MINISTERUL EDUCAȚIEI

LICEUL TEHNOLOGIC ”CONSTANTIN BRÂNCUŞI”

ORADEA
Str. Alexandru Cazaban nr. 48, 410282, tel./fax. 0359405617
e-mail: lic_cobra@yahoo.com
web: http://cobra.rdsor.ro

Nr. înreg. ____/___________

Profil: TEHNIC
Domeniul: MECANICĂ
Calificarea profesională: MECANIC AUTO

PROIECT
EXAMEN DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII PROFESIONALE
PENTRU ABSOLVENȚII ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PROFESIONAL
CU DURATA DE 3 ANI
Nivel 3

Tema:
DEMONTAREA ARBORILOR PLANETARI LA
AUTOTURISME CU TRACȚIUNE FAȚĂ

Îndrumător:
Prof. Manea Ioan Cornel
Absolvent,
Gavriș D. Daniel
Clasa: a 11-a B

2021

1
 Cuprins

Argument………………………………………………………........….pag. 3

Capitolul 1. Sistemul de transmisie…………………………....….......pag. 4

1.1 Descriere generală………………………………….......…...pag. 4

Capitolul 2. Componenţa punţii motoare…………….. ………..........pag. 6

1.1 Transmisia principala………………………………....…....pag. 6
1.2 Diferentialul…………………………………………..…......pag. 7

Capitolul 3. Arborii planetari şi transmisia finală……………...…...pag. 9

3.1 Arborii planetari………………………………………........pag. 9
3.1.1 Tipuri constructive de arbori planetari…………....pag. 11
3.2. Transmisia finală………………………………………....pag. 14
3.2.1 Clasificarea transmisiilor finale…………………….pag. 14
3.2.2 Construcţia transmisiei finale……………….....…...pag. 14

Capitolul 4. Măsuri de sănătatea şi securitatea în muncă……...….pag. 16

Bibliografie………………………………………………………...….pag. 17

2
 Argument

Transmiterea fluxului de putere al motorului de la diferential la rotile motoare

ale automobilului se face prin arborii planetari. Pentru aceasta, arborii planetari
sunt solidarizati la rotatie atat cu rotile planetare ale diferentialului cat si cu butucul
rotii motoare.
Am ales această temă deoarece arborii planetari şi transmisia finală au un rol
foarte important în funcţionarea sistemului de transmisie al automobilelor.
Sistemul de transmisie este ansamblul organelor automobilului care are
rolul de a prelua de la motor, trece, modifica și distribui momentul motor la
roțile motoare ale automobilului.

Proiectul cuprinde patru capitole care descriu construcţia arborilor planetari

şi funcţionarea transmisiei finale, cât și demontarea arborilor planetari la
automobilele cu tracțiune față.
Primul capitol face o descriere generală a sistemului de transmisie.
Capitolul al doilea descrie componenţa punţii motoare spate din care fac parte
arborii planetari şi transmisia finală şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească
puntea motoare .
Al treilea capitol descrie tipurile constructive de arbori planetari şi rolul lor
funcţional în cadrul sistemului de transmisie, şi clasificarea transmisiilor finale şi
rolul funcţional în cadrul sistemului de transmisie.
Capitolul al patrulea cuprinde câteva măsuri de protecţie a muncii specifice
meseriei.

3
 Capitolul 1. Sistemul de transmisie

1.1 Descriere generală

Sistemul de transmisie este alcătuit din subansamble și organe cu roluri

specifice după cum urmează: ambreiaj, cutie de viteze, transmisie cardanică,
transmisie principală, diferențial, reductor-distribuitor, arbori planetari și
transmisie finală.

Ambreiaj

Ambreiajul cuplează progresiv și decuplează motorul de restul transmisiei,

atât la pornire cât și în timpul mersului, la schimbarea treptelor cutiei de viteze.

