TESTE LA

Drept procesual civil I

1. Principiul nemijlocirii:
a. asigură soluţionarea cu celeritate a cauzelor civile;
b. constă în obligaţia ca hotărârea judecătorească să fie pronunţată numai de acei
judecători care au judecat fondul petenţei formulate;
c. presupune obligaţia instanţei de a cerceta direct şi nemijlocit toate elementele care
interesează dezlegarea pricinii .

2. Principiul disponibiliăţii:
a. constituie o aplicare a principiului contradictorialităţii ;
b. include şi dreptul părţilor de a efectua, în condiţiile legii, acte procedurale de
dispoziţie ;
c.are un caracter absolut.

3. Principiul publicităţii şedintelor de judecată:

a. este consacrat expres de către Constitutie şi Codul de Procedură Civilă
b. are caracter absolut nefiind admise excepţii de la acesta
c. nu constituie o garanţie a imparţialităţii şi independenţei judecătorului

4. Care principii constituie principii fundamentale ale procesului civil?

a. principiul oficialităţii
b. principiul disponibilităţii
c. principiul umanismului

5. Unde este consacrat principiul publicităţii şedinţelor de judecată?

a. Constituţie şi codul de procedură civilă;
b. Codul civil;
c. Codul de procedură civilă.

6. Constituie modalităţi concrete prin care se poate manifesta rolul activ al judecătorului:
a. îndatorirea, în cazul in care părţile nu sunt asistate sau reprezentate de către un avocat
sau de vreun alt mandatar, de a da părţilor îndrumările necesare cu privire la drepturile şi
obligaţiile ce le revin în proces
b. nu constituie o garanţie a imparţialităţii şi independenţei judecătorului
c. obligaţia instanţei de a pune, din oficiu, în dezbaterea părtţilor orice împrejurare de fapt
sau de drept care ar putea conduce la dezlegarea cauzei, chiar daca acestea nu sunt
menţionate în cerere sau întâmpinare

7. În cazul în care instanţa , din oficiu, ar introduce o altă persoană în proces, împotriva
voinţei părţilor, s-ar încalca:
a. principiul aflării adevărului
b. principiul disponibilităţii
c. principiul rolului activ al judecătorului.

8. Dreptul instanţei de a cere părţilor explicaţii,orele sau în scris, cu privire la situaţia de

fapt şi la motivarea în drept, pe care părţile o invocă în susţinerea pretenţiilor şi apărărilor
lor, constituie o aplicarea a principiului:
a. rolului activ al judecătorului
b. disponibilităţii
c. nemijlocirii

9. În funcţie de natura raporturilor pe care le reglementează normele de procedură se

clasifică în
a. norme de organizare judecătorească şi norme de procedură propriu zisă
b. norme de organizare judecătorească, norme de competenţă şi norme de procedură
propriu zisă
c. norme generale, norme speciale şi norme derivate

10. Incompatibilitatea, abţinerea şi recuzarea judecătorilor este reglementată de :

a. norme de organizare judecătorească
b. norme de competenţă
c. norme de procedură propriu zisă.

11. Constituie elemente ale acţiunii civile

a. interesul, calitatea procesuală
b. părţile, obiectul, cauza
c. capacitatea procesuală

12. Cum trebuie să fie obiectul acţiunii civile?

a. licit, posibil, determinat;
b. posibil;
c. determinat.

13.Causa petendi
a.constituie cauza acţiunii civile
b.constituie cauza raportului juridic dedus judecăţii
c.interesează puterea de lucru judecat şi litispendenţ

14.Nu constituie o condiţie pentru exercitarea acţiunii civile

a.interesul
b.capacitatea procesuală
c.existenţa unui drept subiectiv

15.Condiţiile generale de exercitare ale acţiunii civile sunt

a.afirmarea unui drept, interesul, capacitatea procesuală şi calitatea procesuală
b.interesul şi calitatea procesuală
c.părţile, obiectului şi cauza

16.Cererea de chemare în judecată se va respimnge ca prematură

a.chiar şi atunci când data împlimirii termenului suspensiv ar fi foarte apropiată
b.ori de câte ori dreptul subiectiv pretins de reclamant este supus unui termen suspensiv
c.chiar şi atunci când, în momentul în care instanţa de judecată urmează a se pronunţa
asupra excepţiei , condiţia suspensivă s-a realizat

