UNITATEA DE INVATAMANT: SCOALA PROFESIONALA SPECIALA

CAMPULUNG MOLDOVENESC
ANUL SCOLAR: 2013 - 2014

PROGRAMA SCOLARA
PENTRU
CURRICULUM IN DEZVOLTARE LOCALA
LICEU TEHNOLOGIC
CICLUL INFERIOR
clasa a IX-a

DENUMIREA CDL:
„ACTIVITATI DE ORGANIZARE IN DOMENIUL TURISM
SI ALIMENTATIE”

DOMENIUL PREGATIRII DE BAZA: TURISM SI ALIMENTATIE

PROFIL:SERVICII
CALIFICAREA: OSPATAR(CHELNER),VANZATOR IN UNITATILE DE
ALIMENTATIE PUBLICA SI TURISM

AUTOR:
Prof.ing. ERHAN LUMINITA NICOLETA
 I. Notă introductivă

Modulul CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ face parte din cultura de

specialitate aferentă domeniului de pregătire de bază Turism si alimentaţie, clasa a IX-a , ciclul
inferior al liceului , filiera tehnologică şi are alocat un număr de 60 de ore din care
60 ore – instruire practică = 2 săpt. x 5 zile x 6 ore /zi ( stagii de pregătire practică )
Această ofertă curriculară, asigură cadrul pentru realizarea unei instruiri care să permită,
în contextul tehnologic oferit de agenţii economici locali, formarea în totalitate a competenţelor
tehnice de specialitate descrise în Standardele de pregătire profesională. Curriculum-ul în
dezvoltare locală a fost elaborat pe baza competenţelor cheie din unităţile de competenţe cheie:
“Rezolvare de probleme” şi ,,Organizarea locului de muncă”
Scopul modulului este de a da posibilitatea elevilor să cunoască importanţa socială
actuală şi de perspectivă privind organizarea diferitelor sectoare de muncă din turism şi
alimentaţie.
 Să urmarească comportamentul lucrătorilor din diferite compartimente:
 Să identifice problemele de organizare din compartimentele urmărite;
 Să alcătuiască un plan de rezolvare a unei probleme simple;
 Să rezolve o problema reală într-un loc de muncă tipic domeniului;
 Să colaboreze cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor.
Practica pentru clasa a IX-a este curriculumul in dezvoltare locala aferent Modulului IV
recomandat de MECTS 3331/25.02.2010 cu un număr de 60 de ore/an ce se vor efectua
pe parcursul a două săptămâni cu un număr de 30 de ore/săptămână.Elaborarea curriculum-
ului porneste de la STANDARD-ul DE PREGĂTIREPROFESIONALĂ (SPP), care va
garanta pregătirea unitară a tuturor elevilor şi adulţilor caredoresc să obţină calificarea de nivel 2,
„Ospatar(chelner),Vanzator in alimentatie”.Dezvoltarea competentelor necesare calificarii 
profesionale se realizează prindobândirea unităţilor de competenţe cheie: ”Organizarea locului 
de muncă” respectiv „Rezolvarea de probleme”.
De aceea, profesorul/maistru instructor va urmări dezvoltarea acestor competenţe
prinintermediul conţinuturilor ştiinţifice, iar evaluarea performanţelor elevilor se va axa pedemo
nstrarea dobândirii competenţelor.Unităţile de competenţă tehnice generale şi cele specializate
cuprinse în SPP reprezintămodule de pregătire de sine stătătoare.Competenţele cheie sunt
repartizate în diferite module, în funcţie de posibilităţile de exersare şi evaluare a
acestora.Abordarea curriculum-ului va avea în vedere următoarele aspecte:
•conţinuturile tematice sunt elaborate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor de
performanţă din SPP;
•evaluarea va avea în vedere competenţele dobândite de elevi, nu cunoştinţele teoreticeale
acestora.
II. Unitatea / unităţile de competenţă / rezultate ale învăţării la care se referă
modulul

 UC 7 -- “Organizarea locului de muncă”

 UC10 - “Rezolvarea de probleme”

UC 7 - “Organizarea locului de muncă”

 Competenţa 1. Asigură ordinea şi curăţenia la locul de muncă
 Competenţa 2. Aplică principiile ergonomice în organizarea locului de muncă
 Competenţa 3. Foloseşte instrucţiuni de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor
UC10 - “Rezolvarea de probleme
 Competenţa 1. Identifică probleme simple
 Competenţa 2. Alcătuieste si aplică un plan de rezolvare a unei probleme simple
  Competenţa 3. Verifică rezultatele obţinute în urma aplicării planului de rezolvare a
unei probleme simple
Ordinea de parcurgere a conţinuturilor este recomandată a fi următoarea:
1.Selectarea mijloacelor de muncă
-materii prime şi auxiliare,
-echipamente şi utilaje,
-instalaţii, S.D.V.- uri
2.Ordonarea mijloacelor specifice activităţii curente
-respectă succesiunea operaţiilor de lucru
3.Întreţinerea curăţeniei la locul de muncă
-materiale de curăţenie specifice locului de muncă (lavete, detergenţi, dezinfectanţi, solvenţi)
-prin metode manuale,
-mecanice
-semiautomate
4.Explicarea principiilor ergonomice de bază
-microclimat,
-economia mişcărilor,
-poziţia de lucru
5.Măsuri individuale de reducere a efortului fizic
-poziţia de lucru,
-succesiunea mişcărilor,
-dozarea efortului
6.Menţinerea microclimatului optim de la locul de muncă
-ventilaţie,
-temperatură,
-iluminare,
-zgomot
7.Utilizarea instrucţiunilor de lucru în funcţie de sarcinile date
-fişe de lucru,
-regulamente,
-schiţe simple,
-explicaţii
8.Verificarea individuală a realizării sarcinii date pe baza instrucţiunilor de lucru
-comparare,
-măsurare
9.Corectarea erorilor de realizare a sarcinilor de lucru, pe baza instrucţiunilor 
10.Detectarea unor situaţii problematice- din documente,- din experienţa proprie,- din experienţa
grupului de cunoscuţi (familie, prieteni, grup de lucru)
11.Descrierea caracteristicilor problemei- grad de dificultate,- condiţii de timp şi de loc,- condiţii
de metodă sau mod de abordare
12.Formularea problemei în funcţie de caracteristicile determinat
13.Identificarea unei alternative de rezolvarea problemei
-consultare,
-exersare,
-observare,
-testare
14.Alegerea soluţiei optime de rezolvare a problemei
-proiectarea unui rezultat dezirabil într-o situaţie dată (în funcţie de alternativele de rezolvare)
15.Întocmirea planului de rezolvare a problemei
-obiective,
-metode,
-resurse, activităţi,
-mijloace şi cai de realizare,
-mod de evaluare
16.Aplicarea planului de rezolvare a problemei în contextul determinat
-ordinea de realizare din plan,
-timpul de rezolvare,
-colaborarea cu alţi parteneri
17.Compararea rezultatului obţinut cu rezultatul planificat
-rezultate identice,
-asemănătoare sau diferite
18.Aprecierea rezultatului obţinut în urma comparării
-acceptare sau respingere,
-satisfacţie sau insatisfacţie
19.Aplicarea rezultatului obţinut în situaţii similare- preluarea rezultatului apreciat drept identic
sau asemănător în situaţii simple, care presupunacelaşi tip de rezolvare

