Sunteți pe pagina 1din 18

UNITATEA DE INVATAMANT: SCOALA PROFESIONALA SPECIALA CAMPULUNG MOLDOVENESC ANUL SCOLAR: 2013 - 2014

PROGRAMA SCOLARA PENTRU CURRICULUM IN DEZVOLTARE LOCALA LICEU TEHNOLOGIC


CICLUL INFERIOR clasa a IX-a

DENUMIREA CDL: ACTIVITATI DE ORGANIZARE IN DOMENIUL TURISM SI ALIMENTATIE

DOMENIUL PREGATIRII DE BAZA: TURISM SI ALIMENTATIE PROFIL:SERVICII CALIFICAREA: OSPATAR(CHELNER),VANZATOR IN UNITATILE DE ALIMENTATIE PUBLICA SI TURISM

AUTOR: Prof.ing. ERHAN LUMINITA NICOLETA

I. Not introductiv
Modulul CURRICULUM N DEZVOLTARE LOCAL face parte din cultura de specialitate aferent domeniului de pregtire de baz Turism si alimentaie, clasa a IX-a , ciclul inferior al liceului , filiera tehnologic i are alocat un numr de 60 de ore din care 60 ore instruire practic = 2 spt. x 5 zile x 6 ore /zi ( stagii de pregtire practic ) Aceast ofert curricular, asigur cadrul pentru realizarea unei instruiri care s permit, n contextul tehnologic oferit de agenii economici locali, formarea n totalitate a competenelor tehnice de specialitate descrise n Standardele de pregtire profesional. Curriculum-ul n dezvoltare local a fost elaborat pe baza competenelor cheie din unitile de competene cheie: Rezolvare de probleme i ,,Organizarea locului de munc Scopul modulului este de a da posibilitatea elevilor s cunoasc importana social actual i de perspectiv privind organizarea diferitelor sectoare de munc din turism i alimentaie. S urmareasc comportamentul lucrtorilor din diferite compartimente: S identifice problemele de organizare din compartimentele urmrite; S alctuiasc un plan de rezolvare a unei probleme simple; S rezolve o problema real ntr-un loc de munc tipic domeniului; S colaboreze cu membrii echipei pentru ndeplinirea sarcinilor. Practica pentru clasa a IX-a este curriculumul in dezvoltare locala aferent Modulului IV recomandat de MECTS 3331/25.02.2010 cu un numr de 60 de ore/an ce se vor efectua pe parcursul a dou sptmni cu un numr de 30 de ore/sptmn.Elaborarea curriculumului porneste de la STANDARD-ul DE PREGTIREPROFESIONAL (SPP), care va garanta pregtirea unitar a tuturor elevilor i adulilor caredoresc s obin calificarea de nivel 2, Ospatar(chelner),Vanzator in alimentatie.Dezvoltarea competentelor necesare calificarii profesionale se realizeaz prindobndirea unitilor de competene cheie: Organizarea locului de munc respectiv Rezolvarea de probleme. De aceea, profesorul/maistru instructor va urmri dezvoltarea acestor competene prinintermediul coninuturilor tiinifice, iar evaluarea performanelor elevilor se va axa pedemo nstrarea dobndirii competenelor.Unitile de competen tehnice generale i cele specializate cuprinse n SPP reprezintmodule de pregtire de sine stttoare.Competenele cheie sunt repartizate n diferite module, n funcie de posibilitile de exersare i evaluare a acestora.Abordarea curriculum-ului va avea n vedere urmtoarele aspecte: coninuturile tematice sunt elaborate pe baza condiiilor de aplicabilitate i a criteriilor de performan din SPP; evaluarea va avea n vedere competenele dobndite de elevi, nu cunotinele teoreticeale acestora.

II. Unitatea / unitile de competen / rezultate ale nvrii la care se refer modulul
UC 7 -- Organizarea locului de munc UC10 - Rezolvarea de probleme UC 7 - Organizarea locului de munc Competena 1. Asigur ordinea i curenia la locul de munc Competena 2. Aplic principiile ergonomice n organizarea locului de munc Competena 3. Folosete instruciuni de lucru pentru ndeplinirea sarcinilor UC10 - Rezolvarea de probleme Competena 1. Identific probleme simple Competena 2. Alctuieste si aplic un plan de rezolvare a unei probleme simple

Competena 3. Verific rezultatele obinute n urma aplicrii planului de rezolvare a unei probleme simple Ordinea de parcurgere a coninuturilor este recomandat a fi urmtoarea: 1.Selectarea mijloacelor de munc -materii prime i auxiliare, -echipamente i utilaje, -instalaii, S.D.V.- uri 2.Ordonarea mijloacelor specifice activitii curente -respect succesiunea operaiilor de lucru 3.ntreinerea cureniei la locul de munc -materiale de curenie specifice locului de munc (lavete, detergeni, dezinfectani, solveni) -prin metode manuale, -mecanice -semiautomate 4.Explicarea principiilor ergonomice de baz -microclimat, -economia micrilor, -poziia de lucru 5.Msuri individuale de reducere a efortului fizic -poziia de lucru, -succesiunea micrilor, -dozarea efortului 6.Meninerea microclimatului optim de la locul de munc -ventilaie, -temperatur, -iluminare, -zgomot 7.Utilizarea instruciunilor de lucru n funcie de sarcinile date -fie de lucru, -regulamente, -schie simple, -explicaii 8.Verificarea individual a realizrii sarcinii date pe baza instruciunilor de lucru -comparare, -msurare 9.Corectarea erorilor de realizare a sarcinilor de lucru, pe baza instruciunilor 10.Detectarea unor situaii problematice- din documente,- din experiena proprie,- din experiena grupului de cunoscui (familie, prieteni, grup de lucru) 11.Descrierea caracteristicilor problemei- grad de dificultate,- condiii de timp i de loc,- condiii de metod sau mod de abordare 12.Formularea problemei n funcie de caracteristicile determinat 13.Identificarea unei alternative de rezolvarea problemei -consultare, -exersare, -observare, -testare 14.Alegerea soluiei optime de rezolvare a problemei -proiectarea unui rezultat dezirabil ntr-o situaie dat (n funcie de alternativele de rezolvare) 15.ntocmirea planului de rezolvare a problemei -obiective, -metode, -resurse, activiti,