17.Acţiunea prin care se constată în justiţie existenţa unui dezmembrământ al dreptului de

proprietate privată, se numeşte
a.acţiune negatorie
b.acţiune confesorie
c.acţiune de ereditate

18.Hotărârile judecătoreşti pronunţate în urma judecării acţiunilor în constatare

a.constituie titluri executorii
b.nu pot fi puse în executare silită
c.consfinţesc existenţa sau inexistenţa unei situaţii de fapt

19. Potrivit art. 111, acţiunea în constatare poate avea ca obiect:

a. constatarea existenţei unui drept al reclamantului împotriva pârâtului şi constatarea
inexistenţei unui drept al pârâtului împotriva reclamantului
b. constatarea existenţei sau inexistenţei unei situaţii de fapt
c. realizarea unui drept
d. constatarea faptului că reclamantul nu are nici un fel de datorie faţă de pârat

20. În dreptul procesual civil românesc, raportul instanţei cu părţile este reglementat de o
procedură :
a. ce cuprinde atât elemente de procedură acuzatorială cât şi elemente de procedură
inchizitorială
b. acuzatorială
c. inchizitorială

21. Litigiile comerciale nepatrimoniale sunt de competenţa:

a. judecătoriei
b. tribunalului
c. comisiei jurisdicţionale de la registrul comerţului

22. Cererile privitoare la nulitatea sau desfacerea adopţiei sunt de competenţa

a. Judecătoriei
b. Tribunalului
c. Curţii de apel

23. Cererile privind punerea sub interdicţie, declararea dispariţiei şi declararea

judecătorească a morţii unei persoane sunt de competenţa
a. judecătoriei
b. tribunalului
c. Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie

24. Procesele şi cererile în materie de expropriere sunt de competenţa

a. judecătoriei
b. tribunalului
c. Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie

25. Strămutarea pentru siguranţă publică se poate cere:

a. de ministrul justiţiei
b. numai de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie
c. numai de un procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie
26. Hotărîrea asupra cererii de strămutare:
a. se da numai motivat
b. dispune obligatoriu ca toate actele efectuate înainte de admiterea cererii de strămutare
să fie refacute
c. nu este supusă nici unei căi de atac, ordinare sau extraordinare

27. Dacă instanţa se declară necompetentă:

a. împotriva hotărârii se poate declara recurs în termen de 10 zile de la pronunţare
b. dosarul va fi trimis instanţei competente sau , dupa caz, altui organ cu activitate
jurisdicţională competent, de îndata ce hotărârea de declinarea a competenţei a devenit
irevocabilă
c. împotriva hotărârii se poate declara recurs în termen de 5 zile de la comunicare

28. Hotărârea ce constituie regulatorul de competenţă:

a. poate fi atacată numai odată cu fondul
b. nu poate fi atacată cu nici o cale de atac
c. poate fi atacată cu recurs in 5 zile de la comunicare

29. Conexarea cauzelor poate fi dispusă:

a. la cererea părţilor şi de instanţa din oficiu
b. numai la cererea părţilor
c. numai de către instanţa din oficiu

30. Exceţia de litispendenţă poate fi ridicată

a. numai de părţi
b. numai în faţa instanţelor de fond
c.de către avocatul reclamantului cu consimţământul prealabil al procurorului

31.Este absolută întotdeauna

a. competenţa generală şi cea materială
b. competenţa teritorială
c. competenţa conexă

32. Normele care prevăd compunerea instanţei au caracter:

a. supletiv
b. imperativ
c. dispozitiv

33.În caz de admitere a excepţiei de necompetenţă generală a instanţelor judecătoreşti,

instanţa
a.respinge cererea ca inadmisibilă
b.respinge cererea ca neîntemeiată şi declină cauza organului jurisdicţional competent
c.se desesizează şi trimite cauza organului competent