III. TABEL DE CORELARE A UNITĂŢII DE COMPETENŢĂ CU COMPETENŢELE

Nr. Unitate de Competenţe Criterii de performanţă
crt. competenţă
1. 10. Rezolvare 1. Identifică probleme simple (a) Detectarea unor situaţii problematice
de probleme (b) Descrierea caracteristicilor problemei
(c) Formularea problemei în funcţie de
caracteristicile determinate
2. Alcătuieşte şi aplică un (a) Identificarea unei alternative de
plan de rezolvare a unei rezolvare a problemei
probleme simple (b) Alegerea soluţiei optime de rezolvare a
problemei
(c) Întocmirea planului de rezolvare a
problemei
(d) Aplicarea planului de rezolvare a
problemei în contextul determinat
3. Verifică rezultatele (a) Compararea rezultatului obţinut cu
obţinute în urma aplicării rezultatul planificat
planului de rezolvare a unei (b) Aprecierea rezultatului obţinut în urma
probleme simple comparării
(c) Aplicarea rezultatului obţinut în situaţii
similare

7. Organizarea 1. Asigură ordinea şi (a) Selectarea mijloacelor de muncă

locului de curăţenia la locul de muncă (b) Ordonarea mijloacelor specifice
muncă activităţii curente
(c) Întreţinerea curăţeniei la locul de muncă
2. Aplică principiile (a) Explicarea principiilor ergonomice de
ergonomice în organizarea bază
locului de muncă (b) Măsuri individuale de reducere a
efortului fizic
(c) Menţinerea microclimatului optim de la
locul de muncă
3. Foloseşte instrucţiunile de (a) Utilizarea instrucţiunilor de lucru în
lucru pentru îndeplinirea funcţie de sarcinile date
sarcinilor (b) Verificarea individuală a realizării
sarcinii date pe baza instrucţiunilor de lucru
(c) Corectarea erorilor de realizare a
 sarcinilor de lucru, pe baza instrucţiunilor

IV. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

Nr. Unitate de Competenţe Conţinuturi(Detalieri) Activităţi de învăţare
crt. competenţă
1. Organizarea 1. Asigură ordinea I. Reguli de igienă la nivelul Discuţii de grup
locului de şi curăţenia la sălii de servire: aerisirea sălii, privind aplicarea
muncă locul de muncă ştergerea prafului, fixarea regulilor de igienă
meselor şi a moltonului
Operaţii de fixare a
meselor şi a
II. Dotarea cu mobilier moltonului
2. Aplică adecvat, iluminarea, ventilaţia,
principiile participarea la decorarea şi Demonstraţii privind
ergonomice în intimizarea sălii de servire aplicarea principiilor
organizarea ergonomice
locului de muncă
III. Operaţiuni de aranjare a
3. Foloseşte mesei, aducerea şi aşezarea Operaţii de
instrucţiunile de obiectelor de inventar identificare şi
lucru pentru necesare servirii şi consumării aranjare a obiectelor
îndeplinirea preparatelor şi băuturilor de inventar necesare
sarcinilor Respectarea succesiunii efectuării mise-en-
etapelor de efectuare a place-ului
curăţeniei
2. Rezolvare de 1. Identifică IV. Unităţi de măsură folosite Calcule simple
probleme probleme simple în realizarea reţetelor folosind unităţi de
Aplicaţii în spaţiul de măsură
producţie: gramaje, volume,
proporţii în reţete Discuţii dirijate pe
2. Alcătuieşte şi V. Noţiuni simple despre teme de nutriţie
aplică un plan de nutriţie
rezolvare a unei VI. Avantaje şi dezavantaje Studii comparative
probleme simple nutriţionale ale principalelor pe teme de nutriţie
grupe de materii prime
Aplicaţii – necesar nutritiv P, Calcule de valoare
L, G zilnic calorică a alimentelor
Calculul valorii calorice a
3. Verifică alimentelor Exemplificări de
rezultatele VII. Asigurarea raţiei calorice meniuri zilnice
obţinute în urma zilnice prin exemple de
aplicării planului meniuri Discuţii de grup
de rezolvare a Aplicaţii /Analize comparative privind asigurarea
unei probleme raţiei calorice zilnice
simple pentru categorii
diferite de
consumatori