-mijloace i cai de realizare, -mod de evaluare 16.Aplicarea planului de rezolvare a problemei n contextul determinat -ordinea de realizare din plan, -timpul de rezolvare, -colaborarea cu ali parteneri 17.Compararea rezultatului obinut cu rezultatul planificat -rezultate identice, -asemntoare sau diferite 18.Aprecierea rezultatului obinut n urma comparrii -acceptare sau respingere, -satisfacie sau insatisfacie 19.Aplicarea rezultatului obinut n situaii similare- preluarea rezultatului apreciat drept identic sau asemntor n situaii simple, care presupunacelai tip de rezolvare III. TABEL DE CORELARE A UNITII DE COMPETEN CU COMPETENELE Nr. Unitate de Competene Criterii de performan crt. competen 1. 10. Rezolvare 1. Identific probleme simple (a) Detectarea unor situaii problematice de probleme (b) Descrierea caracteristicilor problemei (c) Formularea problemei n funcie de caracteristicile determinate 2. Alctuiete i aplic un (a) Identificarea unei alternative de plan de rezolvare a unei rezolvare a problemei probleme simple (b) Alegerea soluiei optime de rezolvare a problemei (c) ntocmirea planului de rezolvare a problemei (d) Aplicarea planului de rezolvare a problemei n contextul determinat 3. Verific rezultatele (a) Compararea rezultatului obinut cu obinute n urma aplicrii rezultatul planificat planului de rezolvare a unei (b) Aprecierea rezultatului obinut n urma probleme simple comparrii (c) Aplicarea rezultatului obinut n situaii similare 7. Organizarea locului de munc 1. Asigur ordinea i curenia la locul de munc 2. Aplic principiile ergonomice n organizarea locului de munc (a) Selectarea mijloacelor de munc (b) Ordonarea mijloacelor specifice activitii curente (c) ntreinerea cureniei la locul de munc (a) Explicarea principiilor ergonomice de baz (b) Msuri individuale de reducere a efortului fizic (c) Meninerea microclimatului optim de la locul de munc (a) Utilizarea instruciunilor de lucru n funcie de sarcinile date (b) Verificarea individual a realizrii sarcinii date pe baza instruciunilor de lucru (c) Corectarea erorilor de realizare a

3. Folosete instruciunile de lucru pentru ndeplinirea sarcinilor

sarcinilor de lucru, pe baza instruciunilor IV. TABELUL DE CORELARE A COMPETENELOR I CONINUTURILOR Unitate de Competene Coninuturi(Detalieri) Activiti de nvare competen Organizarea 1. Asigur ordinea I. Reguli de igien la nivelul Discuii de grup locului de i curenia la slii de servire: aerisirea slii, privind aplicarea munc locul de munc tergerea prafului, fixarea regulilor de igien meselor i a moltonului Operaii de fixare a meselor i a II. Dotarea cu mobilier moltonului 2. Aplic adecvat, iluminarea, ventilaia, principiile participarea la decorarea i Demonstraii privind ergonomice n intimizarea slii de servire aplicarea principiilor organizarea ergonomice locului de munc III. Operaiuni de aranjare a 3. Folosete mesei, aducerea i aezarea Operaii de instruciunile de obiectelor de inventar identificare i lucru pentru necesare servirii i consumrii aranjare a obiectelor ndeplinirea preparatelor i buturilor de inventar necesare sarcinilor Respectarea succesiunii efecturii mise-enetapelor de efectuare a place-ului cureniei 2. Rezolvare de 1. Identific IV. Uniti de msur folosite Calcule simple probleme probleme simple n realizarea reetelor folosind uniti de Aplicaii n spaiul de msur producie: gramaje, volume, proporii n reete Discuii dirijate pe 2. Alctuiete i V. Noiuni simple despre teme de nutriie aplic un plan de nutriie rezolvare a unei VI. Avantaje i dezavantaje Studii comparative probleme simple nutriionale ale principalelor pe teme de nutriie grupe de materii prime Aplicaii necesar nutritiv P, Calcule de valoare L, G zilnic caloric a alimentelor Calculul valorii calorice a 3. Verific alimentelor Exemplificri de rezultatele VII. Asigurarea raiei calorice meniuri zilnice obinute n urma zilnice prin exemple de aplicrii planului meniuri Discuii de grup de rezolvare a Aplicaii /Analize comparative privind asigurarea unei probleme raiei calorice zilnice simple pentru categorii diferite de consumatori Analizarea rezultatelor n funcie de valorile recomandate

Nr. crt. 1.

