MINISTERUL APĂRĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA MILITARĂ A FORŢELOR ARMATE

REFERAT

TEMA: ORGANIZAREA COMANDAMENTULUI ŞI STATULUI MAJOR AL

BG.MC. DIN FEDERAŢIA RUSĂ.

ELABORAT: căpitan Vasile CATIȘOV

Chişinău
2021
 CUPRINS

Introducere.....................................................................................................................................3

1.Organizarea comandamentuului...............................................................................................4

2. Organizarea statului major.......................................................................................................9

Concluzii.......................................................................................................................................14

2
 INTRODUCERE
Organizarea, are ca scop adoptarea (respectarea) unor proceduri, folosirea raţională a
resurselor, permiţând o mai bună comunicare şi înţelegere în muncă, prin construirea sistemului
informaţional, stabilirea regulilor (procedurilor) reciproce necesare în cadrul sistemului,
introducerea ordinii în desfăşurarea operaţiilor.
Organizarea cuprinde o sferă de preocupări care se referă la :
a) crearea şi perfecţionarea subunităţilor prin stabilirea elementelor componente ale
structurii organizatorice, caracteristicile specifice care stau la baza funcţionării lor şi a sistemului
în ansamblu, legăturile acestora cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea;
b) organizarea conducerii prin care se stabilesc parametrii constructivi, dinamici şi
funcţionali ai structurii, precum şi modalităţile de realizare a proceselor de conducere la pace,în
situaţii de criză, la război şi post conflict ;
c) organizarea operaţiei (luptei) cu aspectele ce se referă la activitatea comandamentelor în
ansamblu şi a compartimentelor în detaliu pentru conducerea nemijlocită a forţelor, îndeplinirea
deciziilor şi a planurilor;
d) organizarea îndeplinirii deciziilor şi activităţilor ce asigură repartiţia şi îmbinarea, în
timp şi spaţiu a resurselor umane şi materiale şi normele de muncă stabilite, în vederea obţinerii,
la termenele prevăzute, a unor rezultate calitative şi cantitative în înfăptuirea obiectivelor şi
sarcinilor;
e) organizarea muncii individuale şi colective în strânsă legătură cu principiile de
conducere, diviziunea muncii, individualizarea funcţiilor, cooperarea în muncă, amenajarea
locului de muncă, ordinea, disciplina şi protecţia muncii etc.

