemei de proiect , sub îndrumarea maistrului
instructor şi agentului economic
 Elevii stabilesc termenele de îndeplinire a fiecărei etape de executare a proiectului
 Maistrul instructor acţionează ca mentor şi instructor
Activităţile practice trebuie organizate şi desfăşurate astfel încât să aibă un caracter activ şi
centrat pe elev.
În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere:
1. diferenţierea sarcinilor şi a timpului alocat, prin:
 gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
 fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite;
 fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;
2. diferenţierea deprinderilor elevilor, prin:
 formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;
 Pentru atingerea obiectivelor proiectului şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea
 modulului se recomandă ca în acest proces să se utilizeze metode cât mai diverse , care să stimuleze
atenţia , interesul , participarea nemijlocită şi spiritul creativ al elevilor cum ar fi :
- Metode bazate pe acţiune : efectuare de lucrări practice )
- Metode explorative ( studii de caz, problematizarea ,simularea )
- Metode expozitive ( descrierea , exemplificarea ,explicaţia )
 Agentul economic şi profesorul joacă un rol activ în sprijinirea elevilor la locul de muncă – pun la
dispoziţia elevilor materiale, mijloacele de lucru , echipament de protecţie , asistenţă tehnică .
 Toţi participanţii (maistru , elevi, agent economic ) au un rol flexibil în procesul de evaluare : elevii
sunt observaţi şi monitorizaţi atât de maistru cât şi de agentul economic ; elevii pe tot parcursul
desfăşurării proiectului expun şi explică condiţiile de calitate prevăzute în procesul de execuţie
pentru satisfacerea cerinţelor de calitate
 Elevii sunt încurajaţi să gândească pe cont propriu , să ofere soluţii şi să întocmească singuri sau sub
îndrumare planuri de acţiune
 Elevii lucrând împreună în echipă sunt încurajaţi să joace roluri diferite în situaţii de echipă
( elevii vor juca rol dublu : client – executant )
 Elevii trebuie să-şi folosească cunoştinţele şi ceea ce au învăţat în situaţii de viaţă şi medii reale
( cunoştinţe de la ,, Educaţia şi drepturile omului ,, Educaţie tehnologică, Tehnologia lemnului ) –
Manifestarea unui comportament potrivit într-un context dat ( ex. îmbrăcăminte adecvată locului de
muncă, folosirea unui limbaj adecvat atât cu colegii cât şi cu profesorul respectiv, reprezentatul
agentului economic , punctualitate, seriozitate şi responsabilitate )

- Evaluarea este de tip continuu, corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare
care sunt precizate în SPP, corespunzător calificării pentru nivel 1 în domeniul mecanic

Plecând de la principiul integrării, care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor, acceptând
faptul că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea
competenţelor pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile, adaptându-le la specificul condiţiilor
de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate, pregătirea de fişe individuale pentru
elevii care au ritm lent de învăţare, utilizarea instrumentelor ajutătoare de instruire practică, aducerea de
laude chiar şi pentru cele mai mic progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori).
Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se
referă explicit la criteriilor de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate, iar ca metode de evaluare
recomandăm :

10
 observarea sistematică a comportamentului elevilor, care permite evaluarea conceptelor,
capacităţilor şi a atitudinilor faţă de o sarcină dată
 investigaţia
 autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele
educaţionale şi îşi poate impune / modifică programul propriu de învăţare
 metoda exerciţiilor practice
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
 fişe de observaţie
 fişe cu întrebări tip grilă, întrebări cu alegere multiplă, întrebări de completare
 fişe de lucru
 interviul
 tema de lucru
 chestionarul
 fişe de autoevaluare
 miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi
materialelor într-un raport
 portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de
înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor

 Elevii vor fi evaluaţi o singură dată .


La încheierea cu succes a unei evaluări este suficient un feedback de felicitare . În cazul unei încercări
nereuşite , este esenţială transmiterea unui feedback clar şi constructiv . Acesta trebuie să includă discuţii
cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces, identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare ,
precum şi sprijinul suplimentar de care are elevul nevoie
Reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument deşi locul de desfăşurare a evaluării poate fi modificat
 Planificarea evaluării trebuie să evite suprapuneri cu perioadele de evaluare de la celelalte module .
- În vederea evaluării execuţiei proiectului se vor avea în vedere următoarele criterii de evaluare
*Respectarea termenilor fixate pentru fiecare etapă a proiectului
*Satisfacerea cerinţelor de calitate impuse de standarde
*Respectarea normelor de protecţia muncii
*Manipularea şi utilizarea corectă a termenilor noi întâlniţi
*Manifestarea promptitudinii in ajutarea celorlalti membri ai echipei şi gasirea de solutii si şi obţinerea
unor rezultate bune .
Evaluarea se face prin următoarele metode :
*Diviziunea muncii în grup : fiecare membru al grupului se poate oferi sau poate fi desemnat să facă o
anumită activitate fiind apoi evaluat pe această bază pentru o parte a muncii
* Evaluarea contribuţiilor de către colegi : elevii pot primi o notă de grup care este distribuită în funcţie
de diversele etape sau elemente ale proiectului . Apoi grupul poate decide să dea fiecărui membru un
număr de procente peste sau sub media grupului pentru fiecare etape sau element
* scurt interviu individual : fiecare membru al grupului dă o idee în privinţa naturii şi mărimii
contribuţiei fiecărui membru la munca grupului
* portofoliul elevului realizat pe această perioadă