V. SUGESTII METODOLOGICE Practica comasat se poate desfura n atelierele i laboratoarele tehnologice din coal,dac dotarea acestora este adecvat cerinelor i/sau la ageni economici parteneri ai colii. Pentruunele domenii de pregtire ( comer, servicii, construcii, agricultur etc) practica comasat se poate efectua i pe parcursul vacanelor colare, urmnd ca sptmnile din vacan n care elevii au fost n practic s fie recuperate pe parcursul anului. Se recomand ca acest tip de instruire s se efectueze cu precdere la agenii economici, cu care s se stabileasc relaii de parteneriat care s faciliteze n final i integrarea elevilor la terminarea colii. Relaia unitate de nvmnt agent economic Pentru efectuarea instruirii practice la agentul economic, unitatea de nvmnt trebuie sncheie cu acesta o convenie de colaborare care s stabileasc: Statutul elevului care urmeaz formarea n ntreprindere Responsabilitatea pedagogic a unitii de nvmnt Modalitile de protecie i igien a muncii, precum i de protecie civil Obiectivele i modalitile de instruire ( durat, calendar, coninut, activiti) Modaliti de participare a specialitilor din ntreprindere la instruirea elevilor Modaliti de urmrire a instruirii i de evaluare Un reprezentant care s aib rolul de tutore pentru elevi i care s colaboreze permanent cu cadrul didactic coordonator al activitii de instruire practicSe va urmri ca stagiul la agentul economic s permit elevului: S neleag concret constrngerile economice, umane i tehnice ale ntreprinderii S neleag constrngerile de securitate impuse de metodele de lucru S observe i s analizeze, pornind de la situaii reale, diferitele elemente ale unor strategii de calitate, s perceap costurile induse de non-calitate S utilizeze achiziiile sale n domeniul comunicrii, n relaia cu personalul angajat S cunoasc importana tuturor serviciilor i compartimentelor unei ntreprinderi Documente necesare organizarii i desfasurarii practicii comasate Unitatea de nvmnt, prin catedra de specialitate tehnologic, va ntocmi urmtoarele documente care vor asigura buna desfurare i calitatea procesului de instruire practic comasat: Grafic de desfurare a practicii comasate pe clase, sptmni, loc de desfurare a practicii Profesorii de specialitate i maitrii instructori ncadrai pentru instruirea practic comasat vor ntocmi planificri calendaristice pentru aceast activitate i vor urmri realizarea n totalitate a acesteia. n scopul facilitrii urmririi frecvenei la activitatea de instruire practic, precum i aevalurii de parcurs se propune ca fiecare elev s aib un caiet/ portofoliu de practic, alctuit dinfie individuale, alctuite pentru fiecare tem. Portofoliul de practic poate conine,deasemenea,fie individuale de observaie n care elevul s urmreasc diferite aspecte ale procesului tehnologic, documentaii tehnice care pot fi accesibile elevului, fie de lucru i fie deevaluare concepute de profesor sau maistru pentru aceast activitate. Coninutul acestui portofoliu va constitui un element important n procesul de evaluare. De asemenea, profesorul/ maistrul instructor va avea pentru fiecare elev o fi individual de control, care va urmri atingerea competenelor prin efectuarea activitilor descrise n cadrul fiecrei teme. Pentru atingerea competenelor stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite coninuturi, de a le ealona n timp. Activitile la lecii vor fi variate, astfel nct, indiferent de stilul de nvare caracteristic, toi elevii s dobndeasc competenele necesare. n strategia didactic profesorul poate utiliza o palet larg de metode. Se recomand metodele centrate pe elev care s implice elevul n procesul de formare. Elevii nva mai bine dac aud informaiile, vd demonstraiile i ilustraiile, discut informaiile i ideile,

experimenteaz i practic tehnicile.Ei devin astfel membrii unei reele de comunicare, se simt n largul lor, i mprtesc experienele, pun ntrebri, colaboreaz cu ceilali, i asum riscuri, particip activ la propriul proces de instruire i educare. Profesorul are doar rolul de facilitator, comunicator, colaborator i organizator. El are rbdare, lucreaz la acelai nivel cu elevii i respect ideile i experienele participanilor. Se vor promova metode de predare - nvare activ participative, centrate pe elev, care duc la rezolvarea problemei puse n discuie. Metodele de participare activ au meritul de a genera contexte n care se manifest diferenele, ca i n viaa de toate zilele. Aplicarea lor duce la provocri ale indivizilor de a-i reorganiza experienele ca urmare a participrii active la viaa de grup. Se pot utiliza metode ca: observaia, conversaia, munca independent, simularea, problematizarea, jocul de rol, exerciiul, discuiile n grup care stimuleaz spiritul critic, creativitatea, studiul de caz, brainstormingul etc. Vor fi promovate situaiile din viaa real i se va urmri aplicarea cunotinelor la probleme reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor, ale angajailor i ale societii. Elevilor li se va permite s aplice propriul lor mod de nelegere a coninutului realiznd: proiecte, portofolii, discuii n grup. Se recomand folosirea lucrului n echip care faciliteaz procesul de nvare. Aceast metod se poate aplica pentru verificarea ntre colegi(verificri i evaluri ale lucrrilor ntre colegi), joc de rol(elevii se ajut reciproc, iar profesorul i ndrum pentru o nvare eficient). Procesul de evaluare continu i sumativ(final) va avea n vedere gradul de nsuire a competenelor. Competenele individuale din cadrul acestui modul nu vor fi supuse evalurii finale n cadrul altor module. Acest lucru nu exclude exersarea i dezvoltarea acestora i prin parcurgerea coninuturilor altor module. Promovarea unui modul este condiionat de nsuirea tuturor competenelor din tabelul de corelare, evaluate conform specificaiilor privind probele de evaluare prevzute n SPP. Elevii trebuie evaluai numai n ceea ce privete dobndirea competenelor specificate n cadrul acestui modul. Demonstrarea unei alte abiliti n afara celor din competenele specificate este lipsit de semnificaie n cadrul acestei evaluri. Pentru evaluarea care presupune o prob practic, un instrument de evaluare care poate fi utilizat este fia de observare. Se recomand urmtoarele metode alternative de evaluare: o Observarea sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea atitudinilor fa de o sarcin dat i a comunicrii; o Autoevaluarea; o Tema n clas; o Investigaia. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: o Fie de observare; o Fie de lucru. VI. CONDIII DE APLICARE DIDACTIC I DE EVALUARE Tipurile de activiti de nvare i alegerea tehnicilor de instruire practic revine maistrului instructor i agentului economic, care au sarcina de a individualiza i de a adapta activitatea practic la particularitile elevilor.Maistrul instructor i agentul economic au libertatea de a alege metodele i tehnicile de nvare activ i de a propune noi activiti de nvare, n msur s asigure formarea competenelor prevzute n program. Se recomand metodele centrate pe elev, care asigur un caracter formativ procesului de nvmnt. Se va avea n vedere i utilizarea metodelor specifice pentru dezvoltarea competenelor elevilor care prezint deficiene integrabile, prin adaptareaacestora la specificul condiiilor de nvare i de comportament. Evaluarea formativ, continu este implicit demersului pedagogic curent n orele de instruire practic comasat, permind, att maistrului instructor i agentului economic, ct i elevului, s cunoasc nivelul de achiziionare a competenelor, priceperilor i deprinderilor practice,s identifice lacunele i cauzele lor, s fac remedierile care se impun n vederea reglrii procesului de predare / nvare.Instrumentele de evaluare continu trebuie corelate cu indicatorii de performan i probele de evaluare din cadrul competenelor individuale relevante pentru modul,