Cutie de viteze

Cutia de viteze modifică forța de tracțiune sau viteza, în funcție de valoarea

rezistenței la înaintare și face posibil mersul înapoi fără inversarea sensului de
rotație a motorului și de asemenea permite staționarea îndelungată a automobilului
concomitent cu funcționarea motorului.

Reductor distribuitor

Reductorul distribuitor există numai la automobilele cu mai multe punți

motoare. Are rolul de a transmite momentul motor la punțile motoare.

4
 Transmisie cardanică

Transmisia cardanică trece momentul motor de la cutia de viteze la transmisia

principală. Este necesară datorită diferenței dintre axele geometrice ale arborilor,
diferență determinată de oscilațiile sistemului de suspensie.

Transmisie principală

Transmisia principală transmite momentul motor de la transmisia cardanică,

aflată în planul longitudinal al automobilului, la diferențial și arborii planetari
situați într-un plan transversal.Transmisia principală totodată mărește momentul
motor.

Diferențial

Diferențialul dă posibilitatea roților motoare ale aceleiași punți, în viraje să

parcurgă distanțe diferite.

Arbori planetari

Arborii planetari transmit momentul motor de la diferențial la roțile motoare.

Transmisie finală

Transmisia finală mărește raportul total de transmitere.Există numai la unele

autobuze și autocamioane de mare capacitate.

5
 Capitolul 2. Componenţa punţii motoare

Puntea din motoare are rolul de a transmite momentul motor de la

transmisia longitudinala si fortele verticale de la cadrul (caroseriei) automobilului
la rotile motoare.
Tot prin puntea motoare se transmit cadrului (caroseriei) fortele de
franare, momentul reactiv si momentul de franare care apar in timpul deplasarii
autovehiculelor. Puntea din spate motoare este compusa din :
-transmisia principala ;
-diferential ;
-arbori planetari ;
-transmisie finala ;
-carter.
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca puntea motoare sunt
urmatoarele :
-sa aiba dimensiuni de gabarit cat mai reduse ;
-sa aiba o intretinere simpla ;
-sa aiba o durata de functionare indelungata ;
Din punct de vedere constructiv, puntile motoare se impart in :
-punti rigide (autocamioane, autobuze, autoturisme) ;
-punti articulate (numai la unele tipuri de autoturisme).
1.1. Transmisia principală :
Transmisia principala se mai numeste si angrenaj principal, deoarece
multiplica si transmite momentul motor de la arborele longitudinal la diferential
(automobile clasice) si de la arborele secundar al cutiei de viteze la diferential (la
automobilele organizate dupa solutia totul in spate sau totul in fata).

6
 Transmisia principala poate fi simpla (la care multiplicarea momentului
motor se face printr-o pereche de roti zimtate) sau dubla (multiplicarea momentului
motor se face prin doua perechi de roti zimtate). De asemenea, in functie de tipul
angrenajului, transmisiile principale pot fi : conice, cilindrice si cu melc.
Unde exista rapoarte de transmisie mari (la autocamioane si autobuze) se
utilizeaza transmisia principala cu surub melc- roata melcata.
Transmisii principale simple cu roti dintate conice cu dantura curba sunt
cele mai raspandite si un exemplu ar fi pentru autoturismul ARO, unde este o
transmisie cu o singura treapta cu roti dintate conice, cu dinti curbi. Raportul de
transmisie este io=zc/zp< 6.
Transmisiile principale duble se intalnesc in cazul autocamioanelor grele
si la autobuze, unde este nevoie de raport de transmitere mare.
Raportul de transmisie este io=z2/z1. z4/z3 > 6
1.2. Diferentialul
Este mecanismul care permite ca rotile motoare ale aceleiasi punti sa se
roteasca cu viteze diferite, oferind posibilitatea ca la deplasarea automobilului in
viraje sa parcurga spatii de lungimi diferite.
Daca rotile motoare sunt montate pe acelasi arbor deplasarea
automobilului in viraje nu este posibila fara alunecare si patinarea rotilor,ceea ce
conduce la uzarea anvelopelor, consumului de combustibil si la manevrarea mai
dificila a directiei.
Pentru a da posibilitatea ca rotile motoare sa se roteasca cu viteze
unghiulare diferite, fiecare roata se va monta pe cate un arbore separat, legati prin
intermediul diferentialului.
Diferentialul este o constructie monobloc cu cutia de viteze. Pinionul de
atac al cuplului conic este prelucrat direct in arborele secundar. Pinionul de atac si