34.Judecătoriile judecă
a.plângerile împotriva hotărârilor autorităţilor administraţiei publice
b.în primă instanţă, toate procesele şi cererile, în afară de cele date prin lege în competenţa
altor instanţe judecătoreşti
c.în orice alte materii date prin legea de organizare judecătorească în competenţa lor
35.Stabilirea valorii obiectului unui litigiu-criteriul de stabilire a competenţei materiale-se
face
a.la sfârşitul dezbaterilor
b.la momentul sesizării instanţei , luându-se ăn calcul atât valoarea capătului principal de
cerere, cât şi valoarea accesoriilor derivând din primul capăt,calculate până la sesizarea
instanţei
c.la momentul când reclamantul îşi modifică cererea de chemare în judeată, în sensul că îşi
majorează sau îşi restrânge pretenţiile

36.Dacă mai mulţi reclamanţi formulează o cerere unică prin care chiamă în judecată
acelaşi pârât, dar în baza unor raporturi juridice distincte
a..competenţa materială este dată de valoarea pretenţiilor fiecărui reclamant în parte
b. competenţa materială este dată de valoarea totală a pretenţiilor reclamanţilor
c. competenţa materială nu este dată de valoarea pretenţiilor

37.Tribunalul
a.rezolvă conflictul de competenţă dintre o judecătorie din raza sa şi un organ cu activitate
jurisdicţională sau un tribunal arbitral
b.soluţionează căile extraordinare de atac de retractare îndreptare împotriva judecătoriei
din raza sa teritorială
c.soluţionează cererile de strămutare de la o judecătorie la alta din raza sa teritorială,pe
orice motiv

38.Tribunalul
a.judecă cererea de recuzare formulată împotriva unui complet de judecată de la o
judecătorie din raza sa
b.judecă apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecători în primă
instanţă
c.are competenţă exclusivă de înregistrare a partidelor politice

39.Curtea de appel judecă în primă instanţă procesele şi cererile în materie de contencios

administrativ ce privesc
a.acte emise de ministre şi celelalte organe centrale, de autorităţile piblice judeţene
b.actele emise de servicile publice descentralizate la niveljudeţean
c.actele autorităţilor şi instituţiilor centrale

40.Conflictul de competenţă între Judecătoria Galaţi şi Judecătoria Brăila se soluţionează

de
a. Tribunalul Brăila
b Curtea de Apel Galaţi.
c.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

41.Situaţia în care un judecător este văr cu reclamantul, constituie un caz de

a.strămutate pentru caz de bănuială legitimă
b. strămutate pentru caz de rudenie sau afinitate
c.recuzare

42. Constituie participanţi în procesul civil

a. organul de executare, procurorul , martorii, experţii, interpreţii, apăratorii
b.persoanele care se află în sala de judecată în timpul şedinţei ăublice de judecată
c. organul de executare şi judecătorul

43. Mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte într-un proces daca:
a. obiectul cererii este un obiect sau o obligaţie comună, drepturile sau obligaţiile lor au
aceeaşi cauză
b.sunt rude apropiate
c. drepturile sau obligaţiile lor sunt încălcate de către norme imperative si supletive

44. Dacă reclamanţii sau pârâţii nu s-au înfăţişat sau nu au îndeplinit un act de procedură
în termen:
a. judecata va continua şi cu privire la ei
b. judecata va înceta cu privire la ei
c. acestora li se va aplica sancţiunea perimării

45. Coparticiparea procesuală este întotdeauna

a. obligatorie
b. obligatorie, când dispune legea
c. facultativă

46. Cererea de intervenţie voluntară într-un proces poate fi facută

a. numai de un terţ interesat
b. de una din părţi
c. de instanţă, din oficiu

47 Nedepunerea în termen a cererii de chemare în garanţie sau în judecată a altor

persoane:
a. atrage respingerea ca tardivă a cererii
b. atrage judecarea separată a cererii
c. atrage judecarea separată a cererii dacă părţile nu consimt să se judece împreuna

48. Şirul chemărilor în garanţie este limitat la

a. una
b. doua
c. trei

49.Mandatul dat pentru reprezentarea în proces încetează:

a. prin retragerea lui de către moştenitorii mandatarului sau de către reprezentanţii
mandantului incapabil
b. prin moartea celui care l-a dat
c. daca cel care l-a dat a devenit incapabil