astfel, evaluarea continu este condiionat de criteriile de performan i de probele de evaluare din Standardul de pregtire profesional. Criteriile specifice de evaluare trebuie stabilite de maistru instructor i agentul economic i prezentate elevului. Elevul poate fi integrat n evaluarea activitii sale, consolidnd, astfel,cap acitatea de a se autoevalua i mrind gradul de transparen a acordrii notelor.Promovarea modulului este condiionat de formarea tuturor competenelor din tabelul de corelare, evaluate prin probele de evaluare din Standardul de pregtire profesional. Instruciuni de evaluare pentru profesor/ maistru instructor 1. n mod normal, fiecare evaluare trebuie s se ncheie n cadrul unei singure sesiuni de predare. Orice abatere de la aceast norm va fi menionat n instruciunile specifice fiecrei uniti. 2. Elevul trebuie s efectueze exerciiile din instrumentul de evaluare, iar dup ce a terminat,s nmneze evaluatorului respectivul document. 3. n cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie s corecteze rspunsurile elevului,comparndu-le cu fia cu rspunsuri corecte. Fia cu rspunsuri corecte nu conine ntotdeaunaunicele rspunsuri corecte; de aceea, evaluatorul trebuie s utilizeze aceasta fia cu discernmnt.Dac evaluatorul este nesigur n legtura cu vreun element, el se poate adresa Verificatorului intern. 4. n cazul probelor practice, evaluatorul trebuie sa verifice capacitatea elevului, comparndmodul in care elevul ndeplinete diverse sarcini cu o list de verificare (fisa cu rspunsuri corecte)sau/i cu exemple de fapt. Elevii trebuie sa ndeplineasc cu succes fiecare sarcin. 5. Evaluarea oral poate fi utilizata mpreuna cu alte forme de evaluare pentru a oferi probesuplimentare sau / i rezolva probleme minore care pot s apar n evoluia elevului. Dac se utilizeaz examinarea oral, evaluatorul trebuie s indice acest lucru, atand lalucrarea candidatului o adnotare scris de mn i semnat Mijloace/dotri necesare pentru parcurgerea CDL-ului propus; alte observaii /sugestii metodologice pentru o ct mai complet dobndire a competenelor specifice identificate. Cataloage, reviste, albume; Dotri specifice unitilor de alimentaie; Alte dotri, care sunt identificate de cadrele didactice ca fiind necesare desfurrii activitilor planificate. VII. BIBLIOGRAFIE 1. Nicolescu R. Tehnologia activitii n restaurante i hoteluri Editura Sport i Turism 1981 2. Stavrositu Stere Arta serviciilor n restaurante, baruri i hoteluri Editura Dobrogea 2003 3. Gal A.M., Teodorescu G.F. Dicionar gastronomic Editura Petcom, Sibiu 2000 4. Nicolescu R. Tehnologia restaurantelor Editura Inter-Rebs, Bucureti 1998 5. Olaru M. .a. Studiul calitii produselor i serviciilor - Editura Economic Preuniversitaria, Bucureti 2000 6. Stavrositu S. Ghid profesional n alimentaia public Editura Tehnic, Bucureti 1998 7. Tabele compoziii chimice 8. Colecii reviste 9. Album literar gastronomic

UNITATEA DE INVATAMANT: SCOALA PROFESIONALA SPECIALA CAMPULUNG MOLDOVENESC ANUL SCOLAR: 2013 - 2014

PROGRAMA SCOLARA PENTRU CURRICULUM IN DEZVOLTARE LOCALA LICEU TEHNOLOGIC


CICLUL INFERIOR clasa a XI-a

DENUMIREA CDL: SERVIREA BUTURILOR

DOMENIUL PREGATIRII DE BAZA: TURISM SI ALIMENTATIE PROFIL:SERVICII CALIFICAREA: OSPATAR(CHELNER),VANZATOR IN UNITATILE DE ALIMENTATIE PUBLICA SI TURISM

AUTOR: Prof.ing. ERHAN LUMINITA NICOLETA

I. Not introductiv
Modulul CURRICULUM N DEZVOLTARE LOCAL face parte din cultura de specialitate aferent domeniului de pregtire de baz Turism si alimentaie, clasa a XI-a , ciclul inferior al liceului , filiera tehnologic i are alocat un numr de 60 de ore din care 60 ore instruire practic = 2 spt. x 5 zile x 6 ore /zi ( stagii de pregtire practic ) Aceast ofert curricular, asigur cadrul pentru realizarea unei instruiri care s permit, n contextul tehnologic oferit de agenii economici locali, formarea n totalitate a competenelor tehnice de specialitate descrise n Standardele de pregtire profesional. Curriculum-ul n dezvoltare local a fost elaborat pe baza competenelor cheie din unitile de competene cheie: Tranzitia de la scoala la locul de munca Scopul modulului este de a da posibilitatea elevilor s cunoasc importana social actual i de perspectiv privind organizarea diferitelor sectoare de munc din turism i alimentaie. S urmareasc comportamentul lucrtorilor din diferite compartimente: S identifice problemele de organizare din compartimentele urmrite; S alctuiasc un plan de rezolvare a unei probleme simple; S rezolve o problema real ntr-un loc de munc tipic domeniului; S colaboreze cu membrii echipei pentru ndeplinirea sarcinilor. Practica pentru clasa a IX-a este curriculumul in dezvoltare locala aferent Modulului II recomandat de MECTS 3331/25.02.2010 cu un numr de 60 de ore/an ce se vor efectua pe parcursul a dou sptmni cu un numr de 30 de ore/sptmn.Elaborarea curriculumului porneste de la STANDARD-ul DE PREGTIREPROFESIONAL (SPP), care va garanta pregtirea unitar a tuturor elevilor i adulilor caredoresc s obin calificarea de nivel 2, Ospatar(chelner),Vanzator in alimentatie.Dezvoltarea competentelor necesare calificarii profesionale se realizeaz prin dobndirea unitilor de competene cheie: Tranzitia de la scoala la locul de munca De aceea, profesorul/maistru instructor va urmri dezvoltarea acestor competene prinintermediul coninuturilor tiinifice, iar evaluarea performanelor elevilor se va axa pedemo nstrarea dobndirii competenelor.Unitile de competen tehnice generale i cele specializate cuprinse n SPP reprezintmodule de pregtire de sine stttoare.Competenele cheie sunt repartizate n diferite module, n funcie de posibilitile de exersare i evaluare a acestora.Abordarea curriculum-ului va avea n vedere urmtoarele aspecte: coninuturile tematice sunt elaborate pe baza condiiilor de aplicabilitate i a criteriilor de performan din SPP; evaluarea va avea n vedere competenele dobndite de elevi, nu cunotinele teoreticeale acestora.