Analizarea
rezultatelor în funcţie
de valorile
recomandate
 V. SUGESTII METODOLOGICE
Practica comasată se poate desfăşura în atelierele şi laboratoarele tehnologice din
şcoală,dacă dotarea acestora este adecvată cerinţelor şi/sau la agenţi economici parteneri ai
şcolii. Pentruunele domenii de pregătire ( comerţ, servicii, construcţii, agricultură etc) practica
comasată se poate efectua şi pe parcursul vacanţelor şcolare, urmând ca săptămânile din vacanţă
în care elevii au fost în practică să fie recuperate pe parcursul anului. Se recomandă ca acest tip
de instruire să se efectueze cu precădere la agenţii economici, cu care să se stabilească relaţii de
parteneriat care să faciliteze în final şi integrarea elevilor la terminarea şcolii.
Relaţia unitate de învăţământ – agent economic
Pentru efectuarea instruirii practice la agentul economic, unitatea de învăţământ trebuie săîncheie
cu acesta o convenţie de colaborare care să stabilească:
• Statutul elevului care urmează formarea în întreprindere
• Responsabilitatea pedagogică a unităţii de învăţământ
• Modalităţile de protecţie şi igienă a muncii, precum şi de protecţie civilă
• Obiectivele şi modalităţile de instruire ( durată, calendar, conţinut, activităţi)
• Modalităţi de participare a specialiştilor din întreprindere la instruirea elevilor 
• Modalităţi de urmărire a instruirii şi de evaluare
• Un reprezentant care să aibă rolul de tutore pentru elevi şi care să colaboreze permanent cu
cadrul didactic coordonator al activităţii de instruire practicăSe va urmări ca stagiul la agentul
economic să permită elevului:
• Să înţeleagă concret constrângerile economice, umane şi tehnice ale întreprinderii
• Să înţeleagă constrângerile de securitate impuse de metodele de lucru
• Să observe şi să analizeze, pornind de la situaţii reale, diferitele elemente ale unor strategii de
calitate, să perceapă costurile induse de non-calitate
• Să utilizeze achiziţiile sale în domeniul comunicării, în relaţia cu personalul angajat
• Să cunoască importanţa tuturor serviciilor şi compartimentelor unei întreprinderi
Documente necesare organizarii şi desfasurarii practicii comasate
Unitatea de învăţământ, prin catedra de specialitate tehnologică, va întocmi următoarele
documente care vor asigura buna desfăşurare şi calitatea procesului de instruire practică
comasată:
 Grafic de desfăşurare a practicii comasate pe clase, săptămâni, loc de desfăşurare a practicii 
 Profesorii de specialitate şi maiştrii instructori încadraţi pentru instruirea practică comasată vor
întocmi planificări calendaristice pentru această activitate şi vor urmări realizarea în totalitate a
acesteia.
 În scopul facilitării urmăririi frecvenţei la activitatea de instruire practică, precum şi aevaluării
de parcurs se propune ca fiecare elev să aibă un caiet/ portofoliu de practică, alcătuit dinfişe
individuale, alcătuite pentru fiecare temă.
 Portofoliul de practică poate conţine,deasemenea,fişe individuale de observaţie în care 
elevul să urmărească diferite aspecte ale procesului tehnologic, documentaţii tehnice care pot fi
accesibile elevului, fişe de lucru şi fişe deevaluare concepute de profesor 
sau maistru pentru această activitate. Conţinutul acestui portofoliu va constitui un element
important în procesul de evaluare.
 De asemenea, profesorul/ maistrul instructor va avea pentru fiecare elev o fişă individuală de
control, care va urmări atingerea competenţelor  prin efectuarea activităţilor descrise în cadrul
fiecărei teme.
Pentru atingerea competenţelor stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a
dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp. Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel
încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic, toţi elevii să dobândească competenţele
necesare. În strategia didactică profesorul poate utiliza o paletă largă de metode. Se recomandă
metodele centrate pe elev care să implice elevul în procesul de formare. Elevii învaţă mai bine
dacă aud informaţiile, văd demonstraţiile şi ilustraţiile, discută informaţiile şi ideile,
experimentează şi practică tehnicile.Ei devin astfel membrii unei reţele de comunicare, se simt în
largul lor, îşi împărtăşesc experienţele, pun întrebări, colaborează cu ceilalţi, îşi asumă riscuri,
participă activ la propriul proces de instruire şi educare. Profesorul are doar rolul de facilitator,
comunicator, colaborator şi organizator. El are răbdare, lucrează la acelaşi nivel cu elevii şi
respectă ideile şi experienţele participanţilor. Se vor promova metode de predare - învăţare activ
participative, centrate pe elev, care duc la rezolvarea problemei puse în discuţie. Metodele de
participare activă au meritul de a genera contexte în care se manifestă diferenţele, ca şi în viaţa
de toate zilele. Aplicarea lor duce la provocări ale indivizilor de a-şi reorganiza experienţele ca
urmare a participării active la viaţa de grup. Se pot utiliza metode ca: observaţia, conversaţia,
munca independentă, simularea, problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup – care
stimulează spiritul critic, creativitatea, studiul de caz, brainstormingul etc. Vor fi promovate
situaţiile din viaţa reală şi se va urmări aplicarea cunoştinţelor la probleme reale, pentru a se
putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale societăţii. Elevilor li
se va permite să aplice propriul lor mod de înţelegere a conţinutului realizând: proiecte,
portofolii, discuţii în grup. Se recomandă folosirea lucrului în echipă care facilitează procesul de
învăţare. Această metodă se poate aplica pentru verificarea între colegi(verificări şi evaluări ale
lucrărilor între colegi), joc de rol(elevii se ajută reciproc, iar profesorul îi îndrumă pentru o
învăţare eficientă). Procesul de evaluare continuă şi sumativă(finală) va avea în vedere gradul de
însuşire a competenţelor. Competenţele individuale din cadrul acestui modul nu vor fi supuse
evaluării finale în cadrul altor module. Acest lucru nu exclude exersarea şi dezvoltarea acestora
şi prin parcurgerea conţinuturilor altor module. Promovarea unui modul este condiţionată de
însuşirea tuturor competenţelor din tabelul de corelare, evaluate conform specificaţiilor privind
probele de evaluare prevăzute în SPP. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. Demonstrarea unei alte abilităţi în
afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul acestei evaluări.
Pentru evaluarea care presupune o probă practică, un instrument de evaluare care poate fi utilizat
este fişa de observare. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare:
o Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite
evaluarea atitudinilor faţă de o sarcină dată şi a comunicării;
o Autoevaluarea;
o Tema în clasă;
o Investigaţia.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
o Fişe de observare;
o Fişe de lucru.

