Școala Gimnazială ,,Iosif Gabrea”

PROIECT-BASME
EROII DIN POVEȘTI
ALBĂ-CA-ZĂPADA ȘI
CENUȘĂREASA
PROFESOR- Mandă Laurențiu
NUME ELEV- Mareș Alexandru

ALBĂ-CA-ZĂPADA ȘI CEI ȘAPTE PITICI

 DE FRAȚII GRIMM
PERSONAJ PRINCIPAL- ALBĂ-CA-ZĂPADA

REZUMAT

Odată o împărăteasă cosea lângă pervazul negru ca abanosul și

privea cum ninge. La un moment dat însă s-a înțepat și trei
picături de sânge au curs pe zăpadă. Pentru că i-a plăcut efectul,
împărăteasa și-a dorit o fetiță albă ca zăpadă, roșie ca sângele și
cu părul negru ca abanosul.

Nu după mult timp împărăteasa a dat naștere unei fetițe

frumoase, întocmai cum și-a dorit. Astfel, i-au pus
numele Albă ca zăpada. Însă la nașterea fetiței împărăteasa a
murit.

După un an de zile împăratul s-a recăsătorit cu o femeie

frumoasă, dar foarte mândră și rea. Aceasta avea o oglindă
fermecată care spunea doar adevărul.

Frecvent noua împărăteasă întreba oglinda cine-i cea mai

frumoasă din țară. Împărăteasa nu mai putea de bucurie când
oglinda îi spunea că ea este.

Dar într-o zi oglinda i-a spus că cea mai frumoasă este fiica ei
vitregă, Albă ca zăpada căci aceasta creștea și se făcea pe zi ce
trece mai frumoasă.

Furioasă, împărăteasa îl pune pe vânător să o ducă pe Alba ca

Zăpada în pădure și s-o omoare, iar drept dovadă să-i aducă
inima ei.

Vânătorul se îndură însă de Albă ca zăpada și o lasă să fugă. Iar

pentru a-i dovedi împărătesei că și-a îndeplinit misiunea,
înjunghie un porc mistreț și-i duce reginei inima acestuia
spunându-i că este a fiicei sale vitrege.

Între timp Albă ca zăpada fuge prin pădure până ce dă de o

căsuță. Înăuntru descoperă că toate lucrușoarele sunt mici și ca
sunt câte șapte din fiecare. După ce mănâncă puțin, se așează
într-un pat și se culcă.

Spre seară cei șapte pitici care locuiesc în căsuță se întorc din
munții de unde scot aur și o găsesc pe Albă ca zăpada. Vrăjiți
de frumusețea ei, o lasă să doarmă.

Dimineață Albă ca zăpada le povestește despre mama ei vitregă

și cum a ajuns aici. Prin urmare, piticii decid să o lase pe Albă
ca zăpada să rămână la ei și să se ocupe de treburile
gospodărești cât timp ei sunt plecați în munți.

La palat însă, împărăteasa află de la oglindă că în continuare

Albă ca zăpada este cea mai frumoasă din țară.

Hotărâtă să scape de ea, se deghizează și pornește în pădure

spre casa piticilor. Aici o convinge pe Albă ca zăpada să
cumpere o cingătoare și i-o strânge ea însăși. Atât de tare, încât
o lasă fără suflare.

La întoarcerea acasă piticii se sperie văzând-o pe Albă ca

zăpada fără suflare, dar rup imediat cingătoarea. Astfel, Albă ca
zăpada își revine. Apoi piticii îi spun ca de azi înainte să nu mai
deschidă ușa nimănui.

Dar la palat împărăteasa află din nou că Albă ca zăpada trăiește.

Se deghizează într-o bătrânică și pornește în pădure. O
convinge pe Albă ca zăpada să cumpere un pieptene și când i-l
pune în păr, otrava își face numaidecât efectul.
Piticii o găsesc din nou pe Albă ca zăpada fără viață, dar
descoperă pieptenul și îl scot imediat, iar fata își revine.

De această dată, împărăteasa se deghizează într-o țărancă și

fiindcă Albă ca zăpada nu voia să-i deschidă, îi propune doar să
guste din mărul său. Ca să o convingă, gustă și ea din cealaltă
jumătate. Dar mărul era otrăvit doar pe jumătate.

Imediat ce Albă ca zăpada mușcă din jumătatea otrăvită cade

fără viață.

Piticii încearcă în zadar să descopere ce s-a întâmplat. O jelesc

trei zile și cum frumusețea fetei nu pălea, hotărăsc să o pună
într-un sicriu de cleștar pentru a o vedea mereu.

După multă vreme pe acolo a trecut un prinț și, văzând sicriul,

s-a îndrăgostit pe loc de Albă ca zăpada. Astfel, i-a rugat pe
pitici să-l lase să o ia cu el. Dar unul din slujitori s-a împiedicat
în timp ce căra sicriul și bucata de măr otrăvit a sărit din gâtul
Albei ca zăpada.

Aceasta și-a revenit și văzându-l pe prinț a prins și ea drag de

el. Ajunși la palat au pregătit nunta la care a fost invitată și
mama ei vitregă. Însă aceasta află de la oglindă că din nou nu
mai este cea mai frumoasă din țară și că locul i-a fost luat de
tânăra domniță.