II. Unitatea / unitile de competen / rezultate ale nvrii la care se refer modulul
UC 9 -- Tranzitia de la scoala la locul de munca Competena 1. i evalueaz nivelul de pregtire n raport cu cerinele unui loc de munc Competena 2. . i asum responsabilitatea fa de sarcina primit Competena 3. Se instruiete continuu n vederea mbuntirii propriei performane Competena 4: Manifest mobilitate ocupaional fa de schimbrile de pe piaa muncii

Ordinea de parcurgere a coninuturilor este recomandat a fi urmtoarea: 1.Selectarea mijloacelor de munc -materii prime i auxiliare, -echipamente i utilaje, -instalaii, S.D.V.- uri 2.Ordonarea mijloacelor specifice activitii curente -respect succesiunea operaiilor de lucru 3.ntreinerea cureniei la locul de munc -materiale de curenie specifice locului de munc (lavete, detergeni, dezinfectani, solveni) -prin metode manuale, -mecanice -semiautomate 4.Explicarea principiilor ergonomice de baz -microclimat, -economia micrilor, -poziia de lucru 5.Msuri individuale de reducere a efortului fizic -poziia de lucru, -succesiunea micrilor, -dozarea efortului 6.Meninerea microclimatului optim de la locul de munc -ventilaie, -temperatur, -iluminare, -zgomot 7.Utilizarea instruciunilor de lucru n funcie de sarcinile date -fie de lucru, -regulamente, -schie simple, -explicaii 8.Verificarea individual a realizrii sarcinii date pe baza instruciunilor de lucru -comparare, -msurare 9.Corectarea erorilor de realizare a sarcinilor de lucru, pe baza instruciunilor 10.Detectarea unor situaii problematice- din documente,- din experiena proprie,- din experiena grupului de cunoscui (familie, prieteni, grup de lucru) 11.Descrierea caracteristicilor problemei- grad de dificultate,- condiii de timp i de loc,- condiii de metod sau mod de abordare 12.Formularea problemei n funcie de caracteristicile determinat 13.Identificarea unei alternative de rezolvarea problemei -consultare, -exersare, -observare, -testare 14.Alegerea soluiei optime de rezolvare a problemei -proiectarea unui rezultat dezirabil ntr-o situaie dat (n funcie de alternativele de rezolvare) 15.ntocmirea planului de rezolvare a problemei -obiective, -metode, -resurse, activiti, -mijloace i cai de realizare, -mod de evaluare

16.Aplicarea planului de rezolvare a problemei n contextul determinat -ordinea de realizare din plan, -timpul de rezolvare, -colaborarea cu ali parteneri 17.Compararea rezultatului obinut cu rezultatul planificat -rezultate identice, -asemntoare sau diferite 18.Aprecierea rezultatului obinut n urma comparrii -acceptare sau respingere, -satisfacie sau insatisfacie 19.Aplicarea rezultatului obinut n situaii similare- preluarea rezultatului apreciat drept identic sau asemntor n situaii simple, care presupunacelai tip de rezolvare

II. PRECIZARI PRIVIND ABORDAREA MODULULUI SERVIREA BAUTURILOR


Modulul Servirea bauturilor face parte din stagiile de pregatire practica ,desfasurate in laboratorul de practica sau la agentul economic cu maistrul instructor sau reprezentantul acestuia pe parcursul a 2 saptamani de practica comasata cu 30 de ore pe saptamana. Modulul Servirea bauturilor se sprijina pe achizitiile dobandite de elevi la modulele de nivel 1: Bazele servirii(clasa a IX - a), Arta servirii (clasa a -X- a). LISTA UNITATILOR DE COMPETENTA RELEVANTE PENTRU MODUL Unitati de competenta Unitati de competenta Unitati de pentru abilitati-cheie tehnice generale specializate competenta tehnice

U12 Servirea bauturilor TABEL DE CORELARE A COMPETENTELOR SI CONTINUTURILOR Unitati de Competente Continut tematic competenta individuale U12 C1 Prezentarea bauturilor dupa diferite criterii de clasificare Servirea Identifica criterii de clasificare: concentratia alcoolica, continut de zahar, bauturilor sortimentele tehnologia de obtinere, locul si rolul in de preparate si bauturi de bauturi tipuri de bauturi: alcoolice, nealcoolice, amestecuri de bauturi Verificarea caracteristicilor bauturilor conform regulilor de degustare caracteristici senzoriale: aspect, limpiditate, culoare, gust, aroma, miros, degajare CO2 reguli de degustare: ordinea bauturilor, temperatura, tipuri de pahare folosite, modalitati de degustare Asocierea bauturilor cu preparatele conform regulilor de asociere reguli de asociere:compozitia preparatului, locul in de preparate si bauturi, preferintele consumatorului, obiceiuri si traditii de consum, tipul si durata mesei C2 Serveste Recomandarea sortimentelor de bauturi conform regulilor de bauturile asociere alcoolice si recomandare orala; lista de bar nealcoolice Aducerea de la sectii a bauturilor comandate folosind obiectele de inventar specifice obiecte de inventar: tavi, cosulete, frapiere, carucioare Efectuarea servirii bauturilor folosind obiecte de inventar adecvate