VI. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE

Tipurile de activităţi de învăţare şi alegerea tehnicilor de instruire practică revine
maistrului instructor şi agentului economic, care au sarcina de a individualiza şi de a adapta
activitatea practică la particularităţile elevilor.Maistrul instructor şi agentul economic au
libertatea de a alege metodele şi tehnicile de învăţare  activă şi de a propune noi activităţi 
de învăţare, în măsură să asigure formarea competenţelor prevăzute în programă. Se recomandă
metodele centrate pe elev, care asigură un caracter formativ procesului de învăţământ. Se va avea
în vedere şi utilizarea metodelor specifice pentru dezvoltarea competenţelor elevilor care 
prezintă deficienţe integrabile, prin adaptareaacestora la specificul condiţiilor de învăţare şi de
comportament.
Evaluarea formativă, continuă este implicită demersului pedagogic curent în orele de instruire
practică comasată, permiţând, atât maistrului instructor şi agentului economic, cât şi elevului, să
cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor, priceperilor şi deprinderilor practice,să
identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului
de predare / învăţare.Instrumentele de evaluare continuă trebuie corelate cu indicatorii de
performanţă şi probele de evaluare din cadrul competenţelor individuale relevante pentru modul,
astfel, evaluarea continuă este condiţionată de criteriile de performanţă şi de probele de evaluare
din Standardul de pregătire profesională.
Criteriile specifice de evaluare trebuie stabilite de maistru instructor şi agentul economic
şi prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţii sale, consolidând, astfel,cap
acitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.Promovarea
modulului este condiţionată de formarea tuturor competenţelor din tabelul de corelare, evaluate
prin probele de evaluare din Standardul de pregătire profesională.
Instrucţiuni de evaluare pentru profesor/ maistru instructor
1. În mod normal, fiecare evaluare trebuie să se încheie în cadrul unei singure sesiuni
de predare. Orice abatere de la această normă va fi menţionată în instrucţiunile specifice fiecărei
unităţi.
2. Elevul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a terminat,să
înmâneze evaluatorului respectivul document.
3. În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile
elevului,comparându-le cu fişa cu răspunsuri corecte. Fişa cu răspunsuri corecte nu conţine
întotdeaunaunicele răspunsuri corecte; de aceea, evaluatorul trebuie să utilizeze aceasta fişa cu
discernământ.Dacă evaluatorul este nesigur în legătura cu vreun element, el se poate 
adresa Verificatorului intern.
4. În cazul probelor practice, evaluatorul trebuie sa verifice capacitatea elevului,
comparândmodul in care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă de verificare (fisa cu
răspunsuri corecte)sau/şi cu exemple de fapt. Elevii trebuie sa îndeplinească cu succes fiecare
sarcină.
5. Evaluarea orală poate fi utilizata împreuna cu alte forme de evaluare pentru a oferi
probesuplimentare sau / şi rezolva probleme minore care pot să apară în evoluţia elevului.
Dacă se utilizează examinarea orală, evaluatorul trebuie să indice acest lucru, ataşând lalucrarea
candidatului o adnotare scrisă de mână şi semnată
Mijloace/dotări necesare pentru parcurgerea CDL-ului propus; alte observaţii /sugestii
metodologice pentru o cât mai completă dobândire a competenţelor specifice identificate.
 Cataloage, reviste, albume;
 Dotări specifice unităţilor de alimentaţie;
 Alte dotări, care sunt identificate de cadrele didactice ca fiind necesare desfăşurării
activităţilor planificate.

VII. BIBLIOGRAFIE

1. Nicolescu R. – Tehnologia activităţii în restaurante şi hoteluri – Editura Sport şi

Turism 1981
2. Stavrositu Stere – Arta serviciilor în restaurante, baruri şi hoteluri – Editura
Dobrogea 2003
3. Gal A.M., Teodorescu G.F. – Dicţionar gastronomic – Editura Petcom, Sibiu 2000
4. Nicolescu R. – Tehnologia restaurantelor – Editura Inter-Rebs, Bucureşti 1998
5. Olaru M. ş.a. – Studiul calităţii produselor şi serviciilor - Editura Economică
Preuniversitaria, Bucureşti 2000
6. Stavrositu S. – Ghid profesional în alimentaţia publică – Editura Tehnică, Bucureşti
1998
7. Tabele compoziţii chimice
8. Colecţii reviste
9. Album literar gastronomic
UNITATEA DE INVATAMANT: SCOALA PROFESIONALA SPECIALA
CAMPULUNG MOLDOVENESC
ANUL SCOLAR: 2013 - 2014

PROGRAMA SCOLARA
PENTRU
CURRICULUM IN DEZVOLTARE LOCALA
LICEU TEHNOLOGIC
CICLUL INFERIOR
clasa a XI-a

DENUMIREA CDL:
„SERVIREA BĂUTURILOR”

DOMENIUL PREGATIRII DE BAZA: TURISM SI ALIMENTATIE

PROFIL:SERVICII
CALIFICAREA: OSPATAR(CHELNER),VANZATOR IN UNITATILE DE
ALIMENTATIE PUBLICA SI TURISM

AUTOR:
Prof.ing. ERHAN LUMINITA NICOLETA
 I. Notă introductivă

Modulul CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ face parte din cultura de

specialitate aferentă domeniului de pregătire de bază Turism si alimentaţie, clasa a XI-a , ciclul
inferior al liceului , filiera tehnologică şi are alocat un număr de 60 de ore din care
60 ore – instruire practică = 2 săpt. x 5 zile x 6 ore /zi ( stagii de pregătire practică )
Această ofertă curriculară, asigură cadrul pentru realizarea unei instruiri care să permită,
în contextul tehnologic oferit de agenţii economici locali, formarea în totalitate a competenţelor
tehnice de specialitate descrise în Standardele de pregătire profesională. Curriculum-ul în
dezvoltare locală a fost elaborat pe baza competenţelor cheie din unităţile de competenţe cheie:
„Tranzitia de la scoala la locul de munca”
Scopul modulului este de a da posibilitatea elevilor să cunoască importanţa socială
actuală şi de perspectivă privind organizarea diferitelor sectoare de muncă din turism şi
alimentaţie.
 Să urmarească comportamentul lucrătorilor din diferite compartimente:
 Să identifice problemele de organizare din compartimentele urmărite;
 Să alcătuiască un plan de rezolvare a unei probleme simple;
 Să rezolve o problema reală într-un loc de muncă tipic domeniului;
 Să colaboreze cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor.
Practica pentru clasa a IX-a este curriculumul in dezvoltare locala aferent Modulului II
recomandat de MECTS 3331/25.02.2010 cu un număr de 60 de ore/an ce se vor efectua
pe parcursul a două săptămâni cu un număr de 30 de ore/săptămână.Elaborarea curriculum-
ului porneste de la STANDARD-ul DE PREGĂTIREPROFESIONALĂ (SPP), care va
garanta pregătirea unitară a tuturor elevilor şi adulţilor caredoresc să obţină calificarea de nivel 2,
„Ospatar(chelner),Vanzator in alimentatie”.Dezvoltarea competentelor necesare calificarii 
profesionale se realizează prin dobândirea unităţilor de competenţe cheie: „Tranzitia de
la scoala la locul de munca”
De aceea, profesorul/maistru instructor va urmări dezvoltarea acestor competenţe
prinintermediul conţinuturilor ştiinţifice, iar evaluarea performanţelor elevilor se va axa pedemo
nstrarea dobândirii competenţelor.Unităţile de competenţă tehnice generale şi cele specializate
cuprinse în SPP reprezintămodule de pregătire de sine stătătoare.Competenţele cheie sunt
repartizate în diferite module, în funcţie de posibilităţile de exersare şi evaluare a
acestora.Abordarea curriculum-ului va avea în vedere următoarele aspecte:
•conţinuturile tematice sunt elaborate pe baza condiţiilor de aplicabilitate şi a criteriilor de
performanţă din SPP;
•evaluarea va avea în vedere competenţele dobândite de elevi, nu cunoştinţele teoreticeale
acestora.