7
coroana sunt redate impreune si nu pot fi inlocuite separat. Jocul danturii la
coroana trebuie sa fie cuprins intre 0,12 si 0,25 mm.
Diferentialele pot fi cu roti dintate conice sau cilindrice in functie de
angrenaj. Dupa momentul transmis la rotile motoare diferentiale pot fi simetric si
asimetrice.
Dupa locul de dispunere in transmisie, se folosesc diferentialele intre
rotile aceleiasi punti sau intre puntile automobilului cu mai multe punti motoare.
Daca o roata motoare se va afla pe o portiune de drum cu o aderenta
redusa, ea va incepe sa patineze, in timp ce roata a doua se va opri si astfel se va
opri si automobilul, lucru care se impute diferentialului. Evitarea acestori
imprejurari se realizeaza la vehiculele de teren sau de tractiune grea prin
dispozitive de blocare a diferentialului care actioneaza la comanda manuala,
solidarizand arborii planetari cu caseta si eliminand functiunea diferentialului. La
automobile cu performante diferite si la automobile de competitie se folosesc
dispozitive automate(autoblocante)

8
 Capitolul 3. Arborii planetari şi transmisia
finală
3.1. Arborii planetari
Au rolul de a transmite momentul motor, la rotile sau la pinioanele
conducatoare ale transmisiei finale.

Fig.1 Tipuri de arbori planetari

9
 Fig.2 Componentele diferențialului motor montat longitudinal (angrenaj
conic)

1. arbore de ieșire din cutia de viteze

2. arbori planetari (antrenează roțile automobilului)
3. pinion transmisie principală (pinion de atac)
4. coroană transmisie principală
5. roți dințate planetare
6. roți dințate sateliți
7. carcasă diferențial

Cuplul și turația este primită de la cutia de viteze prin intermediul arborelui

(1). Pinionul diferențialului (3) angrenează cu coroana (4) și amplifică cuplul de
ieșire din cutia de viteze, demultiplicând cu același raport turația arborilor planetari
(2). Carcasa (7), pe care este fixată rigid coroana (4), antrenează roțile dințate

10
satelit (6) care la rândul lor antrenează roțile dințate planetare (5). Când
automobilul se deplasează în linie dreaptă tot ansamblul se rotește cu aceeași
turație. În momentul în care automobilul efectuează un viraj, între roțile dințate
satelit (6) și roțile dințate planetare (5) apare o mișcare relativă care permite rotirea
cu turații diferite a celor doi arbori planetari (2).
Transmiterea fluxului de putere al motorului de la diferential la rotile motoare
ale automobilului se face prin arborii planetari. Pentru aceasta, arborii planetari
sunt solidarizati la rotatie atat cu rotile planetare ale diferentialului cat si cu butucul
rotii motoare.