50. Incompatibilitatea priveşte:

a. numai pe judeători
b. pe procurori
c. pe grefieri

51. Excepţia de incompatibilitate poate fi invocată:

a. numai în faţa instanţei de fond
b. în orice fază a procesului
c. este o cale excepţională de atac

52. Este reglementată de norme imperative:

a. abţinerea şi incompatibilitatea
b. recuzarea şi incompatibilitatea
c. abţinerea şi recuzarea

53. Cand instanţa superioară de fond constată că recuzarea a fost pe nedrept respinsă:
a. reface toate actele şi dovezile administrate la prima instantă
b. reface numai actele pe care le considera necesare
c. poate reface toate actele şi dovezile administrate la prima instantă

54. Excepţia lipsei de interes a acţiunii:

a. este o excepţie de fond şi poate fi invocată şi de procuror sau instanţa din oficiu
b. este o excepţie dilatorie
c. nu poate fi invocată de instanţa din oficiu

55. Persoanele cu capacitate de exerciţui restransă:

a. pot sta în instanţă numai asistate şi autorizate
b. sunt citate personal şi vor sta personal în proces, dar asistate
c. pot sta în judecată numai asistate, chiar în cazul litigiilor ce izvorăsc din contracul de
muncă

56. Actele de procedură facute de o persoană fără capacitate de folosinţă:

a. sunt anulabile
b. sunt nule
c. pot fi rectificate

57. Compunerea completului de judecată este reglementată de norme procesual civile:

a. de organizare judecatorească
b. de competenţă
c. de procedură propriu-zise

58. Excepţia lipsei de interes duce la respingerea cauzei ca:

a. neîntemeiată
b. inadmisibilă
c. lipsită de interes

59. Judecătorul împotriva căruia este propusă recuzarea:

a. este obligat să se abţină
b. poate declara că se abţine
c. nu poate declara că se abţine

60. Intervenţia este voluntară principală când cel care intervine invocă un drept:
a. al său
b. al reclamantului
c. al pârâtului
61. Când judecarea cererii principale ar fi întarziată prin chemarea în garanţie:
a. instanţa va respinge cererea de chemarea în garanţie
b. instanţa va suspenda judecata cererii de chemarea în garanţie
c. instaţa poate hotărâ disjungerea ei pentru a putea fi judecată deosebit

62. Cererea de arătare a titularului de drept poate fi făcută:

a. numai de pârât până la prima zi de înfăţişare
b. de reclamant până la prima zi de înfăţişare
c. de pârât până la începerea dezbaterilor

63. Potrivit legii participarea procurorului în procesul civil este obligatorie

a. atunci când legea prevede expres
b. în cauzele cu minori
c. atunci când procurorul ierarhic superior dispune astfel

64. Termenul pe zile în procesual civil:

a. se calculează pe zile libere, actul procesual, putând fi efectuat iîn tot cursul zilei
b. se calculează pe zile pline, actul fiind considerat făcut în termen dacă se trimite în acest
termen prin poşta , recomandat
c. se calculează pe zile libere, actul putând fi depus numai în orele în care seviciile
instanţei funcţionează

65. Nulitatea unui act de procedură

a. nu atrage nulitatea actelor subsecvente independente de actul nul
b. atrage nulitatea actelor subsecvente, necondiţionat
c. atrage nulitatea actelor subsecvente dependente de actul nul, numai dacă s-a cauzat o
vătămare ce nu poate fi înlăturată altfel

66. Termenele stabilite sub sancţiunea decăderii:

a. nu curg împotriva celor lipsişi de capacitate de exerciţiu
b. curg şi împotriva celor lipsişi de capacitate de exerciţiu
c. se suspendă prin intervenirea unui caz de forţă majoră

67. Cererea de intervenţie voluntară principală:

a. se încuviinţează în principiu printr-o încheiere preparatorie
b. este inadmisibilă într-un proces de tăgăduire a paternităţii
c. nu poate fi dispunsa de cererea de chemare în judecată

68. Spre deosebire de intervenţia voluntară accesorie, intervenţia voluntară principală:

a. poate fi formulată direct în apel
b. trebuie încuviinţată în principiu
c. se va soluţiona pe fond chiar dacă reclamantul renunţă la cererea de chemare în judecată