II. Unitatea / unităţile de competenţă / rezultate ale învăţării la care se referă

modulul
UC 9 -- „Tranzitia de la scoala la locul de munca”

 Competenţa 1. Îşi evaluează nivelul de pregătire în raport cu cerinţele unui loc de

muncă
 Competenţa 2. . Îşi asumă responsabilitatea faţă de sarcina primită
 Competenţa 3. Se instruieşte continuu în vederea îmbunătăţirii propriei
performanţe
 Competenţa 4: Manifestă mobilitate ocupaţională faţă de schimbările de pe piaţa
muncii
Ordinea de parcurgere a conţinuturilor este recomandată a fi următoarea:
1.Selectarea mijloacelor de muncă
-materii prime şi auxiliare,
-echipamente şi utilaje,
-instalaţii, S.D.V.- uri
2.Ordonarea mijloacelor specifice activităţii curente
-respectă succesiunea operaţiilor de lucru
3.Întreţinerea curăţeniei la locul de muncă
-materiale de curăţenie specifice locului de muncă (lavete, detergenţi, dezinfectanţi, solvenţi)
-prin metode manuale,
-mecanice
-semiautomate
4.Explicarea principiilor ergonomice de bază
-microclimat,
-economia mişcărilor,
-poziţia de lucru
5.Măsuri individuale de reducere a efortului fizic
-poziţia de lucru,
-succesiunea mişcărilor,
-dozarea efortului
6.Menţinerea microclimatului optim de la locul de muncă
-ventilaţie,
-temperatură,
-iluminare,
-zgomot
7.Utilizarea instrucţiunilor de lucru în funcţie de sarcinile date
-fişe de lucru,
-regulamente,
-schiţe simple,
-explicaţii
8.Verificarea individuală a realizării sarcinii date pe baza instrucţiunilor de lucru
-comparare,
-măsurare
9.Corectarea erorilor de realizare a sarcinilor de lucru, pe baza instrucţiunilor 
10.Detectarea unor situaţii problematice- din documente,- din experienţa proprie,- din experienţa
grupului de cunoscuţi (familie, prieteni, grup de lucru)
11.Descrierea caracteristicilor problemei- grad de dificultate,- condiţii de timp şi de loc,- condiţii
de metodă sau mod de abordare
12.Formularea problemei în funcţie de caracteristicile determinat
13.Identificarea unei alternative de rezolvarea problemei
-consultare,
-exersare,
-observare,
-testare
14.Alegerea soluţiei optime de rezolvare a problemei
-proiectarea unui rezultat dezirabil într-o situaţie dată (în funcţie de alternativele de rezolvare)
15.Întocmirea planului de rezolvare a problemei
-obiective,
-metode,
-resurse, activităţi,
-mijloace şi cai de realizare,
-mod de evaluare
16.Aplicarea planului de rezolvare a problemei în contextul determinat
-ordinea de realizare din plan,
-timpul de rezolvare,
-colaborarea cu alţi parteneri
17.Compararea rezultatului obţinut cu rezultatul planificat
-rezultate identice,
-asemănătoare sau diferite
18.Aprecierea rezultatului obţinut în urma comparării
-acceptare sau respingere,
-satisfacţie sau insatisfacţie
19.Aplicarea rezultatului obţinut în situaţii similare- preluarea rezultatului apreciat drept identic
sau asemănător în situaţii simple, care presupunacelaşi tip de rezolvare

II. PRECIZARI PRIVIND ABORDAREA MODULULUI „SERVIREA

BAUTURILOR”
Modulul “Servirea bauturilor” – face parte din stagiile de pregatire practica ,desfasurate
in laboratorul de practica sau la agentul economic cu maistrul instructor sau reprezentantul
acestuia pe parcursul a 2 saptamani de practica comasata cu 30 de ore pe saptamana.
Modulul “Servirea bauturilor” – se sprijina pe achizitiile dobandite de elevi la modulele de
nivel 1: „Bazele servirii”(clasa a – IX - a), „Arta servirii” (clasa a -X- a).

LISTA UNITATILOR DE COMPETENTA RELEVANTE PENTRU MODUL

Unitati de competenta Unitati de competenta Unitati de competenta tehnice
pentru abilitati-cheie tehnice generale specializate
U12 – Servirea bauturilor