3
 PARTEA DE BAZĂ
1. Organizarea comandamentului.
Brigada mecanizată este structura militară, tip mare unitate tactică interarme, care
acţionează, de regulă, independent sau în cooperare cu alte genuri de arme infanteria, forțele
speciale, cu aviația, iar în zonele de coastă cu forțele Marine.
Un comandant poate stabili proceduri şi poate organiza comandamentul după necesităţi
pentru a fi în conformitate cu misiunea, resursele disponibile şi nivelul de comandă. Statul major
există pentru a ajuta comandantul să elaboreze şi să aplice în practică deciziile. Nici o decizie de
comandă nu este mai importantă sau mai dificilă de luat decât aceea care riscă vieţile militarilor
pentru a impune voinţa naţiunii de a rezista agresiunii inamicului.
Îndeplinirea misiunilor şi sarcinilor specifice brigăzii mecanizate este condiţionată de
funcţionalitatea structurilor organizatorice: comandamentul; forţele luptătoare; forţele de sprijin
de luptă; forţele de logistică.
Comandamentul constituie una din componentele de bază ale structurii brigăzii mecanizate
şi este organizat pentru exercitarea actului de comandă şi control.
Comandamentul are, de regulă, următoarea componență:
- comandantul;
- locţiitorul comandantului;
- șef stat major - locţiitor comandant;
- locţiitorul comandantului pe armament - șef pe linia tehnicii;
- locţiitorul comandantului pe logistic - șeful logisticii;
- locţiitorul comandantului pe lucru educativ;
- ajutorul comandantului brigăzii pe domeniul economico-financiar;
Comandantul conduce acţiunile forţelor din subordine, coordonează eforturile pentru
îndeplinirea misiunilor primite şi stimulează iniţiativa subordonaţilor, menţine permanent
legătura cu eşalonul superior, comandanţii subordonaţi, cu vecinii şi cu cei cu care cooperează,
controlează îndeplinirea misiunilor, stabileşte şi dă indicaţii suplimentare forţelor subordonate.
Comandantul răspunde de înaintarea rapoartelor la eşalonul superior şi de informarea cu
datele strict necesare a comandanţilor forţelor cu care cooperează (informaţiile importante despre
inamic; schimbările bruşte ale situaţiei; măsurile luate).
Locţiitorul comandantului reprezintă autoritatea învestită cu participarea la actul de
comandă al brigăzii mecanizate din care face parte. El trebuie să fie pregătit să-şi asume
responsabilităţile comandantului în orice moment.
Locţiitorul poate solicita comandantului numirea unor ofiţeri din comandament sau din
unităţile subordonate, pentru a-l consilia sau poate primi la dispoziţie un grup temporar de lucru.
4
 Locţiitorul comandantului poate primi responsabilităţi specifice privind:
a) conducerea unei grupări de forţe constituite temporar;
b) coordonarea acţiunilor unor elemente de dispozitiv;
c) conducerea activităţilor de pregătire şi desfăşurare a unor misiuni speciale;
d) coordonarea activităţilor de cooperare cu forţe din alte structuri;
e) ordinea şi disciplina militară;
f) activitatea de relaţii publice.
Şeful de stat major este autoritatea învestită cu conducerea activităţii statului major.
Şeful de stat major este principalul ajutor al comandantului pentru direcţionarea, analiza
situaţiei, coordonarea, controlul şi pregătirea statului major, cu excepţia domeniilor pe care
comandantul şi le rezervă.
Şeful de stat major trebuie să fie capabil să anticipeze evenimentele, să înţeleagă în cele
mai mici amănunte viziunea comandantului asupra acţiunilor militare, precum şi cerinţele şi
evoluţia situaţiei din cadrul spaţiului de luptă integrat. Pentru aceasta, trebuie să se asigure
permanent că personalul statului major îl informează despre orice recomandare, propunere sau
date pe care ei le-au oferit, precum şi despre instrucţiunile primite direct de la comandantul
brigăzii.
El trebuie să cunoască:
a) preocupările şi intenţiile comandantului pentru folosirea forţelor şi pentru desfăşurarea
acţiunilor militare;
b) stadiul completării cu resurse a forţelor;
c) conţinutul ordinelor pe care le-a dat comandantul.
Pe baza datelor cunoscute, şeful de stat major trebuie să fie în măsură să propună
comandantului, cursul optim al acţiunilor militare.
Şeful de stat major răspunde de:
a) planificarea activităţii statului major;
b) cooperarea statului major cu celelalte module din comandament;
c) planificarea şi organizarea pazei punctului de comandă;
d) organizarea activităţii de control şi evaluare a structurilor subordonate, planificarea şi
organizarea procesului de management al angajării obiectivelor;
e) integrarea şi sincronizarea planurilor de acţiune;
f) managementul informaţional al statului major;
g) organizarea mascării şi prevenirea fratricidului pe timpul acţiunilor;
h) determinarea nevoilor de legături, stabilirea acestora pentru schimbul de informaţii şi
primirea echipelor de legătură;
5
 i) supravegherea directă a activităţii din punctul de comandă, inclusiv dispunerea,
protecţia, siguranţa şi comunicaţiile;
j) disciplina, moralul, capacitatea operaţională şi de reacţie ale statului major;
k) conducerea pregătirii statului major;
l) organizarea activităţii statului major în conformitate cu misiunea primită şi cu precizările
comandantului;
m) organizarea cooperării pe verticală, cu structurile din organica brigăzii, şi pe orizontală,
cu statele majore ale unităţilor vecine;
n) informarea comandantului despre schimbările de situaţie, a şefilor de module şi
comandanţilor structurilor din subordinea brigăzii despre noile misiuni, sarcini, ordine;
o) precizarea datelor necesare/stabilirea priorităţilor organizării cercetării spaţiului de luptă
de către modulul cercetare;
p) cunoaşterea şi verificarea execuţiei ordinelor şi sarcinilor pe care comandantul le
transmite statului major şi comandanţilor unităţilor subordonate.
Locţiitorul comandantului pe armament - șef pe linia tehnicii are următoarele aribuții:
a) cunoaşte situaţia, decizia comandantului şi starea mijloacelor şi materialelor specifice;
b) planifică asigurarea cu armament, muniţii şi explozivi a şi verifică aprovizionarea
acestora;
c) stabileşte necesarul de armament, muniţii şi explozivi pentru luptă, coordonează şi
controlează distribuirea acestora;
d) coordonează depozitarea şi distribuirea rezervelor de armament, muniţii şi explozivi şi
organizează ţinerea evidenţei acestora;
e) participă la elaborarea cursului de sprijin logistic;
g) stabileşte măsurile pentru preluarea armamentului, muniţiilor şi explozivilor capturate
de la inamic;
h) întocmeşte documentele de conducere şi informare privind asigurarea cu armament,
muniţii şi explozivi.
Are în subordine:
- tehnic pe securitatea rutieră șef punct control tehnic;
- șef serviciu armament artilerie antiaeriană
- ajutor șef serviciu armament artilerie antiaeriană
- tehnician serviciu armament artilerie antiaeriană
- șef serviciu tehnică blindată tancuri
- tehnician serviciu tehnică blindată tancuri