69 În cazul intervenţiei voluntare accesorii:

a. interesul aparţine fie reclamantului, fie pârâtului
b. daca a fost admisă în principiu este totuşi posibilă disjungerea
c. intervenientul nu pretinde un drept propriu

70 Intervenţia voluntară accesorie :

a. se solutioneaza, în toate cazurile, odata cu cererea de chemare în judecată
 b. nu trebuie încuviinţată în principiu
c. conduce la lărgirea cadrului procesual sub aspectul părţilor şi al obiectului

71.Încheierea prin care instanţa se pronunţă asupra încuviinţării în principiu a intervenţiei

voluntare :
a. poate fi atacată separat, cu apel şi recurs
b. poate fi atacată separat, dar numai cu recurs
c. poate fi atacată numai o data cu fondul

72.Cererea de chemare în judecată a altei persoane:

a. trebuie formulată de pârât cel mai târziu până la prima zi de înfăţişare, sub sancţiunea
decşderii
b. trebuie formulată de reclamant până la închiderea dezbaterilor înaintea primei instanţe
c. are ca efect, printre altele, introducerea în proces, a unui nou pârât

73. Cererea de chemare în garanţie trebuie:

a. depusă de reclamant până la începerea dezbaterilor asupra fondului
b. soluţionată separat de către instanţă
c. facută în condiţiile de formă pentru cererea de chemare în judecată

74. Cererea de arătare a titularului dreptului:

a. trebuie formulată cel mai tarziu până la prima zi de înfăţişare, sub sancţiunea decăderii
b. poate fi formulată într-un proces în care reclamantul urmareşte să valorifice un drept de
creanţă
c. poate fi formulată numai de către pârât

75. Arătarea titularului dreptului se poate face:

a. numai în actţiunile reale
b. în toate acţiunile
c. în acţiunile personale, dar numai de către pârât

76. Mandatarul neavocat poate pune concluzii fără a fi nevoit să fie asistat de un avocat
dacă :
a. are o procură generală
b. este reprezentantul soţului sau a unei rude până la gradul trei şi procesul este în faţa
primei instanţe
c. are calitatea de consilier juridic şi potrivit legii, reprezintă partea

77. Ce cuprinde intampinarea?

a. raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii;
b. pretentiile paratului asupra reclamantului;
c. exceptiile de procedura ridicate de parat la cererea reclamantului, raspunsul la toate
capetele de fapt si de drept ale cererii.

78. Cum se ataca incheierea de respingere a exceptiei procesuale?

a. poate fi atacata numai odata cu fondul;
b. nu poate fi atacata cu apel;
c. poate fi atacata numai cu fondul daca legea nu dispune altfel.
79. Pana cand poate fi facuta intregirea sau modificarea cererii de chemare in judecata?
a. numai pana la prima zi de infatisare, inclusiv;
b. si dupa prima zi de infatisare, dar numai cu acordul paratului;
c. in orice faza procesuala.

80. Cu ce se ataca incheierea de suspendare a judecatii in cazul in care se trimite spre

solutionare Curtii Constitutionale o exceptie de neconstitutionalitate?
a. se poate ataca cu recurs in termen de 15 zile;
b. se poate ataca cu apel odata cu fondul, daca si hotararea ce se pronunta aupra fondului este
susceptibila de apel;
c. nu se poate ataca cu nici o cale de atac.

81.Potrivit Codului de Procedura Civila,la judecata in prima instanta, intampinarea :

a.nu este obligatorie ;
b.este obligatorie numai cand legea prevede astfel
c.estte obligatorie

82.Dintre elementele cererii de chemare in judecata sunt prevazute sub sanctiunea expresa a
nulitatii :
a.numele,obiectul,semnatura ;
b.cauza,obiectul,domiciliul ;
c.semnatura,numele.motivarea de fapt.

83.Timbrul judiciar :
a.se aplica tuturor cererilor ;
b.se aplica si actelor notariale ce sunt incheiate de notarii publici;
c.nu se aplica din oficiu.

