PLUMB ( De George Bacovia)

1916 VOL “PLUMB”

Poezie “Plumb” de George Bacovia a aparut in fruntea volumului
“Plumb” in anul 1916 si este considerata o capodopera a liricii bacoviene si o
culme a simbolismului romanesc.Discursul poetic este un monolog tragic in
care poetul isi exprima starea sufleteasca disperata si lipsita de orice
speranta.Poezita este alcatuita din 2 catrene care corespund celor doua planuri
ale realitatii; realitatea exterioara: cavoul,cimtir, simboluri ale unei realitati
reci si ostile care il imping pe poet la izolare si disperare si realitatea
interioara, sufleteasca, deprimanta pentru care nici iubire numai reprezinta o
cale de salvare, iubire invocate cu disperare.
Textul poetic se inscribe in lirica simbolista prin folosirea simbolurilor,
tehnica repetitiei, cromatica si dramatismul trairii eului liric.Dramatismul este
sugerat de corespondenta ce se stabileste intre materie si spirit..Textul nu
cuprinde niciun termen explicit al angoasei, totul putand fi dedus din
descrierea cadrului.
Titlul poeziei este un simbol, intrucat aici plumbul sugereaza o serie de
stari sufletesti abstracte.Metalul, plumb, avand culoare cenusie si o greutate
mare, pot denota mai multe semnificatii.Culoarea cenusie ar putea semnifica
monotonia si uratul care caracterizeaza lumea lui Bacovia.Rezultat din
amestecul dintre negru si alb, culori predominante in lirica bacoviana,
cenusiul este culoarea humei unde toata creatia se intoarce.Totodata, cuvantul
“plumb” este un simbol si un leitmotiv prin recurenta sa, aparand de sase ori
in opera.Un alt element care contribuie la intoarcerea in pamant este greutatea
sub povara ei avand loc regresiunea, caderea in timp de parca destinul insusi
este plumbul care il preseaza pe om, fapt ce il adanceste treptat din ce in ce
mai mult spre nefiinta.
Tema
De asemenea, verbele aflate la modul imperfect “stam, dormeau, era”
reliefeaza neimplinirea unei dorinte spre un final fericit.Poezita debuteaza cu
verbul “a dormi”, universal bacovian plasandu-se intotdeauna sub semnul
somnului.
Cuvantul cheie al operei “Plumb” are valoare de simbol prin
repetitive.In exprimarea “sicriele de plumb”plumbul se evidentiaza ca o limita
ce consta in opunerea descompunerii generale si a alterarii formelor .”Amorul
de plumb” sugereaza o senzatie rece, iar “Si-i atarnau aripile de plumb”
sugereaza caderea si imposibilitatea zborului.
Cuvantul “cavou” pe langa sensul propriu poate avea semnificatii
diverse, si anume una dintre semnificatie a cavoului ar putea fi camera
poetului, o alta semnificatie arm ai putea reprezenta orasul unde poetul s-a
nascut si anume Bacau, iar cea de-a treia semnificatie poate avea simbol de
univers, ultimul cerc al agoniei.
In strofa I, in spatial intunecat, apasator si rece, poetul pare a fi captivat
de cercurile concentrice ale universului care aluneca spre nefiinta.Cavoul-
orasul cimitir; pamant-mormant.Nemiscarea asociata cu somnul de plumb,
frigul, scartaitul coroanelor, imping eul liric in criza de identitate.
Strofa a II-a defineste realitatea interioara.Poetul pare a veghea sicriul
unei persoane iubite.Primul vers al strofei “Dormea intors amorul meu de
plumb”poate fi interpretata cu sensul de “intors cu fata spre apus”adica mort.
Poezia este simbolista prin corespondenta din lumea universala si prin
muzicalitatea versurilor.Versul este iambic iar tonul este elegiac, rima fiind
imbratisata.
;'