- șef serviciu tehnică auto
6
 - tehnician serviciu tehnică auto
- șef serviciu metrologic
Logistica este subordonată nemijlocit locţiitorului comandantului pe logistică - șeful
logisticii este structura care răspunde de logistica brigăzii mecanizate.
Locţiitorul comandantului pe logistică - șeful logisticii conduce, coordonează şi răspunde
de activitatea logisticii.
Pregăteşte estimări şi elaborează propuneri specifice domeniului său de responsabilitate pe
care, la ordin, le prezintă comandantului.
Atribuţiile locţiitorului comandantului pe logistică - șeful logisticii sunt:
a) analizează, acţiunile militare ce urmează a se desfăşura în zona de responsabilitate şi
stabileşte măsurile necesare realizării sprijinului logistic al acestora;
b) planifică şi organizează activităţile logistice;
c) elaborează documentele de conducere şi informare a unităţilor subordonate;
d) coordonează şi controlează activităţile necesare realizării sprijinului logistic al forţelor
pe timpul pregătirii şi executării operaţiei;
e) propune comandantului locurile de dispunere a structurilor de logistică;
h) informează modulul operaţii, despre situaţia logistică a brigăzii, a subunităţilor şi
formaţiunilor de logistică, despre realizarea sprijinului logistic al brigăzii şi al unităţilor din
subordine; pregăteşte şi prezintă comandantului estimările necesare conducerii logistice;
g) asigură statului major informaţiile referitoare la starea resurselor, precum şi a nivelului
stocurilor;
i) participă la elaborarea documentelor de conducere şi informare;
j) face estimări şi prezintă propuneri privind cartiruirea şi cazarea forţelor;
k) planifică, organizează, coordonează şi verifică activităţile pentru cartiruirea efectivelor;
l) organizează prevenirea incendiilor;
m) întocmeşte rapoarte de informare privind cartiruirea forţelor.
Are în subordine:
- Șef modul planificare locțiitor;
- Ofițer organizare modul planificare
- Șef serviciu carburanți lubrifianți;
- Șef serviciu alimentar;
- Șef serviciu echipament;
- Șef serviciu ecologic;
- Șef serviciu cazare trupe;
- Medicul veterinar.
7
 Locţiitorul comandantului pe lucru educativ asigură desfăşurarea acţiunilor educative
cultural patriotice și de protecţie psihologică. Acesta desfăşoară următoarele activităţi:
a) participă la realizarea şi menţinerea unei stări psihomorale corespunzătoare a forţelor;
b) elaborează repartiţia şi propune modul de folosire a mijloacelor tehnice şi a materialelor
proprii destinate acţiunilor educative cultural patriotice, primite ca întărire sau existente pe plan
local;
c) coordonează desfăşurarea acţiunilor educative cultural patriotice planificate;
d) centralizează şi analizează informaţiile specifice primite şi stabileşte modul de
valorificare a acestora;
e) colaborează cu celelalte organe militare şi civile în scopul identificării acţiunilor de
influenţare psihologică ostilă şi pentru contracararea lor;
f) stabileşte şi propune comandantului modalităţile de evaluare a eficienţei acţiunilor
educative cultural patriotice și psihologice;
g) informează pe comandant şi pe şeful de stat major despre acţiunile inamicului, măsurile
întreprinse şi elaborează documentele de conducere ale acţiunilor educative cultural patriotice și
psihologice;
h) asigură cunoaşterea permanentă a concepţiei acţiunilor psihologice executate de către
inamic, precum şi a posibilităţilor specifice reale ale acestuia;
i) identifică şi determină presiunile psihologice care se exercită asupra forţelor proprii şi
propune modalităţile de contracarare a acestora;
j) realizează cunoaşterea structurii socio-culturale, a stării psihomorale şi a problemelor
specifice cu care se confruntă inamicul, asigurând influenţarea psihologică a acestuia.
Are în subordine:
- instructor pe prigătirea relațiilor cu publicul și informare;
- instructor pe prigătirea cultural educativă și profilaxie a încălcărilor discilinare;
- instructor lucru cu familiile militarilor;
- modul psihologic, reabilitare psihologică.
Ajutorul comandantului brigăzii pe domeniul economico-financiar se subordonează
nemijlocit comandantului şi este organul de specialitate al acestuia pe probleme economico-
financiare. El are în compunere următoarele structuri: contabilitate; financiar; casierie.
Atribuţiile contabilului şef sunt:
a) asigură şi răspunde de organizarea şi desfăşurarea activităţii economice şi financiar -
contabile în conformitate cu prevederile legale;
b) conduce contabilitatea financiară şi contabilitatea de gestiune a bunurilor aflate în
administrarea proprie şi a structurilor repartizate în asigurare financiară, conform prevederilor
8
legale, în scopul reflectării, cantitativ şi valoric, a tuturor mişcărilor de valori materiale şi
băneşti, precum şi pentru furnizarea informaţiilor necesare evaluării patrimoniului;
c) asigură efectuarea tuturor operaţiilor de plăţi şi încasări, întocmirea statelor de plată a
soldelor şi salariilor, analiza şi centralizarea situaţiilor privind salarizarea personalului propriu şi
din structurile aflate în finanţare sau repartizate în asigurare financiară, pe categorii de drepturi şi
structuri;
d) asigură elaborarea şi înaintarea la termenele legale, ordonatorului de credite ierarhic
superior, a bugetului şi a altor situaţii financiare pentru mobilizare sau război;
e) asigură aplicarea normelor legislative în domeniu, precum şi a ordinelor, instrucţiunilor
şi dispoziţiilor pentru aplicarea legislaţiei în vigoare.
Are în subordine:
- locțiitor șef serviciu, contabil;
- contabil principal;
- contabil;
- contabil - casier.
Statul major al brigăzii mecanizate este structura de bază a comandamentului, prin care
comandantul realizează conducerea forţelor subordonate.
Statul major îşi desfăşoară activitatea pe baza ordinelor eşalonului superior, a deciziei şi
precizărilor comandantului brigăzii.
Operativitatea reprezintă cerinţa principală a activităţii statului major şi se realizează prin:
a) cunoaşterea permanentă a situaţiei, a ordinelor primite şi a măsurilor stabilite de
comandant;
b) înţelegerea clară a misiunii primite;
c) culegerea, centralizarea, analiza şi valorificarea oportună a datelor şi informaţiilor
despre inamic, trupele proprii, teren şi alţi factori;
d) transmiterea la timp a misiunilor şi urmărirea îndeplinirii acestora;
e) selectarea celor mai importante şi urgente sarcini asupra cărora trebuie să-şi concentreze
eforturile (stabilirea priorităţilor);
f) efectuarea în timp scurt a calculelor şi întocmirea documentelor de conducere şi
informare, iar atunci când timpul nu permite, a celor strict necesare îndeplinirii misiunilor
primite.
2. Organizarea statului major.
În cadrul comandamentului, statul major colectează, compară, analizează, procesează şi
distribuie informaţiile în flux continuu. Acesta prelucrează rapid şi asigură furnizarea estimărilor