84.Primul termen de infatisare :

a.se fixeaza astfel incat, la data primirii citatiei, paratul sa aiba cel putin 15 zile pentru a-si
pregati aprarea, in pricinile care nu sunt urgente ;
b.se fixeaza astfel incat, de la data primirii citatie paratul sa aiba cel putin 10 zile pentru a-si
pregatii apararea in cazul pricinilor urgente ;
c.este termen in cunostiinta, de drept, pentru reclamant, el nemaitrebuind sa fie citat.

85.Copie a cererii de chemare in judecata si a inscrisurilor doveditoare se comunica paratului :

a.de catre instanta ;
b.de catre reclamant ;
c.de catre reclamant, dar numai prin scrisoare recomandata.

86.Intampinarea la cererea de chemare in judecata trebuie depusa :

a.cu cel putin 5 zile inainte de termenul de judecata ;
b.cu cel putin 3 zile inainte de termenul de judecata ;
c.cu cel putin 10 zile inainte de termenul de judecata.

87.Cand sunt mai multi parati intr-un proces :

a.o parte dintre ei pot raspunde prin aceeasi intampinare ;
b.ei trebuie sa raspunda toti, prin aceeasi intampinare ;
c.fiecare este obligat sa raspunda prin intampinare separata.
88.Cererea reconventionala poate fi introdusa :
a.cel tarziu la prima zi de infatisare, chiard aca la cauza respectiva legea prevede
obligativitatea depunderii intampinarii
b.o data cu intampinarea ;
c.pana la terminarea cercetarii judecatoresti, neconditionat.

89.Citatia, sub sanctiunea nulitatii, trebuie inmanata partii, in pricinile care nu sunt urgente:
a.cu cel putin 7 zile inainta termenului de judecata;
b.cu cel putin 3 zile inaintea termenului de judecata ;
c.cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata.

90.Daca partea nu a fost citata in termen legal :

a.instanta judeca in continuare, daca partea s-a prezentat si nu solicita amanarea pentru acest
motiv;
b.instanta amana cauza si dispune citarea, in toate cazurile;
c.instanta amana judecata, chiar daca partea nelegal citata,prezenta, se opune.

91.Cererea adresata instantei fara indeplinirea procedurii reclamatiei administrative, se

respinge cu:
a.inadmisibila;
b.nefondata;
c.neintemeiata.

92.Cererea de chemare in judecata:

a.trebuie semnata;
b.trebuie redactata in mod obligatoriu la masina de sris, computer;
c.poate fi facuta verbal in cazul cand este introdusa de cei domiciliati in comunele rurale.

93.La primirea cererii de chemare in judecata, daca aceasta intruneste cerintele prevazute de
lege :
a.presedintele va dispune citarea paratului,punandu-i-se in vedere obligatia de a depune
intampinarea cel mai tarziu cu 5 zile inainte de termenul stabilit de judecata ;
b.presedintele va fixa termenul de judecata, astfel incat de la data pimirii citatie paratul sa
aiba la dispozitie cel putin 5 zile pentru a-si pregatii apararea ;
c.presedintele va stabili termenul de judecata astfel incat de la data introducerii cererii sa
existe un interval de cel putin 30 de zile.

94.Daca paratul locuieste in strainatate si nu s- a conformat obligatiei de a-si alege un

domiciliu in Romania unde sa i se faca comunicarile, obligatie pusa in vedere de presedintele
instantei, atunci :
a.comunicarile se vor face numai prin Ministerul Afacerilor Externe ;
b.comunicarile se vor face prin scrisoare recomandata cu dovada de primire ;
c. comunicarile se vor face prin scrisoare recomandata , recipisa de predare la posta romana a
scrisorii, in cuprinsul careia vor fi mentionate actele ce se expediaza, tinand loc de dovada de
indeplinire a procedurii.

95.Exceptiile procesuale :
a.pun in discutie fondul dreptului numai exceptiile procesuale de fond ;
b.pun in discutie fondul dreptului ;
c.nu pun in discutie fondul dreptului.

96.Exceptiile procesuale absolute :

a.sunt :exceptia de necompetenta generala,materiala,teritoriala ;
b.privesc incalcarea unor norme imperative si pot fi invocate numai in fata instantelor de
fond ;
c.sunt :exceptia de incompatibilitate, exceptia de prescriptie.