C3 Realizeaza bauturi in amestec C4 Serveste bauturile in amestec C5 Pregateste si serveste cafea expresso

obiecte de inventar pentru servire pahare de diferite tipuri, servicii pentru bauturi calde nealcoolice, zaharnite, lingurite, cesti, farfurioare, tirbuson, carafe, cremiere Debarasarea obiectelor de inventar utilizate la servirea bauturilor obiecte de inventar pentru debarasare: tavi, carucioare Descrierea sortimentului de bauturi in amestec dupa diferite criterii (continut, concentratie alcoolica) seci; demiseci; dulci; tipuri, caracteristici, tipuri de gheata. Selectarea materiilor prime si a elementelor de decor bauturi de baza; bauturi nealcoolice; materii prime perisabile (produse lactate, pro-duse zaharoase, condimente, stimulente, legume, fructe, diverse); elemente de decor Selectarea obiectelor de inventar si a utilajelor specifice barului obiecte de inventar; utilaje Pregatirea amestecurilor de bauturi dupa metode specifice agitare; amestec; dresare; retete specifice Alegerea obiectelor de inventar pentru servirea bauturilor in amestec obiecte de inventar specifice servirii amestecurilor de bauturi: pahare de diferite forme si capacitati, tavi, lingurite, farfurioare Aplicarea regulilor de servire pentru bauturile in amestec preferintele clientilor; temperatura de servire; servirea propriuzisa a bauturilor in amestec Debarasarea obiectelor de inventar utilizate la servi-rea bauturilor in amestec Organizarea locului de munca pentru eficientizarea activitatii de pregatire si servire a cafelei expresso: organizarea locului de munca: verificarea aparatului (functionare, intretinere, securitate), igienizare obiecte de inventar necesare pregatirii si servirii cafelei: dozatoare, cesti, lingurite, farfurii, vase ermetice pentru pastrarea cafelei in vederea mentinerii calitatii Recomandarea tipurilor de cafea dupa diferite criterii tipuri de cafea: cafea cu lapte, espresso, cappucino, moca, cafea neagra Pregatirea cafelei conform cerintelor consumatorilor pregatirea conform cerintelor: macinarea cafelei la granulatia ceruta, dozarea corespunzatoare a cafelei, asigurarea conditiilor de temperatura si presiune a apei, asigurarea nivelului cafelei in filtruevaluarea vizuala a calitatii extractului de cafea, pregatirea ingredientelor. Prezentarea si servirea cafelei expresso conform cerintelor obiecte de inventar folosite: cesti de sticla sau ceramica, farfurii, lingurite, servetele; respectarea temperaturii de servire; asocierea cafelei cu lapte, frisca, zahar Curatarea si intretinerea aparatului pentru cafea espresso efectuarea curateniei si intretinerea: evacuarea resturilor de materiale din aparat, curatarea componentelor conform instructiunilor, verificarea starii de functionare

III. CONDITII DE APLICARE DIDACTICA SI DE EVALUARE In cadrul modulului SERVIREA BAUTURILOR organizarea activitatii se realizeaza atat in laboratorul tehnologic de catre profesorul de specialitate, cat si la agentul economic unitate de activitate practica de catre maistrul instructor/reprezentantul agentului economic. Criteriile specifice de evaluare vor fi preluate din Standardul de pregatire profesionala de catre profesor si prezentate elevului. Elevul poate fi integrat in evaluarea activitatii sale, consolidand astfel, capacitatea de a se autoevalua si marind gradul de transparenta a acordarii notelor. Evaluarea finala a competentelor trebuie realizata in concordanta cu precizarile incluse in Standardul de Pregatire Profesionala. Evaluarea pe parcursul anului se realizeaza prin diverse tipuri de probe de evaluare (orale, scrise, practice), in functie de specificul competentei. De exemplu: pentru competentaIdentifica sortimentele de bauturi se poate folosi o proba de evaluare scrisa cu completarea unei fise de lucru cu urmatoarea cerinta: Cerinta: Grupati urmatoarele bauturi: nectar, apa minerala, coniac, vodca, vin, lichior, bere, vermut, cafea, vin spumos, dupa urmatoarele criterii: a) concentratia alcoolica (bauturi nealcoolice, bauturi slab alcoolice, bauturi tari b) tehnologia de obtinere (bauturi naturale, bauturi industriale) c) locul in de preparate si bauturi (bauturi aperitive, bauturi digestive, bauturi stimulente) Pentru evaluarea privind Verificarea caracteristicilor bauturilor conform regulilor de degustare se realizeaza o evaluare orala pentru enumerarea caracteristicilor senzoriale care se verifica si o proba practica de degustare a unei bauturi tinand cont de regulile de degustare. Descrierea caracteristicilor verificate se va realiza sub forma orala sau se poate intocmi o fisa de observare in care se va bifa corectitudinea executarii degustarii, conform regulilor de degustare. Pentru evaluarea privind Asocierea bauturilor cu preparatele se poate realiza o evaluare practica si orala printr-un joc de rol in care un client serveste un anumit preparat culinar, iar ospatarul asociaza tipul de bautura preparatului servit motivand asocierea facuta. Promovarea modulului este demonstrata prin atingerea tuturor competentelor specificate in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Competentele specifice unui modul nu vor fi supuse evaluarii finale in cadrul altor module. Acest lucru nu exclude exersarea si dezvoltarea acestora si prin parcurgerea continuturilor altor module. Procesul de evaluare pe parcursul anului si evaluarea finala trebuie sa urmareasca gradul de dobandire a competentelor si nu nivelul de cunostinte acumulate. Cunostintele stiintifice nu reprezinta decat cadrul in care se dezvolta competentele. Pe parcursul anului elevul trebuie sa fie supus evaluarii prin probe de evaluare diferite, in momente diferite, iar rezultatul final al evaluarii (atingerea competentelor) va avea in vedere progresul realizat de acesta. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste dobandirea competentelor specificate in cadrul acestui modul. In situatia in care elevul nu reuseste, sa demonstreze insusirea unei competente, acesta are posibilitatea de a participa la o noua evaluare, dupa o perioada de pregatire. Profesorul isi elaboreaza pachete de evaluare pentru toate competentele incluse in modul. Pentru a veni in sprijinul profesorilor si maistrilor instructori este prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluarii pe competente. Exemplificarea unui pachet de evaluare pe o competenta: U12: SERVIREA BAUTURILOR Competenta 3: Realizeaza bauturile in amestec Precizari privind aplicabilitatea criteriilor de Probe de Criterii de performanta performanta evaluare a Descrierea sortimentului Criterii de descriere : continut, concentratie Probe orale de bauturi in amestec dupa alcoolica. si scrise, diferite criterii.. teste, intrebari

Selectarea materiilor prime si a elementelor de decor necesare obtinerii bauturilor in amestec. Selectarea obiectelor de inventar necesare obtinerii bauturilor in amestec.