9
esenţiale necesare comandantului şi altor structuri ale brigăzii mecanizate, răspunzând cerinţelor
critice de informare.
Statul major elaborează, pregăteşte pentru distribuire şi distribuie planurile şi ordinele
pentru adoptarea şi executarea deciziei comandantului, coordonând toate activităţile necesare.
Şeful de stat major trebuie să cunoască situaţia şi să prevadă schimbările probabile ale
acesteia.
El trebuie să cunoască:
a) preocupările şi intenţiile comandantului pentru folosirea forţelor şi pentru desfăşurarea
acţiunilor militare;
b) stadiul completării cu resurse a forţelor;
c) conţinutul ordinelor pe care le-a dat comandantul.
Pe baza datelor cunoscute, şeful de stat major trebuie să fie în măsură să propună
comandantului, cursul optim al acţiunilor militare.
Şeful de stat major răspunde de:
a) planificarea activităţii statului major;
b) cooperarea statului major cu celelalte compartimente din comandament;
c) planificarea şi organizarea pazei punctului de comandă;
d) organizarea activităţii de control şi evaluare a structurilor subordonate, planificarea şi
organizarea procesului de management al angajării obiectivelor;
e) integrarea şi sincronizarea planurilor de acţiune;
f) managementul informaţional al statului major;
g) organizarea mascării şi prevenirea fratricidului pe timpul acţiunilor;
h) determinarea nevoilor de legături, stabilirea acestora pentru schimbul de informaţii şi
primirea echipelor de legătură;
i) supravegherea directă a activităţii din punctul de comandă, inclusiv dispunerea,
protecţia, siguranţa şi comunicaţiile;
j) disciplina, moralul, capacitatea operaţională şi de reacţie ale statului major;
k) conducerea pregătirii statului major;
l) organizarea activităţii statului major în conformitate cu misiunea primită şi cu precizările
comandantului;
m) organizarea cooperării pe verticală, cu structurile din organica brigăzii, şi pe orizontală,
cu statele majore ale unităţilor vecine;
n) informarea comandantului despre schimbările de situaţie, a şefilor de module şi
comandanţilor structurilor din subordinea brigăzii despre noile misiuni, sarcini, ordine;