97.Incheierea de respingere a exceptiei procesuale :

a.nu se poate ataca cu appel
b.poate fi atacata separat cu apel sau recurs ;
c.poate fi atacata numai o data cu fondul.

98. In cazul in care se invoca mai multe exceptii, ele se solutioneaza de instanta in
urmatoare ordine :
a.exceptiile legate de investirea instantei, exceptia de necompetenta, exceptia puterii de
lucru judecat, exceptia de prescriptie ;
b. exceptiile legate de investirea instantei, exceptia puterii de lucru judecat, exceptia de
necompetenta , exceptia de prescriptie ;
c. exceptiile legate de investirea instantei, exceptia de prescriptie, exceptia de
necompetenta, exceptia puterii de lucru judecat.

99.Exceptia de neconstitutionalitate in fata instantelor judecatoresti :

a.poate fi ridicata numai daca dispozitia atacata ca neconstitutionala are legatura cu
judecarea cauzei ;
b.poate fi invocata numai daca procesul se afla in fata instantelor de fond ;
c. poate fi ridicata numai daca dispozitia atacata ca neconstitutionala depinde de
judecarea cauzei.

100. Competenta materiala a judecarii partajului apartine:

a. numai judecatoriei;
b. numai tribunalului;
c. tribunalului, in cazul in care cererea de partaj este o cerere incidentala, in cazul
procesului de divort.

101. Competenta de a judeca cererea de partaj a bunurilor comune ale sotilor este:
a. instanta de la domiciliul paratului, in toate cazurile cand partajul se cere pe cale
principala;
b. instanta in raza careia se afla imobilul, cand partajul se cere pe cale principala, dar
numai dupa desfacerea casatoriei;
c. instanta care judeca cererea principala, cand cererea de partaj se solicita pe cale
incidentala.

102. Sub aspectul competentei materiale si teritoriale, partajul succesoral se poate

solutiona:
a. de judecatoria in raza careia se afla imobilul ce apartine mesei succesorale, chiar daca
defunctul nu a avut ultimul domiciliu in raza acestei instante;
b. de tribunalul in raza caruia a avut ultimul domiciliu defunctul;
c. numai de judecatoria in raza careia a avut ultimul domiciliu defunctul.
103. Exceptiile procesuale de fond :
a. pun in discutie fondul pretentiei supuse judecatii
b. se rezolva inaintea apararilor de fond cat si a exceptiilor de procedura
c. privesc lipsuri referitoare la exercitiul dreptului la actiune

104. Daca prin intampinare paratul invoca exceptia puterii de lucru judecat si exceptia de
prescriptie extinctiva, instanta :
a. trebuie sa uneasca cele doua exceptii cu fondul
b. se va pronunta mai intai asupra exceptiei puterii de lucru judecat
c. se va pronunta mai intai asupra exceptiei de prescriptie extinctiva\

105. Actiunea in revendicare este o actiune:

a. in realizare
b. in constatare;
c. in constituire de drepturi

106. Nulitatile absolute:

a. pot fi invocata din oficiu de instanta
b. trebuie invocata cel mai tarziu pana la inceierea dezbaterilor inaintea primei instante,
sub sanctiunea nulitatii
c. sunt acele nulitati expres prevazute de lege

107. Pentru a interveni nulitatea prevazuta la art.105 alin.(2) este necesar printre altele:
a. ca nulitatea sa fie expres prevazuta de lege
b. actul sa fi fost indeplinit de o instanta necompetenta
c. actul sa fi produs partilor o vatamare

108. Hotararea de expedient

a. se poate ataca cu apel
b. nu cuprinde in dispozitiv invoiala partilor
c. se pronunta, in toate cazurile, in sedinta public

109. Semnificaţia principiului gratuităţii este aceea că :

a. procesul civil nu presupune nici-o cheltuială din partea justiţiabililor
b. nu trebuie plătite pentru cererile în justiţie taxe sau alte cheltuieli
c. părţile nu trebuie să plătească pe judecători, grefieri, procurori etc.

110. Preşedinţii instanţelor judecătoreşti exercită atribuţiuni :

a. auxiliare
b. de administrare ale acestora
c. exclusiv jurisdicţionale

111.Sancţiunea lipsei capacităţii de exerciţiu al drepturilor procesuale constă în:

a. anularea acţiunii
b. respingerea acţiunii ca inadmisibilă
c. respingerea acţiunii ca nefondată.