3.1.1 Tipuri constructive de arbori planetari.

Clasificarea arborilor planetari se poate face si dupa solicitarile la care sunt
supusi. In afara de momentul motor, care solicita arborii planetari la torsiune, ei
pot fi solicitati si la inconvoiere de fortele tangentiale longitudinale si cele
transversale care actionează asupra rotilor motoare.
In functie de montajul capatului exterior al arborilor in carterul puntii
motoare, arborii planetari pot fi:
- total descarcati,
- semi incarcati,
- total incarcati.
Solicitările arborilor planetari depind de modul de montare al capătului lor
exterior în carterul punţii motoare. În funcţie de modul de montare al arborilor
planetari în carterul punţii motoare ei pot fi total descărcaţi, parţial încărcaţi sau
total încărcaţi de momentul încovoietor.
- arborii planetari rigizi se utilizeaza cand pozitia relativa dintre rotile motoare
si diferential este invariabila

11
 - arbori planetari articulati se utilizeaza in cazul unei suspensii cu roţi
independente
Arborii planetari total descarcati sunt solicitati numai la torsiune de momentul
motor pe care il transmite butucului rotii prin flansa. Arborele se sprijina pe doi
rulmenti montati intre butucul rotii motoare si carterul puntii. Piulita si
contrapiulita servesc la fixarea si reglarea rulmentilor. Impiedicarea patrunderii
unsorii la tamburul de frana este asigurata de garnitura de etansare care se afla pe
capatul exterior al trompei. Rulmentul interior este fixat pe carcasa diferentialului.
Arborii planetari semi incarcati se monteaza printr-un singur rulment exterior
pe piesa, fixata cu suruburi de carterul puntii spate. Rulmentul interior este montat
pe carcasa diferentialului. In felul acesta, arborele planetar este solicitat la torsiune
de momentul motor si partial la inconvoiere de forta tangentiala transversala ce
actioneaza asupra rotii.
Momentele inconvoietoare ale celorlalte forte ce actioneaza asupra rotii (de
tractiune, de franare, normala) sunt preluate de carter, daca roata se afla in acelasi
plan cu rulmentul exterior. In caz contrar, momentele sunt preluate, partial, si de
arborele planetar. Aceasta solutie se utilizeaza la autoturisme si la autocamioane
usoare.
Arborii planetari total incarcati se utilizeaza la autoturisme si presupune
sprijinirea arborelui planetar printr-un singur rulment exterior, montat intre arbore
si trompa puntii motoare. Arborele este solicitat atat la torsiune, de momentul
motor, cat si la incovoiere, de fortele tangentiale ce actioneaza asupra rotii
motoare. Arborele planetar se compune din partea sa centrala, prevazuta la capete
cu articulatii cardanice, prin care face legatura cu partea exterioara (unde se
monteaza butucul rotii motoare) si partea interioara din carterul puntii (unde se
montează pinionul planetar).

12
 Arborii planetari sunt solicitati la torsiune (de momentul motor transmis de
diferential) si incovoiere, functie de modul de montare al butucului rotii.
Deoarece fortele care actioneaza asupra rotii motoare sunt dependente de
regimul de deplasare al automobilului, calculul arborilor planetari se face pentru
patru regimuri caracteristice de miscare: regimul tractiunii, regimul franarii,
regimul deraparii si regimul trecerii peste obstacole.
Solicitarile arborilor planetari depind de modul de montare a capatului lor
exterior in carterul puntii motoare. In functie de modul de montare al arborilor
planetari in carterul puntii motoare ei se impart in : total descarcati (autocamioane
si autobuze), semiincarcate (autoturisme si autocamioane usoare), total incarcati
(autoturisme).
Pentru a transmite momentul motor de la diferential la rotile motoare,
arborii planetari sunt solidarizati la rotile atat cu pinioane planetare cat si cu
butucul rotilor motoare.

Fig.3. Tipuri constructive de arbori planetari

In figura 3a – arborele solidarizat cu pinionul planetar prin intermediul

canelurilor prevazute la capatul 1, iar cu butucul rotii motoare prin flansa 2.

13
 Arborele din figura 3b- se solidarizeaza la rotile cu pinionul planetar tot
prin capatul canelat 1, iar cu butucul rotii motoare prin intermediul unei pene ce
are un locas peportiunea conica 3. La arborele din figura 3 c, solidarizarea la
rotatie atat cu pinionul planetar, cat si cu butucul rotii motoare se face prin
intermediul capetelor canelate 1 si 4.