10
 o) precizarea datelor necesare/stabilirea priorităţilor organizării cercetării spaţiului de luptă
de către modulul cercetare;
p) cunoaşterea şi verificarea execuţiei ordinelor şi sarcinilor pe care comandantul le
transmite statului major şi comandanţilor unităţilor subordonate.
Statul major este condus de şeful de stat major care are în subordine:
1. Secția operații este structura principală a statului major şi se subordonează nemijlocit
şefului de stat major. Acesta îl consiliază pe comandant în organizarea forţelor şi pregătirea lor
pentru desfăşurarea acţiunilor militare. El planifică, coordonează şi exercită controlul general al
acţiunilor tuturor forţelor din subordine, alege şi propune locul de dispunere a punctelor de
comandă. Şeful secției operaţii conduce, coordonează şi răspunde de activitatea întregei secții.
Acesta pregăteşte estimări şi elaborează propuneri specifice domeniului său de responsabilitate
pe care, la ordin, le prezintă comandantului este compusă din:
- Locțiitor șef stat major - șef secție operații
- Locțiitor șef secție operații
- Instructor secție operații

- Sergent stat major

2. Secția mobilizare este structura statului major şi se subordonează nemijlocit şefului de
stat major. Acesta îl consiliază pe comandant în organizarea mobilizăeii forţelor şi pregătirea lor
pentru desfăşurarea acţiunilor militare alege şi propune locul de dispunere a punctelor de primire
a resurselor de mobilizare. Şeful secției mobilizare, coordonează şi răspunde de activitatea
întregei secții este compusă din:
- Locțiitor șef stat major - șef secție mobilizare
- Funcționar secție mobilizare

- Inspector personal secție mobilizare

- Operator tehnică de calcul secție mobilizare

3. Secția cercetare se subordonează nemijlocit şefului de stat major şi este structura
specializată pentru rezolvarea problemelor privind informaţiile militare. Şeful secției cercetare
conduce nemijlocit structura proprie şi coordonează într-o idee unitară, acţiunile de culegere a
datelor şi informaţiilor necesare procesului de comandă şi control este compusă din:
- Șef secție cercetare
- Instructor secție cercetare
- Traducător secție cercetare