TABEL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR

Unitati de Competente
Continut tematic
competenta individuale
U12 – C1 – Prezentarea bauturilor dupa diferite criterii de clasificare
Servirea Identifica       criterii de clasificare: concentratia alcoolica, continut de zahar,
bauturilor sortimentele tehnologia de obtinere, locul si rolul in de preparate si bauturi
de bauturi       tipuri de bauturi: alcoolice, nealcoolice, amestecuri de bauturi
Verificarea caracteristicilor bauturilor conform regulilor de
degustare
      caracteristici senzoriale: aspect, limpiditate, culoare, gust,
aroma, miros, degajare CO2
      reguli de degustare: ordinea bauturilor, temperatura, tipuri de
pahare folosite, modalitati de degustare
Asocierea bauturilor cu preparatele conform regulilor de asociere
      reguli de asociere:compozitia preparatului, locul in de
preparate si bauturi, preferintele consumatorului, obiceiuri si traditii
de consum, tipul si durata mesei
C2 – Serveste Recomandarea sortimentelor de bauturi conform regulilor de
bauturile asociere
alcoolice si       recomandare orala; lista de bar
nealcoolice Aducerea de la sectii a bauturilor comandate folosind obiectele de
inventar specifice
      obiecte de inventar: tavi, cosulete, frapiere, carucioare
Efectuarea servirii bauturilor folosind obiecte de inventar adecvate
       obiecte de inventar pentru servire – pahare de diferite tipuri,
servicii pentru bauturi calde nealcoolice, zaharnite, lingurite, cesti,
farfurioare, tirbuson, carafe, cremiere
Debarasarea obiectelor de inventar utilizate la servirea bauturilor
      obiecte de inventar pentru debarasare: tavi, carucioare
Descrierea sortimentului de bauturi in amestec dupa diferite criterii
(continut, concentratie alcoolica)
      seci; demiseci; dulci; tipuri, caracteristici, tipuri de gheata.
Selectarea materiilor prime si a elementelor de decor
      bauturi de baza; bauturi nealcoolice; materii prime perisabile
(produse lactate, pro-duse zaharoase, condimente, stimulente,
legume, fructe, diverse); elemente de decor
Selectarea obiectelor de inventar si a utilajelor specifice barului
      obiecte de inventar; utilaje
C3 – Pregatirea amestecurilor de bauturi dupa metode specifice
Realizeaza       agitare; amestec; dresare; retete specifice
bauturi in Alegerea obiectelor de inventar pentru servirea bauturilor in
amestec amestec
C4 – Serveste       obiecte de inventar specifice servirii amestecurilor de bauturi:
bauturile in pahare de diferite forme si capacitati, tavi, lingurite, farfurioare
amestec Aplicarea regulilor de servire pentru bauturile in amestec
C5 –       preferintele clientilor; temperatura de servire; servirea propriu-
Pregateste si zisa a bauturilor in amestec
serveste cafea Debarasarea obiectelor de inventar utilizate la servi-rea
expresso bauturilor in amestec
Organizarea locului de munca pentru eficientizarea activitatii
de pregatire si servire a cafelei expresso:
      organizarea locului de munca: verificarea aparatului
(functionare, intretinere, securitate), igienizare
      obiecte de inventar necesare pregatirii si servirii cafelei:
dozatoare, cesti, lingurite, farfurii, vase ermetice pentru pastrarea
cafelei in vederea mentinerii calitatii
Recomandarea tipurilor de cafea dupa diferite criterii
      tipuri de cafea: cafea cu lapte, espresso, cappucino, moca,
cafea neagra
Pregatirea cafelei conform cerintelor consumatorilor
      pregatirea conform cerintelor: macinarea cafelei la granulatia
ceruta, dozarea corespunzatoare a cafelei, asigurarea conditiilor de
temperatura si presiune a apei, asigurarea nivelului cafelei in
filtruevaluarea vizuala a calitatii extractului de cafea, pregatirea
ingredientelor.
Prezentarea si servirea cafelei expresso conform cerintelor
      obiecte de inventar folosite: cesti de sticla sau ceramica,
farfurii, lingurite, servetele; respectarea temperaturii de servire;
asocierea cafelei cu lapte, frisca, zahar
Curatarea si intretinerea aparatului pentru cafea espresso
      efectuarea curateniei si intretinerea: evacuarea resturilor de
materiale din aparat, curatarea componentelor conform
instructiunilor, verificarea starii de functionare
 III. CONDITII DE APLICARE DIDACTICA SI DE EVALUARE
In cadrul modulului „SERVIREA BAUTURILOR”  organizarea activitatii se realizeaza
atat in laboratorul tehnologic de catre profesorul de specialitate, cat si la agentul economic -
unitate de activitate practica de catre maistrul instructor/reprezentantul agentului economic.
Criteriile specifice de evaluare vor fi preluate din Standardul de pregatire profesionala de catre
profesor si prezentate elevului. Elevul poate fi integrat in evaluarea activitatii sale, consolidand
astfel, capacitatea de a se autoevalua si marind gradul de transparenta a acordarii notelor.
Evaluarea finala a competentelor trebuie realizata in concordanta cu precizarile incluse in
Standardul de Pregatire Profesionala.
Evaluarea pe parcursul anului se realizeaza prin diverse tipuri de probe de evaluare (orale, scrise,
practice), in functie de specificul competentei. De exemplu: pentru competenta„Identifica
sortimentele de bauturi” se poate folosi o proba de evaluare scrisa cu completarea unei fise de
lucru cu urmatoarea cerinta:
Cerinta: Grupati urmatoarele bauturi: nectar, apa minerala, coniac, vodca, vin, lichior, bere,
vermut, cafea, vin spumos, dupa urmatoarele criterii:
a)        concentratia alcoolica (bauturi nealcoolice, bauturi slab alcoolice, bauturi tari
b)        tehnologia de obtinere (bauturi naturale, bauturi industriale)
c)        locul in de preparate si bauturi (bauturi aperitive, bauturi digestive, bauturi stimulente)
Pentru evaluarea privind „Verificarea caracteristicilor bauturilor conform regulilor de
degustare” se realizeaza o evaluare orala pentru enumerarea caracteristicilor senzoriale care se
verifica si o proba practica de degustare a unei bauturi tinand cont de regulile de degustare.
Descrierea caracteristicilor verificate se va realiza sub forma orala sau se poate intocmi o fisa de
observare in care se va bifa corectitudinea executarii degustarii, conform regulilor de degustare.
Pentru evaluarea privind „Asocierea bauturilor cu preparatele” se poate realiza o evaluare
practica si orala printr-un joc de rol in care „un client serveste un anumit preparat culinar, iar
ospatarul asociaza tipul de bautura preparatului servit motivand asocierea facuta”.
Promovarea modulului este demonstrata prin atingerea tuturor competentelor specificate in
tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Competentele specifice unui modul nu vor
fi supuse evaluarii finale in cadrul altor module. Acest lucru nu exclude exersarea si dezvoltarea
acestora si prin parcurgerea continuturilor altor module. Procesul de evaluare pe parcursul anului
si evaluarea finala trebuie sa urmareasca gradul de dobandire a competentelor si nu nivelul de
cunostinte acumulate. Cunostintele stiintifice nu reprezinta decat cadrul in care se dezvolta
competentele. Pe parcursul anului elevul trebuie sa fie supus evaluarii prin probe de evaluare
diferite, in momente diferite, iar rezultatul final al evaluarii (atingerea competentelor) va avea in
vedere progresul realizat de acesta. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea
competentelor specificate in cadrul acestui modul. In situatia in care elevul nu reuseste, sa
demonstreze insusirea unei competente, acesta are posibilitatea de a participa la o noua evaluare,
dupa o perioada de pregatire. Profesorul isi elaboreaza pachete de evaluare pentru toate
competentele incluse in modul. Pentru a veni in sprijinul profesorilor si maistrilor instructori este
prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluarii pe competente.
Exemplificarea unui pachet de evaluare pe o competenta:
U12: SERVIREA BAUTURILOR
Competenta 3: Realizeaza bauturile in amestec
Precizari privind aplicabilitatea criteriilor de Probe de
Criterii de performanta
performanta evaluare
a Descrierea sortimentului Criterii de descriere : continut, concentratie Probe orale
de bauturi in amestec dupa alcoolica. si scrise,
diferite criterii.. teste,
intrebari
 b Selectarea materiilor prime
si a elementelor de decor
necesare obtinerii
bauturilor in amestec.
c Selectarea obiectelor de
inventar necesare obtinerii
bauturilor in amestec.
d Pregatirea amestecurilor de
bauturi dupa metode
specifice
Materii prime: bauturi alcoolice, nealcoolice, Probe ora-
produse zaharoase, fructe, legume, condimente, le/scrise si
stimulente, produse lactate, oua, ti-puri de practice
gheata.
Elemente de decor: comestibile, necomestibile.
Obiecte de inventar: pahare, zaharnite, Probe ora-
ghetiere, shaker, clesti, lingurite mazagrin, tavi, le/scrise si
picurator, tocator, cutit, pila, pahare speciale, practice
pahar gradat, cheie, tirbuson, razuitoare,
moissoire
Utilaje: turmix, blender, mixer, expressor,
presa pentru stors citrice, filtru, masura de
gheata, vitrine frigorifice
Metode: dresare, amestec, agitare Proba
Retete de bauturi in amestec practica