11
6. Resurse :
materiale
* cărţi de specialitate : Manual pentru pregătirea practică pentru Şcoala de Arte şi Meserii
EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ , RA

- Utilajul şi tehnologia mobilei şi a altor produse finite din lemn EDP 1991
 umane : elevi, profesori , agenţi economici , părinţi

 internet

12
Curriculum elaborat la nivel local
2. Formular stabilind sarcinile elevului – proiect local
1. Problema ce urmează a fi abordată
 Băncuţe pentru curtea şcolii –
Şcoala noastră a început amenajarea parcului din curtea şcolii. S-a constatat necesitatea
amenajării spaţiului verde cu băncuţe pentru elevi.
În urma discuţiilor cu administratorul şcolii şi cu directorul s-a constatat necesitatea
amenajării acestui spaţiu verde . Conducerea şcolii vrea o soluţie adecvată , adică
amenajarea acestui spaţiu .
.
Soluţia propusă este – realizarea şi montarea băncuţelor din şipci de lemn pentru curte
În acest scop se va proceda astfel :
- Elevii vor culege informaţii necesare pentru definirea problemei :din documente , din
experienţa proprie , din experienţa grupului de cunoscuţi
- Elevii se vor grupa în echipe stabilind atât sarcinile proprii cât şi sarcinile colegiilor de
echipă
- Elevii vor analiza problema pentru a-i stabili caracteristicile
- Elevii vor realiza o listă cu locurile de amplasare posibile
- Elevii vor realiza schiţe pentru aceste băncuţe ( dimensiuni şi materiale) - Elevii vor
stabili operaţiile necesare realizării scheletului
- Elevii vor alege soluţia optimă
- Completarea fişelor de către elevi a ,, planul de acţiune ,, astfel încât elevii vor şti ce trebuie
să facă în cadrul grupei
- Executarea produsului
- În acest sens elevii vor organiza locul de muncă adică vor identifica materialele , SDV-urile
necesare, şi vor stabili succesiunea operaţiilor de lucru pe baza instrucţiunilor primite
- Elevii vor executa componentele scheletului lucrând în echipă , respectând cerinţele
unui loc real de muncă ( program de lucru, regulamentul de ordine interioară )
- Elevii îşi vor evalua permanent nivelul de pregătire în raport cu cerinţele unui loc de
muncă real
- Evaluarea subansamblurilor realizate de fiecare grupă şi de celelalte grupe
- Stabilirea implicaţiilor economice şi sociale ale activităţii muncii în echipă
2. Titlurile unităţilor de abilităţi cheie şi ale celorlalte unităţi la care se referă proiectul

- LUCRU ÎN ECHIPĂ

- TRANZIŢIA DE LA ŞCOALĂ LA LOCUL DE MUNCĂ


3. Criteriile de evaluare
*Respectarea termenelor fixate pentru fiecare etapă a proiectului
*Satisfacerea cerinţelor de calitate impuse de standarde
*Respectarea normelor de protecţia muncii
*Manipularea şi utilizarea corectă a termenilor noi întâlniţi
*Întegrarea în echipă
 Evaluarea se face prin următoarele metode :
*Diviziunea muncii în grup : fiecare membru al grupului se poate oferi sau poate fi desemnat să
facă o anumită activitate fiind apoi evaluat pe această bază pentru o parte a muncii
* Evaluarea contribuţiilor de către colegi : elevii pot primi o notă de grup care este distribuită în
funcţie de diversele etape sau elemente ale proiectului . Apoi grupul poate decide să dea fiecărui
membru un număr de procente peste sau sub media grupului pentru fiecare etape sau element
* scurt interviu individual : fiecare membru al grupului dă o idee în privinţa naturii şi mărimii
contribuţiei fiecărui membru la munca grupului

13
7. ANEXĂ

1. Proiect (educaţional)

 Context general: Şcoala noastră a început amenajarea interiorului din curte şi s-a constatat
necesitatea amenajării spaţiului verde
 Context particular: În urma discuţiilor cu administratorul şcolii , cu directorul s-a constatat
necesitatea amenajării acestui spaţiu verde . Conducerea şcolii vrea o soluţie adecvată , adică
amenajarea acestui spaţiu .
 Cunoscute si concepte:
*se cunoaşte numărul de utilaje ;
*există materiale ce se pot recupera şi folosi. ( din vechiul gard de împrejmuire al şcolii )
*; se cunosc operaţiile de lăcătuşerie necesare realizării acestui schelet metalic.
Necunoscute:
*realizarea unui plan de rezolvare a problemei ;
*organizarea locului de muncă
*Metode de observare şi a modului de acţionare,
*Interpretarea observaţiilor şi analiza rezultatelor
*Citirea şi interpretarea standardelor.
* locul de amplasare. .
 Unităţile şi simbolurile:
*Unităţi de măsură pentru lungimi
*Simboluri pentru tipuri de sudură , .
Limite: *90 ore
- Proiectul se aplică pentru un schelet metalic
 Criteriile de reuşită
*Preţ de cost redus,
- Alegerea materialelor,
- Dimensionare corespunzătoare
- aspect .

14

S-ar putea să vă placă și