11
 4. Secția comunicație și informatică se subordonează nemijlocit şefului de stat major.
Acesta este structura care conduce realizarea şi exploatarea sistemului de comunicaţii necesar
conducerii acţiunilor militare, coordonării, comunicării şi înştiinţării, precum şi cea care
stabileşte secția de întrebuinţare a mijloacelor de comunicaţii şi informatică la toate eşaloanele
din subordine.Şeful secției comunicaţii şi informatică conduce, coordonează şi răspunde de
activitatea întregului modul. Conducerea şi responsabilitatea nemijlocită pentru organizarea,
realizarea, menţinerea şi reconfigurarea sistemelor, potrivit cerinţelor şi dinamicii
operaţiei/acţiunii, revine şefului comunicaţiilor şi informaticii. El pregăteşte estimări specifice
domeniului său de responsabilitate pe care, la ordin, le prezintă şefului de stat major este
compusă din:
- Șef secție comunicație și informatică
- Instructor secție comunicație și informatică
5. Serviciu luptă radioelectronică centralizează şi analizează datele privind situaţia
electronică a inamicului şi a trupelor proprii, elaborează propunerile privind întrebuinţarea
forţelor şi mijloacelor de război electronic la dispoziţie pe direcţii, obiective şi misiuni menţine
subunităţile de război electronic în permanentă stare de pregătire pentru îndeplinirea misiunilor
ce le revin, participă la stabilirea principalelor obiective electronice vitale ale inamicului care
necesită a fi nimicite cu focul artileriei, loviturile aviaţiei, rachetelor şi navelor, precum şi prin
operaţii ale celorlalte forţe nespecializate, stabileşte principalele măsuri ce trebuie luate pentru
asigurarea protecţiei electronice proprii, participă la întocmirea documentelor de conducere şi
informare este compus din:
- Șef serviciu luptă radioelectronică
- Funcționar serviciu luptă radioelectronică
6. Serviciu topogeodezic organizează, planifică şi conduce acţiunile pentru ascunderea
obiectivelor, trupelor, activităţilor şi operaţiilor militare împotriva cercetării de toate categoriile,
executate de inamic, precum şi inducerea în eroare a acestuia asupra situaţiei, intenţiei şi
acţiunilor trupelor proprii în timp şi spaţiu; planifică şi organizează asigurarea topogeodezică
pentru operaţiile militare este compus din:
- Șef serviciu topogeodezic

- Șef depozit serviciu topogeodezic

7. Secție regimul secret organizează şi coordonează activitatea de securitate a
informaţiilor prin protecţia şi accesul autorizat şi ierarhizat la acestea este compusă din:
- Șef secție – ajutor șef stat major pe regimul secret
- Șef post legături speciale

12
 - Șef grupă codificare

- Codificator superior

- Codificator

- Șef serviciu secret

- Funcționar secție secretă

8. Serviciu cazare trupe planifică, organizează, coordonează şi verifică activităţile
pentru cartiruirea efectivelor şi adăpostirea animalelor, face estimări şi prezintă propuneri
privind cazarea trupelor este compus din:
- Șef serviciu cazare trupe
- Funcționar serviciu cazare trupe
9. Secție artilerie trebuie să cunoască compunerea, puterea de luptă, posibilităţile de foc
şi situaţia artileriei şi rachetelor terestre, gradul lor de asigurare pe linie logistică şi să propună
măsurile ce se impun este compusă din:
- Șef secție artilerie
- Șef cercetare secție artilerie

- Instructor secție artilerie

10. Serviciu apărare NBC asigură asistenţa tehnică şi recomandă nivelul de purtare a
mijloacelor de protecţie individuală NBC, ghidul de expunere operaţional la anumite debite ale
dozei de radiaţie, măsurile de control NBC, operaţiunile de fumizare, măsurile de apărare
împotriva unui atac biologic şi tehnicile de reducere a efectelor este compus din:
- Șef serviciu apărare NBC
- Tehnician serviciu apărare NBC
11. Serviciu medical cunoaşte situaţia, decizia comandantului şi starea medicală a
personalului, planifică, organizează, coordonează şi controlează activităţile pe linia asigurării
medicale este compus din:
- Șef serviciu medical
- Șef punct medical
- Felcer serviciu medical
12. Serviciu pregătirea fizică și sport compus din:
- Șef serviciu pregătirea fizică și sport
- Instructor pregătirea fizică și sport

13
 13. Secție personal se subordonează nemijlocit şefului de stat major şi este structura care
analizează, evaluează, elaborează estimări şi potrivit concepţiei acţiunii asigură punerea în
practică a ordinelor privind asigurarea şi întrebuinţarea resurselor umane. șe este compusă din:
- Șef secție personal
- Inspector pe personal secție personal
- Funcționar secție personal

CONCLUZIE
Comandamentul și statul major al al Bg.Mc. în armata Federației Ruse constituie
elementele de bază de executare a actului de comandă și conducere cu forțele și mijloacele avute
în dotarea Brigăzii pe timp de pace și război.
Este asemănător cu al forțelor proprii, practic îndeplinind aceeași misiune și avînd aceleași
obligațiuni.

14