            Profesorul sau maistrul instructor pe parcursul unei saptamani de activitate practica va

evalua elevul pe baza unei fise de observare in care va nota rezultatul evaluarii.
Instrument de evaluare: fisa de observare
Nume candidat:
Nume evaluator:
UC 12: Servirea bauturilor - Competenta nr. 4: Serveste bauturile in amestec
Nr.crt Rezultatul
Cerinte Data
. evaluarii
1. Alegerea obiectelor de inventar pentru servirea bauturilor in Da sau (√)
amestec: Nu sau (X)
- tumblere, pahare, sonda, pahare tip lalea, farfurioara suport,
tavi, lingurite

2. Aplicarea regulilor de servire specifice bauturilor in amestec: Da sau (√)

- preferintele clientilor Nu sau (X)
- temperatura de servire
- dozarea componentelor
- manipularea si transportul obiectelor de servire
3. Debarasarea obiectelor de inventar utilizate la servirea Da sau (√)
bauturilor in amestec. Nu sau (X)
Folosirea tavilor, farfuriilor diferite, caruciorului pentru
debarasare
Evaluatorul va bifa fiecare sarcina indeplinita corect de catre elev.
Certificarea competentei se obtine daca toate sarcinile de lucru sunt indeplinite. Sarcinile
neindeplinite se vor reevalua dupa o perioada de pregatire folosindu-se acelasi instrument de
evaluare.
Competenta se considera atinsa daca elevul indeplineste sarcina o singura data.
Precizari pentru aplicarea probei de evaluare:
-         elevul va fi evaluat in urma parcurgerii tuturor etapelor de invatare;
-         elevul va realiza operatiile practice cerute inainte de evaluare la fiecare etapa de invatare;
-         certificarea acestei competente se va realiza in urma evaluarii formative;
-         pentru buna desfasurare a evaluarii se recomanda:
         folosirea unui spatiu amenajat corespunzator (la agentul economic);
         evaluarea elevilor pe durata desfasurarii probei se realizeaza fara interventia evaluatorului.
 -         inregistrarea performantei se va realiza printr-o fisa de observare completata de profesor
pe parcursul probei.
Sugestii privind dovezile evaluarii
-         fisa de observare, care trebuie sa fie elaborata conform criteriilor de performanta si
conditiilor de aplicabilitate, utilizata pentru evaluarea prin probe practice constituie dovada a
evaluarii.
-         pentru probele scrise dovezi ale evaluarii sunt considerate: fisele de lucru, testele de
evaluare, chestionarele, proiectele, portofoliile.
-         orice alt material elaborat de catre elev sau utilizat de catre profesor pentru evaluare poate
constitui o dovada a evaluarii competentelor elevului.
De exemplu, in cadrul modulului „Servirea bauturilor” se poate realiza o evaluare pe baza
unui studiu de caz cu tema „Obiceiuri si traditii de consum specifice zonei .” in care elevul va
prezenta:
         tipurile de bauturi specifice zonei studiate;
         obiceiuri de consum – evenimentele la care se servesc bauturile;
         preparatele cu care se asociaza bauturile specifice zonei;
         traditii privind: modalitati de obtinere a bauturilor, modul traditional de prezentare si
servire a bauturilor.
V. SUGESTII METODOLOGICE
Practica comasată se poate desfăşura în atelierele şi laboratoarele tehnologice din
şcoală,dacă dotarea acestora este adecvată cerinţelor şi/sau la agenţi economici parteneri ai
şcolii. Pentruunele domenii de pregătire ( comerţ, servicii, construcţii, agricultură etc) practica
comasată se poate efectua şi pe parcursul vacanţelor şcolare, urmând ca săptămânile din vacanţă
în care elevii au fost în practică să fie recuperate pe parcursul anului. Se recomandă ca acest tip
de instruire să se efectueze cu precădere la agenţii economici, cu care să se stabilească relaţii de
parteneriat care să faciliteze în final şi integrarea elevilor la terminarea şcolii.
Relaţia unitate de învăţământ – agent economic
Pentru efectuarea instruirii practice la agentul economic, unitatea de învăţământ trebuie săîncheie
cu acesta o convenţie de colaborare care să stabilească:
• Statutul elevului care urmează formarea în întreprindere
• Responsabilitatea pedagogică a unităţii de învăţământ
• Modalităţile de protecţie şi igienă a muncii, precum şi de protecţie civilă
• Obiectivele şi modalităţile de instruire ( durată, calendar, conţinut, activităţi)
• Modalităţi de participare a specialiştilor din întreprindere la instruirea elevilor 
• Modalităţi de urmărire a instruirii şi de evaluare
• Un reprezentant care să aibă rolul de tutore pentru elevi şi care să colaboreze permanent cu
cadrul didactic coordonator al activităţii de instruire practicăSe va urmări ca stagiul la agentul
economic să permită elevului:
• Să înţeleagă concret constrângerile economice, umane şi tehnice ale întreprinderii
• Să înţeleagă constrângerile de securitate impuse de metodele de lucru
• Să observe şi să analizeze, pornind de la situaţii reale, diferitele elemente ale unor strategii de
calitate, să perceapă costurile induse de non-calitate
• Să utilizeze achiziţiile sale în domeniul comunicării, în relaţia cu personalul angajat
• Să cunoască importanţa tuturor serviciilor şi compartimentelor unei întreprinderi
Documente necesare organizarii şi desfasurarii practicii comasate
Unitatea de învăţământ, prin catedra de specialitate tehnologică, va întocmi următoarele
documente care vor asigura buna desfăşurare şi calitatea procesului de instruire practică
comasată:
 Grafic de desfăşurare a practicii comasate pe clase, săptămâni, loc de desfăşurare a practicii 
 Profesorii de specialitate şi maiştrii instructori încadraţi pentru instruirea practică comasată vor
întocmi planificări calendaristice pentru această activitate şi vor urmări realizarea în totalitate a