3.2. Transmisia finală- amplifica momentul motor transmis rotilor si

contribuie la micsorarea solicitarii organelor transmisiei. Transmisia finala se
utilizeaza la automobilele la care raportul de transmisie al transmisiei principale
are o valoare prea mare. Transmisia finala se foloseste la autocamioane si
autobuze.

3.2.1Clasificarea transmisiilor finale

Transmisiile finale se clasifică după numărul de trepte, locul de
amplasare şi tipul angrenajului.
După numărul treptelor, transmisiile finale pot fi simple sau duble.
După locul de amplasare, la automobile se utilizeaza transmisii finale
simple plasate langa rotile motoare sau pot fi transmisii finale amplasate lângă
diferenţial.
După tipul angrenajelor, transmisiile finale pot fi cu roţi dinţate cu arbori
cu axe fixe şi planetare.

3.2.2 Construcţia transmisiei finale

La automobile se utilizează transmisii finale simple, cu roţi dinţate cu
arbori cu axe fixe, plasate lângă roţile motoare. Unele automobile folosesc
transmisii finale de tip planetar.

14
 Fig.4 Schema cinematică a punţii spate cu transmisie finală:

1- carter; 2- mufă de blocare diferenţial; 3- transmisie finală; 4- roţi motoare; 5-

coroană de transmisie principală; 6- sateliţi; 7- pinion transmisie principală; 8-
arbore planetar; 9 şi 10- pinioane- pinioane transmisie finală; 11- arbore roţi
motoare.

15
 Capitolul 4. Măsuri de sănătatea şi securitatea în muncă

In scopul eliminarii pericolului de accidente la locul de muncă este necesar

să se respecte urmatoarele reguli principale :
- tinuta trebuie sa fie adecvata lucrului in atelierul de intretinere :
salopeta cu mansete stranse, haina incheiata ;
- cozile si manerele uneltelor de mana vor fi executate din lemn de esenta
tare, fiind bine fixate si vor avea dimensiuni care sa permita prinderea lor
sigura si comoda ;
- daltile, surubelnitele si pilele vor fi bine fixate in maner si prevazute in
acest scop cu un inel metalic pentru fixarea manerului ;
- folosirea cheilor cu fisuri este interzisa ;
-diversele lucrari de lacatuserie ce se executa in spatii cu mediu exploziv
trebuie executate numai cu scule din metale neferoase(Cu, bronz);
-asigurarea accesibilitatii elementelor care fac parte din circuitele electrice .
# izolarea electrica a conductoarelor ;
# folosirea carcaselor de protectie legate la pamant.
-folosirea tensiunilor reduse( 12, 24 si 36 V) pentru lampile si sculele
electrice portative, tensiuni considerate nepericuloase in caz de atingere
accidentala ;
-nu se vor utiliza improvizatii la dispozitivele si aparatele de verificare, care
folosesc energie electrica din retea pentru evitarea producerii scurtcircuitelor ;
-piesele care se prelucreaza sau se rectifica pe masini –unelte vor fi bine
fixate in dispozitivul de prindere ;
-spatiile in care se efectueaza incercarile de pornire ale automobilului vor fi
bine ventilate si prevazute cu conducte care capteaza gazele de esapament.
BIBLIOGRAFIE
16
 1. Gh.Frațilă, Mariana Frațilă, St. Samoila - Automobile-cunoaștere,

întreținere și reparare - Editura Didactică și pedagogică, R.A. București

2. Prof. C. Aramă-Automobilul de la A la Z- Editura militară, București

3. Gh.Frațilă, M. V. Popa, M. Frațilă - Automobile șofer mecanic auto –

Editura Didactică și pedagogică, R.A. București

4. V. Scripnic, M. Niculescu, C. Popescu- Mașini și instalații agricole-

Editura Ceres

17
ANEXE

18