112. Necompetenţa este de ordine publică atunci când :

a. se invocă orice excepţie procedurală
b. instanţa se declară necompetentă
c. când pricina este de competenţa unei instanţe de alt grad

113. Când pricina este de competenţa unei instanţe de acelaşi grad şi părţile nu o pot
înlătura :
a. necompetenţa este de ordine publică
b. instanţa poate trece la soluţionarea pricinii
c. trebuie invocată de părţi până la prima zi de înfăţişare

114. Procesele şi cererile în materie de creaţie intelectuală şi de proprietate industrială

sunt judecate de către :
a. judecătorii
b. tribunale
c. curţi de appel

115. Existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi titularul dreptului în raportul
dedus judecăţii defineşte :
a. interesul acţiunii
b. capacitatea procesuală de exerciţiu
c. calitatea procesuală

116. Judecătorul care a fost martor într-o pricină :

a. poate participa la judecarea ei
b nu poate participa la judecarea ei
c poate fi recuzat numai dacă participă într-un complet colegial

117. Abţinerea judecătorului incompatibil este :

a. obligatorie
b. facultativă
c. lăsată la aprecierea părţii interesate

118. Recuzarea judecătorului este o procedură:

a. obligatore
b. facultativă
c. de ordine publică

119. Când două sau mai multe instanţe se declară deopotrivă competente să judece aceeaşi
pricină:
a. va judeca cea dintâi sesizată
b. va judeca ultima instanţă sesizată
c. există conflict de competenţă

120. Dacă două instanţe aflate în conflict de competenţă nu se găsesc în raza aceleiaşi
curţi de apel, conflictul este soluţionat de către:
a. prima instanţă sesizată
b. instanţa mai înaltă în grad
c. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

121. În materie de asigurare, alegerea competenţei prin convenţie este nulă dacă:
a. vizează competenţa altei instanţe decât cea de la domiciliul pârâtului
b. în cazul asigurării maritime şi fluviale
c. a fost făcută înainte de naşterea dreptului la despăgubire

122. Atunci când într-un process au calitatea de reclamante mai multe personae
coparticiparea este:
a. procesuală activă
b. procesuală mixtă
c. procesuală pasivă

123. În cazul în care se constată că reclamantul nu justifică un drept subiectiv civil,

acţiunea lui va fi:
a. anulată
b respinsă
c. completată

124. Exerciţiul dreptului subiectiv civil cu rea credinţă de către reclamant are drept
consecinţă:
a. respingerea acţiunii
b. anularea acţiunii
c. este lipsit de relevanţă procesuală

125. Acţiunile prin care se solicită constatarea existenţei sau neexistenţei unui drept sunt:
a. acţiunile posesorii
b. acţiunile interogatorii
c. acţiunile în constatare.
 RĂSPUNSURI
PROCEDURĂ CIVILĂ I

1. c 43. a 85. a
2. b 44. a 86. a
3. a 45. b 87. a
4. b 46. a 88. b
5. a 47. b 89. c
6. c 48. b 90. a
7. b 49. a 91. a
8. a 50. a 92. a
9. b 51. b 93. b
10. a 52. a 94. c
11. b 53. a 95. b
12. a 54. a 96. c
13. a 55. b 97. c
14. c 56. b 98. a
15. a 57. a 99. c
16. a 58. c 100. a
17. a 59. b 101. c
18. b 60. a 102. c
19. a 61. c 103. c
20. a 62. a 104. b
21. b 63. a 105. a
22. b 64. c 106. a
23. a 65. a 107. c
24. b 66. b 108. c
25. c 67. b 109. c
26. c 68. c 110. b
27. c 69. c 111. a
28. c 70. a 112. c
29. a 71. c 113. a
30. b 72. b 114. b
31. a 73. c 115. c
32. b 74. c 116. b
33. a 75. a 117. a
34. a 76. c 118. b
35. b 77. c 119. c
36. a 78. c 120. c
37. a 79. b 121. c
38. b 80. c 122. a
39. c 81. a 123. b
40. b 82. a 124. a
41. c 83. b 125. c
42. a 84. a