acesteia.
 În scopul facilitării urmăririi frecvenţei la activitatea de instruire practică, precum şi aevaluării
de parcurs se propune ca fiecare elev să aibă un caiet/ portofoliu de practică, alcătuit dinfişe
individuale, alcătuite pentru fiecare temă.
 Portofoliul de practică poate conţine,deasemenea,fişe individuale de observaţie în care 
elevul să urmărească diferite aspecte ale procesului tehnologic, documentaţii tehnice care pot fi
accesibile elevului, fişe de lucru şi fişe deevaluare concepute de profesor 
sau maistru pentru această activitate. Conţinutul acestui portofoliu va constitui un element
important în procesul de evaluare.
 De asemenea, profesorul/ maistrul instructor va avea pentru fiecare elev o fişă individuală de
control, care va urmări atingerea competenţelor  prin efectuarea activităţilor descrise în cadrul
fiecărei teme.
Ordinea de parcurgere a continuturilor este cea prezentata in tabelul de corelare a
competentelor si continuturilor.
Pentru orele desfasurate cu profesorul economist se vor avea in vedere in principal urmatoarele
continuturi:
-      Prezentarea bauturilor dupa diferite criterii de clasificare
-      Verificarea caracteristicilor senzoriale ale bauturilor conform criteriilor de degustare
-      Asocierea bauturilor cu preparate dupa diferite criterii de asociere
-      Descrierea sortimentelor de bauturi in amestec
-      Pregatirea amestecurilor de bauturi in amestec
Celelalte continuturi tematice fiind abordate mai ales in stagiul de pregatire practica.
Repartizarea numarului de ore pe continuturi tematice se realizeaza in functie de ritmul de
invatare al elevilor si de complexitatea continutului. Se vor promova metode activ –
participative, centrate pe elev, care dezvolta gandirea incurajeaza participarea elevilor, dezvolta
creativitatea si realizeaza o comunicare multidirectionala.
Metode recomandate sunt: jocul de rol, brainstorming, problematizarea, studiul de caz,
experimentul, demonstratia, simularea, lectii vizita, vizionari de casete video, discutii, dezbateri,
realizarea de proiecte integrate.
Aceste metode se caracterizeaza prin faptul ca:
               sunt centrate pe elev si pe activitate;
               pun accent pe dezvoltarea gandirii, formarea aptitudinilor si a deprinderilor;
               incurajeaza participarea elevilor, creativitatea, initiativele;
               determina un parteneriat profesor - elev;
               au un puternic accent formativ, nu informativ;
               presupun folosirea unui limbaj simplu, accesibil;
               adapteaza metodele de lucru la nivelul clasei.
Metodele de participare activa au meritul de a genera contexte in care se manifesta diferentele,
ca si in viata de toate zilele. Aplicarea lor duce la provocari ale indivizilor de a-si reorganiza
experientele ca urmare a participarii active la viata si lucrul in grup.
Vor fi promovate situatii din viata reala si se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele
reale, pentru a se tine cont, in masura mai mare, de nevoile elevilor, ale angajatorilor si ale
societatii.
Profesorul trebuie sa aiba rol de mediator, facilitator al invatarii, punandu-l pe elev in situatia de
a aplica propriul mod de intelegere a cunostintelor, prin activitati de descoperire, conversatie sau
realizarea diverselor materiale  - proiecte, portofolii, planuri, jurnale.
In elaborarea strategiei didactice profesorul trebuie sa tina seama de urmatoarele principii
moderne ale educatiei:
-       elevii invata cel mai bine atunci cand invatarea raspunde nevoilor lor;
-       elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare;
-       elevii au stiluri diferite de invatare;
-       elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior la procesul de invatare;
-       elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informatiilor vechi cu cele noi si
pentru ordonarea lor.
-       activitatile la lectii vor fi variate, astfel incat, indiferent de stilul de invatare caracteristic,
toti elevii sa dobandeasca competentele necesare.
Se recomanda de asemenea organizarea predarii-invatarii utilizand activitati diferentiate pe
grupuri de elevi care faciliteaza procesul de invatare. Aceasta metoda se poate aplica pentru
verificarea intre colegi (verificari si evaluari ale lucrarilor intre colegi), joc de rol (elevii se ajuta
reciproc, iar profesorul ii indruma pentru o invatare eficienta).
Pentru evaluarea competentelor achizitionate de elevi in conformitate cu programa scolara si
SPP – se pot folosi ca metode si instrumente de evaluare: baterii de teste, autoevaluarea, probe
practice, intocmirea de portofolii ale elevilor, proiecte pe o tema data, fisa de observare.
Probele de evaluare se refera in mod explicit la criteriile de performanta si la conditiile de
aplicabilitate din Standardul de Pregatire Profesionala.

VI. BIBLIOGRAFIE

1. M. Bugan şi C. Florea, (2002), Ghidul profesionistului în restaurație, București, Editura

Gemma Print.
2. M. Bugan şi C. Florea, (2003), Maître D’hotel, București, Editura Gemma Print.
3. G. Berechet şi Diana Dănila, (2003), Pregătirea preparatelor şi băuturilor destinate
turiștilor, București, Editura Gemma Print.
4. C. Dincă, (2003), Tehnician în turism clasa a XI a, București, Editura Didactică şi
pedagogică.
5. C. Florea şi colaboratorii, (2004), Manualul directorului de restaurant, București, Editura
THR-CG.
6. R. Nicolescu, (1998), Tehnologia restaurantelor, București, Editura Inter – Rebs.
7. R. Nicolescu şi colaboratorii, (2000), Cocteiluri pentru profesioniști şi amatori,
București, Editura Inter – Rebs.