Pregatirea amestecurilor de bauturi dupa metode specifice

Materii prime: bauturi alcoolice, nealcoolice, produse zaharoase, fructe, legume, condimente, stimulente, produse lactate, oua, ti-puri de gheata. Elemente de decor: comestibile, necomestibile. Obiecte de inventar: pahare, zaharnite, ghetiere, shaker, clesti, lingurite mazagrin, tavi, picurator, tocator, cutit, pila, pahare speciale, pahar gradat, cheie, tirbuson, razuitoare, moissoire Utilaje: turmix, blender, mixer, expressor, presa pentru stors citrice, filtru, masura de gheata, vitrine frigorifice Metode: dresare, amestec, agitare Retete de bauturi in amestec

Probe orale/scrise si practice

Probe orale/scrise si practice

Proba practica

Profesorul sau maistrul instructor pe parcursul unei saptamani de activitate practica va evalua elevul pe baza unei fise de observare in care va nota rezultatul evaluarii. Instrument de evaluare: fisa de observare Nume candidat: Nume evaluator: UC 12: Servirea bauturilor - Competenta nr. 4: Serveste bauturile in amestec Rezultatul Nr.crt. Cerinte Data evaluarii 1. Alegerea obiectelor de inventar pentru servirea bauturilor in Da sau () amestec: Nu sau (X) - tumblere, pahare, sonda, pahare tip lalea, farfurioara suport, tavi, lingurite Aplicarea regulilor de servire specifice bauturilor in amestec: Da sau () - preferintele clientilor Nu sau (X) - temperatura de servire - dozarea componentelor - manipularea si transportul obiectelor de servire 3. Debarasarea obiectelor de inventar utilizate la servirea Da sau () bauturilor in amestec. Nu sau (X) Folosirea tavilor, farfuriilor diferite, caruciorului pentru debarasare Evaluatorul va bifa fiecare sarcina indeplinita corect de catre elev. Certificarea competentei se obtine daca toate sarcinile de lucru sunt indeplinite. Sarcinile neindeplinite se vor reevalua dupa o perioada de pregatire folosindu-se acelasi instrument de evaluare. Competenta se considera atinsa daca elevul indeplineste sarcina o singura data. Precizari pentru aplicarea probei de evaluare: elevul va fi evaluat in urma parcurgerii tuturor etapelor de invatare; elevul va realiza operatiile practice cerute inainte de evaluare la fiecare etapa de invatare; certificarea acestei competente se va realiza in urma evaluarii formative; pentru buna desfasurare a evaluarii se recomanda: folosirea unui spatiu amenajat corespunzator (la agentul economic); evaluarea elevilor pe durata desfasurarii probei se realizeaza fara interventia evaluatorului. 2.

inregistrarea performantei se va realiza printr-o fisa de observare completata de profesor pe parcursul probei. Sugestii privind dovezile evaluarii fisa de observare, care trebuie sa fie elaborata conform criteriilor de performanta si conditiilor de aplicabilitate, utilizata pentru evaluarea prin probe practice constituie dovada a evaluarii. pentru probele scrise dovezi ale evaluarii sunt considerate: fisele de lucru, testele de evaluare, chestionarele, proiectele, portofoliile. orice alt material elaborat de catre elev sau utilizat de catre profesor pentru evaluare poate constitui o dovada a evaluarii competentelor elevului. De exemplu, in cadrul modulului Servirea bauturilor se poate realiza o evaluare pe baza unui studiu de caz cu tema Obiceiuri si traditii de consum specifice zonei . in care elevul va prezenta: tipurile de bauturi specifice zonei studiate; obiceiuri de consum evenimentele la care se servesc bauturile; preparatele cu care se asociaza bauturile specifice zonei; traditii privind: modalitati de obtinere a bauturilor, modul traditional de prezentare si servire a bauturilor. V. SUGESTII METODOLOGICE Practica comasat se poate desfura n atelierele i laboratoarele tehnologice din coal,dac dotarea acestora este adecvat cerinelor i/sau la ageni economici parteneri ai colii. Pentruunele domenii de pregtire ( comer, servicii, construcii, agricultur etc) practica comasat se poate efectua i pe parcursul vacanelor colare, urmnd ca sptmnile din vacan n care elevii au fost n practic s fie recuperate pe parcursul anului. Se recomand ca acest tip de instruire s se efectueze cu precdere la agenii economici, cu care s se stabileasc relaii de parteneriat care s faciliteze n final i integrarea elevilor la terminarea colii. Relaia unitate de nvmnt agent economic Pentru efectuarea instruirii practice la agentul economic, unitatea de nvmnt trebuie sncheie cu acesta o convenie de colaborare care s stabileasc: Statutul elevului care urmeaz formarea n ntreprindere Responsabilitatea pedagogic a unitii de nvmnt Modalitile de protecie i igien a muncii, precum i de protecie civil Obiectivele i modalitile de instruire ( durat, calendar, coninut, activiti) Modaliti de participare a specialitilor din ntreprindere la instruirea elevilor Modaliti de urmrire a instruirii i de evaluare Un reprezentant care s aib rolul de tutore pentru elevi i care s colaboreze permanent cu cadrul didactic coordonator al activitii de instruire practicSe va urmri ca stagiul la agentul economic s permit elevului: S neleag concret constrngerile economice, umane i tehnice ale ntreprinderii S neleag constrngerile de securitate impuse de metodele de lucru S observe i s analizeze, pornind de la situaii reale, diferitele elemente ale unor strategii de calitate, s perceap costurile induse de non-calitate S utilizeze achiziiile sale n domeniul comunicrii, n relaia cu personalul angajat S cunoasc importana tuturor serviciilor i compartimentelor unei ntreprinderi Documente necesare organizarii i desfasurarii practicii comasate Unitatea de nvmnt, prin catedra de specialitate tehnologic, va ntocmi urmtoarele documente care vor asigura buna desfurare i calitatea procesului de instruire practic comasat: Grafic de desfurare a practicii comasate pe clase, sptmni, loc de desfurare a practicii Profesorii de specialitate i maitrii instructori ncadrai pentru instruirea practic comasat vor ntocmi planificri calendaristice pentru aceast activitate i vor urmri realizarea n totalitate a acesteia.