De ciudă se prezintă la nuntă, iar când observă că tânăra

domniță nu e nimeni alta decât Albă ca zăpada, se urâțește de
furie. O ia la fugă și nimeni nu a mai auzit de ea de atunci.

Prințul și Albă ca zăpada au făcut o nuntă mare și frumoasă și

au trăit fericiți până la adânci bătrâneți.

Sfârșit.
 CARACTERIZAREA ALBEI-CA-ZĂPADA
Personajul principal din opera ,,Albă-ca-Zăpada și cei șapte
pitici” este Albă-ca-zăpada, deoarece apare în toate momentele
acțiunii. El este caracterizat direct de către autor și celelalte
personaje și indirect prin faptele,vorbele și comportamentul
acestuia.
Portretul fizic este creionat pe scurt făcându-se referire la pielea
alba ca zăpada, părul negru ca abanosul și roșie ca sângele.
Portretul moral al personajului este complex, constituindu-se
treptat pe tot parcursul acțiunii, prin acumularea
detaliilor.Astfel, personajul se dovedește a fi blândă, bună la
inimă și curajoasă, trăsături evidențiate prin caracterizarea
indirectă realizată din relația cu celelalte personaje și faptele
acestuia.
De asemenea, faptele și comportamentul personajului
dezvăluie indirect altă trăsătură de caracter, precum hărnicia,
atunci când Albă ca zăpada rămâne singură în casa piticilor,
făcând curățenie și mâncare.
În concluzie, consider că personajul Albă ca zăpada reprezintă
tipul omului harnic, bun și curajos .

CENUȘĂREASA
DE FRAȚII GRIMM

PERSONAJ PRINCIPAL- CENUȘĂREASA

REZUMAT
Un bărbat nobil era văduv. După ceva timp, s-a recăsătorit.
Soția sa se distinge prin aroganță și certuri. Avea două fiice din
prima căsătorie, iar noul ei soț avea o fiică din prima
soție.Mama vitregă îi plăcea fiicei sale vitrege. A forțat-o pe
fată să muncească din greu, să-și servească fiicele și să doarmă
la mansardă. Fata stătea adesea pe o cutie de cenușă. Pentru
aceasta, mama vitregă și surorile vitrege au numit-o
Cenușăreasa.Odată regele i-a invitat pe toți oamenii nobili cu
fiicele lor la bal. A fost invitată și familia Cenusaresei. În plus
față de munca obișnuită, Cenușăreasa a trebuit să pună în
ordine ținutele surorilor și ale mamei vitrege.Când surorile și
mama vitregă au plecat la bal, Cenușăreasa a izbucnit în
lacrimi. De asemenea, a visat să se uite la el cel puțin de
departe. Cenușăreasa i-a povestit despre tristețea ei. Zâna a
ajutat-o să-și îndeplinească visul. Cenușăreasa a participat la
bal și l-a fermecat pe prinț și a reușit să se întoarcă acasă înainte
de miezul nopții.A doua zi, toți s-au dus la palat. Abia în acea
seară, Cenușăresei îi plăcea să comunice cu prințul și abia a
reușit să scape din palat înainte de miezul nopții. Era atât de
grăbită încât și-a pierdut papucul de cristal pe scări.Prințul o
ridică. Curând a anunțat că fata care se va potrivi cu acest
pantof va deveni soția sa. Pantofii au fost măsurați pentru toate
fetele. A fost deci rândul Cenușăresei. Când a îmbrăcat
pantoful, i s-a potrivit. Cenușăreasa s-a dus la palat și s-a
căsătorit cu prințul.

CARACTERIZREA CENUȘĂRESEI
Personajul principal din opera ,,Cenușăreasa” este
Cenușăreasa,deoarece apare în toate momentele acțiunii. El este
caracterizat direct de către autor și celelalte personaje și indirect
prin faptele,gesturile și comportamentul acestuia.
Portretul fizic este pe scurt creionat făcându-se referire la părul
blond ca aurul, fața plină de compasiune și zâmbete, trăsături
remarcate prin caracterizarea directă de către autor.

Portretul moral este complex, constituindu-se treptat pe tot

parcursul acțiunii, prin acumularea detaliilor. Astfel, personajul
se dovedește a fi iubitoare de animale, sensibilă și bună la
suflet, trăsături evidențiate prin caracterizarea indirectă
realizată din relația cu celelalte personaje.

De asemenea, faptele și comportamentul personajului dezvăluie

inidirect altă trăsătură de caracter,precum hărnicia, atunci cănd
ea are grijă de animale, face curățenie prin casă și le ajută pe
cele două surori vitrege.

În concluzie, consider că personajul Cenușăreasa reprezintă

tipul omului bun, harnic, iubitor și sensibil.

ASEMĂNĂRI ȘI DEOSEBIRI
ÎNTRE PERSONAJE
ASEMĂNĂRI

1,Ambele personaje au crescut fără

mama biologică.
2.Sunt harnice, bune la suflet,