n scopul facilitrii urmririi frecvenei la activitatea de instruire practic, precum i aevalurii de parcurs se propune ca fiecare elev s aib un caiet/ portofoliu de practic, alctuit dinfie individuale, alctuite pentru fiecare tem. Portofoliul de practic poate conine,deasemenea,fie individuale de observaie n care elevul s urmreasc diferite aspecte ale procesului tehnologic, documentaii tehnice care pot fi accesibile elevului, fie de lucru i fie deevaluare concepute de profesor sau maistru pentru aceast activitate. Coninutul acestui portofoliu va constitui un element important n procesul de evaluare. De asemenea, profesorul/ maistrul instructor va avea pentru fiecare elev o fi individual de control, care va urmri atingerea competenelor prin efectuarea activitilor descrise n cadrul fiecrei teme. Ordinea de parcurgere a continuturilor este cea prezentata in tabelul de corelare a competentelor si continuturilor. Pentru orele desfasurate cu profesorul economist se vor avea in vedere in principal urmatoarele continuturi: - Prezentarea bauturilor dupa diferite criterii de clasificare - Verificarea caracteristicilor senzoriale ale bauturilor conform criteriilor de degustare - Asocierea bauturilor cu preparate dupa diferite criterii de asociere - Descrierea sortimentelor de bauturi in amestec - Pregatirea amestecurilor de bauturi in amestec Celelalte continuturi tematice fiind abordate mai ales in stagiul de pregatire practica. Repartizarea numarului de ore pe continuturi tematice se realizeaza in functie de ritmul de invatare al elevilor si de complexitatea continutului. Se vor promova metode activ participative, centrate pe elev, care dezvolta gandirea incurajeaza participarea elevilor, dezvolta creativitatea si realizeaza o comunicare multidirectionala. Metode recomandate sunt: jocul de rol, brainstorming, problematizarea, studiul de caz, experimentul, demonstratia, simularea, lectii vizita, vizionari de casete video, discutii, dezbateri, realizarea de proiecte integrate. Aceste metode se caracterizeaza prin faptul ca: sunt centrate pe elev si pe activitate; pun accent pe dezvoltarea gandirii, formarea aptitudinilor si a deprinderilor; incurajeaza participarea elevilor, creativitatea, initiativele; determina un parteneriat profesor - elev; au un puternic accent formativ, nu informativ; presupun folosirea unui limbaj simplu, accesibil; adapteaza metodele de lucru la nivelul clasei. Metodele de participare activa au meritul de a genera contexte in care se manifesta diferentele, ca si in viata de toate zilele. Aplicarea lor duce la provocari ale indivizilor de a-si reorganiza experientele ca urmare a participarii active la viata si lucrul in grup. Vor fi promovate situatii din viata reala si se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale, pentru a se tine cont, in masura mai mare, de nevoile elevilor, ale angajatorilor si ale societatii. Profesorul trebuie sa aiba rol de mediator, facilitator al invatarii, punandu-l pe elev in situatia de a aplica propriul mod de intelegere a cunostintelor, prin activitati de descoperire, conversatie sau realizarea diverselor materiale - proiecte, portofolii, planuri, jurnale. In elaborarea strategiei didactice profesorul trebuie sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: elevii invata cel mai bine atunci cand invatarea raspunde nevoilor lor; elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare; elevii au stiluri diferite de invatare; elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior la procesul de invatare;

elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. activitatile la lectii vor fi variate, astfel incat, indiferent de stilul de invatare caracteristic, toti elevii sa dobandeasca competentele necesare. Se recomanda de asemenea organizarea predarii-invatarii utilizand activitati diferentiate pe grupuri de elevi care faciliteaza procesul de invatare. Aceasta metoda se poate aplica pentru verificarea intre colegi (verificari si evaluari ale lucrarilor intre colegi), joc de rol (elevii se ajuta reciproc, iar profesorul ii indruma pentru o invatare eficienta). Pentru evaluarea competentelor achizitionate de elevi in conformitate cu programa scolara si SPP se pot folosi ca metode si instrumente de evaluare: baterii de teste, autoevaluarea, probe practice, intocmirea de portofolii ale elevilor, proiecte pe o tema data, fisa de observare. Probele de evaluare se refera in mod explicit la criteriile de performanta si la conditiile de aplicabilitate din Standardul de Pregatire Profesionala. VI. BIBLIOGRAFIE 1. M. Bugan i C. Florea, (2002), Ghidul profesionistului n restauraie, Bucureti, Editura Gemma Print. 2. M. Bugan i C. Florea, (2003), Matre Dhotel, Bucureti, Editura Gemma Print. 3. G. Berechet i Diana Dnila, (2003), Pregtirea preparatelor i buturilor destinate turitilor, Bucureti, Editura Gemma Print. 4. C. Dinc, (2003), Tehnician n turism clasa a XI a, Bucureti, Editura Didactic i pedagogic. 5. C. Florea i colaboratorii, (2004), Manualul directorului de restaurant, Bucureti, Editura THR-CG. 6. R. Nicolescu, (1998), Tehnologia restaurantelor, Bucureti, Editura Inter Rebs. 7. R. Nicolescu i colaboratorii, (2000), Cocteiluri pentru profesioniti i amatori, Bucureti, Editura Inter Rebs.